Anda di halaman 1dari 29

Analiza la nivel national a bolilor transmisibile

prioritare in Romania, in perioada 2004-2006

Din analiza ratelor de morbiditate ale bolilor transmisibile din Romania din perioada
2004-2006, se observa ca cele mai multe imbolnaviri au fost prin: BDA (pana la 381,7
%000 ), varicela (pana la 316,3 %000) si parotidita epidemica (pana la 297,3 %000).

Hepatita
BDA Varicela TBC Oreion A
Inciden Inciden Inciden Inciden
Nr. ta Nr. ta Nr. ta Nr. Incidenta Nr. ta
An Cazuri %000 Cazuri %000 Cazuri %000 Cazuri %000 Cazuri %000
2004 82675 381,5 68563 316,3 24776 114 64427 297,3 10366 47,8
2005 71851 332,3 50881 234,1 27332 126,9 59895 277 8278 38,3
2006 71045 328,5 45917 212,3 25713 118,9 14519 67,1 5350 24,7

Scarlati Hepatita
Rujeola Rubeola na TIA B
Inciden Inciden Inciden Inciden
Nr. ta Nr. ta Nr. ta Nr. Incidenta Nr. ta
An Cazuri %000 Cazuri %000 Cazuri %000 Cazuri %000 Cazuri %000
2004 117 0,5 47364 218,5 3335 15,39 3299 15,22 1852 8,5
2005 5033 23,3 6801 31,5 2923 13,52 2426 11,16 1615 7,5
2006 3718 17,2 3563 16,5 3173 14,67 2414 11,16 1278 5,9

Boli transmisibile cu rate de morbiditate ridicata,


Romania 2004 - 2006

400.0

350.0

300.0
Numar cazuri la 100000

250.0

200.0

150.0

100.0

50.0

0.0
BDA Varicela Tuberculoza Oreion Hep A Rujeola Rubeola

2004 2005 2006

1
In general se observa o tendinta descrescatoare (foarte evidenta pentru oreion si rubeola)
a ratelor de morbiditate pentru bolile transmisibile prioritare in perioada 2004-2006, cu
exceptia tuberculozei.

1. Boli prevenibile prin vaccinare

Difteria

Incidenta difteriei, Romania, 1905 - 2005

1000
1960 - Introducerea vaccinarii

100
I Razboi
Nr.cazuri/1000000

Mondial
10

1
05 15 25 35 45 55 60 65 75 85 95 05
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20
0,1
1989

0,01

0,001
Sursa datelor : CPCBT
An

Dupa Primul Razboi Mondial, incidenta difteriei in Romania s-a mentinut la valori sub
100%000 pana in anii ’60 cand a fost introdusa vaccinarea antidifterica ce a fost urmata de
o reducere semnificativa a morbiditatii prin aceasta boala. In anul 1989 a fost diagnosticat
ultimul caz de difterie in tara noastra.

2
Rubeola

Rubeola, rata incidentei anuale, Romania, 1976-2006


600

500
Nr. cazuri rubeola la 100000

400

300

200

100

0
1976 1978 1980 1982 1984 1986 1988 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006
An

In Romania, epidemiile de rubeola se succed la intervale de 5 - 7 ani, ultima mare


epidemie de rubeola inregistrandu-se in anul 2003,cand s-a inregistrat cea mai crescuta
valoare a incidentei bolii (554,4 %000) . In ultimii zece ani se constata variatii ale
incidentei rubeolei, in conditiile absentei vaccinarii sistematice a populatiei receptive.

3
Ratele de incidenta prin rubeola pe grupe de
varsta, Romania 2004-2006

1200.0
numarul de cazuri la 100000

1000.0

800.0

600.0

400.0

200.0

0.0
0-4 5-14 15-64 >65
grupe de varsta

2004 2005 2006

Analizand ratele de incidenta ale rubeolei intre anii 2004 – 2006, se observa ca in 2004
cea mai afectat a fost grupa de varsta 5 – 14 ani urmata de grupa de varsta 0 – 4 ani; in
2005 si, respectiv, 2006 cea mai afectata a fost grupa de varsta 0 4 ani, urmata de grupa
de varsta 5 – 14 ani.

