Anda di halaman 1dari 25

NORMATIV

PRIVIND UTILIZAREA
GEOSINTETICELOR LA RANFORSAREA
STRUCTURILOR RUTIERE CU STRATURI ASFALTICE
AND 592

5
CUPRINS

CAPITOLUL I. OBIECTUL $I DOMENIUL DE APLICARE ................ 13


Sectiunea 1. Principii generale............................................. 13
Sectiunea 2. Terminologie................................................... 14
Sectiunea 3. Generalitati .................................................... 15
Sectiunea 4. Referinte ....................................................... 20

CAPITOLUL II. CONDITII TEHNICE............................................ 22


Sectiunea 1. Tipuri de materiale geosintetice
§i caracteristicile acestora................................. 22
Sectiunea 2. Consideratii privind utilitatea
§i utilizarea geosinteticului ............................... 23
Sectiunea 3. Performante impuse geosinteticului ................... 26
Sectiunea 4. Prescriptii de proiectare ................................... 28
Sectiunea 5. Eficienta utilizarii geosinteticului ....................... 32

CAPITOLUL III. PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE............. 34


Sectiunea 1. Lucrari pregatitoare ........................................ 34
Sectiunea 2. Conditii impuse la a§ezarea geosinteticului ......... 35
Sectiunea 3. Recomandari speciale .................................. ... 38

CAPITOLUL IV. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR................ 40


Sectiunea 1. Controlul calitatii materialelor .......................... .40
Sectiunea 2. Controlul punerii in opera ................................. 43

CAPITOLUL V. RECEPTIA LUCRARILOR...................................... 44


NORMATIV
PRIVIND UTILIZAREA
INDICATIV
GEOSINTETICELOR LA RANFORSAREA
AND 592/2014
STRUCTURILOR RUTIERE CU
STRATURI ASFALTICE

CAPITOLUL I
OBIECTUL $I DOMENIUL DE APLICARE

Sectiunea 1
Principii generale

Art. 1. Prezentul normativ se refera la utilizarea materialelor geo­


sintetice §i produselor 1nrudite pentru ranforsarea structurilor rutiere suple,
semirigide §i rigide cu straturi din mixturi asfaltice pentru lucrarile de reabi­
litare/modernizare/reparatii capitale/reparatii curente a structurilor rutiere
existente;
Acestea pot 1ndeplini trei functii distincte: reducerea eforturilor, ba­
riera de umiditate §i rol de armare a straturilor bituminoase.
Utilizarea materialelor geosintetice nu este /uata in considera­
re la dimensionarea structurilor rutiere.

13
Art. 2. Pentru stabilirea corecta a solutiei de proiectare a reabilitarii Art. 6. Geocompozitele (GCO} sunt combinatii de doua sau
§i alegerea tipului optim de material geosintetic trebuie evaluata mai 1ntai · mai multe materiale care au 1n componenta lor eel putin un geotextil
starea tehnica a structurii rutiere existente (Conform Normativ CD 155 - s u \ rud t cu
a n i geotextilul printre componenti, folosit 1n domeniul con-
2001 §i AND 540 - 2003). structiilor.

Art. 7. Geomembrane sub imbradiminti bituminoase (GBR}


Sectiunea 2 sunt un sistem compozit, alcatuit dintr-un geotextil dublat fie pe o parte,
Terminologie fie pe ambele parti de o membrana impermeabila din bitum cu cauciuc.

Art. 3. Terminologia utilizata 1n acest normativ este conform SR;


4032 - 1: 2001 §i SR EN ISO 10318: 2006, iar termenii tehnici noi utilizati
Sectiunea 3
se definesc 1n cuprinsul normativului.
Generalitati
Termenul de geosintetice (GSY conf. SR EN ISO 10318: 2006) uti­
lizat 1n acest normativ este un termen generic care desemneaza un produs ·
Art. 8. Geotextilele (GTX}, ca materiale rutiere, sunt realizate, 1n
din care eel putin una dintre componente este pe baza de polimeri sintetici
general, din materiale termoplastice precum polipropilena sau poliester,
sau naturali, care se prezinta sub forma de foaie, banda sau de structura dar pot contine §i poliamide §i alti polimeri. In geotextilele netesute, fila­
tridimensionala, utilizat 1n domeniul constructiilor §i se refera la urmatoa­
mentele sunt legate fie mecanic, fie prin lipire.
rele tipuri de materiale:
- geotextile;
Art. 9. Geogrilele (GGR}, ca materiale rutiere, pot fi tesute sau
- geogrile;
1mpletite din fibre de sticla sau filamente de polimeri (polipropilena sau
- g<;,ocompozite;
poliester) ori pot fi taiate sau presate din folii de plastic §i apoi postten­
- geomembrane.
sionate, pentru a le mari la maximum rezistenta §i modulul de elasticita­
te dinamica. In mod curent, geogrilele au dimensiuni rectangulare varia­
Art. 4. Geotextil (GTX} este un material netesut, permeabil,
bile. Exista §i forme de geogrile cu aspect de geocompozite la livrare, care,
baza de polimeri, utilizat 1n domeniul constructiilor. in urma punerii 1n opera, lucreaza ca geogrila, materialul de 1nchidere a
ochiurilor intrand 1n compozitia mixturilor asfaltice. Geogrila poate avea o
Art. 5. Geo!:!rila (GGR} este o structura plana din fibre de sticlaJ
membrana laminata foarte subtire, care se lipe§te de amorsa, dar este
sau pe baza de polimeri constituita dintr-o retea deschisa de elemente�
proiectata sa se topeasca §i apoi sa dispara atunci cand se aplica stratul de
rezistente la tractiune, legate 1ntre ele dupa un motiv regulat §i utilizata 1nfi
acoperire cald din mixtura asfaltica. Unele geog rile pot avea 1mpletituri
domeniul constructiilor.
!· subtiri (fa§ii) de fibra permanente ce acopera partial deschiderile §i conduc

14 __:
i 15
;
la lipirea geogrilei de amorsa. Alte geogrile contin o pelicula
(folie) con-f Art, 13. Tabelul 1 prezinta funqiile pe care le indeplinesc geosin-
tinua, proiectata sa ajute la pozare (adica sa adere pe amorsa) �i sa
se to-! teticele in straturile rutiere: antifisura, armare �i bariera de umiditate.
peasca atunci cand s-a aplicat stratul cald de acoperire. Nici unul dintref
aceste produse nu formeaza o bariera impermeabila. Geogrilele sunt pro-!'
iectate sa aiba r.nodulul de elasticitate dinamica mare.
rr Tabelul 1

Art. 10. Geocompozitele (GCO) sunt materiale compuse dintr-of Tip geosintetic Functia ___ _
geogrila �i un geotextil, consolidate intre ele. In acest caz, geotextilul are(( Geotextile - pentru G-eo
- -te_xt_ li_ u_ _n
l _e-\e_su
_ t_ -es1:e d€sti nat in ce tin_ irii
transmiterii fisurllor existente In straturile
reducerea eforturi!or
capacitatea de reten\ie omogena a bitumului �i permite colmatarea fisurilor/1 superioare.
;;i barlera interstrat
existente, impiedicarea transmiterii acestora precum �i functia de lipire peli (STR+B) Aceste geotextile, fo!osite In combinatie cu
un strat de bitum pulverizat pe suprafa\a
stratul-suport, in timp ce geogrilele impiedica alungirea geotextilului �i au drumu!ui existent, au functiile de reducere a
!i
capacitatea de preluare �i distribu\ie uniforma a eforturilor din trafic. Geo-(� eforturi!or ;,i etan;,are, sunt denumite ;,l
membrane SAM! (Stress Aborting Mem-
compozitul trebuie sa asigure o retentie optima de bitum, sa joace rol def
' brane Inter layer)
bariera intermediara �i sa dezvolte un modul de elasticitate dinamica marer I Aceste membrane separa straturile inferi­
'' oare de asfalt de cele noi prin crearea unei
la valori mici de deformatie. 1' bariere intermediare ;;i lncetinesc transmi­
tr terea fisurilor din stratul inferior In stratul
i:­ supe rior de asfa l t.
Art. 11. Geomembranele sub imbracaminti bituminoase (sis-l
Membranele SAM! se recomanda a fi utili­
tern geocompozit alcatuit dintr-un geotextil dublat de o membrana din bitumfq: zate la reabilitarea/modernizarea/reparatii '
\{

