No. 37. Pretul 30 bani.

BIBLIOTECA

rOPULARIZARE

LITERATI) HA

E',4, ST I I NTA
A RTA

ANTOLOGIE
SANSCRITA
traduced in versuri cu o prefata
de G. C0,111UC r
Cu portretul D-lui G. CoOtte

.! . INSTITUTUL DE EDITURA

RALIAN i IGNAT SAMITCA

CRAIOVA.

Exemplare legate englezeste In pinzal, in stabilimen-

tul nostru propriii, GO bluff.
Prezentul volum este insotit de un bon de we-
miU pentru un roman celebru.
www.dacoromanica.ro . ,
 INSTITUTUL DE fDITURA
RALIAN §i IGNAT SAMITCA
CRAI01-.1.
I

In pin(' va apart; :

DICTION AR

FDANCESO-110MAN
1.7PRINptND:

1. VOCABULARUL COMPLECT AL Mate FRAN... CI'

NUANTELE CUVINTELOR, LABORITE PION EXEMPLF
2. ETIMOLOGIA VORBELOR V PRONUNTAREA LOR EXCEP
TION
3. IDIOTIGME USUAL& ip LocuTund PROVERRIALE.
4. EXPLICATIUNEA TERMINILOR TECIINICI.
5. FORMELE NEREGULATE ALE VERI3ELOR.
1

DE

MARIU $AINEANU
Doctor in litere
Fost profesor de limba francesA si de istorie
la Gimnasiul din Caracal.

Ortografla Academiei pentra partea

romAnCaseit.

Un volum de peste 660 pail. pe 2 coloane.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA DE POPULARIZARE
pooh u
LITERATURA, STIINTA, ARTA
,..li11.1111111111111111.1111.111101111111111111.111111111101101111111111111

ANTOLOGIE
SANSCRITA

Fragmente ilia Rig-Veda, Mahabarata, Bo-

majana. Foes& Halm $i proverb&

Traduse, precedate de o prof* i adnotate

de

GEORGE CO$BIJC
-- u portretul tradueatorului

aitrz.
INSTITUTUL DE EDITURA --

)3.A LI AN §I GNAT AJA IT CA

CRAIOVA.
XXXII"

www.dacoromanica.ro
A
 Director literar: I. HUSSAR.

Este riguros oprit onf-ce reproducere fail

invoirea editorilor.

Craiova, Tipolitografia Nationale Ralian 0 Ignat Samitca.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA de POPULARIZARE
P EN TH

LITERATURA, TIINTA, ARTA

Editura SAMITCA, Craiova
Fie care limir coprinde portretul autorului
cu o notita biografica.

Volume apArute :
N o. I. Vladimir Korolenko Nuuele Siberiene
s

No. 2. Björnstjerne Björnson: Nuuele turd

nesti si Noil ccisdtoriti, comedie in 2 acte
No. 3. Lew N. Tolstoi: Nuuele si pouestirl po-
pulare.
No. 4. Jan Neruda: Schite si tab/owl.
N o. 5. J. P. lacobsen:- pee nuuele.
No. 6. H. de Balzac Nuuele. -
No. 7. Alex. Swientochowski: Din uieata po-
porului.
N o. 8. Guy de Maupassant: Pe apd.
N o. 9. Alex. Pugkini Nuuele alese.
No. 10. Georg Brandes. Oameni i aerial. studd
critice asupra lul Maupassant, E. Zola, Dos-
toiewski si Gerhart Hauptmann
N o. II. H. Heine. Din Cartea Cintecelor, peril.
No. 12. Henric Ibsen. Liga tinerimiI.
No. 13. Ouida. Doamna marchizd i alte nuuele.
No. 14. Francois Coppée.Ldutarul din Cremona i
Pater.
No. 15. Alex. Dumas, fiul. Ilka i alte nuuele.
N o. 16. Guy de Maupassant -Gogoloid de sdu.
Mademoiselle Fifi. Doi prieteni.
No. 17-18. Wolfgang v. Goethe..Suferintele find-
rului Werther.
N o. 19. Edgar PoENuuele extraordinare
N o. 20-21. Hans Schmidt. Stilul In artd cu 200
ilustratiuni.

www.dacoromanica.ro
N o. 22. F. Dostoiewski.Un roman in noud scrisori
7rel nuuele postume.
No. 23. Sully Prudhomme. Poezil, trlduceri libere
in uersuri de A. Steuerman.
No. 24. Jules Lemaitre: Studil i portrete literare,
Alphonse Daudet, Ernest Renan, Huysmans pi
Georges Ohnet.
N o. 25. W. Bergskie : Pillone. Roman. -

No. 26. Alphonse de Cando Iles '1 Albert SQ.

dekum : Darwin Vieata, doctrina i im-
portanta lui. Cu portretul lui Darwin
No. 27. Bret Harte: Schite din California,
No. 28. Traian Demetrescu: Simplu.
No, 29. Paul Hervieu: In lant L..
N o. 30. Edgar Poe: Scrisoarea prat&
No. 31. Moliere: Don Juan.
No. 32. Alexandru Pettifi: Poezii alese
No. 33-34. Z. C. Arbure : In temnitd.
No. 35. T. DutescuDutu: Cring si Luncd
No. 36 M. Strajan: Cestiuni Literare
No. 37. G. Co'buc: Antologie sanscritd

ABONAMENTE: -

BRO8ATE LEGATE
12 numere Lei 3,50 12 numere Lei 6,50
24 » , 6, 24 » » 12,
Mara de avantagiul reduceril de pret, abona-
tli eel noI dobindese :
Numerile de la 1-12 inclusiv pe Lei 2,65
» 1-24 » 4,80
c
de-

) www.dacoromanica.ro
tV,
 7.1 MP. 'it'''.

FO§BUC.
pEORGE

www.dacoromanica.ro
 Literaturd sanscritd ?minim literatura popo-
mini iodic, care trdia pe la 2000-1500 ina-
inte de Oristos pe platourile muntilor Himalaia,
pe partea despre miazd-zi. De pe aceste platourt
poporul indic a emigrat spre Sud si a cuprins
tinutul riului Ganges.
Religiunea =slur ,popor era -panteistd. Zeul
superior al Inqlilor era Brama, care crease lu-
mea fdrd nief un scop i fdrd voin(d. Brama
ndsca lumea minat de patimile sale sexuale, dect
intreg universul e ndscut inconscient ca i ori
ce copil din doi pdrinti. De aid a urmat, cd
poporul indic era pesimist, privea lumea cu toate
ale ei ea o pdrere, sd plingea necontenit de gre-
sita conceptiune a lumii. Toatd poesia lor pe-
simistd toate faptele lor dovedesc lipsd de ener-
gie, credinta in fatalitate, supunere oarbd la tot
ce se intimpld.*)
Cea mai veche limbd a poporului indic s'a
pdstrat in himnarile numite in deosebi Vedas.
Aceste sint cantece reJMba lor e popo-
raid. Ele sint create pe:frtheet(ndscerii poporu-
lui, pe vremea cind.rel tial*Wsub Himalaia. Os
*) Asta e una dintre principalele cause, c Faiglezii stapi-
noon asta-zi asa de usor Indifle. Un milion de Englezi fin
in friu peste 200 de milioane de oameni:

www.dacoromanica.ro
 8

timput--in cursul veacurilor limba indied s'a

schimbat foarte ; preotii insd cdrturara,
.au pdstrat limba veche a Vedelor si au perfec-
tionat-o. Ast-fel cav/uitii,t scriai intr'o limbd
nepricepuld de popor, in limba sanscrit (adecd
limba sfintd), iar poporul vorbea timba paerit
«(limba naturald)». Inch de pe la anul 800 in-
ainte de Oristos, limba sanscritd deveni limba
moartd, cad o vorbeaft numai invdtatii Mire ei,
cit toate acestea s'a scris inainte aceastd limbd
necontenit pind la 1000 dupd Hristos -- va sd
zicd.1800 de anisi chiar si azi preotii din In-
dia coin intr'aceastd limbd.
Limba sanscritd e astd-zi iseornt hawse eel-
reld rilor Mologice, Intru cit aceste privesc limba
semintaa ariene. Ea e cea.mai veche limbd cunos-
clad bine. Stildiul et a dat meters, filoloid coin-
parole: pind la descoperirea likraturii sanscrite
nimeni .nu beinuia cd toate limbile Europel (a-
fard de una-dou4 sint surort §i porne,se dintr'o
limbd conzund. N'au pornit, adearat, din limba
sanscritd, ci dintr'altd limbd mai vechesa ilsor i la
e Nora lirnbii Wine, a limbi4 grecesti, a limbil-
gorica mild, a inter iimb vecht slavone din care
s'a ndscut limbile slave, a limber', persiane vechi
etc. b nici nu e cea mai veche, dar e cea dint&

dialer cdte ni s'a pdstrat in scrisoare. Cele mai

vecht none de limba greceascd le avem pe la 800
inninte dè Oristos de limba sanscritd insd de
pe la 2000 inainte .de,"Cristos.
Ca sord a limbilor enropene, ea seamanei forte
mull en ek, vil num); In vorbe, ci si iii siste-
Mete Ilexiondriz si in sintacticd. Iatd eitera corbe.
Dev insemneazd Ze/t: latineste Deu-s, yreceste

www.dacoromanica.ro
 9
-

ZeP-s. I Dev-pitar=Zeul-tatd latineste, Deii-

pitar, apor, Jupitar-si Jupiter. Apa e apd, la-
halt aqua. Veda insemneazd cunoscintd, ve-
dere si pdtrundere ; vorba ved e in greceste oid
cunosc,,in latineste vid (v2dea.v0 .
Literatura sanscritd s'a desvoltat din literatura
religioasd a Vedelor. Vedele sint cartea sfintd a
/amanita indic, ele remind: I. Erplicarile cere-
moniilor religioase, tipicu.l sfintelor slit* si in-
vitur pentru popk 2. Doginele religion& Aceste
sint scrise parte ,intunecat si concis. 3. Pinata
religioase, landele eilor, proverbii morale, imam
tun si pilde de tot fella. Acestea formeazd par-
tea poeticd a Vedelor. Toate acestea sint ii(iuulc
intre soil 2000-1500 inainte de Crislos. llw
Orrin s'au addogat la Vede si alte cri4i:Trarila
lard, cartea datoriilor i dropturitor nnni rege,
constitulia statuluf, etc. Toate Ia un loc formea-
zd cartea sfintd, Vedas impdrtitd in 4 malt
dupd coprinsul lor : Rig- Vedea, cea m reche
dintre Vede, Sama-Veda, Atarva-veda i Iad
veda.
Poesia epicei s'a desvoltat la. poporul indie
[carte de timpuriu. Intocmal ca la Gran se nds-
rural in popor rapsodii epice, care trdiau din
gurd in gurd i din veac in veac si necontenit
erau amplificate cu traditii none' si perfectio-
nate. Ast7fel se desvoltard cu incetul Cele- cloud
epopei 'nation* : Illahablia rata Ramaja-
na. Intr'aceste epopei sint multe episodurX care
pot forma ek de sine-s'i epopei intregi, neatirnd-
toare. Se vede ed amindoud cpopeite cele mor't
.sint alcdtnite din Ole epopci nlln mid pe mr;
-k-azt absorbit cn total.

www.dacoromanica.ro
 10

Se zice, ed Mahabharata ar fi fdcut-o, a.a cum

e, poetul Vyasa, adecd acesta a adunat rapso-
diile, dat o unitate de actiune # legat
intre ele. cum se zice cd un Homer a
adunat iapsodiile poporale si din ele a [dent
_Nada si Odisea. Mahabharata, adeed Maha-Bha-
rat-a (Bharat eel mare. Bharat insemneath qi
purtdtor de resboaie) descrie luptele pe cart le-au
_ purtat pentru tron dot fiat , Pandu i Dhrit-
arashra, nepolii regelui Bharat.
Ramajana se zice ed e fdenki de Waliniki.
Ea descrie cueeririle si luptele croilln/ Rama
(Ram'-ajana. Ajana insemnea-14 eJpeditinne, en-
-
= cerire).
Mahabharata e cu mult ma1; veche decit Ra-
majana. Toata acthtnea ei se lecture pe platon-
rile de" sub muntii Himalael ; nelinuca Rama-
janet se petreer prin taut Unn0r111/, when des-
erie start de Inenr/ dintr'a dorm /117/I'll i 0-
- porillni ludic. Thema/ ruceririle (nri/ dela gurile
Gangrin formeazd subiectul 1?am0pi '
Amindonn epopeile sint scrise inlr'acelas fel
de vers, numit seocas. Acest vers e mamas din
16 silabe, cu ritm trohaic -# avind cesura toc-
nud, la mijloc.
- Ingrdmddindu-se un episod peste altul infra- ,
ceste epopei, de an njnns de o 'angina. Inspdi-
mintaloare. Ramajana art ,1s,000 de ,rersuri;
prin urmare e de palm 01./ »nil limy/ }keit-M-
ada tut Omer, iar Mahabharata are -140,000 de
. versuK, deci e lungd cit 44 de Aenenit si cit 38
de _Made ! Textul ci umple 70 de vOlume obi-
cinuite.
Episodurt frunmase an ambulate, rn/wd, IL.;

www.dacoromanica.ro
 11

vestite med sint, din Ramajana ; Savitri*) in

care e descrisd credinta und fowl, i Nala
0 Damajante in care de-aseinerti e descrisd
virtutea femeii.
Amindoud epopeile sint traduse in toate urn-
bile mai, culte ale Europa, in mai multe tra-
duceri.
Altd lacrare epied importantd _e Purana
(Povesti din bdtrini) i cuprinde 18 povesti ale
cdror subiect e htat din Mahabharata. Fiecare.po-
veste e tratatd ca o epopee de sine stdtdtoare. Pu-
rana are 1.600.000 de versuri! Sd cede ed po-
al/ acestai popor nu aveau simtul artistic al
lungimil permise und epopel, asa cum a avut-o
poporill grecesc. Purana e plind de citate din
carp dr trolbgie, si e mai mutt o eticd decit o poesie.
Dintre poem& scrise mai lirziu, pe vremea
floriril literatavii it/c, sint vrednice de
litarea amiolc itmaca cloud: Cintarea emnt-
ritor, o idild fdrd pereche in literaturi, si Ves-
titorul noritor a celui mai mare poet sans-
crit, a lui (alidasa. Poona din urmd e, fdrd
indoiald, una dintre cele mai frumoase poesii ale
lumit
Poesia fisted srna desvoltat, ca Ia toate popoa-
rele, tirria de tot in urma poesiei epice. Cel mai
insemnat poet Uric al literaturei sanscrite e Ca- .

lidasa in veacul intdid inainte de Oristos

care a stator'', ri formele i limba poesii lirice.
Cu deosebire frumoase sint poesiile sale din ci-
clu'«Ritusanhara» (Povestea toate

*) Tradus ,roinin*e i publicat in browed, de George

.

