DREPT COMERCIAL INTERNATIONAL 19-05-2003

Curs 16

Contractul de asigurare in comertul international este contractul

exclusive aleatoriu. Se incheie intre asigurat si asigurator. Este cel putin un act
unilateral de comert, asiguratorul fiind intotdeauna comerciant.
In comertul international se practica asigurari de raspundere civila, auto,
asigurari Cargo, asigurari Casco, asigurarea creditelor pentru export, asigurarea
lucrarilor de montaj industrial sau de constructii-montaj.
Contractul de asigurare este tipul contractului aleatoriu care se incheie
intre asigurat si asigurator si prin care in schimbul unei sume de bani numita
prime de asigurare, asiguratorul se obliga sa acopere sau sa diminueze paguba
pe care o suporta asiguratul in patrimoniul sau ca urmare a prejudiciului creat de
cazul asigurat asupra obiectului asigurarii.
Terminologia : asiguratul este intotdeauna un comerciant, asiguratorul
indiferent de activitate este o societate special autorizata avand ca obiect de
activitate asigurarea.
In raport cu obiectul asigurat, asigurarea poate fi :
 asigurare de persoane
 asigurare de bunuri
 asigurare de raspundere civila
Prima de asigurare este suma care se plateste decadeal, lunar, trimestrial
sau anual in functie de conventia partilor. Este platita de catre asigurat
asiguratorului si se calculeaza in raport de valoarea de asigurare, de suma
asigurata si de conditiile de asigurare
Valoarea de asigurare este valoarea maxima a obiectului asigurarii luata
in considerare de parti la incheierea contractului.
Suma asigurata este valoarea maxima care poate fi cel mult egala cu
valoarea de asigurare si care reprezinta suma pana la care raspunde
asiguratorul pentru ipoteza survenirii prejudiciului, ca urmare a producerii cazului
asigurat.
Indemnizatia de asigurare este suma pe care o plateste asiguratorul
asiguratului, care reprezinta valoarea pagubei suportate de asigurat si care nu
poate depasi suma asigurata
Fransiza este suma pana la care desi reprezinta prejudicii asiguratorului
nu raspunde, spre exemplu am asigurat casco autovehicolul, un copil l-a zgariat,
raparatia presupune 200000, este o suma care nu se ia in considerare pentru
declansarea mecanismului asigurarii.
Riscul asigurat este evenimentul posibil, incert pasibil de inregistrare
statistice si a carui producere cauzeaza un prejudiciu, o paguba obiectului
asiogurat, pot fi riscuri generale, asa numitele « fait du Dieu » (faptele lui D-zeu) :
furia naturii, cutremure, asa numitele « fait du rein » (acte de autoritate) :
carantina, razboi.