Ji'. capitale/reparatii curente a drumurilor cu


cu cauciuc). Pot fi pozate in benzi peste rosturile structurilor rutiere din beton�
trafic scazut :::: 0,3 m.o.s. pentru perioada :
de ciment sa� sunt folosite pentru reparatii provizorii la cedari locale in situ-[ de prognoza de 10 ani (drumuri jude\ene,
a\ii de urgen\a (cu sau fara refacerea compexului rutier) ale structurii rutiere. l[t\_1':· Geogrile
drumuri comunale, str21zi. secundareJ.....
pentru Geogrilele-(RJ pot fi alciltuite din: fibre de
sticl/3 sau polimeri.
.
� armare (R)
wr Geogri l e le sunt fo l osite pentru preluarea in-
Art. 12. Geosinteticele tratate in prezentul normativ au urma-
r carcElrilor din trafic $i distribuirea lor cat mai

I
toarele roluri: uniform pe suprafata orizonta!a.
1

I A$ezarea geogrilei se va face pe un strat _de"


- rol de reducere a eforturilor care intarzie sau opre�te propagarea
� l egalizare de 2 cm ( daca suprafetel e prez,nta
fisurilor in stratul asfaltic; 0
p;
! i denivelari - conform reglementarilor tehnice
_J n i sau conform reco darilor ro-
- rol de armare - preiau �i distribuie uniform eforturile din trafic · ·
_ � u�it����� i
c________
�·· =�: p
(verticale); ·
�l
- ro de b ri ra intermediara - bari a impotriva infiltratiilor de apa
� � � . � - lft

Igi:�,
-
�i impiedica sau 1ntarz1e detenorarea 1mbracammte1.

16 17
Geocompozite Este combinatia dintre: • faiantarile (fig. 2) sunt degradari (ansamblu de fisuri) datorate
geosintetice pentru o geogrila (cu functia de armare R)
armare, reducerea un geotextil netesut, cu o retentie urmatoarelor cauze:
eforturilor �i bariera buna de bitum cu func\ia de reducere - capacitate portanta insuficienta a complexului rutier;
interstrat (R+STR+B) a eforturilor (STR),
- lncetinirea transmiterii fisurilor din - infiltrarea apelor 1n corpul caii;
stratul inferior in eel superior �i ca ba­ - realizarea necorespunzatoare a incadrarii parJ;ii carosabile;
riera de,umiditate (B)
Aceste matei-iale pot fi utilizate pentru toa­ - actiunea traficu\ui greu �i repetat;
te tipurile de lucr2lr!: casete pentru 12lrgiri, - oboseala 1mbracamin1;ii;
acolo unde produsele pot fi aplicate direct
pe su prafetele de drum fisu rate, frezate, pe - contaminarea cu argila a straturilor de fundatie;
dale de beton sau agregate naturale stabi- - actiunea 1nghet-dezghe1;ului.
!izate cu liant! hid�aLJl.ici ·-----­
Geomembrane Este combinatia dintre:
bariera interstrat (B) un geotextil imbracaminte bituminoasa noua
o membrana din bitum cu cauciuc (strat de uzura �i legatura)
(cu functia de bariera (B) Geosintetic
1
Se folosesc la rosturile structurilor rutiere 1 imbracaminte bituminoasa
--- � - cli.Qb _ e
_ toDde ciment -----i existenta
i
!>
ti
Art. 14. Tipuri de degradari pentru care se recomanda utilizarea�
geosinteticelor: t � Strat de baza
!,.
• fisuri reflective sunt fisurile care apar 1n 1mbracamintea asfaltica!C;,
prin transmiterea discontinuitaJ;ilor (rosturi sau fisuri/crapaturi) din stratu-f. - Substrat

rile inferioare degradate (fig. 1). �.


Fig. 2

Grosimea stratului sau straturilor asfaltice a�ezate peste materia­


Tmbracaminte
bitumlnoasa noua ------------
imbr8c8minte
bituminoasa noua �
Geosintetic
. \ul geosintetic se va determina 1n cadrul unui studiu tehnic J;inand seama
:.de normativele 1n vigoare.
Tmbr8c8minte lmbracaminte
Rost din beton de Rost din beton de
ciment existenta ciment existent§.

NEARMAT CU GEOSINTETICE ARMAT CU GEOSINTETICE

Fig. 1

18 19
11
t ��=-c--=c=c--��----,---;-c=�=�=�;;;;;,
I/[
Sectiunea 4 2 - ,, Lucrari de dru muri. Termino logie "
. SR 4o 3 - 1 2: o o 1

- ----�------=:---=---------f'.
Referin�e 10 . N
E 1 4 26 2 1 007 - ,, Bit um ei lianti bi tumino, i . D ete r -
i 1 1 SR
-..--- m ina rea pe ne trat iei cu ac"
. 0/
_nr_ __1_
1.L_e_g_e_a _ 95-pr i vi nd ca lita-
_ _19 - ,, Lege a ca I itatii" - :
�; -1-- 2 . S__ _R E_1 _N 4 """' cc7�:-=2-=o-=-=7c------ ----+-_-,, �B=it:-:
_ 2 ucc e=rm
m:-:-:ur:;-i.--;i:D:::e-:;:t:: ::a:in=a=r:::e:::a--:::pu ::: =n=ct;;u;l;u;- i
tea in con s tructii, cu modificaril e ei o
�. de inmuiere. Metoda cu inel ei bila"
=-=-=--=-=-=-=: ----
--
completarile u lterioare -=
_ lcc=-5 ianti b i um n e . D e::; e;:;r-
='=:==,i�l � ::; " -;: "' t= ==i==o:=: i' ' :;; t ;:::
2. Legea protectiei me diulu i nr. 13 7,4 _ ·i" _
, e _1 med1 u I u ,0 1 0 rdo
_ '' Legea P rotec>"i J' 1:_•·1•. - - R
-13-. s- E___ 2 N 9 1
3 2 o
o 7 -+- _=,, B�itu=mu ri

�Jf_,·.•
mina ea p n ct ui de r pe e aass
1995, repub li cata, cu modificarile ei nanta d e urgenta a G uve rnului nr.

---�--,-=-=-=------ ----+-� �r:= .:::''-:u�
14. SR 6l:1997
0
- ,,Bitu muri.'-;D
ul ::: =
:;-::;=:
= u :::r;-;i;F:::r;:;:;i ;;; la"w
-;::::
etermina rea ducti litati i"
completari I e u l te rioare .::'. . - -c--
195/200"5 privin d . pr�tect_ia m ed iu I� i '. 0 ·
·
:'.1 5.:_. .::SR'_
'.'.: EN
" :':.:.:1:.:32 :.: 4 _ _:_20_ -..0 _l_ cu
:.: 9 _ -=A-..1:- =2::
o 1 -:-
1 +---=,=,G::::eo
= '--te
C
, -x-;-t:;
iI e- :-:,-:-i ccprcc o=du:;- ::: s=e:,:inr= =ud= ;;i;te
::: -. 'C:::a'-
aprobat a c u mod1f1can ,1 comple ta n f
racteristici impu se pen tr u utilizarea la
prin Legea n r. 265/2006, cu modifica- &_ I .
------=--===�---+--�
3· L ge
:--·�-__:._-cc--cc-------- - !if
rile ci compl tarile ult r o re
pelor nr. 107/1996, c m - - ,, g a ap lor"
e e i a t.r --------���----t--c=1. =rc u=I a F1e"
constructia de drumuri ei alte zone de

c: ='": �=:-::-:===:c-::.:.::;;:=,:;-;;;-
I:·
e a a u o Le e e
S
�1:.':6-:_,_:: �� R E N S 1 0 3 1 8 2 0 0 6
0� ::::::� ::: =:'.:."."."---
,,_,I':'.:: "G::C:: ==s ic:
---+----"- e o "'c.Te r-;m eni-;'$':-i::-d::
n.:.te°ct:__ice e ::: �it'-;i::-":--
;;:fin
-- :
dificarile ei completaril e ulte ri oare
11' 17. SR EN 15381:2009 _ _ inr udite. C a -
_ _ _ u_ se
- ,,G eotextile ei prod
4 . L egea secu ritatii ei sana tatii in - ,, Legea se curitatii ei s an atatii in(v
ract eri s ti ci impu s e pentru utilizarea la
/ od i e a
u i e tu t r
i P e .'.''..': l er ,
,,;.._�':: :� g
:.'.:.':' .: ::�
:'.� '.:'!���::_ �
::'. �'.:
:'..':::.:�:::::::/:.:�
� :_ :
- - .
- .--r :-:-
: -
i :-�-_ t--�-,-..� -:-:- �-� -= -
:- c:
- -
-= c i :---:--: z
Le a 8 ri in - d L pr1v- in d p-ro- te- ctcca c iv 1 1:;;a-;;-"--r -18. � - �=- 4-.. = _---.-:. � � � cc-----t--�- _��;;�c:�1:1:-;:��-..�::c:-::"�"�-::i::
- - - A - �: :r::::::::a :::t"':;;- ,�;:a;;:: u�;:
tia civila, repub li cata, cu modificaril e - ST S 1 0 7 3 1 1 9 87 ::: :;,�:-;; ; - �::
pamanturi sta bi l i z ate cu ciment" ___
ulterioa re
·-+- - - �---..---c----;:---,--c--- 19. SR 1 83-1:1995 - ,,Lucrari de drumu ri. Imbracaminti
6. Legea nr. 307/2006 privind apa� - ,, Le ge a -privi nd apararea impo tr v i a
din beton de ciment. Conditii teh nice