Bogdan-Duica; Sibiiu, Institut tipografic.

www.dacoromanica.ro
 12

erotice. Vestita e poesia sa «Gatha-carpara> (T11-

cior spart).
Al poeli Uri& de valoare sint Amaru care a
.scris si epigrame, hpol Bartrihari i Jahadeva.
Acest din urmd e poet idilü. Poesia sa «Gitago-
venda. in care se descrie iubirea Zeu tut Vise-
nu (intrupat in pdstorul Crishna) si a pdsto-
rite/ Rad e ointarea cintdrilor pentru poporal
bulk, inloe»an cum e Nita tut Solomon en Sn-
lamita, in In Poesia urea sansaritd e de- o-
hied erotica, sa destinge prin in ultd sensuali-
tate $i drdgdldsle. Desele, pica desele conzparatit
stried parte mutt ii isinniul sanserit: aproape
de nesuftril sent recinialle compamtinni a fe-
meilor en tuna si cii Iloarea de nalar. La Cali-
dasa in «POI:ester, anotimpurilor» tuna e po-
,

menita de 289 de orl ! In Liinnesin se gases,:

matte Oscars, earl it/ aminlese jn Calidasa.
Poesia drama/lea si-a bad nein/ de ()data frit
poesia lined. Calidasa e M eel dintain si eel mal
puler?* poet dramatic al neamulni india. El
a seris sau eel putin i sa atrthue vr'o 17
drame idilice. Yawns (loud sd stie Insd cu si---
yuranld,cd sint ale tut: «Sacontala,) si «Vie-
pame-urvasi.>_ Cea dintdi descrie bib/ rea re-
gelid Dusanta si a feta Sacontala. Drama ',a-
ceasta- e una dintre cele mai (memorise si mai
reusite idile ale veacurilor. Cind a fast liudnso
intiiii in limbile europene, toed lamest a alums
nimitd de frumusetea acestei draine, iar poet,'"
eel mai mare al Germander, Goethe, a scris o e-
pigramd in care suslinea ad el nn crede sd existe
pe lame 0 sericre mat pliVi de poesie dealt Saaon-

www.dacoromanica.ro
 13 .

tala.*) Alt poet dramatic_ vestit este regele Su-

draca, in veacul al doilea dupd Cristos. Cel
mai productiv si me perfect ca arid e insd Ba- ^
vabhuti (cam la 800 dupd Cristos) care se
apropie de poet& ,moderni, cci'd pune mare pre(
pe caractere. Pe lingd acestia, se mai cunosc al-
o »mitime de drumalnrg, mai mutt ori mai
putin riednici de aminlire.
Literatura didactica e foarte bogatd. Vesta d e
colectia de fabule «Paidsa-tantra» (cinci uteri -
de fabule i colectia de povesti -morale, de fabule
si de prOverbil «Hitopadesa».
Povestea, novela si romannl, s'au desvoltat re-
peck si en prisos. Pin'acum se cunosc 28 de _
colectil cu peste 800 de romane. Cea mai inte-
resantd colectie e «Catha-sarit-sagara (oceannl rin-
ri/or porestitoal e), care a dat material Arabilor
pi Persianilor. 0 mie i una de noptii»:(de A-
rabilor slot o prelucrare a ,povestilor din namita
colectic.
Literatura sciintifica e si ea foarte bogatd. Cook
Englexul, care e descoperitorul literaturti san-
scrite (la sfirsitul veacului trecut) a adus7 din
Indic in Anglia, o carabie plind de carp: indice,
si intre aceste 27 de manuale de gramaticd, mai
wane studii filologice, (Veva dictionare, i mai
'unite sute de colmne care tratau despre medi-
.!ind i astromonie.
- .

*) Saeontala e tradusg, romanesee de mine, liber .,4 in

v Nuri modorne. E publicata in «Cony literare, A-
, 1 1891.
-

www.dacoromanica.ro
Himnuri din Rig-Veda

Soarele.
Acest cintec noti i plin
De m6Irire, tie scare,
Minuet luminAtoare,
Umilit eI i-1 inchin.
,
Tu-mi ascultg 'ncturätor
Ruggmintea mea, i cath
Spre-a mea inimA 'ntristatii
Cum spre o sotie catrt -
Sotiul el cel iubitor.

Tu, ce toate le privesti,

Tu ne fiT stilpinul, soare
Inimil luminiitoare,
Cel mai mare zeil tu esti.

www.dacoromanica.ro ?0,-
 16

Efi me void gindi mereü

La divina ta lumina,
Ca, pkruns de cea diving,
Pentru veer d'a ta lumina
Plin sii; fie gindul melt
_

Ca noT &Tarim :
Numai tu ne-o miff da, soare,
Initurt lumingtoare
Pentru asta te rugitm.
,

Preotii bramani, in veac

Intelepfi in gindurf sfinte,
ET adoil prin cuvinte
Soarele, prin cinturi sfinte
§i prin jertfele ce fac. ;

www.dacoromanica.ro
 II

Aurora.
Tu regina majestoash, prietina lui Dumneded, ,
Ca rin rid d'argint s varsit luminosul per al ted
Peste draigalasil umert, cand resari insvapaiata.
Nobild, cu ochi de zimbet i cu mers usor de fatä.
$i cum vii, o visdtoare, ratacind pe cer asa,
Ta perdi una cite ma stelele diu salba ta.
- ,

Te-ai impodobit, frumoaso, au tot co'i frumos sub soare,

$i zimbesti cu ochif umedi de mitirire i splendoare,
Ardtitind sireata peptul desvälit d'al ted vestmiut,
$i din cer aduci lumina si-admirarea- pe pamint.
Norii 'n calea ta on vuet speriati se 'ndepixteazd,
Ca tu o biruestil stApino, cu puterea ta, viteazd.

Cit esti tu de buna, Doamuiti Tu, cea cu alga de stele,

Faci cdrarile &unloose prestifind argint pe ele,
Pui vopsea de argintpe virful muntilor intunecosi
$i te legeni Ulna, 'n earul injugat cu tauri rosi.
Tu te lupti prin intuneric cu 'utunericul, i, plink
De puterea ta, lumina se renaste din lumina'.
Xxxyli 2

www.dacoromanica.ro
 18

Tu prin muntii cu präpastil 11-ai batatorit poteci

$i cu peptul alb de fata luminind in bale trent,
lar dumanil tei se 'nohina 0 se umilesc in cale :
Nu atit lust puterii, pe cit frumusetii tale,
Cind zaresc e0nd din umbra ochil ti nebiruiti,
Pieptul alb 0 fruntea alba' i obrajii infloriti.

Te salut, frumoasa, Doamnd, fiica cerului senin,

Inima tu 'ml-o 'Mare*, ea' din inima, me 'nchin,
Ruga mea sa'ti fie-aminte, ca din suflet eii trhnit'o,
$i cind te intorci in ceruri, tu sa nu te uiji, iubito

www.dacoromanica.ro
 III
1.

_ Focul.
Ascultati acum cintarea focului, a lui Vanilla.
Soarele-'f. sta" 'n mina dreaptii, iar in sting& lui sta luna
$i covor pe sub picioare'i stit pAinintul eel hatrin.
Eatäl, numai el e tare, singur numai el stdpin:
El va fi d'acurn d'apuruff, calci a fost in tot-d'a-una.

El a pus in cal iutimea, el a pus in uger lapte,

Pune mintea 'n eel cuminte i 'n eel vrednic pune fapte.
El adapa i hraneste, caletor din loc in loc,
El topeste 'n aer norii si din ap a. naste foc:
Eata-1, regele puterii, cum din thual naste noapte.

El stit vecinic in vëzduhuri luminind indepärtarea.

Soarele pluteste 'n aer, miisurrind in cale zarea,
Caci Vartum-1 Domnul lumii, soarele-'1. masura lui
Cite riun sunt in lume, alte Hurt sä mat pui .

Ca sa curet toate 'n mare, ele tot nu umplu marea

tc. www.dacoromanica.ro
 20

Cine este eel ce poate inteun loc ceva s pue

Necurmat, fere 1 umpla? Nu e om, i nimeni nu e.
Singnr el, Varuna, poate! El se plimba, fulgerind
Si en tank umple cerul, plin de spaima despicind
Aerul ; pe vent si neguri el scoboara si se sue.

..

Doamne, .daca. noi veodata ne-am Indusmanit vecinif,

Dac'am inselat la jocuri, daca n'am primit strAinii,
Earta-no! Tu bun si tare, noi sarmanii slabi si rat!
Elsa nazuinta noastra e sa fim iulijtjj tai
Si iubirea noastriti cata birnintele luminil

www.dacoromanica.ro
 IV

Puterea
Eternnl, zeti, iota]. nascutul,
Podoaba zeilor i scutul
Intregii lumi, de toff temutul
Vol, neamuri, este Indra.
*1:1'

Acel ce pune biruinta

In eel resboinici, i credinta
In eel ce rnerg la pocainta
Vol, nearnuri, este Indra.

Acel ce-a 'ntemeiat pamintul

si-a 'ntins vazduhul si-a pus vintul
Si poarte noel, d'apuned sfintut
Vol, neamuri, este Indra.

www.dacoromanica.ro
 22

Acel ce singur guverneazA

§i. duple chipul ski creiaza
stelele 'n cgraff le-aseazg --
Vol, neamuri, este Indra.

Acel, d'aca'ruia putere

On ce tarie 'n haos piere,
§i toate pier ca o pdrere
Vol, neamuri, este Indra.

El in fh'pturl a pus miscare

ii -data' 'n tot ce nume are,
El, cel lipsit d'asem6mare
Cintati, cintati pe Indra.

www.dacoromanica.ro
 Maxime i proverbii.

' I
De tara uncle nu-i stapin, ,
Sit fugi, ori care-ti este casta.
Dar unde sint stApini mai multi,
Fugi, mai ales de tara asta.

Nu sta in casa unde vezi

Cit e stapin numai nevasta
Dar unde e_ nevasta rob,
:
Fugi mal ales de casa asta.
II
De-ar fi o poesie on cit de inchiegatii,
Toti criticii cu sgomot pe dinsa nAvglesc
mustele intocmai poftarete pindesc
SA afle-o rang mica p'un corp frumos de fata.
III
Din gura unui prieten sunt glume, lucru bun,
Cuvintele pe care strginil de le spun
. . Sint pentru noi insulte, chiar spuse fruit voe
1- Abeea ce e fumul la ori ce lemn comun,
Nol zicem cit e miros, cind lemnul e aloe.

www.dacoromanica.ro
 24

Iv
«Lipitoarea e femeea» zise un nebun odatA.
0, srmana lipitoare, cu oe4 )rea asemAnatti!
Numai singele cel negru ti-1 rapeste lipitoarea,
Dar femeea-ti ia puterea, mintea, banil si on oarea

Cinele-a *bit o fate:

«Came!» a dis bAtindu-s1 dintil;
§i-§Ypriveail pärintil fata :
«Floare» ail zis plingind parintii.
5i-a Odut-o un anew :
« Bestie» a strigat ascetul.
i-un poet yezut-a fata :
Anger z a soptit poetul.

VI

Femeile siht came, badavre, un secret

Asa gandeste-un eine, un popa, un poet,
:

VII

Un poet crease. numal. Poesia-1 ea o fat' :

Numal criticul cunoaste toata, goratatea el.
Ast-fel i drAgiirasia maritatelor fernel
0 cunosc barbatii numal, dar parintiI nici odatii.
,
www.dacoromanica.ro
 25

VIII

Vezi ! Ce-au adunat

Risipesc copiii lor ,
Limba 'nghite asa usor
Toga munca ce-o fac dnii !

IX

Ce nu ved poetii 'n lame !

Corbilor ce nu le place !
Onml beat ce nu vorbeste !
i femeea ce nu face !

In aceastai tarii Wadi lumea 'nsal6 !

CeT stráini prin vorba; prea naponalg,
Prin purtarea bung pAckosii slugY, ,

Fetele prin lacrimi, preotiT prin rugf :

Tati, curn e asta, scuipA-o i fugi.