1
 Cazul asigurat reprezinta riscul asigurat produs, deci m-am asigurat
contra incendiului si acesta este riscul asigurat, cazul aigurat este incendiul
produs azi-noapte la ora 2 printr-un scurt circuit. Deci cazul asigurat este riscul
asigurat care s-a produs si a creat un prejudiciu obiectului asigurat.
Conditiile de asigurare constau in gruparea riscurilor in functie de
frecventa producerii lor si in functie de avariile pe care le produc.
Avariile reprezinta prejudiciul creat obiectuui asigurat : avarii generale,
rezultat al riscurilor generale si avarii speciale, rezultata al riscurilor speciale.
Contractul se incheie intotdeauna in forma scrisa, fie sub forma politei de
asigurare care este un titlu de valoare negociabil, fie sub forma certificatului de
asigurare care are numai valoare probatorie.
Se practica asigurari multiple in ipoteza in care valoarea de asigurare este
foarte mare (nave, aeronave) si cand unul si acelasi bun este asigurat
concomitent la mai multi asiguratori cu observatia ca indemnizatia de asigurare
insumate nu pot depasi suma asigurata si valoarea prejudiciului. In Germania,
asigurarile multiple sunt probate prin certificatul de asigurare.
Se practica de asemenea si reasigurarile, acestea presupunand
deasemeni o suma asigurata foarte mare. Reasigurarea reprezinta contractul
incheiat de catre un asigurator cu un alt asigurator mai puternic, specificitatea ca
asiguratorul din primul contract devine asigurat in contractul de reasigurare
fiindca suma din contractul de reasigurare este egala cu suma din contractul
primar.
Contractul international de asigurare practicat in comertul international are
acest caracter daca asiguratul si asiguratorul isi au sediul pe teritorii statale
diferite.
In materie, nu exista norme uniforme, partile putand alege legea
aplicabila. Daca nu au facut-o in practica se confrunta mai multe solutii, cea mai
raspandita supunand contractul legii in vigoare la sediul prestatiei caracteristice,
respectiv legii in vigoare la sediul asiguratorului.
Alte sisteme de drept, cum este dreptul rus supun contractul legii in
vigoare la locul incheierii, dar contractul se incheie de regula la sediul
asiguratorului, deci pana la urma solutia este identica
O exceptie apare in dreptul American, unde in principiu, ca regula, in
tacerea partilor, contractul este supus legii in vigoare la sediul asiguratului, cu
exceptia situatiei in care legea asiguratorului este mai favorabila asiguratului, si
in aceasta situatie contractul este supus legii in vigoare la sediul asiguratorului
Asigurarea Cargo se refera la asigurarea incarcaturii, la asigurarea marfii
aflate in transport (cargezone). Durata asigurarii este de la magazie la magazie,
adica din momentul in care marfa a parasit magazia expeditorului si pana in
momentul in care intra in magazia destinatarului
Polita de asigurare este diferita dupa cum asigurarea este incheiata de
propietarul marfii sau de caraus si poate fi : polita evaluata cand valoarea de
asigurare este stabilita la incheierea contractului si polita neevaluata cand
valoarea se determina in momentul producerii prejudiciului. De regula carausi
practica o alta categorie de polite : polita de abonament si polita flotanta. Polita
de abonament este folosita cand in mod obisnuit cu acelasi mijloc de transport se

2
transporta o aceeasi categorie de marfa (exemplu : camion de 5 t care
transporta grau – polita de abonament = asigurarea pe 5 t ), iar daca este vorba
de un contract cu executare succesiva se incheie polita flotanta, in care se
porneste de la un plafon maxim iar pe masura executarii contractului de
transport, valoarea politei scade.
Conditiile de asigurare Cargo sunt tipizate de uniunile internationale de
asiguratori si cele mai frecvente sunt :
 conditia fara avarie particulara ( cea mai putin cuprinzatoare ) cand
marfa este asigurata numai impotriva riscurilor generale
 conditia cu avarie particulara, cand marfa este asigurata si pentru riscuri
generale dar si pentru riscuri speciale
 conditia toate riscurile ( cea mai cuprinzatoare ) care acopera riscurile
generale, riscurile speciale si fapta marfii ( combustie interna spre exemplu)
Asigurarea Casco are in vedere asigurarea corpului mijloacelor de
transport.
Polita de asigurare poate fi :
 polita de timp, cand asigurarea se face pentru un interval de timp
indifferent de miscarea vehiculului ;
 polita de voiaj cand asigurarea se face pentru un voiaj determinat,
polita de port cand asigurarea se face pentru ipoteza in care nava, respective
aeronava sunt imobilizate intr-un port sau aeroport ;
 polita de constructie cand nava sau aeronava este supusa unor
reparatii capitale sau se afla intr-o faza avansata de constructie care permite
identificarea bunului respective ca mijloc de transport.
Conditiile de asigurare sunt :
 cea mai cuprinzatoare – cu raspundere pentru pierdere si avarii
 mai putin cuprinzatoare – fara raspundere pentru avarii, afara de cazul
in care se produce un incendiu la bord, explozie sau coliziune.
 cea mai putin cuprinzatoare – numai pentru pierdere totala, avand in
vedere naufragiul sau situatia in care cheltuielile de recuperare, in caz de esuare,
sunt mai mari decat valoarea navei si a navlului (situatia vaselor de la
Costinesti).
Datorita faptului ca navele, in general, sunt foarte costisitoare, in materie
se utilizeaza foarte mult si asigurarile mutuale. Sistemul de asigurari mutuale
navale cel mai raspandit este PNI (Protectie si indemnizatie).
Capitolul protectie, dezdauneaza pe armator pentru paguba suportata in
calitatea sa de propietar al navei, iar capitolul indemnizatie il dezdauneaza
pentru pagubele suportate in calitatea sa de exploatant al navei, deci inclusiv
pentru fapta echipajului. Sistemul are la baza cotizatii platite de armatorii care se
inscriu in cluburi de armatori cu toata flota lor sau cu o parte a acesteia.
Cotizatiile sunt de doua feluri:
 cotizatii fixe, care se platesc pe tona de capacitate inscrisa in club;
 cotizatii flotante, care se calculeaza tot in functie de capacitatea
inscrisa, dar se raporteaza la prejudiciul pe care unul din membrii clubului il
suporta la un anumit moment.