I
rarea 1mpotriva in cendiilor, cu modi- incen diilor"
ficarile ulterioar e Ift gene rale de c a litate"
___ _ _ _____
20. SR EN 13108 - 1:2006/ C:2008 A - ,,Mixturi asfa ltice. Specificatii pentru
7." Hotararea G uvernul-ui nr. 28/2008 - ,, Pr oiectarea l ucrarilor d e con struc-1/f
materiale. Partea 1: Bet oan e asfaltice"
,7
1 =
pri vind a probarea con tin utu I ui-cadru tii pe ntru i nterventii I a con structiile ,, ·--- _ _ _ E _N_l_3_1_0_8 ___ 5 -=
:-.. 2-o-=o-=5-=;-..A-=cc-: =-2=-o=-o=-8--+ _=,=M
I, 2 1 . S R ix=tu- �ri a - =s"""fa'"'lc-ti"cc e.c - -=sc::p:::e c;; ::: it'i =pe
::: ifc ic" ;:
a- = ;:r::u::
= nt
al documentatiei tehnico -economice ex istente"
i materi ale. Pa rt ea 2: Betoane asfaltice
aferente inve stitiilor pu b lice , precum ei i''
pe ntru straturi foarte subtiri "
a struct u ri i ei m e todologiei de e labo- - �t- _ _ _ _ _ _ -
2-2. _R egulame_nt_ _( U_E)_nr._3 05_ /cc-..01:
- _ _ -
2 -1ca--- _ =::
-..l+-':.:' -''"'g=-ul-c .a::me
R' e -= n
- .:.c t-c -:d: 'e- -:-sta ;::- �ilir'e
::- b a-un
::':::_ : c: =on
::: :;;o:;r; :- : :--_
rare a d evi z ului general pen tru obiec-
,f
f.
Parlamentului Europe an ei al Consiliu- ditii armonizate pent ru comer cializa -
tive de inve stitii ei lucrari de interventii
Jui din 9 ma rtie 2011 de st a bilire a rea produselor pentru constructii"
8. AND 540/2003 - ,, Normativ pe ntru eva l ua rea starii
d e degradare a im b racamintii rut iere
If,
unor conditii armoniz ate pe n tr u co­
::__ P . tru:::ctu:::r i s= �;inerci aliza rea produse lor pentru con-
--
--�-..-..__ ______µ :.:ent. ru s� up le ,i semir g
� �
i i d e''
, l& truqii ,i de ab rog are a Directivei 89/
!�.l"0
=:: :-= -_:: ::. ::.
9_ P N lll/200 4 - ,,Normativ pen:;:tr::u ::str
i:
aturi
;:-
::;--bit :: ;: :;;:::::::
minoase 1>
u 6/CEE a Con s iliului
peste strat de ba z a din beton de ciment" d,·C:::�:'.::'.::.:::..:::::.::::.::.:-.:::________1-_______________
______________J_.:________________ 111,,-.
::-:,'
'l,''"r"" )
i 'i<' '

ff{,
20
21

I-��···--------------------�����--
·.
CAPITOLUL II H ; necesar pentru armonizare
CONDITII TEHNICE A ; pentru toate conditiile de utilizare
S ; utilizari specifice
Sec�iunea 1 ,,- -,, ; nu sunt utilizabile
Tipuri de materiale geosintetice §i caracteristicile acestora •EN ISO 10319 poate sa nu fie adecvat pentru produse specifice
!
[ -
l, (grile din fibra de sticla). In aceste cazuri trebuie utilizate metode mai
Art. 15. Producatorul de geosintetice �i produse inrudite trebuie !{ adecvate, ca de exemplu EN ISO 13493-1 sau ASTM D 6637-01. In toate
sa furnizeze beneficiarului date pe baza rezultatelor incercarilor specificate f
cazurile trebuie realizate incercari de tractiune pe produsele finite.
jlf
\.
in Tabelul 2. ,,Geotextile nemetalice §i produse inrudite utilizate
$.'
pentru imbracamin�i §i straturi de uzura asfaltice: func�ii, carac-- �\
teristici relative la funqii §i metode de incercare de utilizat", con- (t
t;:

Sectiunea 2
form SR EN 15381:2009.
/ /i
Consideratii privind utilitatea §i utilizarea
materialelor geosintetice
Tabel 2
-�---- ------ ·---- -
-- url-ctie lnd€p\in Art. 16. Utilitatea unui strat de geosintetic intercalat intre structura
, F itEI de-�
Nr- Caracteristici
Metoda de :____ geosintetic --�---.J! Ii existenta degradata �i un strat nou de ranforsare consta in:
crt.
,, _ _
e a ea j
incercare lReducerea : . � !
i_ Armar __j__eforturilo _r I B n r - impermeabilizarea suprafetei existente degradate, prin crearea
\v
!

__,,_____________

- Rezisten\ii'ia-EN ISO 10319--' H H H


1 I
-
I !;i unei bariere de umiditate formata din geotextil impregnat cu bitum (func­
t1����;e\ub- EN ISO 10319��H-r�-r- ;�i � tia B);
2 sarclna maxi ma :
; JI d.H
, .... , ,,,.�.,-----· -----·-···-------······--··r-
P!;!rfor�r� EN 13433
-----! --�---- I . - intarzierea aparitiei fisurilor reflective (func�ia STR);
3 _ ; H / _ _ \?'>
_ i �_inar111ca ------·,------··---i-------------..-----,.--'- -�--(----··----- H i �:?; - armarea (func�ia R) in cazul: casetelor de largire a drumurilor
4 Incercar e de 'EN 150 12236
H H
-�
H
1
!
11<
H existente, ranforsarea cu straturi bituminoase a strazilor pavate, in inter­
,J
;;y
!

�-P1:�?_ra r_�.2£�_!!_<:_�--,--- -----,.---------·-·-+-"···---------�--�--- ¥"'


!

I Anexa B
---j
5 Durab11itate
- -
' i H ! H sectii etc. Aceasta se va putea realiza dupa o analiza temeinica a stucturii
: SR EN 153___ 81 ,! ___ : _____ , iI
---- - - -- -
N12224
H
T
+--�/ !! rutiere existente din punct de vedere al capacitatii portante �i al defor-
E
, Rezistenta \a Anexa B I I S
6 s . s I J'_ _ atiilor posibile;
'" ,_hl
in pe
__ ; =T11
Retentia de
r"__ _ p_R_E:_l'J�}fil_,
Anexa C
_- ----+--�---+----!
. _ _ ! '
'
. V Toate acestea conduc la marirea duratei de exploatare a structurii rutiere.
H
! I
7
bitum · sR EN 15381 , ' I A ;��"

-
1

8 _!_Punctde_topire i ENIS03146
_
'.

+- I
s --- :
I
_s /
--l-�1 "iV
_!

' Art. 17. Geosinteticele se pot utiliza:


'Rezisten\a la
9 lichide alcaline
EN 14030
Anexa B,
SR EN 15381 i_
,
S
'
s
_j ______l___
-
J s
J
,
I
I>
tr:-:
- in zone cu fisuri �i faiantari pe suprafete mari, unde necesita o
\,�coperire partiala sau, adesea, totala a suprafetei;

f1-
22 ·.
i�i;, '<�--
- in dreptul rosturilor dintre dalele unei 1mbracaminti din beton de In cazul unor crapaturi cu deschidere > 20 mm se va face o ana-
ciment care urmeaza sa fie ranforsata, se pot utiliza fa§ii de geosintetice liza tehnica pentru a se stabili daca structura rutiera existenta degradata
pe latimea de 1 m; nu necesita realizarea unor lucrari de refacere 1naintea ranforsarii §i implicit
- la casetele de largire in dreptul rosturilor dintre structura rutiera a acoperirii cu material geosintetic.
noua §i cea existenta.