XI

ffl la cinci anY copilul ca nuiaua tu sA-1 cresti;

ce ani apoi cu vorba cit de r6,11 sä-1 dojenestt,
la d'aici ca pe-un prietin cu blindete-1 stApine§tI.

www.dacoromanica.ro
 26

XII

Usor conduci p'un om netot,

Dar mai usor pe cel cuminte,
Pe-un semidoct nici tu, Parinte,
Nici" cerului nu pot.

XIII

Sint nenorocit sarrnanul !

De eel rei nu pot sa scap
Leului cazut in balta
Ii sar broastele pe cap.

XIV

Noi vorn teat din pinea cersita, 'n umilire,

Noi vom purta vezduhul eel vinet, ca vestmint,.
Noi vom dormi in eriv6t pe netedul pamint :
Noi n'avem trebuinta, de legi i stlipinire !

XV

La cintar trei mil' de preoti si-adeV6ru1 l'am pus oil;

Dar de cit trei mil de preoti adeve'rul e mai greil.

www.dacoromanica.ro
 27

XVI

Cei cu talente-ajung mereii

La grij i zile grele,
lar cel flea' de ele
Scutiti sint d'ori ce grea.
Privighetoarea blIndá ce-T !
Dar tu o 'nchizi, stirmana,
In limp ce cotofana
Se plimbA 'n dragul di%

XVII

Cind ajunge omul In pericol mare,

Ca sii-sf scape -data el da tot ce are :
In ast-fel de casurT banil sint dusmani.
Dar, script de moarte, el isT schimbil fata,
Si 'n primejdii nouà isT arunca viata
Ca sä hick)", bani.

XVIII

Back' voesti s fiT cuminte,

Cu un picior tu stAT pe loc,
Cu celalalt mergi inainte
De cit s'A plangi ca n'ai noroc
Si, c'ai gresit mi pas, mai bine
Cu amindou6 stAT pe loc.

www.dacoromanica.ro
 28

XIX

.Pe cel ce sub picior 1I sapa

Nu-1 prinde prietin, cit transit
. El ti-e dusman ; sa4.1.amintesti
C .apa-I apa.

_
- Iar apa 'ncet ii schimba locul :--
S'o faci ferbinte cit aT vrea,
S'o clocotesti, cacti totusi ea
. .- Va stinge focul !
_

-
XX

SAI te scoli de dirnineatN,,s'amuncesti cit ti-e puterea,

Sal telupti voinic i nobil ; cu aT lel s'ternparti averea
Ei nevasta aped de obraznici ;
Aste patru lucruri, frate, sil le 'nvetT de la cocosi.

XXI

Cind regele asculfa, de medici, de ministra,

De damn ii profesori,
Adio, s'anatate ! Adio, cumintie !
Adio, voi comori !

www.dacoromanica.ro
 29

'XXII

SA dal bogatulul un dar,

Unui viteaz sit-1 dal' podoabe,
Etinucilor sA le dal roabe, .

Supreme le prosta lair par !

XXIII

Cind Dumnezeti te are drag,

§i te ia 'n paza milei sfinte,
Ca arme de-a lupta 'nainte
Nu-ti drt niel pietre, nieT ciornag
Cind Dumnezeii te are drag
IV dii pricepere i minte.

XXIV

Cel ce '91 moore bogAtia

- i pe Arad: nu-i clgrueste, .

Nici pentru el nu chieltueste,

E o momlie ce pAzeste,
Pe seama altora cimpia.

XXV es

DArueste-le, fit sincer, cleveteste-le cum vrei,

FiT slugarnic, blind off silnic, cu temei,fArA ternei :
('e si-ati pus in cap odatii, nu poti scoate din ferneY.

www.dacoromanica.ro
I
ert
 30

XXVI

Ace la ce I 'n fericire

Null" plerde capul si-i- cinstit,
Cel ce remine umilit
Cind are-avere i maitre,
§i-acel cell* tine jurämintul
tji fatl cu dusmanii sel" :

Tu dg-ml tovarAsi p'acestl trel

§i-t1" biruesc cu el pam'intul.

XXVII

Cind e vorba s facT bine,

Sä ajuti pe cel ce mor,
De nevoi sg-ti aperi tara
sa-t1 nasti mostenitor --
La aceste patru lucruri
Ctne-0 ia loctiitor ?

XXVIII

Din rest- nu poate creste nimic intreg la loc.

Dar, sint, zic eti, trel lucruri, carl ai acest noroc
TJn rest de datorie, de boalli si de foc.

www.dacoromanica.ro
 r- k

31

XXIX . _
r-

Cel ce privesc cu multit seeing.

La altif, cum privesc la sine ;
Cel ce privesc ca la o mama
La orl i ce fethel straine;
Cel ce privesc cu ris, orl teamii
La bani, ca la un rëii ce vine:
Acestia toff curnintl se chiamg,
Cad toff privesc precum e bine.

XXX

Un domnitor ; agent din neam de jos

Un preot intelept, al caruI tata
A fost un idiot si-un caraghios ;
Si-un om serac, care-a ajuns de-odatg
S. aibg bani i bunurt din prisos
Acestia trel, off cit de buni s'arat,
El toate, cite sint, le ved pe dos.

XXXI

r-
Uiff o suma de defecte
Pentr'o singura virtute
Gel ce captiveaza iute
Sunt naturi perfecte.
www.dacoromanica.ro
 32

XXXII

Regele sa se pazeascal
De dumani, (tradus : fenzei;
Ca 's mai rele de cit ei).

Si de hori, sa se pNzeasca
(S'au tradus : functionari,
Ca sint cei mai rei tilhari.)

Regele sa se pazeasca
De curteni (tradus : duka,
C sInt cinii eel' mai rill).
.

XXXIII

Et. 'sint nascut din neam de jos

Tu esti boor, dar halos!
Ce crezi, ca am sa cad pe spate,
Cind ved frumoasele-ti palate?
Eu ved paduchi d'atatea on
Si 'n cele mai frumoase flori!

www.dacoromanica.ro
 33

XXXIV

De oamenii sgirciti ride prunintul

I
§i ride Iadu 'n pumni de domni i regt
De eel' ce fac pentru popoare legi .

I
Cum rid in codril fiarele i vintul ! .

§i vermii rid de eel earl ii fac placul

§i de femei .cu poale lune e vesel dracul.

XXX V

Foe, celor ce-ag ucis i full!

Bogatilor plumb cald in guril!
Pumnal, celor mindriti cu rangul!
§i cui IT vinde tara, slati-I strangul !

XXXVI

Cind vezi pe drum un eine, n'ai piatriilucru

trist !
Cind ai in ming plated, e gol de riot tot locul.
Cind aT i cliff i pietril si-arunci, tu n'aI norocul
srt-T poti lovi ! Iar dacii lovesti ca bun artist,
StIpmnuI lor te vede si-ff scuturg cojocul
Cu-o soarte-asa perversg, sg nu El pesimist ?
XXXVII 3

www.dacoromanica.ro
 34

XXXVII

Sgomot fac eel rd i josnici, nu cei nobili, bagg

sam a !
Aurul nu poate face sgomotul ce-1 face-arama.

XXXVIII

Cersetorule, ia spune-mi, mAninci came bucuros?

Cind n'am yin, nu laud carnea ; mi se pare
de prisos.
Audi tu! Cum ved IV place vinul i cind nu 'ti.
e sete ?
! '11 beau, dar nu cu poftti, cind n'am mu-
zieg si fete.
Fetele vreail chieltuialg. Ai tu bani? Esti sdrente
. tot.
Aflu Cistig cu jocul i mai fur de unde pot.
!

Esti tither i joci i cubii ? Omul reil in temniti

piere !
Cum s'a-mi due alt-fel viata, dacii n'am nici o
avere !

XXXIX

Când m'al clevetit, me bucur i zimbese de fericire.

Pentru ea de tac, ved insu-mi cii sint drept si
bun barbat

www.dacoromanica.ro
 35

De me super Insa, Doamne, cit de mult slut vi-

novat
Ca ea te-am facut en voia-mi vinovat de clevetire

XL

Cei cu tuse nici-o-data sI nu piece 'n sat sa fure ;

Cef ce cad In somn isteric sa nu mearga prin
padure;
Cei bolnavi s nu vorbeasca, sa le curga vorba
-vale;
Cei bogati sa nu se certe pentru doue-trei parale.

XLI

Sa-mI spill tit, unde-T bine sa fiT mere' zelos?

La daruri, la stiinta, la leacuri cu folos.
Si-a fi zelos, tu spune-mi, la ce nu este bine?
La bun strain, la rele si la femel straine. .

XLII

Stai cu regele tu bine ?

Geniti esti, putini ca tine.
Dar esti urgisit de rege ?
Esti o vita, se 'ntelege.

www.dacoromanica.ro
:m44".
 36

XLIII -

Cel" prosti, ca vita, te 'nteleg

Numai cind spui cuvintu 'ntreg ;
Dar te 'ntelegi cu eel cu minte
Numai din ochi, fr cuvinté.

XLIV

,5t1 tu'n cine-1 nebunia mai nebunA ? In acei

Carl II perd viata 'ntreagrt alergind dupA femel ;
In acei care se yawl cu vr'un sarpe 'n lan culcat
§i'n acei ce cred, crt-I cinste de-a fi slugi pe la palat.

XLV

Leul, eel c'un singur puirt,

Liber prin pustii petrece
Dar mAgartil are 4ece,
e val de capul

XLVI
De sunt fail ert me gindesc :
«Am vesminte, 'am mIncare
cistige eel ce n'are !»
latti cel mai miselesc
Fel de cugetare !

www.dacoromanica.ro
 37

XLVII
Trei rele noir vedem :
eel prosti se, tern de moarte, eel semiculti se tem
De foame, iar biirbatul cinstit i plin de bine
Se teme de ?wine.
XLVIII
Cea mai infamä fiord e presto MMeglitit,
Ca'ci el se crede mare si vrednic in tot chipul :
Vezi, soarele nu poate si ardä ca nisipul,
De si nisipul este de soare incklOt.
XLIX
Minia 'n oamenti cei buni
Se naste mead, se topeste ;
In eel cuminti un ceas träeste ;
Iii semidocti trAeste lunT,
Trei ani in prostii eel din gloatà,
Iar in misei viata toed.
r,

Qazi in foc, te-arunci in apii,

Bei veninzeii te spapg,
Daca zeii ti-ak menit
Zile sub cerescul soare.
Dar cind timpul ti-a sosit,
Tu te-atingi d'un spic, de-o floare,
§i-al murit,

www.dacoromanica.ro
-
 38

_ LI

Ca sA-mi imblinzesc dusmaniT

Patru lucruri am. D'aceea
Imi mai trebueste unul,
Ca sg-mi inblinzesc femeea.

LII

VreaT s faci un lucru mare?

Fk-te mic, sfai linistit.
Leul, off cit e de tare,
Cind atadi elefantul
8M muffin pitit. -

LIII

Femeile i apa sint lucru curios;

Ati numai o tendinta : s'ajung4 tot maT jos.
S.

LIV

Are tot si 'n tot-d'a-una

Omul care-i multumit:
Pentru cel descult, p4mintul
E cu piele-acoperit.

www.dacoromanica.ro
 39

LV

Dail zeii mult, marl daruff fac,

Dar nu_ yin ca sA-1-1 bage 'n sac.

LVI

Soarele resare rosu, si tot rosu el apune:

Omni bun in zile rele e tot bun, ca 'n zile bune.

LVII

Sint oameni, earl de teamii cil nu vor reusi,

Nimic nu vreaii sh" 'nceapil si star' in nelucrare
V kut-ati om vr'odatii sg, fuga de mincare,
De teama eli mincarea el 'n'o va mistui ?

LVIII

Off noriT-0 varsä ploaia 'n mare,

Off dai bogatului mincare :
Prostia tot un nume are. .

www.dacoromanica.ro
 Pa crit
Potopul

La sine chlama Indra pe-al norilor stapin

Acesta plin de tremur, cu minile-i aduse
Crucis pe pept, ascultd. i zice cu minie
Puternicul parinte: Ia oastea ta intreaga
$i muntele Gandarvan acopere-I in noapte
i lasa nori de ploae, ca 'n veci sd, nu remde
Nici unnd d'acest munte, i numele acelor
Ce stau aid se piara in veci de pe &Dint

Sanaa' blind pe Indra i pleaca furiosul,

Ajunge la locasul puternicilor nori
Si chiamd, oastea Intreag i zice: am porunca
Se liars potop de ploe pe muntele Gandarvan
Se piara toti pdstorii i muntele cu el.

$i pleaca 'n frunte Donmul, d i grabnic dupd, dinsul

Ostirea lui se 'twirl. Alearga norii negri
Puternici in minie, selbatioi dad ndvala

www.dacoromanica.ro
 41

Si muntele-1 acoper i lasä nori de ploae

Si tunete; i apa crestea cit un ocean.
$i sapte iIe 'ntr'una a tot plouat, Si 'nurmii
Cind nu mai avead apa in guri, stapinul vecinic
Cu Ilona dupe dinsul se 'ntoarserd 'n locas
iar fe§it-a soare i vesel fu pdmintul.

www.dacoromanica.ro
 Din Mahabharata

Urvasi

Seara, cind esise 'n ceruri dind racoare dulce luna,

Fata cea en mindre solduri ese 'n cale lui Ardjuna.