Rujeola

4
Evolutia incidentei rujeolei, Romania 1976-2006
1000

100
Numar de cazuri la %ooo

10

1
76

78

80

82

84

86

88

90

92

94

96

98

00

02

04

06
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20
0.1

An

Pana in anul 1979 cand vaccinarea antirujeolica a fost introdusa in programul National de
Imunizare rujeola evolua endemo-epidemic, anual inregistrandu-se zeci de mii de cazuri.
Odata cu introducerea primei doze de vaccin la varsta de 9 – 11 luni, , se observa o
descrestere importanta a numarului de cazuri de boala inregistrate anual, incepand cu anii
’80. Dupa introducerea vaccinarii au aparut varfuri epidemice in anii: 1982,1986, 1993
observandu-se, in acelasi timp, o marire a perioadelor inter-epidemice.
In anii 1997 – 1998 a evoluat o epidemie de rujeola cu aproximativ 30 000 de cazuri,
fiind afectati cu predilectie copiii cu varste cuprinse intre 10 – 15 ani.
La sfarsitul anului 2004 si inceputul anului 2005, la nivel national se constata o
crestere a numarului de cazuri de rujeola peste nivelul asteptat, in luna decembrie 2005
atingandu-se varful epidemic.

5
Incidenta cazurilor de rujeola confirmata, pe grupe de varsta,
Romania, 2004 - 2006
N = 8963
1200
1000
Rata %000

800
600
400
200
0
< 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani
Grupa de varsta

Pe parcursul acestei ultime epidemii cu debut in 2004, cea mai afectata grupa de varsta a
fost cea sub 1 an la care incidenta a depasit 900%000, urmata de grupa de varsta 1-4 ani la
care incidenta a depasit 400%000.

Ponderea cazurilor de rujeola pe medii,


Romania 2004 - 2006

34%

66%

U R

In aceeasi perioada 2004 – 2006, ponderea cazurilor de rujeola a fost mai mare in mediul
urban (66%) decat in cel rural (34%), fapt ce poate fi explicat prin aglomerarea urbana.

6
Tusea convulsiva

Tusea convulsiva, rata incidentei anuale, Romania, 1976-2006

100.0

10.0
nr. de cazuri la 100000

1.0
1976 1978 1980 1982 1984 1986 1988 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004

0.1
An

In ultimii 30 ani, in Romania, se constata o tendinta marcata de scadere a ratei de


incidenta anuala prin tuse convulsiva .

Gr. de
2004 2005 2006
varsta
0-4 117 46 27

5-14 101 10 9

15-64 15 1 1

>65 0 0 0

Total 233 57 37

7
Distributia cazurilor de tuse convulsiva, in dinamica, intre anii 2004-2006, arata scaderea
drastica a numarului acestora, de la 233 in 2004, la 37 in 2006, datorata fie subraportarii
fie realizarii unei mai bune acoperiri vaccinale (tinand cont de faptul ca acestea apar
predominant la grupele de varsta 0-4 si 5-14 ani, grupe la care se practica imunizarea cu
DTP).

Parotidita epidemica

Parotidita epidemica, rata incidentei anuale,


Romania 1976 - 2006
400

350
Nr. de cazuri la 100.000

300

250

200

150

100

50

0
76

78

80

82

84

86

88

90

92

94

96

98

00

02

04

06
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20
An

Parotidita epidemica constituie o importanta problema de sanatate, mai ales prin


complicatiile pe care le produce.
In Romania, absenta unei strategii de imunizare in populatia generala a determinat o
manifestare ciclica a parotiditei epidemice, specifica evolutiei naturale a acesteia. .Cea
mai mare valoare a incidentei a fost inregistrata in anul 1978 (367,4 %000 ). In ultimii 3
ani se constata scaderea marcata a incidentei prin parotidita epidemica de la 296,4 %000
in anul 2004 la 67,1 %000 in 2006.