(2) In vederea asigurarii unei suprafete pe care sa se a§eze geo­


Art. 18. Degradarile sub forma de fisuri sau faiantari, precum §i
sinteticul se recomanda sa se prevada un strat de reprofilare/egalizare din
degradarile aparute prin reflexie, vor fi evaluate prin indici de stare, con­
mortar asfaltic sau mixtura antifisura de minim 2 cm, cu exceptia cazului
form reglementarilor tehnice 1n vigoare.
in care producatorul are alte recomandari.
in functie de starea de degradare a suprafetei carosabile se stabi­
lesc sectoare omogene pe care se a§terne geosinteticul ca material anti­
(3) Suprafata de baza pe care se a§terne geosinteticul trebuie sa
fisura, inainte de a§ternerea straturilor asfaltice de acoperire.
fie foarte curata §i uscata, fara apa, zapada sau gheata.

Art. 19. Gradul de severitate al degradarilor suprafetei structuri"


Art. 21. In cazul structurilor rutiere rigide (beton de ciment cu ros­
rutiere fisurate trebuie sa fie redus sau mediu, astfel incat geosinteticul sa
turi), se vor respecta urmatoarele:
poata fi eficient.
(1) Structura rutiera pe care se a§aza geosinteticul trebuie sa fie
stabila, fara degradari majore (fragmentari §i tasari de dale, gropi, crapa­
Art. 20. In cazul structurilor rutiere suple, semirigide §i rigide se
turi, rupturi etc.).
vor avea (n vedere urmatoarele:
( 1) Structurile rutiere pentru care se folose§te geosintetic in vede
(2) Deplasarile relative verticale la rosturi sau la crapaturi trebuie
rea intarzierii transmiterii fisurarii sunt cele care prezinta fisuri din oboseal"
sa respecte urmatoarea conditie: factorul de eficienta la transfer a incar-
sau reflexie caracteristice stratului asfaltic.
2arii (FET) la rosturi trebuie sa fie peste 80%:
Nu se accepta a§ezarea geosinteticelor in cazul 1n care suprafat
FET; (dn/di)l00>0,8 (conform AASHTO, 1993),
este foarte degradata, cu rupturi sau dislocari.
unde: di - deflexiunea pe partea incarcata;
Fisurile (deschideri < 3 mm) nu necesita un tratament speci
dn - deflexiunea pe partea ne1ncarcata.
\naintea a§ternerii materialului geosintetic.
Crapaturile (deschideri > 3 mm) vor fi colmatate 1naintea a§terner
(3) Utilizarea geosinteticelor devine aproape ineficienta pentru de-
materialului geosintetic. Colmatarea se va face 1n functie de deschidere
1,asari active (ale caror deschideri sunt influentate de variatia temperatu­
crapaturii \n conformitate cu normele tehnice pentru lucrarile de intretiner
sau deplasari verticale sub trafic) ale rosturilor §i fisurilor, mai ales da­
a drumurilor.
acestea sunt mari. Totu§i, transmiterea fisurilor poate fi intarziata pe

24
25
termen scurt, utilizand dupa umplerea rosturilor, benzi de geomembrana Art. 23. Proprieta 1ile fizico-mecanice minime necesare pentru ge­
groasa, care au ,;i rol de etan,;are. otextile utilizate cu rol de bariera de umiditate ,;i cu rol de disipator de ten·
siuni sunt prezentate in tabelul 3.
(4) In cazul in care exista deplasari relative verticale la rosturi sau Tabelul 3
la crapaturi, folo�irea geosinteticului ca bariera de umiditate nu se justifica,
Proprietii!_i Valori minime
deoarece exista riscul ruperii !or. In a2esta situatie se vor efectua intai lu·
·-- -
----

Rezisten\a la trac\iune
Min. 7 kN/m (714 kgf Im)
crari de stabilizare a imbracamintii degradate ,;i dupa aceea se va trece la (la rupere)
Alungire la trac\iune
ranforsarea drumului ,;i, implicit, la utilizarea materialului geosintetic. 70 %

f
maxima - � --- .
Reten\ia de bitum Mm. 0 , 90 I Im _ ,
-+ 10' C peste temperatura de a,;ternere a
Punct de lnmuiere
. - m1xtun1 asfa1t1ce-
-- --- -
-
Sec!iunea 3 (1 N = 0,101971 kgf)
Performan!e impuse geosinteticului
(SR EN 15381 : 2009) Art. 24.
(1) Geogrilele au moduli de elasticitate mult mai mari decat geo­
Art. 22 textilele, fiind capabile sa preia tensiuni mari la niveluri reduse ale defor­
v
(1) Geotextilele netesute pot avea moduli de elasticitate dinamic rnatiei (au, in general, greutatea de 200 ... 500 g/m2).
relativ mici mobilizand astfel numai eforturi !imitate la niveluri mici ale de·
formatiei; ele functioneaza ca disipatori de energie in dreptul fisurilor, de· (2) Geogrilele se utilizeaza la armarea straturilor asfaltice ince­
viindu-le propagarea pe verticala ,;i intarziind, in acest fel, reflectarea !or )inind aparitia deforma1iilor permanente. Pentru a ac1iona ca o ranforsare
in stratul nou asfaltic. a stratului de acoperire, o geogrila trebuie sa fie bine intinsa sau u,;or pre­
tensionata ,;i trebuie sa aiba o rigiditate suficienta.
(2) Capacitatea de reten1ie a bitumului de catre geotextil este re·
comandata (cf. SR EN 15381) sa fie minim 0, 9 l/m2• Retentia minima va (3) In functie de materialul din care este realizata geogrila, aceasta
direct influentata de greutatea, grosimea geotextilului ,;i caracteristicil ',poate avea deformabilitati cu valori intre 2 ,;i 3% ,;i preluarea de tensiuni
stratului suport la instalare (rugozitate, porozitate, planeitate etc.). foai mari decat ale asfaltului.

(3) In vederea evitarii infiltrarii apei in straturile inferioare ale Art. 25.
structurii rutiere, da� ,;i pentru intarzierea fisurarii prin reflexie, se poat Geocompozitele se recomanda a fi folosite pentru structuri rutiere
folosi un material geotextil impregnat cu bitum din fabrica, pentru a evit care este necesara atat incetinirea transmiterii fisurilor, rezistenta mare
eventualele neplaceri legate de o cantitate mare de amorsa necesara. preluarea solicitarilor din trafic, armarea, cat ,;i impermeabilizarea.

26 27
Art. 26.
(5) Structura rutiera se va dimensiona conform normativelor in
(1) Geomembranele servesc ca membrana impermeabilizanta. 'iiigoare, facandu-se abstractie de prezenta materialului geosintetic.

(2) Geomembranele se a�aza sub forma de fa�ii, in general peste (6) Atilt structura rutiera existenta, cat �i cea pentru ranforsare
rosturi. Uc,ele membrane au prevazut un material adeziv pe o parte sau pe >vor fi verificate la solicitarile din trafic (NP 111), cat �i la actiunea inghet
ambele �i se pot lipi de structura rutiera veche prin 1ndepartarea filmul dezghet (STAS 1709/1,2,3).
de protectie de pe spatele membranei �i a�ezarea ei pe rostul pregatit. in
alte cazuri se aplica O amorsa adeziva pe structura rutiera Art. 28.
a�ezarea geomembranei, la recomandarea producatorului. Geosinteticul poate fi utilizat in functie de trei parametri imper-

(1) Starea structurii rutiere existente.


Sec1;iunea 4 Pentru o suprafata carosabila afectata de fisuri datorate degra­
Prescriptii de proiectare d.arilor de suprafata, se recomanda prevederea unui material geosintetic in
'conformitate cu Tabelul 4.
Art. 27. La utilizarea in cadrul unei structuri rutiere a unui strat d
material geosintetic se va tine seama de urmatoarele elemente principale: Tabelul 4

(1) Starea de degradare a suprafetei carosabile �i a structurii ru . I io


Grad de -,--
eschicierea,· Suprafa\a

I
v

Denum1re : fisurii sau j Lucrari


I severitate acoperit,3 cu
tiere conform reglementarilor tehnice in vigoare. deg rad are ( ) crapaturii ! pregatitoare '
AND 540 geosintetice
(mm)
- -----1-i
1
----+---
- 4 5
'--- 1 ----+---- 2 3 '
+------- i -·------- - -
(2) Functiile ce vor fi 1ndeplinite de geosintetic in cadrul stratulu - -+-: - r- \
- � �l,-
pa ia p-e-sectoa·r·e!
asfaltic conform tabelului 2 din prezentul normativ. : colmatarea
! omogene, bine
red us < 5 ! fisurilor ;;i
i de!imitate de catre
! crapatur o
il r !"pr_()_iectan
t

l,
(3) Caracteristicile de referinta cuprinse in tabelul 3 din prezent i colmatarea --1 pe toata suprafa\a
Ffsuri,
mediu s -:- 20 l fisurilor �i
normativ - pentru geotextile. crapaturi
cj !> C----- -+------
� faian•ari
_i
crapaturilor
i 1 se var realiza i nu este eficienta
(4) Car.acteristicile fizico-mecanice _ale mixturii asfaltice din star ! ample lucrari i utilizarea materia­
r ic at
id > 20 erepara\ii l lului geosintetic
turile de ranforsare, 1n conformitate cu prevederile reglementarilor tehnic ! i decat du pa efec-
'----� - - _ _ _ - :
in vigoare. - i tu area repar_�Ji}_l_f?_r