Paru-i lung, facut Mole i cu flori impodobit

Ii juca pe albii umeri. Ca o lund 'u rasarit
Era fata ei rotunda. Stralucea frumoasa floare -
Prin dragalasia multi a priviril zimbitoare
Si prin gingasul el umblet: aeon se 'ndoia de vint
$i ea cloud roze albe sinurile fetei slut,
Avind mugurf mid i roii, ea salta in ritm pe cale
$i mergea putin plecata, cii doar sinurile sale
Prea eraii povarii multi pentru trupul ei user.
Briul, on podoabe-alese, o 'ncipgea ca un ficior
Cu un brat voinic. $i 'ntocmai cum rasar cloud coline
Pe un ses, rasar intocmai soldurile fetei, pline
Si rotunde par'cb-s tronul lui Ananga
Tar pe ea
Un vestmint ca de lumina, iar vestmintul n'ascundea
Precit arata frum'seta cea pretins'a fi 'nvelitii.

www.dacoromanica.ro ?at*,
 43

Ca un gind de dor, ca vintul primdverii de gräbita

A sosit zimbind sireata la Ardjuna, la palat.
Iar portand i-a dat drumul, ca sd intro. 51-a intrat.
Ea, care era podoaba cerului, fermecdtoarea,
A umplut prin intunerec tot palatal de splendoarea
Frumusetii ei, si-Ardjuna sta cucernic i pierdut.
Noaptea s primeascd, 'n casa p'un strain! Cind a vazut
Pe copila cea din ceruri, inrosit-a fata-i stinsil
De rusine, cd o iota e 'n palat, mai ales insa
Ca era de tot frumoasdzaphuit el ingina:
«Te saint plecindu-mi fruntea, ulna, 'naintea ta!
To cea mai drag* nimfd, spune-mr care ti-este dorul!
Robul tau se cheam' Ardjuna» 5i 'nVeliodu-si obrajorul
De rusine, ea plecata i-a spus tot, cum la palat .

A cbemat-o Indra, tundtorul, i i-a dat

0 porunca, sd se lase pe piimint, ca sa imbete
Pe Ardjuna, 5i, naivd, cea mai draga, dintre fete,
A sfirsit zicind: i<De-acea vin trimisà, vezi tu bine,
Ca sd-ti fiu moron aproape, ea fad ce voesti cu mine.
0, tu cel lard pacate Te-am vazut si-am fest d'atunci
Biraitd de puterea celui-flird-de-porunci,
De Inanga. $i-acum iota: tatal tau o vrea aceasta
5i-o roes° si!eu : in mine tu sd-ti rectmosti nevasta lp

Auzind Ardjuua, sfintul, a -rosit d'un singur gind

$i en minele-amindoud el urechile-astupind,
' A raspuns: <,Dureri de moarte mi-au tarot a ta dorinta.
To cea plina de frum'sete Vu, eel plin pe pocdinta,
Te privesc ca pe nevasta unlit Guru, te privesc
.Ca pe Cunti, ca pe Sadji a parititelui cense
Da, eu te stimez, de tine ma apropiiu cu sfuald
Ca si mama mi-esti do sfintd, si nu 'ncape indoeahi.
Dora m'am uitat la tine mai cu. drag si mai ades
Decit la wi-care alta, est mum cu 'nteles,
Si am sa ti-I spuiu, iubitd! Am. v6zut .cd esti menith,
Sb ne fii reniiscdtoarea neamului, tu cea iubitd!
Oh! stramoasa vitei 'Pores este vesola 'n mormint,

www.dacoromanica.ro
 44

CA tu-i vel renaste neamul ! Tot asa de vesel slut

eu, o tu cea mai bund dintre zine, tu femeea
Cea mai buna! Tu mf-estf din% ea un Guru, si d'aceea
Te-am privit en drag si-adese, ma'mbata surisul tau,
Asta e! Dar niciodatit n'am avut veun cuget riu!.

«Toti sintem ai nemuririi, tu nascutule din rege!

Dintre cei nAscuti din Poros nu stin pentru ce-ai aiege
Oh pe unul on pe altul pentru ce-s aleasa eu?
Cei din Poros, fiu ori tata oh nepot, vor fi mereu
Buni i tan, traindu-si viata fin sa pacatuoasea.
Nu ini mai privi ca rudi, nici ca virgini cereasca,
Nici ca o sotie data until Guru! Nu fif rau,
N'alunga pe cea niniti, suferind de dragul tau!

cAh! aseulta adevand, tu cea on frum'sete multi !

Ascultati, voi, zel puternici, tu pamintule, lisculta!
Ca pe Cunti, naacitoarea, ca pe Madri te ador,
Cu sfintenie ea pe Sadji : tu asemenea rni-esti bor.
Vei renaste neamul nostru, pentru veci ii vei renaste,
t5i te vor cunoaste zoil, lumile te vor cunoaste!
Mergi! Cu umilintii capul eu mi-1 plec! Al tau ma. stin:
Daca te stimez ca mama, tu pastreazi-mi Ca fiu!.

Tremurind d'aceste vorbe, eu privirea 'ntrinecata,

Ametit avindu-si capul, peate (1.3 minie beata,
Urvasi p'Ardjuna sfintul a inceput a-1 blestema:
«Ma arunci Si mor pe drumuh, beata de durerea ta!
0 s'ajungi, s'ajungi, Ardjuna, saltunbanc intre popoare,

www.dacoromanica.ro
 45

Tu nascutule din Cunti, despueat d'a ta onoare

Sg, ajungi de ris, momiia i batjocura de veci
A. femeilor, prin pesteri huiduit tn. s petreci
Phrasit d'a ta virtute, -de puterea bdrbdteasca, :
Lingh ea nici-o femee eunuc sd, mi-primeasca,!.

Astfel blestema, tinindu-gI miinilo incrncisat

Peste cap, si-ale ei buze tremurau. $i 1-a hisat
Pe Ardjund dus pe ginduri, i s'a 'ntors grabit, acash.
Dar, Ardjuna, si el grabnic, mindrul situ palat si-1 lash'
Si sa sue 'n locuinta liii Citrasena, spnnind
Printului Gandharvic toate, cum s'an petrecut pe rind,
Cum venise noaptea 'n casa Urvasi, ce-a spus nebuna,.
Cum 'I-a blestemat in urma. <,Ce se fac ?. a zis Ardjuna.
$i-a ris printul, si de grabd a plecat si-a spus apoi
Toate vorbele ml Indra dadtorulul de ploi.
$i zimbind, cu vorbd dulce, regele din tron vorbeste
Lui Ardjuna, care vine si 'n genunchi se umileste :

«Fericitd este Cunti; lumile-o vor Panda!

Biruiti sint toti stramosii prin statornicia ta!
Nu te tome de blestemul Asparei! 0 sit v'ajunga,
Veti trill in pesteri negro, imbrdcati in hair,: Iunga,
$i 'n tot omul de pe cale yeti afla cite-un (Inman
Dar un singur an, Ardjuna. Da, si 'n-hotliritul an
Vei fi saltinibanc de tirguri, i neom, s nu te-asemeni
Cu barbatii, dar in urma vei fi om ba ori,ce oamenn

Auzind aceste vorbe de la Indra, a plecat

Vesel, fard nici-o grija ca-i d'o zina blestemat, _

7- $i unit in pretinie cu Citrasena, cu sfintul,

Panduidul in palatul cerulul, uitiud phmintul,
A trait in fericire, de toti Zeif 'ncunjurat.

www.dacoromanica.ro
 Tilotama

ii vorbit pe rind de toff zeil i s'au plins care de cari.

ar parintele mmmii, ascultindu-i cu mirare,
A clatit sub plete capul si-o clipitä s'a gindit.
ic Visvacarman chemindu-1, Creatorul i-a vorbit:
cHotdrit-am sa pierd asta-zi pe cel doi! Sa-mi faci o fata,
Cum vei sti tu mai en farmec »

$i, dupa porunca dat

Inchinindu-se liii Brama mesterul plasmuitor
A cubes din mintea-i multi chipul cel mai avator
De fruniseti, Wind o fata: tot ce'n lumile tus-trele :-

E frumos si'n stat si'n umblet, adunind din toate cele,

lei a pus pupil si colo tot asa 'n faptura el
Quintesenta frumusetii data 'u tot unei femei.

'

Acest chip, cu multd truthi a giudirii plasmuit,

Neasemanat de mindru i cu greu de 'nchipuit,
Sta 'n desävirsirea formei, zeior sublimi 'n fata.

www.dacoromanica.ro
 47

5i-a zimbit cu multumire dratorul-de-vieata

Si-at immdrmurit sublimif si-o priyeau pierduti asa,
Cdci din talpe pind in crestet, nici un punot nu exista
Uncle ochii admirdrii nu ereau siliti sa stee,
Ca 'ndelung sd poate soarbe formele. Nici o femee
N'a avut drdgdIasia Tilotamef ; pe depliu
Era Sri. $i 'mbdtdtoarea mintier, un vis senin,
Ca o ducere 'n ispitd, era Math' Tilotama.
Stete lath de suflare, ea de piatrd, lust* Brama,
cu ochil marl, sdlbaticf si de foc, sublimii zd
Tresdreau de voluptatea neteduluf corp al el..

5i-a zis Brama: Du-te, dragd, uriasilor in cale!

Du-te, fericito, grabnic i prin zimbetele tale
Tu desteapta i aprinde patimile 'n uriasi
Sd-f innebunesti, frumoaso, pind cind de pdtithasi
Se vor &salient', cVoiu merge !, Si 'ntorcindu-se la
[drepta,
Ardtind ast-fel respectul i cu vim% i cu fapta,
Tilotama ocoleste tot consiliul adunat.
Indra era 'titers cn fata cdtre Ost, cum sta la sfat
Totdeauna; Mahadeva cdtre Sud avea privirea;
Zeif mid spre Nord, iar Ridii spre Apus. In ocolirea
Tilotamei, Mahadeva, doritor cum era el
Do frum'setile femeii, n'o liisa din ochl de fel :
Cind era la Vest copila, dare Vest un cap rdsare
Zeuluf ; dud i4t se 'ntoarce cake Nord, indatd-mare
Cdtre Nord un cap -1A, zeal, i, marsh 'n Rdsdrit,
Alt cap cateaceasta parte Zeului i-a rasrwit.
Indra, regele, ii naste decit Siva mai cuminte
Mii de Ochl, pe amindoud partite i dinainte
$i 'nditrdt, toti marl si rosif plini de lacome schintef,
Ast-fel urindrind cu pofth pe copild 'n cercul ef. -
$i d'atunci Mahadeva aro patru capete, si are
Mil de ochi stdpinul Indra. Zeil mid din,adunare

www.dacoromanica.ro
 -

48
7

Urmdreau, cu ochii lingezi de dorintd, fata 'n mere,

$i toti Ridii i stdpiult liberului univers
Iutorceau cuprinsl de fame° fetele admiratoare
Dupd fata, cum'se 'ntoarce i !lanai dupd soare.

II

Tilotama, scoborititi, a 'mplinit porunca ei

Plini de cintec si de jocuri, tuia5ii, cu femei,
Se 'ntorceau urlind de veseli in orgiile barbare,
$i-ajungind lIngä padure an intins o masd mare.
Tilotama, imbrdeatd inteun straveziu vestmint
Cu frumoasele et plete rat-kite, negro 'u vint,
Lenesd venea pe lunca, veseld dar linistitii,
$i frumoasd, zimbitoarea, ea o ducere 'n ispitd...
Culegea, venincl pe cale, flori i 'n poald le punea.

Uriash en ochii recta, morti de yin, privese la ea

$i salhatieT se tidied amindoi i iui d'odatii
Pleaca laeomi de iubire, fug turbatf, sosesc la fatd
Sund isi plimbd grabnic mina peste pieptul ei rotund,
Peste mijloc vrea s'o prindd i s'o stringd Upasund.
Ea zimbeste, cind pe unul cind pe altul desmierdindu-I
Vimil le-ameteste octal, pofta le orbesto gindul, ii

$i rivali ai desmierddrii, el tidied pumnii lor

Lash' feta i d'o parte se privesc fnlgerdtor:
«Upasund, mie nevastd, i numal cumnati tie!»
Suud s'aruned furtunatic, arde villa de minie:
«Ba nevasta mere!, $i negri amindoi, inviforati,
Tabarese unul pe altul. $i-acurn uitd cii sint frati,
Cii slut prietini, i cu pumnii se isbese sa se restoarne,

www.dacoromanica.ro
 49

Bratul ei si-I smulg din umer, sfisie cu dintii came:

«Eu intliu!. «Ba eu! i 'n um-a, buzdugauele ei
prind,
Se isbesc d'odatä piepturi i d'odatai lungi se 'ntind
Pe piimintul ud de singe. Au "cazut fãrä suflare.
Ca doi son ce cad din cenui .sgomotind cu vuet mare.

X.X X Ara 4

4f.." www.dacoromanica.ro
 Bhima
Bhima chid viizu ca vine uriasul furios,
Cu privirea zimbitoare s'a sculat ineet de jos:

«Vii, turburf noaptea somnul? Ce voesti ? Ia seama

[bine!
Tu scirbosule, al grijii, ca' stai piept la piept cu. mine
Da navald, ce ? Lade, daca to cunostf voinic,
P'un harlot, nu p'o femee ! N'a facut dear rim Mink:
Fata asta, nu, ci Zeif an flout un rau, pagine,
C'au !Matte sit se limed find sorb: until eine!
Nu e proprie iubirea celor care se 'ndrigesc,
Nu, Auanga e de villa, ci sagetile-1 lovesc
Totdeauna pînii n' suflet ! Intelegi tu ce-f mbirea?
Tata,- sora-ta Hidimba, tu, spurcatule cu firea,
M'a vazut frumos i tinar, i e vestedii de-amor :
Me iubesce 'nfricosata ! Tu, rusinea tuturor .
Ucigasilor ! Hidimba nu e 'ntru taint,: de viva! -
Vreal tu sit ucizf o fata? Pentru ce ? De esti jivina,
Prinde-ma de piept si 'nalta bratul teu asupra mea --
Hal, naprasnicule! Jute! Singe astii-zi nu vet bea
Am sit te trimit la lama: capul tau in astii mina
Ti-I vein desparti de manta. si -1 voiu arunckafara.,
Sfirimat, ca e piciorul elefantului I S'o stii!
$i din corpul teu minca-vor corbii Mutant. i vei fi
Tirana soimilor salbatici i acalilor, tu eine!
Pe toti unia.iI vostri eu ani sit,. stirpesc de mine,

www.dacoromanica.ro
 51

Ca sd luminez padurea, sd ye scrim de prin locas,

Proc minedtori de oameni! 0, de-ai fi mai urias
De trei on, tu nu-mi scapi asta-zi Tu, asemeni unui munte,
Vei cddeace te th tare, ca esti de_trei palme 'n frunte ?
Cum p'un elefaut ii prinde leul si-1 doboard jos
Ta voiu dobori cu pumnul, tu nemernic pacatos.