3
 Asigurarea de raspundere civila
Intru-cat transportul auto a luat o extindere foarte mare, in majoritatea
statelor, pornindu-se de la frecventa accidentelor de circulatie auto si de la
pagubele pe care asemenea accidente le creaza tertilor, au facut ca asigurarea
de raspundere civila auto sa fie o asigurare obligatorie, numita si asigurare prin
efectul legii.
Pornind de la aceasta specificitate, s-au realizat mecanisme la nivel
international intre asiguratorii nationali de raspundere civila auto, care permit
recunoasterea efectelor extrateritoriale ale respectivei asigurari.
Cel mai raspandit sistem este cartea verde (dupa culoarea politei de
asigurare). Acest sistem s-a constituit in temeiul unui instrument international
incheiat sub auspiciile Comitetului pentru Transporturi al Comisiei Economice
O.N.U. pentru Europa – asa numitul Uniform Agreement din 1951.
Pe baza cartii verzi, conducatorul auto care produce un accident si prin
aceasta o paguba unui tert, in tara vizitata, va primi asistenta biroului de asigurari
auto din aceasta tara. Asiguratorul din aceasta tara va despagubi pe tert, va
instrumenta cazul, va acorda asistenta asiguratului si va recupera sumele platite
de la asiguratorul din tara de inmatriculare, caruia ii va transmite dosarul si de la
care va incasa si un comision.
La nivelul fostelor state socialiste din Europa s-a practicat sistemul cartii
albastre (tot dupa culoarea politei de asigurare), care este inca in vigoare intre
asiguratorii din anumite state foste socialiste. Acest sistem are acelasi mecanism
la baza, dar presupune conventii bilaterale incheiate intre asiguratorii auto din
respectivele state.
Datorita proliferarii acordurilor bilaterale de transport international cu
mijloace auto articulate, si datorita obligativitatii eliberarii in baza acestor acorduri
a autorizatiilor de intrare si iesire, pentru fiecare stat, mecanismul a fost
completat si cu aspecte tinand de asigurarea de raspundere civila. Astfel, intrucat
in tara de inmatriculare nu se inmatriculeaza autovehiculul daca nu s-a incheiat
in prealabil asigurarea de raspundere civila, este suficient ca in tara vizitata,
parte la acord, conducatorul auto sa produca numai certificatul de inmatriculare
si mecanismul care se declanseaza este acelasi ca la cartea verde.
In ultima perioada au luat o extindere deosebita asigurarile de raspundere
civila profesionala, care privesc pilotii de aeronave, capitanii de nave sau chiar si
in alte domenii. Importanta pentru DCI au insa doar acestea, ele avand contact
cu comertul international.
Modalitati internationale de plata
Intrucat comertul international presupune miscarea transfrontaliera de
sume banesti foarte importante, a fost nevoie de aparitia unor mecanisme si a
unor modalitati de realizare a acestor plati transfrontaliere, desigur prin
intermediul bancilor.
In legatura cu aceste modalitati, Camera Internationala de Comert de la
Paris a elaborat reguli si uzante uniforme acceptate de majoritatea bancilor
datorita utilitatii lor.
Modalitatile de plata cele mai utilizate si care au corespondenta in planul
regulilor uniforme sunt: incaso-ul, acreditivul si scrisoarea comerciala de credit.