28 29
Nota: Un sector de drum este considerat omogen daca este carac­ 1. geotextil (Functie STR + BJ - in cazul unei suprafete stabile,
terizat de acelea§i date referitoare la starea de degradare a imbracamintii (fara deplasari relative verticale; actioneaza ca factor de intarziere a tran­
rutiere (Buna, Medie, Rea), conform normativului AND 540. smiterii fisurilor §i, prin faptul ca se impregneaza cu bitum, ca element de
hidroizolare;
(2) Calit<'itea suportului (strat de baza, fundatie)
i geosintetic in
Situatiile in care este indicata i.Jtilizarea materialulu 2. geogrila (Functie RJ - in cazul in care exista �i riscul de depla­
rm reglementarilor teh­
functie de starea tehnica a structurii rutiere, confo 'sari verticale relative mici (de exemplu, intre dale din beton de ciment),
nice in vigoare, este prezentata in Tabelul 5. 'utilizarea geogrilelor este recomandata numai dupa remedierea defectiu­
Tabelul 5 }nilor din structura rutiera existenta.

:;ca
I -----�---1
·
-- -- -

Ind1ce � degradare - A§ezarea geogrilei se va face pe un strat de egalizare de 2 cm (da­


� -- -- - �

Ca\1flcat!Vul Se utilizeaza

---�- ·
� : _
= :.z·;
stElrii de ID geosintetice suprafetele prezinta denivelari) sau conform recomandarilor produca-

_ - .=:�=.J
IG
de_g�adare__ �---- �---- ------+- �-D-A- , --,

-
< 77 > 13 ------�--�

:"9-i�---�=-·-r---·· · ��-i_·- �: =�·-.t=: =


�*--�---!
I

mea1!c"r�-·,.;·-----
- -------- ;:;;- --· --- --·,-----77
-- :·7- __90 · s �I ------°-:A
s 5..:..�-±7-��Q:_ Pos1bll*** J
foa� �!]gU-n�---1----- - - ---�-0;__ -
i: NU 3. geocompozit (Functie R + STR + BJ - in cazul in care se ur­
- sau ranforsarea
·;- -��--��---�tudia, prin proiect, refacerea structurii rutiere ::(naresc efecte cumulate ale geotextilului §i geogrilei.
tii locale;
cu utilizare de materiale geosintetice, precedata de repara
funct'ie de prevede
** alegerea tipului de material geosintetic se face 1n {2) Tipul de material ales trebuie sa satisfaca conditiile prevazute
rile de la Capitolul II - Sectiunea a 2-a; Tabelul 3, precum §i cele de la articolul 35.
asfaltic.
*** daca se consider.a necesara a�ternerea unui cover
{3) Montarea geosinteticului se realizeaza intre suprafata caro­
, deci ni§te de
(3) In cazul in care exista cedari in straturile-suport bila existenta §i primul strat de ranforsare (cap. III �i Anexa V).
nu va rezolva problema.
ficiente structurale, prevederea unui geosintetic
antifisura es
In aceste situatii, eficienta geosinteticului ca strat Art. 30.
l de acoperire. Material
mult redusa, deoarece a par fisuri direct in stratu lndiferent de tipul de geosintetic folosit, grosimea stratului de aco­
itate, protejand stratul-s
geosintetic va fi 1nsa eficient ca bariera de umid rire din mixtura asfaltica trebuie sa fie de minimum 4 - 5 cm.
port impotriva patrunderii apei.
Se recomanda o grosime de 9 - 10 cm (a§ternut in doua straturi:
Art. 29. ra + legatura) pentru ca la o viitoare frezare a suprafetei imbracamintii
ialelor la al
(1) In functie de scopul urmarit �i de calitatea mater 'a.ltice, geosinteticul sa nu fie afectat, el trebuie sa ramana in continuare
gerea geosinteticului se poate opta pentru: sfructura rutiera.

30 31
rilor din temperatura (contractii).
Art. 31.
a asfaltica ·
ire se va folosi numai mixtur Pentru nmitarea acestor degradari se utilizeaza materialele geosin-
(1) Pentru stratul de acoper t t. · .
e ice - matenale cu elongat"·II m1c1, dar cu rezistente mari la tractiune.
cilindrata la cald. Folos1rea matenalelor geosintetice cu rol de armare prezmta
. . . " urma-

structurile ru­ toa re I e beneficii in comportarea in exploatare a structuru.. rutiere:


.
atului de ranforsare pentru
(2) In cazul proiectarii str
ul structurilor ru· . armarea imbracamintii rutiere cu elemente antifisura se in­
- pnn
tiere rigide pro
tiere flexibile.
cesul est e, in general, acela�i ca �i in caz
i
t' . _
arz1e transm1terea acestora din stratul existent la stratul nou;
- cre� e durata de exploatare a structurilor rutiere prin preluarea
. �
>...efortunlor de mt,ridere �i limitarea deformatiilor stratului asfaltic-
Aceste aspecte benet·ice se datoreaza faptului ca:
Sectiunea 5
0

.
inteticului - rez1stenta la intindere a straturilor asfaltice este de cca. 2 daN/cm'
Eficienta utilizarii geos •( 0 -
10 cm x 0,2 cm x 2 kg/cm' _ 40 kg f/m ) ,ar
. a geosinteticelor este mult
rii geosinteticu· a,. mare - 10...100 kN/m (10 x 1000 x 0,10197 kgf = 1020 kgf/m P .
atentie necesitatea utiliza
Art. 32. Se va studia cu
e AND 540. re ar a eforturilor de intindere de catre geosintetic se limiteaza �-ef;��
concordanta cu prevederil �� �
lui la structurile rutiere, in
a,11 le in stratul asfaltic.
tipul produ­
icelor variaza in functie de: Geosinteticul trebuie sa aiba:
Art. 33. Costul geosintet
fi a�ezata, expe - rezistenta mare la tractiune in zona deformatiilor mici ale asfal-
iza t, de can tita tea de geosintetic ce urmeaza a
sului util
locala, conditii ge
loc ala la ins tala re, cos turile cu forta de munca
rienta
- erenta �una la straturile asfaltice, atat la temperaturi pozitive
nerale ale pietei. 500 /t _
... a sol), cat �1 la temperaturi negative (0 ... -10, -25oC)
nico-economic
efectuarea de studii teh
Art. 34. Se recomanda
cont de beneficiil
Rezistenta la intindere
cu/fara geosintetic, tinand
A - Tesut din monofilamente

com par ativ e int re sol uti a Im B - t esut din benzi


rilor �i de stare
C - \esut din multifilamente
com port arii in exploatare a drumu
C
pra
D - Ne�esut termosudat
geosin tet ice lor asu
liza.
i drumului implicat in ana
de degradare a suprafete

ca, atunci ca
literatura de specialitate
Art. 35. Este cunoscut din
D

2, 5% , in interio
atia str atu rilo r bitu min oase este mai mare de
deform
paga in diferite
enul de fisurare, care se pro
012345678910 20 30 40 50
struct urii se dez vo/ ta fen om
imbracamintei bit
e de la baza spre suprafata
Deformatie specifica [o/0 J
rectii. Fisu rarea se pro duc
, sub actiunea efo Fig. 3*) Geotextile
oas e, sub inc arc aril e din trafic, dar �i de sus in jos
min

33
32
i.......�������
kN/mi Art. 38. Colmatarea fisurilor ,i crapaturilor se va executa 1n con­
Curba 1 - Material de armare cu modul mare
Curba 2 - GTX. geotextil consolidat term1c formitate cu prevederile reglementarilor tehnice 1n vigoare.
Curba 3 - GTX. geotextil consolidat mecanic
o - Rupere

-1 Art. 39. Cuiburile/gropile se vor repara conform prevederilor re­


, glementarilor tehnice 1n vigoare ,i apoi suprafata carosabila va fi pregatita
3 C pentru a,ternerea geosinteticului.