.0mule! Cine te puna ea sd-mi 'upon pe Hidimba?

Nu stiu cum intorci sageata: vdd cd 'ntorci bdbeste limba.
Dac n. esti asa de rapid, precum esti la vorbd, hai,
DA 'nainte! Stal i numeri ce virtuti frumoase ai
Si te crezi voinic, de nimeni nebatut, dar mie-mi pare
Ca te Invd en astA-zi minte, sa cunosti pe cel mai tare
Dintre noi!... piticii dstia pot sd-si doarma somnul lor
Tu; nevrednice, pe tine vreau mum sd te omor,
Babd Si-ti voiu soarbe vesel singele, voiu face
$i piticilor de colea tot asa! Ma crezI? $i-ti place?.

. .

$i zicind asa, s'aruned minios

Pumnii peste capdar Bhima se fereste, si din jos
Prindo bratele robuste i le stringe cu putere
Bhima en dispret zimbeste, Hidimb unit' de durere.
$i 'nspdimintdtorul Bhima, hdrtuind pa urias,
11 isbeste fard mild inddrdt, trei-zeci de pasi, ,
Ca p'un cerb mai Briar leul $i-acum Bhima ndvdleste
Pind nu-si revine 'n fire uriasul, i 'utre cleste
Ii cuprinde pieptul sdravdn. Hidimb geme, dar std drept.
Niel un sgomot strigd Bhima, «cd-mi dorm fratii siA
[destept!*
5i-amindoi, tirii salbatec until d'altul, es afard;
Inclestati se miscd 'n roatd, un virtej de vint de yard,
Arburi rup i rup pdmintul, pravalind in vale stinci.
Due cu ei tufisuri smalse, sgomotos ei ead pe brim,
$i se 'nalta iar museindu-si carnea de sub haina rupta
$i se svircolesc turbatii ca doi elefanti In lupta.

www.dacoromanica.ro
 52

Desteptati d'atita sgomot, principii 'n picioare sar

$i d'alaturi sta Hidimba. Leif viiilor ei par. ,
5i, vazind pe mindra Patti, stau fail de suflet len,
Cad nu pot sail dee seama de frum'setile feineii.
Cunti, veciuic fericitä, o priveste lung si-apoi
Zice: Cine esti tu? Spune de-unde vii? Ce vrei Ia noi?
Esti zeita veimui codfu ? Esti o niinfti?. $i-i raspunde
Cea de farmec dulce plink nici un adeviir n'ascunde,
$i le-arata cum se luptii cei puternici inzadar.

Nici n'a isprävit ea vorba i ca%fulgerele sar

Principii cu arma in gurii: Iudhitsira 'n sbor ca vintul,
Ardjun (WO el, puternic de-afuuda sub el pamintul,
Si Naculas i vinjosul Sahadev pe .sub stejari
17ad pe Hidimb i pe Bhima: amindouf i iuti i tail _-
Cum se prind unul pe altul, cum so 'ncleasta 'n repejune.
Pulberea, ca fumul negrul, peste luptatori se pune
Ingropindu-i; dar din norul pulberii rasar curind
Ca doi munti care se misca. i spre dinsi alergind,
..Ardjun striga: «Frate Bhima! Stiff cu suflet o clipita
Pini viu i eu! Mi-e arma precum stii tu, obosita.
Dar si 'n oboseala !north eel viteji mai pot lovi --(
Si de glasul lui puternic jalnic codru clocoti.
«Sahadev, pe liuga mine! Naculas, tu stai cu mama!
Pe din dos tu, Iudhitsira! Sa-1 trimitem azi la :Tama!,
«Nu v'apropiati tannest° Bhima «staff pe loc privind!
Sint d'ajuns en unul siugur! LasA-mi-1 acum si-I prind
. Cum stiu euasa! Diu mina' nu mai scapi cu zile. eine!
_

Ardjun s'a oprit. «Stii frate ea plecam din codru Mine,

Trebue! i lupta asta pipit cind va mai tinea ?
Ciud sa te-odilmesti, tu Bhima? Pentru ce-am intirzia
Mortea procletului asta? i tu tii cã 'n fapt de sewn

www.dacoromanica.ro
 53

Sint puternici uriash i vicleni din eale-afara,

Lasa-ma.macar odata sa-1 ating pe placul meu!,,
$i raspuns nu-i deto-Bhima. $i-acum leul si mai leu,
Adunind putere Ilona dintr'a fratilor venire
Prinde pe Hidimb 5i-1 stringe pita 1-a flout subtire.

Si nerabdator Ardjuna iardsl zice: Da' o-dati

$i isbegte-mhl sa-i crape infina hit cea spureati,
Ori ma Iasi si-i fac capat eu mai bine, di en sint
Odihnit!, $i lati, Bhima, vinat la acest cuvint,
A scrisnit, i dropt Ii aer ridicindu:si sus povara
0 isbeste, ea pe mieltd eel do jertfa, primavara.
$i puternic, ca si vintul care 'n ,ziva cea d'apoi
Va clati temeiul lumii si va face muntil nue.
Bhima negru de minio p'uria ii invirteste
$i d'o rota de on grabnic ii ridica 5i-1 isbeste.
Amortit de trasnet, -Lula uriasul sugrumat:.
Ca d'un sunet de chimvali suna codrul rasculat;
Apoi Bhima ia cadavrul si cu mina-1 rape 'n (loud,
Multumindu-si ast-fel fratii en o biruinta noua.

www.dacoromanica.ro
 Moartea Panduizilor

Sus pe muntele Hivavan merg bArbatii eel cucernici,

Cei nebiruiti de nimeni, nesupusi lid inteun chip
Ajungênd pe inmate dinSii ved o mare de nisip,
Un pustiii, i virfd Meru, craiul muntilor paternici.

Draupadi mergend alaturi cu barbatii ciiratori

,Cufundata 'n ginduft sfinte, a (Ault de-odata moarta.
Bhima plinul de putere, a 'ntrebat : .Ce vina poarta
Fiica regelui, o .spune-mi, to acel care omori
Pe dusmani mind cu pumnul! Iudhitsira sit ne spui
Pentru ce-a murit femeea?::
Si privind in ochii lui, .

'1 raspunse Panduidul: .Draupadi in tot deauna

A iubit mai mutt i 'n toate partinea numai pe -A rdjuna.
Pentru-aceasta nedreptate secera ce,.a sirnänat

Ast-fel zice col mai nobil dintre fii mai Carat.

Fara ca s mai priveascil la femee, trece 'n cale
Panduidul cel mai vrednic si la vorba si la port
Si mergend asa, de-odatii Sahadevas cade mort.
$i duios privindu-1 Bhima, zice regelui cu jale:
Pentru ce-a murit si-acesta? Mandru n'a fost el nici cand
A fost bun, supus in toate, si-a =nit asa muted!,

www.dacoromanica.ro
 55

Si-i riispunse Iudhitsira: cSahadev viteazul moare

Pentru-ca 'n viata toad/ numai lupte-a planuit ?
Gindul i-a fost totdeauna cum s prade i s'omoare
Dar ca nol la lucruri sfinte nici ()data n'a gindit..

A Limit in planset Bhima, lard sd priveascd

La cel mort, plena pe cale. Neputend sa-si shiphneasca
Firea cea de griji sIabitd, si de multe lupte frint,
Naculas atunci, Prumosul, mort s'asterne pe pamint
De durere urIa Bhima: cIudhitsira! Cel mai tare
Dintre buni, frumos ea nimeni pe pamint, acesta care
A tinut credinta Vedei si tot cerul 1-a patrons
Pentru ce-a murit si-acesta?.
5i-atunci regele-a raspuns,
cA diizut I El plin de fapte i virtuti el cel cuminte
Si-a zis insusi: Nu e nimeni mai frumos dealt sint eii,
Nici mai bun, si nici. mai take, nici mai cu virtuti de led.
Cine sä-mi rädice arma? Cine-mi poate sta 'nainte?
Si peiirea lui e asta: a fost mlindru. SA-1 lasam!
De e ne'mpacata. soartea, noi cu plinsul n'o 'mpiicarn!

$i-aii mere regii mai depute. Dar sdrobit de-a sa durere,

Morti in jur ,vazindu-§i fratii, a casta fard putere
Panduidul cel mai nobil, a remas Ardjuna mort.
Bhima 'ngalbenit de mill i rumpled al hainei tort -"-
A merit Ah, Oita piere i AAjun, nebiruitul!
Fala eerultd! Tu lndra, iata ti-a murit inbitul!
De ce-1 lasi? El nici-odata n'a mintit! Pärtasul tall
N'a mintit, on cit nevoia l'ar fi strimtorat de reil.
Ce-a facut el ca sd moard?>
Iudhitsira i-a respuns:
.Cel mai intelept din lame el a fost! Dar nu-i de-ajuns!
El a zis o.,data 'n lupta: Fratilor, ye jur pe zei,
_

www.dacoromanica.ro
 56

yang mane oastea toat va peri de Tumnit mei

Oastea n'a perit, dusrnanif ati remas intregi, dar piere
Azi Ardjun laudarosul, mandrul col fara putere.
El despretuia batranii i pe cei buni din popor:
Vezi, i asta nu sä cade niel unui stapinitor.
Cine vrea sa fie rege, trebue sa fie soare,
Buni i rai sä incalzeasca n'a facut, de-aceea mime!,

$i-aii plecat ei -dot pe ginduri. $i 'ntrun loc, gemend mere('

Inspaimintatord Bhima cade, i murind intreaba:
Pentru ce-i puterea 'n oament, Iudhitsir, asa de slaba?.
.Cine te-a iubit pe tine mai cu patirna? Nu eh?
Pentru ce me cere lama? Spune, clack' tii, o spune?»
$i respunse Baratidul: .Pentru faptele nebune
,Ce le-al faptuit tu Bhima! Tu Need de capul tall
Volnicii, i penteun rege asta-i cel mai mare rail,>.

$i-a plecat Iudhitsir singur, fara fratii luptatori

Insotit de scumpu-i cane, cel numit de multe ori.,

www.dacoromanica.ro
 Din Ramajana

R ama .

Neamul Isvacu-1 näscuse ; dau name Rama.

E stipinitor pe sine, om ce nu cunoaste teat.,
'Nalt, puternic, plin de fapte, paeca-21 soare fasiirit,
Veeinic biruind dusmanii, intelept i fericit.
Cu fälci tapene, cu ease tan ca fierul, cu brat tare
$i en pieptul lat si zdraviin, dAtator de 'nfiorare.
Bratele-i voinice-atirnd pita de genunchi mai jos.
Sus ii tine capul nobil ; e cu minte, virtues,
Si o plin de demnitate, totul plin de vrednicie,
E 'nepasator, si are ()Mail marl, coloarea vie.
E clätinittor la umblet, e voinic intreg la stat,
Bun, do ti-e mai mare dragul, cä cunostt asa barbat.
Si noroc el are 'n toate, i cunoaste legea bine
$i iubaste adevArul, si-I neiubitor de sine.
Stie sa-si aleagit arma, si'n minie e tot treaz; .

Ginditor adinc de lucrari, si en patimi de viteaz. -

Om carat si blind de sufl et ; stie multe, matte poate
Si e scutul si-apararea lumilor acestor toate.
E'ntemeetor de lege . si sustiitor al ei,
Si cunoaste Veda 'ntreagli. Nu e lacom de femel
$i vorbeste ca un tatii, de stau luniile s'asculte,

www.dacoromanica.ro
S
58

k.

Iar mestesugiri istete la riizboiu el stie multe. .

E'nvätak, cunoaste bine toate cote ce s'au sorts,
Tilcueste off ce carte si pricepe oh ce-ai zis.
E iubit de toatii lumea, e blajin voios din fire
$i vorbeste totdeauna limpede L'ocolire, -.
Nici minciuna' 'n el nu este, nici nu poarta: dealt-n:6h
$i te pierzi in bungtate-i ca si riurile 'n marl. .