4
 Incaso-ul presupune ordinul pe care il da exportatorul bancii sale, ca pe
baza prezentarii documentelor care atesta executarea contractului de export, sa
incaseze de la importator, prin banca importatorului, contravaloarea exportului.
In raport de documentele care circula de la exportator la importator prin
mecanismul bancilor, incaso-ul poate fi:
 incaso simplu, cand circula documente financiare
 incaso documentar, cand circula documentele comerciale – facturi.
In raport de momentul platii, poate fi:
 incaso cu acceptare prealabila
 incaso cu acceptare ulterioara
Incaso-ul cu accceptare prealabila este la randul sau:
 incaso document contra plata
 incaso document contra acceptare
In ipoteza incaso-ului document contra plata, exportatorul prezinta bancii
sale documentele care probeaza executarea contractului, banca le transmite
bancii importatorului si acesta le prezinta importatorului. Daca importatorul
apreciaza ca respectivele documente atesta, probeaza executarea exportului,
dispune plata – deci le-a acceptat in prealabil si dispune plata. Daca apreciaza
ca acele documente nu atesta executarea contractului, refuza plata si restituie
documentele bancii sale.
In ipoteza incaso-ului document contra acceptare, exportatorul insoteste
documentele proband executarea contractului de cambia trasa asupra
importatorului iar banca importatorului va prezenta documentele si cambia in
cauza, importatorului. Daca importatorul accepta semnificatia documentelor, va
accepta cambia, aceasta urmand a fi platita la scadenta. In caz contrar va refuza
aceeptarea cambiei.
Banca importatorului care a refuzat documentele este obligata sa ceara
instructiuni bancii exportatorului si aceasta de la exportator, pastrand
documentele timp de 90 de zile, interval dupa care, daca nu a primit instructiuni,
eset tinuta sa restituie documentele. Banca importatorului care nu a platit
exportul trebuie sa fie in posesia documentelor timp de 90 de zile si raspunde de
existenta acestora.
Incaso-ul cu acceptare ulterioara este utilizat ori de cate ori cele 2 banci, a
exportatorului si a importatorului, au o banca corespondent comuna la care
ambele au conturi. Mecanismul este urmatorul: exportatorul prezinta
documentele etestand executarea contractului la banca sa, aceasta expediaza
de indata contul cu contravaloarea exportului si transmite documentele la banca
corespondenta. Banca corespondenta crediteaza contul bancii exportatorului si
debiteaza corespunzator contul bancii importatorului, transmitand acesteia
documentele. Banca importatorului debiteaza contul importatorului si prezinta
documentele. Daca importatorul, verificand documentele, constata ca ele
probeaza executarea contractului, confirma plata, accepta plata si deci este o
acceptare ulterioara. Daca va constata ca acele documente nu semnifica
executarea contractului, va avea actiune in regres direct impotriva exportatorului
pentru restituirea platii.

5
 Modalitatea de plata cea mai utilizata in comertul international este insa
acreditivul care reprezinta concomitent si un mijloc de garantare a executarii
obligatiilor.
Acreditivul este un titlu bancar, respectiv este ordinul neconditionat dat de
importator bancii sale, de a deschide un credit – de aceea se si numeste
acreditiv, din care banca exportatorului, verificand documentele care atesta
executarea exportului, sa-l plateasca pe exportator.
Acreditivul are numeroase clasificari, cea mai importanta clasificare fiind
cea in raport de creditul deschis la banca importatorului dupa care acreditivul
poate fi revocabil sau irevocabil.
Acreditivul revocabil se utilizeaza fie in ipoteza in care exista indoieli in
legatura cu executarea contractului de catre exportator, fie in situatia in care
importatorul este interesat ca exportatorul sa execute exportul cat mai repede. In
aceasta ipoteza, banca importatorului deschide creditul si comunica bancii
exportatorului ca acesta este revocabil si ca deci ea trebuie sa notifice, banca
exportatorului fiind deci banca notificatoare care trebuie sa notifice – sa
comunice, exportatorului, ca, spre a fi platit, trebuie sa execute contractul de
indata, creditul putand fi revocabil oricand.
In ipoteza acreditivului irevocabil, nu exista dubii asupra executarii
contractului, situatie in care banca exportatorului este banca confirmatoare,
respectiv ea este abilitata sa verifice documentele prezentate de exportator si
daca le confirma, sa faca plata.
Acreditivul poate fi domiciliat in tara exportatorului, mecanismul fiind mai
util pentru exportator, cand spezele bancare sunt suportate de importator, poate
fi domiciliat in tara importatorului, cand spezele bancare sunt suportate de catre
exportator, sau poate fi domiciliat intr-o tara unde cele doua banci, a
importatorului si a exportatorului, au o banca corespondenta comuna, cand
spezele bancare se partajeaza intre cei doi parteneri.
A treia modalitate internationala de plata este scrisoarea comerciala de
credit (! A nu se confunda cu scrisoarea de garantie bancara!).
Scrisoarea comerciala de credit reprezinta o modalitate internationala de
plata care se apropie de acreditiv dar in mecanismul careia nu mai este inclusa
banca exportatorului.
Aceasta reprezinta ordinul dat de importator bancii sale, ca pe baza
verificarii documentelor prezentate de exportator asigurand executarea
contractului, sa accepte cambia trasa de exportator asupra importatorului
Scrisoarea comerciala de credit este intotdeauna domiciliata in tara
exportatorului.
Mijloace internationale de plata – titlurile de credit: cambia, biletul la
ordin si CEC-ul
Titlurile de valoare sunt inscrisuri de valoare, sunt hartii de valoare,
respectiv sunt inscrisuri care incorporeaza un drept in favoarea titularului sau
propietarului. In legislatia noastra este insa un haos total si nu se intelege ca un
titlu reprezentativ al marfii nu este titlu de credit.
Titlurile de credit se caracterizeaza prin urmatoarele:

6
  Sunt inscrisuri literare, in sensul ca dreptul este dat de litera inscrisului.
Daca exista dreptul marcat in cifre si in litere si exista diferente, intre cifre si
litere, conteaza suma scrisa in litere. *Exemplu: daca scrie „5000000” si „cinci
sute de mii” se considera „cinci sute de mii”.
 Este un titlu autonom, in sensul ca fiecare semnatura, fiecare
subscriitura, spune legea, data pe titlu, naste un drept nou, independent de
raportul juridic anterior.
 Este un inscris formal pentru ca dreptul exista atata vreme cat exista
inscrisul. *Exemplu: am 500000 in buzunar atata timp cat hartia exista, daca o
rup nu mai exista.
Aceste inscrisuri de valoare pot fi de mai multe feluri, in raport de dreptul
pe care il incorporeaza si ele pot fie:
 titluri reprezentative ale marfii, care inglobeaza un drept real, un drept
asupra marfii – recipisa de depozit, warant, certificat de depozit, eventual
conosament;
 titlurile de creanta, de credit de fapt care inglobeaza deopotriva drepturi
personale nepatrimoniale si drepturi patrimoniale – actiunile asupra capitalului
societatilor comerciale pe actiuni sau in comandita simpla pe actiuni;
 titlurile de legitimare – hartiile de tratament si odihna.
Din unghiul de vedere al modului in care circula, distingem:
 titluri la ordin, care circula prin procedura girului;
 titluri nominative, care au numele inscris pe titlu si circula prin
procedura girului insotita de mentiuni facute de catre emitent cum circula
actiunile nominative;
 titluri la purtator care nu au numele inscris pe titlu si circula prin simpla
tranzactie materiala, prin simpla remitere materiala.
In raport de operatia pe care o inglobeaza distingem:
 efecte financiare care exprima o operatie financiara de creditare si care
nu sunt foarte acoperitoare;
 efecte de comert care exprima o operatie de comercializare si care in
ultima instanta au in vedere o garantie asupra marfii, garantia vanzatorului,
privilegiul vanzatorului.
Cambia reprezinta ordinul neconditionat dat de tragator trasului de a plati
la scadenta sau la ordinul beneficiarului, o anumita suma de bani. Sub
sanctiunea nulitatii, cambia trebuie sa cuprinda denumirea de cambie in limba de
redactare a inscrisului respectiv (tracta in italiana, lettre de change pentru
francezi, bill of exchange in dreptul anglo-american si wechesel in dreptul
german si rus). Mai trebuie sa cuprinda deasemeni numele tragatorului, locul
emiterii, data si semnatura tragatorului, numele trasului, locul platii, numele
beneficiarului, suma si scadenta.
In dreptul roman cambia ca si biletul la ordin sunt reglementate de legea
58 din 1934 cae a suportat in 1993 niste modificari nesemnificative.
Potrivit legii sunt acceptate 3 exceptii, respectiv:
 daca nu este trecut locul emiterii, legea presupune ca acesta este
localitatea care insoteste numele tragatorului,