%
Curbe tipice efort - deformatie raportat_e la Sectiunea 2
18.\imea epruvetelor (geotextile. geognle)
Conditii impuse la a,ezarea geosinteticului
Fig. 4*) (Conf. SR 10318: 2006)
Art. 40. Se amorseaza ,i 1n functie de starea tehnica a suprafetei de
tulare §i de recomandarile producatorului, se a§terne un strat de mortar as­
faJtic cilindrat la cald, cu rol de reprofilare §i egalizare, 1n grosime de mini-

CAPITOLUL III Producatorul va preciza cu ce produse bituminoase a tratat geosin­


PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUJIE Jaticul §i trebuie sa recomande tipul de amorsa ce trebuie folosit astfel
neat sa fie compatibilitate 1ntre geosintetic §i amorsa utilizata.
Seq;iunea 1
Lucrari pregatitoare Art. 41.
(1) Stabilirea tipului de amorsa se va face 1n functie de instructiu­
sunt recomandabile, da )le furnizate de producator dupa consultarea manualului de instalare a
Art. 36. Prezentele prescriptii de executie
ment
propuse 1n caietul de sarcini sau 1n agre eosinteticului; ea este necesara pentru impregnarea materialului geotex­
pot fi amendate de cele derea.
acesta 1,i asuma raspun
V V

tehnic, oferit de producator, pentru care $i lipirea de straturile structurii rutiere; se recomanda ca amorsa bitu­
a utilizare a unui tip
De altfel, se recomanda, eel putin la prim ,u,. Acesta va fi din acela§i tip de bitum ca acela utilizat 1n mortarul as­
reprezentantul producatorului s
material geosintetic, sa fie prezent ,i Jtic sau straturile asfaltice de ranforsare. Se poate accepta §i emulsie bi­

distribuitorului de geosintetic. ''(ninoasa, respectandu-se indicatiile producatorului 1n ceea ce prive§te


titatea prevazuta.
Art. 37. inainte de aplicarea geosinteticului, suprafata trebuie (2) Aplicarea amorsei pentru geosintetic:
fie curatata (folosind o perie sau aer comprimat) ,i uscata. - se executa mecanic;

34 35
u a satura geotextilul ·
_ cantitatea de amorsa sa fie suficienta pentr t du-se in vedere ca temperatura amorsei cand se plaseaza geosinteticul sa

§i pentru a-I lipi de suprafata existenta; ";fie in concordanta cu recomandarea producatorului privind caracteristicile
va fi sporita con-
_ pentru emulsie - cu rupere rapida - cantitatea ,materialelor geosintetice;
pe care ii contine.
form recomandarilor §i procentului de bitum - in cazul in care producatorul recomanda emulsie bituminoasa,
teristicile sale (gre­
se precizeaza ca materialul geotextil, prin carac geosinteticele se vor a§terne numai dupa ruperea emulsiei;
cere o anumita cantitate de
utate, grosime, tip de material) este eel care - daca este nevoie, se suplimenteaza cantitatea de amorsa in func­
rolului de bariera de umiditate.
amorsa, pentru a fi saturat §i a corespunde :tle de recomandarile producatorului;
- peste geosintetic nu trebuie permis accesul vehiculelor, mai ales
atiei de amorsare,
(3) Temperatura bitumului, T, in timpul oper :manevrele bru§te, intoarceri etc.;
impra§tiere uniforma; T va fi
va fi suficient de mare pentru a permite o - pentru o buna a§ternere (fara zone nelipite) a geosinteticului pe
mare de 163 C.
< 1400 - 1450c, dar in rezervor sa nu fie mai .5tratul de amorsa, se va utiliza o perie cu peri de plastic sau alt material
°

Qon-metalic cu care se va netezi materialul;


,
cu a materialulu'
(4) Latimea stratului de amorsa va fi egala - suprapunerea se va efectua conform tabelului 6 in cazul, in care

geosintetic plus 15 cm. ,este necesara §i producatorul nu recomanda altfeL

(5) Traficul nu va fi permis peste amorsa. Art. 43.


Recomandari privind suprapunerea fa§iilor de geosintetic: conform
(6) Excesul de material se va curata.
belului 6.

(7) Temperaturi - temperatura aerului §i a suprafetei pe care Tabelul 6

a§aza va fi: MATERIAL GEOSINTETIC


- eel putin 10 ° c pentru amorsa cu bitum; Suprapunerea
materialului
- eel putin 10 ° c pentru amorsarea cu emulsie. geotextile geog rile geocompozite

(8) Se va acorda o atentie deosebita cantitatii de amorsa necesa


min. 15 cm min. 8 cm min. 8 cm
pentru geosintetic. transversale
Rosturi
min. 10 cm min. 10 cm min. 10 cm
longitudinale
Art. 42. A§ezarea geosinteticului:
nic, fara a se crea cut
_ se va face peste amorsa, manual sau meca Nota: Datele din tabelul 6 sunt orientative. Pentru stabilirea latimii
sau pliuri; suprapunere se va tine cont de prevederile caietului de sarcini al pro-

se raceasca, avan
ca stratul de amorsa sa
- se va a§terne inainte

36 37
asfaltic de acoperire: A rt. 49. rn funq;ie de tipul $i caracteristicile echipamentului de apli-
Art. 44. A,ternerea stratului . _
geosin-
aceea,i zi 1n care s-a a,ternut carn a geosmtet,cului, pentru a se elimina 1ndoirea 1n timpul a,ezarii aces­
- se va a,terne obligatoriu, 1n
tu a, se va avea 1n vedere greutatea maxima a rolelor 1n vederea mane­
teticul; � __
de nisip ,i
fi 1nlaturat prin 1mpra,tiere vrarn lor.
- excesul de amorsa poate
se 1ndeparteaza;
prin periere. Excesul de nisip perit.
aterialul geosintetic sa fie aco Art. 50. in timpul depozitarii, geosinteticele trebuie protejate de
- daca 1ncepe ploaia 1nainte ca'm . .
rea asfaltului;
t sa se usuce 1nainte de a,terne . prec,p,ta '' de expune ea pe timp 1ndelungat la soare la temperaturi de
cu stratul asfaltic, trebuie lasa perire . : :
ima a stratului asfaltic de aco peste 70 C (ch1ar daca geosinteticul este marcat ca stabilizat la UV) ' de
- se va respecta grosimea min f
Art. 30. · produse chimice, de foc/scantei.
1n conformitate cu prevederile

suprafetei vechi,
Art. 45. Indiferent de starea Art. 51· Se va acorda o atentie deosebita realizarii gradului de
ire, se recoman­
de viata a stratului de acoper
pericolului reducerii duratei :
compactare a straturilor din mixturi asfaltice situate deasupra geosinte-
lare) de mini­
un strat de ega\izare (reprofi
da plasarea geosinteticului pe 't:icului.
a alte prevederi $i
1n care producatorul prezint
mum 2 cm, 1n afara cazului
acestea.
1,i asuma raspunderea pentru Art. 52. De o mare importan,a •" este reallzarea unei foarte bune
. "
a, crearea une, perfecte con-
,mpregnari cu bitum a geotextilului �•i' totodat"
cului trebuie urmata
Art. 46. A,ezarea geosinteti " .
Jucran a acestuia cu straturile asfaltice ' prin respectarea tehnologiilor de
iunea vantulu
pentru a evita ruperea din act •
cilindru compactor cu pneuri ecutie (temperaturi, compactare).
omandarile producatorului.
sau traficului, 1n functie de rec
1n locur.
area geosinteticului se face
Art. 47. Pastrarea §i depozit
omandarilor producatorului.
uscate ,i ;,erisite, conform rec

Seqiunea 3
Recomandari speciale

u,
la minimum a timpului de lucr
Art. 48. in vederea reducerii
a produselor ge
rii de material, la comandare
rosturilor de lucru §i a pierde
mea benzilo
a rolelor 1n concordan1;a cu la1;i
sintetice se va specifica la1;ime
.
ozitarii rolelor de geosintetic
rutiere sau cu posibilitatea dep

39
38
CAPITOLUL IV (3) Mixtura bituminoasa pentru stratul de egalizare/repro­
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR filare (mortarul asfaltic):
- bitumul din mortarul asfaltic ,i straturile de acoperire (mixtura,
Art. 53, controlul calitatii lucrarilor de executie a straturilor asfal­ binder, stratul de uzura) va avea acelea,i caracteristici cu eel folosit la
tice cu prevederea -de geosintetice se executa pe faze. amorsare.
Calitatea mixturii asfaltice va fi probata prin buletin de analiza con­
form normelor in vigoare.
5ectiunea 1
controlul calitatii materialelor inainte de executie (4) Geosinteticul:
- absorbtia de bitum: se determina conform Anexei c a
Art. 54. Materialele destinate executarii straturilor de ranforsare SR EN 15381;
bituminoase folosind geosintetic vor fi verificate in conformitate cu pres­ - rezistenta la intindere;
criptiile din standardele respective ,i din fi,ele tehnice ale producatorului - alungirea maxima;
,i cu conditiile aratate in prezentul normativ, la Capitolul I. - forta de tractiune la alungirea de 2 % sau 3%;
- punct de inmuiere/topire;
executa de laboratoare au-'
Art. 55, verificarile ,i determinarile se - pentru celelalte caracteristici se va urmari respectarea cerintelor

torizate ,i constau in urmatoarele: din prezentul Normativ ,i/sau Caietul de Sarcini.