El e, culme de virtute, darnic ca un nor de ploae,

$i ea muntil Ilimalaia de statornic in hizboae.
Ca un thisnet in minie, mai grozav de cit furtuna
Care zgudue pamintul, dar frumos si bun ca luna,
$i mai (kepi in_ toate (idle -cleat Mahadeva sfintul,
e rabdator ea piaIra i c pacinic ca pamintul.

r,

"_'

' 1,;;

www.dacoromanica.ro
 Dasaratas
Tu erai nemiiritata, ea eram copil p'atunci
Incepuse toamna, draga Soarele grabit pe lunci
$i pe dealuri, tot mai grabnic scobora moron spre tara
Color mortl, la Jama'n brate. Cit d'aprinsii, vine vara
Topind florile, iar toamna cit de dulce-i pe pamint!
Flori 16-0 inalta capul, arborif soptesc in .vint
$i prin riu se joach petii, i pe mal flamingil salta
5i, en aripile ude, prin intiuderea cea 'nalta
A yasdulmlui, alearga paskile ciripind.
Tar pe munte, ca o mare siruri negro se intind
De Omni, pe care-i face sclipitori de- tot, ea luna
Ploaea care multa cade, si tot cade, cade'ntr'una.
Din afundatufi de munte zgomotoase, marl de ploi
Curg izvoarele grabite, gathine de praf i foi,
Si cd serpii se 'ncovoae dupii stinci cu fruute lata.

Era toamna. Eu pe malul finial einc1 odatA

Ca signcerd all dau la tinta, riitaceam p'un loc umblat.
Asteptam sa-mi easa; 'n cale elefantul insetat,
Taurul salbatie, care vine noaptea se s'adape
Si era tkere-adincd pe pamint, pe munti, pe ape.
In tufis atunci d'odata, auzii sunind ce-va,
Nu puteam sa vad prin noapte co fel d'aninial era,
Dar ni s'a parut,- ca stunt ca urciorul cind se imple.
E un elefant! Ian arcul de stiam ce-o sd se 'ntimple !

www.dacoromanica.ro
 60

Trag sAgeata sclipitore ca un sarpe, ochil mei

Cata tinta_ dupe sunet, i sageata 'n sborul in
Vijae, se duce, piere, n'aveam teamä ea greseste,
Ah, i n!a, gresit !

D'odatà tot tufisul clocoteste

D'un lung vaet si de plinset, si-am ramas incremenit
«Cine-i eel ce azi ucide p'un biet om nonorocit?
Am venit sa-mi umplu vasul dinteaceasta apa sfinta
Pentru-a cuf oare am fost eu sarmanul tinta ?
Ah; cum arde, mor! In codrii am trait si eu, flamind,
, Gel, si slab de Toehold, calea Vedelor urmind,
.Cuti am facut ran veodata, cui pricinuesc durere ?
Cul ii foloseste moartea unui om fara putere ?
Cine-i eel care ucide fara teama de pica?
Ah, i Carlo pling pe mine, ca mor final sagetat,
Pe pinata if pling eu numai,crt sint orbi, slabiu en anii.
Si bucata lor de Nine eu le-o cistigam ! Sarmanii
Cum vor mai trai d'acuma, fara hrana ? Eu murind,
Vor muri i ei, in lipsuri i pe fiul lor jelind
Ah, i cit va plinge mama, biata oarba i batrimil"
Si- era un gemet jalnic! Areal mi-a cazut din mina.
Tremuram de multa spaimä si-ametit, sova.itor,
Am plecat acolo. Doamne, simt si-acum ace] fior!
tin baeat, frurnos i tinar, zacea 'ntins pe iarba moale;
El cadea gemind cu -sgomot, cu 'ncercare sa se ,scoale
Picura din Tuna singe, si de singe-i era plin
Tot obrazul, haina toed; i musca 'n pamint de Chin ;
$i frumoasele lui plete ca matasea. resfirata,
Erau umede de apa din ulcior pe cap varsata.

El m'a cunoscut. Cu (Mai man: i jalnici m'a privit,

$i turbat ca ferbinteala frigurilor m'a.lovit
Plinsetu-i: .0 fiu de rege, ce ran ti-am fAcut eu oare?
Simp placeri, tu Dasaratas, ca sa vezi un om co moare?
Ah! parintii mei m'asteapta sa due apa, lor morn

www.dacoromanica.ro
 61

Li se va parea prin tinda c'aud pasul, glasul melt,

Vat, si nu ma voi intoarce niciodata, 'niciodata!
In zadar e toata ruga pocaintii. tale, tatd!
Ta te 'nchim intr'o odae, i,on mor ranit aci,
Si to no tii ! Dar poti oare sa-mi -ajuti chiar dac'ai sti?
Trt d'abia to misti batrine, cum s'ajuti cind n'ai putere?
Cum ajuta elefantul altui elefant ce piere?
Dar tu do.te, Dasaratas, spune-le ce s'a 'ntimplat, .

Mingae pe biata mama, ea sa nu mori blestemat

.De durerea ei nebund, ea sa no mori, Dasarata,
fol in uoapte i furtuna, blestemat fiind de tata.
Elite pe poteca asta poti s'ajungi mai ineurind --
$i te rog sa-mi scoti sageata, ca o simt in pept arzind,
$i ma mistue, ma rope, ea un riu Marflat zagazul!,,

Ce dureri erau acesteasi cum snferea .viteazul

Tremurind, nu stiaro insu-mi, de visez oil sint destept.
Ce era sa fac I Sageata, daca i-o scoteam din pept,
El ar fi murit i bietul a '.uteles de ce mi-e teamd.
Nu ma infricoseaza moartea, principal Si bag de seama,
Ca de moartea inea tu tremuri>> zise el fibia miscind
Buzele cdar nu 'tome; ia-mf sageata Mai curind
Nu te 'nfiora! Omoral und preot, kith to bine,
Este-o cirnii resplatità: cta pe el, iar noi .pe tine",
Dar sa nu te temi! Rasboinic este tatal meu, iar mama
E din neaniul until Sudras, no slat preot al lui Brama
$i m'a mai rugat odatit sa-i scot fierul. Si 1-am scos.
$i-a murit privind la mine.

, Rind s'arunca spumes

$i vuea, ea plinsul jalnic dinteun suflet care moare.
Zapacit eu stain in noaptea trista si-amenintatoare
Pentru mine, vinovatul ! Na F,diam ce-i de facut-
km luat in unmä vasul i on apd. 1-am uniplat-
Si-am plecat incet spre casa jjjailoydiarinti. In casa

www.dacoromanica.ro
 t-
62

El sedeau vorbind de fiul care-atit de mult If Iasi

Asteptind, vorbeau de dinsul cu nespus de mare drag.
Auzindu-mi pasii 'n carte, Muni a esit in prag,
A 'Mins bratele slabite: «Unde-ai stat atita vreme?
Te-ai jucat la riri ,prin trestil? Biata maicii-ta se tome
SA an cazi odatii 'n apia o, dar ea se teme-asa!
$i se plinge biata 'ntr'una, tremurind de grija ta.
To lumina easel noastre, tu esti sprijinul vietii,
Ta esti singur mingierea si-ajutorul batrinetii
Tata-tan si-a marnei tale, si esti bun, ca ne iubesti =
Dar ce ai, de nu te-aproprii? Doamne, ce-i de nu vorbesti?.
$i en glasul stins aproape, ginglivind, in incordarea
Gindurilor turbate ciutind acum scaparea,
Spus-am trista men poveste, adevar diu fir in par
De m'am ingrozit eu insumi de-acest prea unit adevar.

Auzind batrinul Muni vorbele 'nfioratoare

A yamas,trasnit o clipa, nu se mai tmea 'n picioare,
$i-am vezut argint curgindu-i peste vestedul- obraz.
,<Dacti n'ai fi tu nascutul unui domnitor viteaz,
Thus crapti; 'nteo mie capul, te-as da cinder mincare!
fusu-si Indra- de pre tronu-i a cazut pentru-un omor
Dar tu, flute de rege, tu erai nestiutor,
N'aveal gindul rdu! D'aceea sa triesti; i mergl en bine,
'Ca s an apue neamul Raguizilor cu tine!.
$i si-a pus in palme capul si-a plies mult, si-a zis apoi
,Te rog, du-ne Dasaratas, du-ne sa-I vedem si noi !.

$i i-am dus pe malul apel. $i-amindoi perch* cu gindul

Au cazut peste cadarrul finlui, imbratisindu-l.
Mama-sa n'avea lid lacrinil, ca sii-1 plinga, n'avea glas -
Ca sal plinga, n'avea ginduri limpezite ca sa-I plinga,
N'avea ochi sa-si vada fin]; n'avea brate tari sa-I stringa.
N'avea buze sa sarute in d'ajuns pe mortal fiu.
far batrinul tata 'u plinset: cAli, el minte! Tu esti viu
Tu esti :viu, odorul Wei! De .ce nu vorbesti cu mine?

www.dacoromanica.ro
-
 63

OH esti supdrat? Dar Yalta, cd eu te iuhesc stii bine!

0 ridicd-te si vino! IIite mama-ta, n'o vezi?
Nu-i vorbesti nici ei? Copile, nu vrei tu sit 'mbratisez I
Nici pe mama-ta? 0, spune-i un cuvint macar, rdspunde-1
Ca demult, demult intreabd: Unde-i fiul mamei, unde-i ?.
Ah! mai auzi-voi oare glasul tail, ca mai demult,
Cind citeai in nopti tacute Vedele; mai am s'ascult
In viata mea yr' odata ruga legilor, pe care
0 zicéai hi dupe mine, ca s'o 'nveti ? Cu ce rabdare
Te-am crescut odorul tatei, si-acum tu te-ai dus pe veci! -
Nu ne pardsi, iubite! Nu pleca, de ce sa pleci?
Clue sa-mi mai flied seara focal sfint? Cine sd-mi dee
Vasul legit cu aghiasmd? Cine, cine-o sa mai stee
Ling'altar, ea sa-mi ajute jertfa Domnului s'o fac !
Clue va veni sa-mi sada pe genunchi, ca sa-I impac
Dup'o vorbd nu dojand? Cui i va fi dor de mine,
Mill Gill d'a mea durere ? Cine-o sa-mi aduca, clue,
Radacini i roduri coapte, apa, de bdUt d'acum?
Cine sd-mi conduca pasii insotiudu-mii pe drum?.
Oh ! si-aceasta biata oarbd, care prin suspiu te cheama _
To te duel, me 1a.i pe mine sa hrduesc pe biata-ti mama, :
," Si eu insu-mi fere tine nu puteam sit me branesc!
Fie-ti mild, nu te duce ! Doar tu stii cd te iubesc!
Iama e stapin al mortii; dus la el pe veci famine,
. Cel ce-a mers la el!... asteapta dragul tatii, pica mine,
Ca sit mergem impreund; am sa te 'nsotese si en
$i-o sit to insoteascd ma-ta, i ne vom ruga moron
$i vom plinge la genunchil zeului cel mare, lama,
5i-i vom zice: Eu sunt tata, iar femeea asta-i mama
- Fiului rapit de tine.! Multi este mila ta:
Dd-ni-1 indarat o rege,--si-atunci el ni te va da!
Daca nu ne-astepti iubite, du-te singur, du-te, du-te!
Ai murit ucis de altul, faptele-ti slut cunoscute
Si la Iama tu afla-vei locul ce ti-e cuvenit
Uncle locuesc vitejii eel ce'n taberi an murit, -
Undo locuesc voinicil cei ce n'au stiut ce-i fuga
Din rasboiu, acolo-ti fie locul tau! $i-asculta-mi ruga
Zeii cerului, sd-ti face parte d'acel sfint hotar _
Uncle e Janamejaia, Sagaras i Dundumar!, '

www.dacoromanica.ro
 64

I .

Ast-fel se bocea 'batrinul, vreaseuri adunind pe-aproape

Peutru rug; aici pe malul apei sfinte sA-I ingroape.
$i-atunci mortul, in fdptura de lumina, a venit
$i plutind peste eadavru, geniu-spirit a vorbit:
«Pentru sfinta voastra viata, Brama m'a primit la sine,
$i'n curind yeti fi acolo, fericiti i vol ca mine!«
$i s'a ridicat la ceruri. far batrinul: «Rego, acum,
Poti sa, ma ucizi, tot una!- Ba mai bine! Sint pe drum
CAtre fiul meu! $i-asculta: Peutru fapta-ti, Dasarata,
Tu.sa situp in ceasul mortii, tot ce simte astd-zi tata
Fiului ucis de tine« $i-atunci rugul l-a aprins
$i pe trei iubiti d'odatA flacarile i-au incins.

;.!
www.dacoromanica.ro %MO AA
 Nala "

din t Nala i Damajanti,)

(Cintecul IX.

Mai jucam o data, rege! Ce pul tu ? Intr'un noroc

N'al decit pe Damajanti, pune-ti dar nevasta 'n joc,.
Nal, isbit de-aceste vorbe, a negrit. Mielu1 cere
Pe nevasta-sa! Cu vocea sfasiata de durere
A raspuns: 0 puns ; i cubit au pierdut-o i pe ea.
Zapacit si beat de perderi, Nal cu ochif stinsi privea
Cubii regeluf Puscaras: si-atunci haina lui cea verde,
Cea din urma bogatie, el o pune 'n joc pierde !