7
  daca nu este trecut locul platii se presupune ca acesta ar fi localitatea
care insoteste numele trasului
 daca nu este trecuta scadenta se presupune ca titlul este la vedere, cu
alte cuvinte ca urmeaza a fi platit la prezentare sau la un anumit interval de la
prezentare, dar nu mai tarziu de un an de la emitere.
Cambia poate cuprinde si mentiuni facultative. Ea este intocmita pe hartie
alba si cuprinde unele mentiuni pe verso, iar daca se transmite de mai multe ori
si nu mai este loc pentru mentiunile respective, se ataseaza o prelungire a
cambiei numita alonja pe care se scriu mentiunile pe ambele parti.
Acceptarea cambiei – cambia cuprinde 2 categorii de raporturi juridice: un
raport juridic aparent intre tragator si beneficiar si in temeiul caruia tragatorul este
debitorul beneficiarului pentru o anumita suma inscrisa pe cambie dar si un
raport juridic preexistent, intre tragator si tras si in care trasul este debitorul
tragatorului pentru o anumita suma de bani.
Nu exista relatie intre beneficiar si tras. Pentru ca trasul sa stie ca are de
platit beneficiarului si nu tragatorului fata de care este obligat, cambia trebuie
prezentata la acceptare.
Prezentarea la acceptare se face in doua zile consecutive pentru a se
crea trasului posibilitatea de a verifica daca mai este sau nu dator tragatorului.
Trasul are urmatoarele posibilitati: verifica cele scrise in cambie si o accepta, caz
in care va scrie pe fata cambiei acceptat, pune data si semneaza sau accepta
numai o parte din suma daca a platit restul si va scrie pe fata cambiei acceptat,
suma, data si semneaza, sau refuza acceptarea intrucat a platit anterior. Daca
refuza acceptarea, beneficiarul este obligat sa intocmeasca, dupa cum spune
legea, sa se adreseze la un notar public de la locul platii, un asa numit protest de
neacceptare, act autentic care se inscrie in registrul notarial de proteste. Numai
pe baza unui protest de neacceptare va putea beneficiarul sa se indrepte
impotriva altui obligat cambial.
Daca titlul este la vedere, adica daca nu este trecuta scadenta,
prezentarea la acceptare este obligatorie, potrivit dreptului nostru. Daca pe
cambie este trecuta scadenta, tragatorul avand controlul asupra momentului in
care trasul ar trebui sa-l plateasca, poate dispensa cambia de prezentare la
acceptare si atunci va inscrie pe fata cambiei „fara acceptare” sau „fara
cheltuieli”.
Prezentarea la plata se face deasemenea in doua zile consecutive, fie la
scadenta, fie la un anumit interval prestabilit de la acceptare, trasul avand
urmatoarele posibilitati: accepta cambia si face plata si retine cambia sau face o
plata partiala si atunci va insemna „platit suma”, semneaza si pune data, sau
refuza plata. Daca refuza plata, beneficiarul trebuie sa adreseze un protest de
neplata deasemenea la notar. Fara acest protest nu poate deschide actiunile
cambiale, adica atiunile de recuperare a sumei.
Garantarea obligatiilor din cambie poarta denumirea de aval. Avalul leaga
pe avalist de avalizat si este relatia contractuala prin care avalistul se obliga sa
plateasca beneficiarului sau la ordinul beneficiarului, fie intreaga suma prevazuta
in cambie, fie o parte a acesteia.

8
 Avalul se da pe fata cambiei si presupune semnatura avalistului, data,
locul avalului, numele avalistului. Legea presupune ca daca nu este trecut
numele avalistului, acesta este tragatorul. Trebuie deasemeni sa se mentioneze
suma avalizata, in caz contrar considerandu-se avalizata intreaga suma din
cambie.
Desi avalistul se comporta ca un fideiusor(?), spre deosebire de
fideiusor(?), el raspunde solidar cu ceilalti obligati cambiali si nu are nici
beneficiul de discutiune.