(1) Bitum: Marcai CE si etichetarea


- penetratia la 25 , SR EN 1426; in toate proiectele care contin utilizarea geosinteticelor, proiectantii
°

.
- punct de inmuiere, IB, SR EN 1427 trebuie sa faca referire la Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Produselor
verifica daca are acelea,i ca·
Bitumul folosit pentru amorsa se va pentru Construqii (CPR).
acoperire (imbracaminte).
racteristici ca ,i bitumul din stratul de
Un produs poate fi utilizat numai daca indepline!,te urma-
(2) Emulsie bituminoasa cationica:
- continut de bitum, SR 8877-1 ,i 2; - are Certificat de Constanta a Performanfei emis de un or­
- vascozitatea Engler la 20 c, SR 8877-1 ,i 2;
°
anism de certificare;
- omogenitate; SR 8877-1 ,i 2. - are o Declarafie de Performanfa (DoP) a producatorului.
"
Bitumul din emulsia folosita pentru amorsa se va verifica daca ar Prin intocmirea Declarafiei de Performanfa, producatorul i!,i
acelea,i caracteristici ca ,i bitumul din stratul de acoperire (imbracaminte) suma raspunderea legala a conformitafii produsului cu perfor-

40 41
in OoP este Sec�iunea 2
afia care trebuie confinuta
manfe/e declarate. Jnform
Controlul punerii in opera
SR EN 15381.
detaliata in Anexele ZA a a aplica
ptul producatoru/ui de
Prezenfa acestora da dre
marcajul CE.
Art. 57. Executia stratului de egalizare din mortar asfaltic se va
straturi as­ realiza conform reglementarilor tehnice 1n vigoare.
tru Jl,lcrarile de drumuri §i
Produsele geosintetice pen
functiile §i perfor- Se va proceda la controlul calitatii 1n conformitate cu prevederile
documente care sa contina
faltice, trebuie Jnsotite de
legale pentru executia straturilor asfaltice.
mantele acestora:

R Art. 58. Controlul executiei stratului de amorsa pentru geosintetic


- armare
STR se va efectua prin verificarea:
- reducerea eforturilor
B - cantitatii de bitum (emulsie) conform cu specificatiile tehnice ale
- bariera
r §i bariera R + STR + B produsului sau cu determinari de laborator.
- armare, reducerea eforturilo
iera STR + B - temperaturii, conform Art. 41.
- reducerea eforturilor §i bar
ducator,
trebuie sa fie indicat de pro
Nivelul de Jncredere de 95%
Art. 59. Controlul a§ternerii materialului geosintetic se va efectua
referitoare la:
kN/m prin verificarea urmatoarelor aspecte:
- Rezistenta la tractiune
rea de 2% sau 3% kN/m - materialul sa fie bine 1ntins, fara pliuri, cute; nu trebuie sa rama­
- Forta de tractiune la alungi
tica kN/m na nici o zona desprinsa de suport;
- Rezistenta la perforare sta
amica kN/m -1n zonele de curba ale drumului se va taia materialul §i se va a§e­
- Rezistenta la perforare din
% za adaptandu-se cu suprapunerile corespunzatoare pe toata suprafata;
- Alungirea maxima .
kg/m2
- pentru geosintetice se va urmari respectarea cantitatii de amorsa
- Retentia de bitum
+ecomandata de producator;
la fiecare
ute la Art. 55 se efectueaza - la utilizarea emulsiei pentru amorsa se va urmari ruperea ei
Art. 56. Determinarile prevaz
de ranforsare bi­ ·nainte de a§ternerea geosinteticului;
at pentru executia straturilor
Jot de materiale aprovizion
c. - se vor respecta temperaturile de lucru;
tuminoase folosind geosinteti
- se recomanda ca testul de adezivitate sa se verifice 1n conformi-
ate cu reglementarile europene 1n vigoare, metodologia care va sta la
.aza acestui test se va elabora ulterior.

43
42
terminarea lucrarilor var fi remediate de constructor pe cheltuiala aces­
Art. 60. .
ui sa
tului de acoperire, a�esta va tre� tuia, 1n mod corespunzator $i la termenele stabilite conform normativelor
(1) La controlul executiei stra
rezmta.
tului bituminos pe care 11 rep tehnice 1n vigoare.
1nd eplineasca caracteristicile stra

cu prevede­
lul calitatii 1n conformitate Art. 65. Receptia finala se face la expirarea perioadei de garantie,
(2) Se va proceda la contro
'timp in care se va face verificarea comportarii in exploatare a lucrarii exe­
straturilor a;faltice.
rile legale pentru executia
'.Futate $i se var remedia eventualele degradari aparute in perioada de
cial realizarea gradului de compactare garantie.
(3) Se va urmari 1n mod spe
Abs; max 2%.
K; 98% $i absorbtia de apa

CAPITOLUL VI

CAPITOLUL V NORME PRIVIND SECURITATEA $I SANATATEA IN MUNCA

RECEPJIA LUCRARILOR
Art. 66. Pe toata perioada de pregatire $i punere in opera a pro­
se efectueaza 1n doua etape: uselor geosintetice se var respecta urmatoarele:
Art. 61. Receptia lucrarilor
- la terminarea lucrarilor;
ea perioadei de garantie. (1) Montarea geosinteticelor pe teren se va face de echipe specia­
_ receptia finala, la expirar
\llte, bine instruite, dotate cu echipament corespunzator de protectie §i
a atunci can
area lucrarilor se efectueaz l'lduse de oameni competenti.
Art. 62, Receptia la termin
darea 1n circulatie.
te, la eel putin o luna de la
toate lucrarile sunt termina de dow
mina lucrarea executata fata (2) Normele specifice de protectia muncii pentru lucrarile de 1ntre­
Coniisia de receptie va exa
l 1ntocmita 1n timp
$i documentatia de contro Elre, exploatare §i administrare drumuri $i poduri, aprobate prin Ordinul
mentatia tehnica aprobata ,
i normativ. istrului muncii $i protectiei sociale nr. 357/1998.
executiei conform prezentulu

face part
ificarilor de la Capitoul IV (3) in timpul montarii geosinteticelor se va tine seama de peri­
Art. 63. Evidenta tuturor ver
lucrarilor.
l a receptiei la terminarea ce pot sa apara din circulatia autovehiculelor.
din documentatia de contro
in perioada executiei lucrarilor se var respecta prevederile gene­
garantie
ari ce apar 1n termenul de din Legea nr. 319/2006, cu modificarile §i completarile ulterioare,
Art. 64, Eventualele degrad
isia de receptie
$i propunerile facute de com xarea Guvernului 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodolo-
lucrarilor executate, precum