Numal in camaza, Nala, regele iubit, amen

Pleaca, rusinindu-e fratil, i p'un laturalnic drum
Ese din ores, se duce blestemindu-se pe sine;
Numai Damajanti, goala de podoabe, trista vine
Dupa el. $i cu nevasta pe sub zidurf a dormit
Doua nopti in vint i 'n ploae Nala cel desmostenit.
Dar Puscara, domnul lumii, d porunca aspra foarte :
Cine va primi pe- Nala, dojenit va fi cu moarte!,
$i temindu-se de vorba celui aspru la porunci
Toti au ocolit pe Nala, i zavor au pus d'atunci
Usilor, sa nu primeasca pe cel vrednic de primire.
,Si-a trait trei nopti sarmanul, gol i far' adapostire
Pe sud ziduri, bind de foame apa baltilor de ploi.
Si-a plecat d'aici; nevasta 1-a urmat. $i amindol,
Supti erau de multi foame, galbini de amar ca luna.
$i-au vazut, umblind pe dealuri, stoluri multe de "sacuna,
XXXVII 5

www.dacoromanica.ro
 66

Si-a zis printul de- Nisada : «Ain o pasdre sd prind

Astral vom minca, iubitd, i noi bine!, i zimbind
De noroc, desbrack Nala grabnic haina si-o aruncd
Peste-un stol, dar stolul aboard de pe deal ducind in lulled
Haina Printului, departe, mai departe 'n cerul sfint.
Gol de tot famine printul, i cu ochii la pdmint
El aude cum sacunas rid cu inima pizmasd.
«Noi sintem, nebune, cubit. si-am stint cA al anima,
$1 ne doare, cud vreme noi mai stim cd ai ce-val.
Rusinat pina la suflet, Nala lard suflet sta
Despoiat de cea din urind hainA, i privind nevasta
El, a zis : «Tu vezi iubito, cum md bate soarta asta!
' Cubii mi-ati pierdut averea, tronul ei mi-l-au vindut,
TiPau ldsat fldmind pe dru.muri ! Cine-i ajutor si scut
Unui om cazut la role? Omului cu pathm, eine?
Sj.-au venit Ca sA-mi desbrace i camasa de pe mine,
Si-am ajuns la miselia cea din (Irma, cea mai real...
Sint bdrbatul tau, asculta: Acest drum, iubita mea,
Se desparte 'n toata partea -- until duce la Vidarba,
Unde sint cu roduri pomii, unde creste 'naltd earba
Si slut rddhcini destule ; la Vidarba sint at tdi
Altul duce la Cosales; si la Ricsavan in vdi
Ceasta-l-alt, la muntii Vindja list de ici, i la Avanti
Cel de colo, altul duce la Pajosni, Damajanti I.
El a zis, zdrobit de soarta ficei regelui, cu gind
Sd-i mai usurez greul nenorocului, lAsind
Drumul liber, sd se ducd uncle vrea d'acum! De dinsul
Ce-o mai leagd? De ce-o tine el, nemingiindu-i ?

-
Dar cu ochii plini de plingeri si de plins cu glasul plin
A rdspuns tremurdtoare Damajanti cu suspin:
«Tu-mi rupi inima, iubite, tu me judeci in tot felul,
Un cutit d'otel ti-e vorba si-mi strabati prin piept otelul!
SA te las plingind in noapte ? FArA drawl la popas,
SA to las bdtut de vinturi! Gol in codril ad te las?
Obosit de cal, ou ochil stinsi de ginduri troenite,

www.dacoromanica.ro
 67

In pustiul unui codru dace vei cddea, iubite,

Mort de foame, spune-mi, eine s te mingle 'n dureri?
Ca femeea nu e nimeni, ajutorul cind i-1 ceri ;
$tie chinul teu sä-1 simtd, i puterl din nou sd-ti dee --
Eu a fi, !Mind pe Nala, cea mai jo031c1 femee!*

Tu cea plind de iubire! Zeii zic acest cuvint :

0 nevasta-i cea mai scumpä mingiere pe pämint.
Nu vreau sä te las ! Adese, cind mi-e mintea tulburatd,
Eu me pdrasesc pe mine, dar pe tine niciodatii

cDacd nu voe0f;'iubite, s m'alungi, de ce-mi arati

Drumurile spre Vidarba ? 0, dar stiu, d'atitea dati
Ti se 'ntuned lumina gindurilor i te 'nneacd
Dorul s m'alungi! $tiu bine, cd tu nu poti sa-mi zici
[Plead !*
Ca p'un zed te-ador eu, Nala! Cel mai bun intre barb*"
Tu esti, Nala! Mai 'nainte tu ou ochii Idcrimati
Mi-al spus drumul spre Vidarba si-am luat indata seama
Cd tu vrei se plec acasä, sa merg singura la mama!
Dacd vrei, atunci sa mergem amindoieu fac cum vrei I
Mama, stiu, c ne primeste cu tot dragu 'n casa ei,
$i cu cinste tata, Bliima va primi, redindu-ti fala,
Pe barbatul cel mai vrednic, pe iubitul meu, pe Nalad)

www.dacoromanica.ro
 N o t e

Aurora

i te legeni blándei 'n carul injugat cu tauri

root In mitologia greco-romang, carul soarelui
e tras de patru cai reed, in mitologia indicä task'
carul soarelui e tras de 4 Muff real.
,s5vi thud, te Ward in 'cerur i. IndiI credead cg,

Aurora slit toata ziva pe cer, ellatorind ca o

stea. Deci intoarcerea el in ceruri insemneag
faptul suit

www.dacoromanica.ro
*1
 74

Puterea

Indra este zeul puterii ; are atributele 1uT Zeos.

Dupä cum se vede din imnul acesta, Indra e cu-
fundat cu Brama, creatorul lumii. Mitologia in-
_ dick' e tot asa de zgplcitä ca i cea greco-romana
aceleasi atribute sint date mai multor zei.

Varuna

VarunaIn mitologia greco-romana Uranos

este focul etern care pAtrunde i circuleaza" veci-
nic prin tot universul. El este simbolul vecinicel
mican. .
Dae'ani &Iola la jocurt... la jocul cu cubit,
cad Indienii crag patirnasi: juatori la noroc.
(Veal <cNala "si DamajantiO.

www.dacoromanica.ro
 Urvasi.
-
Urvast ,e o zing, pe care o trimete zeul Indra
sit ispiteasc pe sihastrul ascot Ardjuna de care
sg temea. (Veg notele la «TilOtama»).
«Fata ca cu fokluri mindreD . Cum am spus
in prefata, poesia indica e sensualä. Poetil in-
dict, ea sg arate frumuseta, descriii pieptul, pan
tecele i oldurile. Descrierea zinei Urvasi e la
mine trunchiata, cad de acolo de unde am rupt
textul prin semnul pausei, descrierea incepe sa
fie obsceng pentru noL
«Dace/ te iubesc ca mania tu pcistreazd-me ca
fitiz . Un vers foarte frumos. Urvasi a devenit mai
Rath mama poporului indic, adeca femeea din
care 41 trage inceputul neamul hindu asa ca
Romanii din Rhea Silvia. Ardjuna era un fiti al
viitorului neam indic; el preveOnd pe Urvasi ca
mama a neamului indic, zice: «tu esti mama nea-
maul thea, eti sint un fill al acestui neam, deci
tu esti mama mea, ea fiul teti. Nu sili pe fiul
teti, sg faca pgcate cu mamg-sa».
«Cei; din Poros . . .» etc. Acestla ()rail o castg
privelegiatg, din care s'a nascut casta preotilor

www.dacoromanica.ro
 71

El nu puteati pacatui, adea erail crezuff ca in-

failibilI
cSaltimband intre popoare» etc. Blastemul s'a
implinit, cad tribul nAscut din Ardjuna a fost
vr'o dou6 veacuri subjugat de popoare strAine,
iar triburile celora4-a1ti patru frati al seI ail r6-
mas tot libere.

- - r

www.dacoromanica.ro:v
 Tilotama.
.
Una dintre credintele neamului indic era si
asta, c omul printr'o viatk de ascet dusk pink
la extrem putea sä devie puternic in cit s miste
pamintul din loc, srt rupk, osia lumii, s spargk
cerul etc. -

De cite oil insk vr'un om incepea sä devie

prea cucernic, zeii din cer incepeail sä-I poarte
frica si (Intel toate chipurile sit punk, piedeci
acestui evlavios, ca nu cumva devenind prea
tare srt rkstoarne ordiuea universului i s surpe
puterea insäsi a zeilor. ET II facet& deci fel de
fel de neajunsuri. S intre direct in luptil cu el,
se temeatt i nici nu voiaii, ca sk nu-1 intkrite
si ca sk nu dea exemplu rëii. Glutei sk-1 do-
boare pe ascunsul.
Una din cele mai intrebuintate arme contra
ascetilor era femeea : zeil trimiteart cAte-o fatk
trumoask la ascet ca sk'l ispiteascrt la pkcat,
clack sihastrul era slab si se ispitea, el pierdea
toatil puterea ckstigatk. Nu link tot-d'auna II
ajungeail zeii scopul. (Vezi episodul <Urvasi A).
Sund i Upasund erati doi uriasi asceti, foarte

www.dacoromanica.ro
 73

puternici §i ca uriasl i ca sihastri. Dar puterea

lor cea crt§tigaffi prin cucernicie a fost darimaa
de zel, earl nAscocisera" vinul si chntecul anume
ca sL poatg, ispiti pe uriasl la plkerile lume§ti
ale betiel si ale musicel. lima le Amase puterea
cea nascuta, puterea de uriast Zeil elated deci
sä-I pIardg cu totul. Ali trimis decl pe-o femee,
pe Tilotama, ca s bage zizanie bate eel dol
uriael.

Pdrintele luminif e Brama. El e ziditorul lu- .

mil', el a despärtit lumina de intunerec.

Visvakarman e arhitectul i solul zeilor. Atri-
butiunile lui sint cam asemeni cu ale lui He-
faistos i Mercuriu din mitologia grecolom anal.
« cu vorba pi cu faptaD. Respectul cAtre su-
periorl ii aratail Inzil prin vorbe umilite, ca ori
care alt popor ; dar in loc de pleat.); ale corpu-
lu ori alte semne i panel', el inconjurail de
trel orl persoana cui mite]. respect. A§a face si
Tilotama : incunjoara consiliul zeilor de trel orl.
Privirea fart joacii mare rol in religia bramana"
si cea budaistii. Preotil bramani cAnd se roaga'
tin privirea fixatt la virful degetelor de la pi- .

cioare, preotil budaistl tin privirea fixatt pe buric.

Ascetiui indict slateat. cite 15 ceasuri cu privi-
rea tintitg, la degetul arnitor al mina ridicate
spre cer. Off eine voia sa, isplseascg pkatele, pos-
tea, se flagela, se ruga si tinea privirea fixatt,

www.dacoromanica.ro
 74

spre un punct. Sihastri eel mai cucernici pri-

year' spre un punct viata intreagl. Privirea ne-
contenitii spre un punct hipnotisa pe ascet, el
ajungea intr'o stare de negandire si de nesimtire
absolufa, ajungea intr'o nirvana scurtii. Nirvana
cea eternii era toeing acest fel de stare pe loc
a tuturor simturilor si a tuturor activitatilor in-
telectuale, o impietrire pe veci a corpului. Si-
hastri prin vointa puternic iI ruina sistemul
nervos inteatita in cit se idiotizail i inteadevar
ajungeaii in Nirvana, ciic1 nu mai simtiati nimic :
nici loviturile biciului, nici intepaturile cu acul,
nici nu stiaii cind i ce si cum maninca, nici
cum si unde dorm. Erail tabrutizath en total.
Sihastrit' earl Il veneail in fire si se laipildaii
de Nirvana, doyenne. fakiri. Toff fakirii de azi,
earl ulmesc i sperie Europa cu productiile lor,
nu sint de cit oameni cari s'ail obicinuit cu
Nirvana.
Tot asa, cu privirea fixa, stetea i zeii in
consiliii. Ei steteA math si fie-care privea veci-
nic numai drept inainte. Cu nimic n'ar fi putut
poetul sA ne arate frumuseta Tilotamei, de cit
cu tabloul acesta: lactic zeii nu se pot rilbda si
calcA cea mai sfinta lege, intorcindu-se cu pri-
virea dupa fatA. Mahadev, siret, crt sit nu calce
legea pe fäi, 41 face 4 capete, cu fata in 4
parti, iar Indra si mai siret nu se mirk' de loc
dar Il creeazii mil de ochi pe de toate partile.

www.dacoromanica.ro
 75

Tabloul cu Brama, and Ii clgteste fruntea

sub puternicele-i plete, s regAseste si la Homer
(inceputul crtrtii IV : «Insrt zeil adunati in sala
de aur, iar la mijloc Zevs» etc. i, imitat dupa"
Homer, si la Virgil, la inceputul artii X.)
Tabloul cu zeil earl se intorc cu ochii dupa,
Tilotama, se regaseste la Homer in cartea HI
cu bgtrinii din Toja, cart stind la sfat, vëd pe
Helena si toti Il intorc ochil dupa" ea. Tabloul
din Mahabharata e Ins'a mai puternic.
Povestea Tilotamei cu eel doi uriasi e comunii
popoarele ariene. Ea se ggseste si la Persieni,
la Turd, si la Slavi etc. Româneste a tratat-o in
versuri (se intelege, schimbatä mult) Alexandri
in «Rasbunarea lui Statu-palma barba-cotD. Aici
uriaii Sfarma-piatrg cu Strimba-lemne se cearta"
pentru Trestiana.

www.dacoromanica.ro
 Bhima

Cel cinci frati fil al regelul Pandu pleaa

prin tar ca sit Inca vitejil, intocmal ca Teseu la
Greci, s curete padurile de thonstri, s feel drep-
tate color asupritl, sä ucida hotil etc. Acesti cinci
fratl sint (cu epitetele lor) puternicul Bhima, in-
feleptul Ardjuna, viteazul Sahadev, frumosul Na-
eulas i lipsitul de pdeate Iudhitsira.
El merg insotiti de mama lor, de I forfeit.
Cunti fericitä, fiind-cA a nascut pe acesti vi-
tell. De obiceill el tineail strap, pe rind, prin
padurile unde dormeal
Intr'o *lure unde ajunserl cu vremea, locu-
jaIl o multime de uriasl, intre earl mai puternic
era Hidimb. Acesta avea o sofa, uriase si ea, si
numitil Hidimba. Ea vka pe Bhima, trecênd prin
Ware, i prinse o dragoste nebunä de el. Rind
n'azdeavaa, ea-0 schimbI monstruasa eT Natal%
de urias in lath frumoasii i cu chip obicinuit
de om, i fugi la Bhima.

www.dacoromanica.ro
 77

Asta s'a intimplat intr'o noapte, tocmai pe cind

era de straja. Bhima in pestera unde-I dormeati
fratii si mama. Uriasul Hidimb vkind c sora-sa
a dispkrut, bknui indata c i-aii furat-o eel cind
frau. Minios el alergk din loc in loc ping ce-I
gksi. El dete peste Bhima, care sta de vorbk cu
Hidimba, in usa pesterii. (De aci incepe textul
tradus).

www.dacoromanica.ro
1.,
 Moartea Panduizilor

Draupadi este sotia comunä a celor cinci frati.