45
44
gice de aplicare a prevederilor Legii securitatii §i sana� a� i in munca n A§ezarea geogrilei se va face pe un strat de egalizare de 2 cm (da­
L
319;2006, cu modificarile �i completarile ulterioare, Hota area Guvernulu1 ca suprafetele prezinta denivelari) sau conform recomandarilor produca­
:
nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate §i sanatate pentru §an­ torului.
tierele temporare sau mobile, cu modificarile §i completarile ulterioare
:
La executia lucrarilor se va respecta le9islatia in vigoare pnvind - Geocompozite/e antifisura (R + STR + Bl sunt combinatii din­
situatiile de urgenta �i apararea impotrlva incendiilor - Legea nr. 307 /2006, tre o grila (care are functia de armare R) �i un geotextil netesut cu o ade­
cu modificarile ulterioare. renta buna la bitum ( cu functia de reducere a eforturilor, impiedicarea
transmiterii fisurilor din stratul inferior in eel superior - STR �i impiedi·
carea infiltratiei apei in structura rutiera - B).
Aceste materiale pot fi utilizate pentru toate tipurile de lucrari: ca­
sete pentru largiri, acolo unde produsele pot fi aplicate direct, pe suprafete
CAPITOLUL VII de drumuri fisurate, frezate, pe dale de beton sau pe balast stabilizat cu
CONCLUZII
Se vor utiliza conform prevederilor proiectelor de executie �i in spe­
ele in straturile
Art, 67. Functiile pe care le 1ndeplinesc geosintetic cial pe drumurile cu trafic;:: 1,0 m.o.s., pe banda, pentru perioada de per­
tate. Ele trebuie sa res-
rutiere sunt: antifisura, armare §i bariera de umidi spectiva de 10 ani.
r reglementarilor 1n dome·
pecte preveden·1 e SR EN 15381 .· 2009 §i ale tuturo
niu in vigoare. · Geomembrane/e (B) se folosesc la straturile rutiere numai in
Geosinteticele se pot folosi astfel: cazuri exceptionale (a se vedea art. 21).
smiterea fisurilor existente
- GeotextUele netesute 1mpiedica tran
. Acestea, in combinatie cu
din straturile inferioare in straturile superioare Caracteristicile recomandabile pentru geosintetice trebuie
sa fie ur­
ului au functie de etan�are
un strat de bitum pulverizat pe suprafata drum matoarele:
(STR+B). 1. drumuri cu trafic foarte greu §i exceptional:
zarea/repararea
Se recomanda a se utiliza la reabilitarea/modern1 - rezistenta la tractiune (transversala/longitudinala) 100/10
0 kN/m
pe banda, pentru perioada:
drumurilor cu un trafic de calcul ,s 0,3 m.o.s., - rezistenta la tractiune la elongatia de minim 2% sa fie >
22 kN/m
etc.).
de perspectiva de 10 ani (DJ; DC; strazi secundare 2. drumuri cu trafic greu:
rea asfaltului (R) pe drumun c
- Geogri/ele servesc pentru arma - rezistenta la tractiune (transversala/longitudinala) min. 50/50 kN/m
de perspectiva de 1o ani
trafic;:: o,3 m.o.s., 'pe banda, pentru perioada _ - rezistenta la tractiune la elongatia de minim 2% sa fie > 11 kN/m
u prelu area incar carilo r din trafic §i contribu1e I
Ele sunt folosite pentr . 3. drumuri cu trafic mediu, U§Or §i foarte U§or:
acest ora pe supra fetele orizon tale.
repartizarea uniforma a - rezistenta la tractiune (transversala/longitudinala) > 7/7 kN/m

46 47
AN EXE

49
Anexa I

Schema privind adoptarea solutiei de utilizare a


geosinteticelor in structurile rutiere

1. Se vor aprofunda prescriptiile de proiectare (Anexa II la normativ)


2. Aprecierea utilitatii prezentei geosinteticului in structura rutiera
(Anexa III la normativ)
3. Cum alegem geosinteticul (Anexa IV la normativ)
4. Analiza economica a solutiilor avute in vedere

Anexa II

Prescriptii de proiectare

Pentru utilizarea unui material geosintetic intr-o structura rutiera se


va tine seama de urmatoarele elemente principale:
1. Starea de degradare a imbracamintii existente;
2. Functiile ce vor fi indeplinite de geosintetic in cadrul stratului
afaltic (Tabel 2 din normativ);
- geotexti I;
- geogrila;
- geocompozit;
- geomembrana;

51
3. caracteristicile fizico-mecanice pe tipuri de geosintetice oferite 1. Geotextil - in cazul unei suprafete stabile, fara deplasari relative
de producator; verticale; actioneaza ca factor de intarziere a transmiterii fisurilor §i ele­
4. Caracteristicile de referinta prezentate in Tabelul 2 din normativ. ment de hidroizolare (prin impregnare cu bitum).

2. Geogrila - in cazul in care exista §i riscul de deplasare verticala


relativa mica (intre doua dale de beton de ciment sau intre zone cu rup­
turi in structura rutiera sau la rosturile de largire a partii carosabile -
'intarzie transmiterea fisurilor, cat §i aparitia fisurilor noi ca urmare a dife­
rentelor de capacitate portanta, geogrila ranforseaza, armeaza stratul
asfaltic in care se monteaza).
Aprecierea utilitatii prezentei geosinteticului
(in functie de cei trei parametri importanti) 3. Geocompozit - in cazul in care se urmaresc efectele cumulate ale
' geotextilului §i geogrilei, se utilizeaza geocompozitul.
de degra­
1. Suprafetele acoperite cu geosintetic depind de starea
rm Tabelului 4 din
dare a structurii rutiere existente, determinata confo 4. Tipul de material ales trebuie sa satisfaca conditiile prezentate
normativ. in Tabelul 1 §i sa tina seama de valoarea traficului aferent drumului res­
ialului geosin-
2. Calificativul starii de degradare a suportului mater pectiv (capitolul VII din normativ).
tetic (strat de baza, fundatie).
teticul nu
3. in cazul in care exista cedari in stratul-suport, geosin 5. Se va analiza oferta privind datele de rezistenta a geosinteticelor
port.
rezolva problema decat dupa repararea stratului-su in zona deformatiilor de 2... 3%.
sionarea stra
4. Geosinteticul nu este luat in considerare la dimen
turilor de ranforsare. 6. lndiferent de tipul de geosintetic folosit, grosimea stratului de
acoperire din mixtura asfaltica sa fie de minim 4 - 5 cm. Se recomanda ca
· tratul de acoperire sa fie de 9-10 cm ca la viitoarea corectare a suprafetei
.e circulatie (frezare etc.), geosinteticul sa nu fie deranjat.

Cum alegem geosinteticul

ialelor se poat
in funqie de scopul urmarit §i de calitatea mater
opta pentru:

52 53
B. Rostul longitudinal 1[Lll]!;

geosintetic
Schema prlvind utilizarea materialelor geosintetlce ·b,----+-,----' Strat de uzura
1-- --���-----; Strat de legatura
f= ' · I Strat de uzura

Strat de baza
j'----�-=-=='1'! ,� �J...,·""f: "'-�-=-�-"lj' Strat de \egatura
,./J--- Strat de baza
--1--- -
in structurile rutiere
-'--
--'- undape
t . ..
F I,
f Funda,'e
1. Benzi de largire a part;ii carosabile.
[
10cm� ___ jOcm
. ,
2. Prevenlrea deschiderH rostului longitudinal In stratu� ile asfalt1ce, I
, 10cm I
"1 -- -10cm
3. Prevenirea transmiterii fisurilor reflective In stratunle de asfalt, _50 err: mi1,;:_5C crn m1r;,;._
a} Tesere de fosturi 1.00 m min.
In situatiile:
b) Jesere de rost,m �1 geosintetic de minim� rr :a�irre
- flsurile $1 crapaturile unei fundatii din agregate natura I e sta b't-
lizate cu ciment; C. Prevenlrea transmitelii fisurilor reflective
. . 1n straturile de asfalt
- flsurile $i crapaturile din 1mbracamintile vecht din beton de cI; .. din straturile de fundatie (agregate naturale stabilizate cu liantl hidra-
ment; llci, strat vechi din beton de ciment etc.) - vezi
fig. 1 �i 2 din normativ.
4. Unde a,;ezam geosinteticul:

D. A,ternerea geosinteticelor pe toata suprafata asfalica


A. Benzi de Jaraire a partii carosabile a) Geosinteticul se va a§eza la nivelul structurii rutiere exis­
Strat de uzura n�u hte direct pe aceasta sau plin intermediul unui strat de mortar asfaltic
,geosintetic - 1 m l3\ime
trat de \ega�ra _nou �----__......! ,,, 2 cm groslme ori dupa cum recomanda producatorul de material geo-

i . lmbra"'.'minte
_ \ strat de baza nou rost de legatura 1ntre ....
�1tum1noasa ex:1stenta - 1


. structura rutiera existenta. ·
?
\
i I
� si cea noua
b) Dadl peste structura rutiera existenta se a,;tern trei stra­
asfaltice noi, geosinteticul se va a,eza intre stratul de legatura §i eel
: !- limit� parte carosab1la
i \ veche
structura rutiera\ ...i structura rutieri3 noua
existenta, \ La lucrarile care necesita a§ezarea geosinteticelor pe doua niveluli
;-------- - Substrat ostrazi, aeroporturl etc.) se recomanda a�ezarea primului strat pe
5.Q mi!1.§.0 m.!!1 afata structurii existente (cu masurile necesare) ,i eel de-al doilea

.
banda de l/3:rg"ire- de geosintetic la nivelul situat 1ntre stratul de legatura §i stratul de
25cm ':llnou (pentru a 1ntarzia cat mai mult apalitla fisurilor pe noua suprafata
-decapare sistem rutier vechi
lare).

54
55

Anda mungkin juga menyukai