Ast-fel e caeltoria pe vremea actiunil din Ma-
habharata. Toff fratii, off citi ar fi fost, aveali
o singurrt nevastä, si a fie-crtruia in parte era
numai cite o noapte §i-o zi. Copil pe earl ii
astea erail crescuti ca frati, nu ca veri, i nici
odala nu se film deosebire intre el: se cresteail
asa, in cit nici un prainte nu stia carT II slut
copiii, i nici un copil nu stia cine-I este tatrt.
Cum srt vede din versul c(Draupadi) a iubit
mai mult §Pn toatil pgrtinea numai pe Ardjunto),
femeea putea srt tali mai multa tragere de inima,
spre unul dintre frati, sä-1 iubeascti mai mult;
acest lucru i se ierta, îns era privit ca o ne-
cuviintä.
Fdrd ea sd mai priviascci la femee, trece 'n
cale... Versul nu trebue inteles ad litteram. Prea
ar fi fost o faptit barbara. Actiunea poesiei nu
se petrece asa repede, cum se pare. Mergerea
fratilor spre Meru e alegorie. Meru este Olimpul
Indienilor, locul nemuritorilor. Acum, poesia spune :
nilzuind fratil spre nemurire, n'aii putut face

www.dacoromanica.ro
 79

fapte asa ca s ramaie nemuritorf sati ze, deci

patru dintre ei i Draupaudi au muritfie-care
avênd cite un pleat. Iudhitsir singur ajunse la
Meru. El a fost zeificat i e parintele neamului
indic.
Cane le qcel numit de multe offD, adeca po-
menit des In multe yersuri din Mahabharata. A-
jungerea ctmelui la Meru, e o idee foarte pesi-
mist i rautacioasA: mai bine un cane de cit
fratil !

www.dacoromanica.ro
 R a m a.

- Rama e descris in mai multe locuri in Ra-

majana i in felurite chipuri. Filologii, studiind
textele, admit ca singurl descriere autenticii pe
aceasta, Celelalte sint ad'aogate mai tirziti, de eel
ce-aii copiat textul original al epopeei, sail de
comentatori.

www.dacoromanica.ro ,
 Dasaratas.

Principe le Rama, fiul regelui Dasaratas, in urma

intrigilor de la curte, a fost silit s piece in
lume. Brttrinu1 rege era foarte mahuit i, cucer-
nic cum era, se tot intreba singur ce rgri a frt-
cut el zeilor, ca sg-1 facA asa de nefericit. Atunci
i§i aduce aminte, e aceasta trebue sti fie im-
plinirea until tastem. Da! El facia moarte de
mu in tinerete. §i el spune reginet intimplarea.
«Tu erai nemdritald... etc » adecrt regina (nu
insa mama luT Rama, crici aceasta a fost silitä
sa"-sl ia i ea lumea in cap). Toga povestea e
spusu de rege.
«Toamna, cell de dulee-C..» In Indii nu e Tara.
Acolo stilt numai done anotimpuri: vara, cu ne-
suferite cufiduri, i toannfa, cu ploi necurmate si
eu rucoare.
«Ta pe el qi no pe tine». Uciderea unui om
din casta rusboinicilor' off a negustorilor se ju-
deca de rege; el osindea la inopsoare etc., emo-
ritorul Ins putea s pluteasca pe eel ucis cu
huff.. Uciderea until preot lash nu avea judecatu.
Rudele ucisului aveati dreptul srt LIMA pe uciga§.
XXXVI 6

www.dacoromanica.ro
 82 .

peel' dinte pentru dinte.Dasaratas, ucisul, minte

cand spune «nu sint preot a lui Brama» cad*
era preot, el e insä atat de nobil, bleat, murind,
vrea s mantue pe rege de .grosza ca a ucis un
preot i a deci va fi ucis si el.

Episodul acesta e cel mai frumos din Rama-

jana. Ce nobil caracter e ucisul: in loc s bras-
teme, In durerea lui, el mingiie pe rege. §i cit
de isbitoare sint vorbele lui, cand Inv* pe rege
cum sd gaseasca potecile prin codru ca sa mearga
mingiie pe batrini. i ce naiv sint demist
sit
Wang! i ce nobile vorbe zice batranul &aril
rege: am dreptul sit te omor, dar imi iubesc tare
mai mult de cat pe fiul meti i omorindu-te,
las tam lard rege i eil nu voesc «s'apuie nea-
mul Raguizilor cu tine» (cad regele era ultimul
vlastar din familia regard).

www.dacoromanica.ro
 Nala i Damajanti.
Damajanti e fata unui rege bogat. Se rnäritg
cu Nala, un rege vecin, pe care-I iubea foarte
mutt. In episodul «Nala i Damajanti) (eel mai
mare din Ramajana: are peste 5000 de versuri)
este descried iubirea femeii Damajanti i credinta
cea fail de margini a ei faca cu biirbatu
Am tradus numai cânteaul al IX (din cele 24),
pentru csa e eel. mai frumos, cel mai caracteris-
tic si mai complect. Nala are patima jocului la
noroc; el is! pierde toath: averea, Ii pierde re-
gatul ; Ii pune la joc nevasta i o pierde! Da-
majanti in loc sit ramie la cel ce-a castigat-o,
pleack en btirbatu-s611. Ea putea s plece acask
la piirinti, dar nu vrea sail lase bObatul, si
rabda" foame cu el impreunii, dorm pe unde pot
si umbra goi prin locuri ferite deoameni. Tar
&and, Ii spune el, s'a plece la mh-sg, cad el n'are
cum s'o tie, ea plange si nu vrea.-In loc s'a-1
injure, 11 mangaie si-I ebbing. sä ineargit impre-
ung la parintii ei, cad' dInii IT vor primi cu
drag ea in loc s se plaugg, mamei sale de
cite ii face lArbatul, Ii va lauda 5i-1 va afala
«ca pe omul cel mai vrednic, pe iubitul ei pe Nala» !

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

Prefata .
Himnunl din Rig- riga
I Soarele
....... Pag.

7
15
15
IL Aurora 17
III Foeul 19
IV. Puterea 21
Maxime z prover/di 23
Paerit 40
Potopnl . 40
Din Mahabharata -12
Urvasi -12
Tilotama ' 46
Bhima
Moartea Pandui.; dor
Din Ramajana
_

... 50
54
57
Rama . . 57
Dasaratas 59
Jfala 6,5
Note 6S
Aurora OS
Puterea 69
Varuna 69
Urvasi , 70
Tilotama 79
Bhima 76
Moartea Panda 78
Rama 80
Dasarytt as , 811
ala i Damajanti 83

www.dacoromanica.ro
 CATALOGUL
OPERILOR APARUTE IN

BIBLIOTECA DE POPULARIZARE
Editor& S AM ITC A, Cralova -
DUPE LITERATURI
(In online &lobelia)

AMERICANA
Edgar Poe, Nuvele extra-ordinare No. 19
Serisoarea furatà .. . 30
Brel Harte, Sell* din California . 27

HOEMIANA
Jan Neruda, &Life i Tablourl 4

DANEZA
J. P. Jacobsen, Sease nuvele . 5
Georg Brandes, Oameni i eerier! . . 10
W. BergsOe, Pillone, roman 25 -

ENGLEZA
(hada, Doamna marehiza i alte nuvele . . . . 13

FRANCEZA
H. de Balzac, Nuvele 6
Guy de Maupassant, Pe apä . . . . 8
Francois Coppée, Läutarul din Cremona si Pater . 14

www.dacoromanica.ro
 Alex. Dumas, ftul, Ilka i alte nuvele . . . . No. 15
Guy de Maupassant, Gogoloiii de sku, Mademoi-
- selle Fifi. DoT prietenT . . . . . . 16
Sully Prudhomme, PoeziT, traduceri libere in
versurT de A. Steuerman . 23
Jules Lemaitre, StudiT i portrete literare, Al-
phonse Daudet, Ernest Henan, Huysmans
0 George Ohnet . 24
Paul Hervieu, In lanI, . 29
Moliere, Don Juan . 31

GERMANA
H. Heine, Din Cartea cintecelor, poezil . . . 11
Volfgang v. Goethe, Suferintele tinhrulul Wer-
ther No 17-18
Hans Schmidt, Stilul In arta cu 200 ilus-
tratiunT . 20-21

MAGHIARI
Alexandru Petofl, PoeziT alese . 32

NORVEGIANA
Bjornstjerne Björnson, Nuvele tAraneiti i Noil
cashtoritI . , . , . 2
Henric Ibsen, Liga tinerimeT . 12

POLONA
- Alex. Stvientochowski, Din vieata poporuluT . * 7

ROMANI
Traian Demetrescu, Simplu
Z. C. Arbure, In temnith ... .
No. 33-34
28

www.dacoromanica.ro
T. Du(esen=Dufr, Cring i Lund. No 35
M. Strafan, Cestiunl Literare . 36

RUS A
Vladimir Korolenko, Nuvele Siberiene . . . . 1
Lem N. Tolstoi, Nuvele i povestirl populare . 3
Alex. Pigskin, Nuvele alese 9
F. Dostoiemski, Un roman In noel scrisorl, TreT
nuvele postume 22

SANSCRIT
G. Cosbne, Antologie sanscrita . . . , . 37

Fie-care numAr se poate rampart separat costind

annual 80 haul .

Toate volumele sint precedate de portretele autorilor

cu notite biografice.

Toate numerile se pot avea legate in prima, costind

fie-care numAr
mutual 60 banl
Numerile duble, legate, costa. numal 1 lea.

Doritoril de a cumpira maT multe numere de-o data

direct de la editorilRalian i Ignat Sonata, Craiova
se pot bucura de reducerl insemnate de prep.

www.dacoromanica.ro
 sait.10TE0 ON DE PREMIU
4 la
*ACACEPWEI TECA DE FOPULARIZARE
No. 37.
.744
INSTITUTULUI DE EDITURA -
RALIAN I IGNAT SAMITCA
Craiova.
Va remit aldturat Lei 1.10 in märci po$tale, rugan-
du-va a-mi expedia franco 1 volum din romanul Eugenia
Grandet de Honoré de Balzac.
Data
Name le
Gratni str No =

www.dacoromanica.ro
 PREMIU
OELEBRUL ROMAN

EUGENIA GRINDET
DE

I HONORE de BALZAC
I
Pretul Lel 1.50
Pentru a favoriza pe cititoril Bibliotecei de Popularizare,
inlezniudu-le ocazia de a citi un roman frumps, captivant
ai emotional iiinä la lacrirni, pune ea premiu exceptional.
la acest numär romanul de mai sus, pe care 'I exiiediem
franco prin poste tuturor cumparatorilor acestul volum,
earl vor trimite.editorilor Ralian i Ignal Samitea, Craiova,
lei 1.10 in lard postale.

- A aparnt .

BOGATUL CATALOG
al
INST1TIITULUI DE EDITURA

RALIAN i IGNAT SAMITCA

CRAIOVA
1 volum elegant de buzunar, coprinzind peste .100 pagine.
Mentionarea fie-Card uvragiii in west catalog e insotita
de o noticd oritico-explicativa, care va Iiimuri pe cititor a-
suPra continutulul a i asupra importantel publicatiunilor.
Se trimite gratis ori carei persoane, care 'I, care 'edito-
rilor printr'o carte posted.
. www.dacoromanica.ro
 ENTSTITInuL DE EDITURA

RALIAN i IGNAT SAMITCA

CRA. 1 OVA.

DICTIONAR UNIVERSAL
AL

- UMBEL RONINE.
COPRINp2NDr.

1. VOCABULARUL COMPLECT AL LIMBELNORBITE §I LITZ-

RARE. ARCHAIGMELE CULTURALE, EXPRESIONILE
IDIOMATICE, ACCEPTIUNILE CUVINTELOR IN ORDINRA
LOGICA A EVOLUTIUNII LOR CU EXEMPLE DIN VTOL
GRAM §I CU CITATIUNI DIN CEI MAI BUNT SCRIITORI
ROMANI.
2. TERMINOLOGIA SCIINTIFICX, ARTISTIC
I INDUSTRIALX.
3. NOMENCLATURA MITOLOGICX I FOLECLORICX.
4. VOCABULAR GENERAL HIOGRANIC, GEOGRAFIC §/ INTO-
TORICpa PRIVIRE BPECIACX LA ROMANIA §I LA
'ORME LOCUITE DR ROMANI.

DE
LAZAR $A-1NEANU
DOCTOR IN LITERE,
Laureat al Uuiversitätil si al Academie! Romane
Profesor la ctila Normalä super...

. Ortogratia Academia Romfme

,
Un volum de apnlpe 1000 pagine pe 2 collme

Pretut : Ley 6,50 brood Ler Z60 iegag

www.dacoromanica.ro