8
Ponderea cazurilor de parotidita epidemica pe medii,
Romania 2004 - 2006

40%

60%

U R

In perioada 2004 – 2006, ponderea cazurilor de parotidita epidemica a fost mai mare in
mediul urban (60%) decat in cel rural (40%), aglomerarea urbana putand fi una din
explicatii(in speta colectivitati scolare si prescolare).

Tetanos

Incidenta prin tetanos s-a mentinut relativ constanta si la nivele scazute in anii 2004-2006
(0,04 – 0,05 %000 ).

Tetanos

An Nr. Cazuri Incidenta %000


2004 11 0,05
2005 8 0,04
2006 10 0,05

Cele mai multe cazuri s-au inregistrat la persoane adulte, care nu au protectie antitetanica
(24 cazuri - ceea ce reprezinta 82,7 % din totalul cazurilor din perioada 2004-2005 ) .De
remarcat insa cele 5 cazuri aparute la copii, ceea ce sustine acordarea unei atentii
deosebite vaccinarii copiilor din comunitatile greu accesibile.

9
Gr. de
2004 2005 2006
varsta
0-4 0 0 1

5-14 2 1 1

15-64 7 2 2

>65 2 5 6

Hepatite virale

Hepatita virala A

Ratele de incidenta prin hepatita A pe grupe de


varsta, Romania 2004-2006

200.0
num arul de cazuri la 100000

180.0
160.0
140.0
120.0
100.0
80.0
60.0
40.0
20.0
0.0
0-4 5-14 15-64 >65
grupe de varsta

2004 2005 2006

Romania se situeaza printre tarile cu morbiditate anuala medie (50 – 150%000).

10
Din analiza incidentelor pe grupe de varsta in perioada 2004 – 2006 se observa ca cea
mai afectata este grupa de varsta 5 – 14 ani (in 2004 incidenta a depasit 180%000), urmata
de grupa de varsta 0-4 ani (peste 60%000 in 2004). Se constata ca incidenta prin hepatita
virala A a scazut progresiv din 2004 pana in 2006, la toate grupele de varsta.

Ponderea cazurilor de hepatita A pe medii,


Romania 2004 - 2006

44%
56%

U R

Analiza ponderii pe medii de rezidenta a cazurilor de hepatita virala A evidentiaza o


concentrare mai mare a acestora in mediul rural, fapt ce poate fi asociat cu un standard
igienico – sanitar scazut.

Distributia geografica a ratelor de incidenta prin hepatita A, calculate la una si 2 abateri


standard fata de rata de incidenta anuala nationala, in perioada 2004-2006 este prezentata
in cartogramele de mai jos:

11
2004

2005

12
2006

Prelucrand datele privind distributia geografica a cazurilor de hepatita virala A in tara


noastra se poate spune ca in Nord si Centru se inregistreaza o incidenta anuala mai mare a
bolii (intre 43,6 – 62,5%000).

Hepatita virala B

Ratele de incidenta prin hepatita B pe grupe de


varsta, Romania 2004-2006

14.0
numarul de cazuri la 100000

12.0
10.0
8.0
6.0
4.0
2.0
0.0
0-4 5-14 15-64 >65
grupe de varsta

2004 2005 2006

13
In Romania, incidenta raportata a hepatitei virale B a inregistrat o scadere continua dupa
1990. Analiza incidentei acestei boli pe grupe de varsta in perioada 2004 – 2006
evidentiaza afectarea cu precadere a grupei 15 – 64 ani (aproximativ 12%000 in 2004,
scazand la 8%000 in 2006).

Ponderea cazurilor de hepatita B pe medii,


Romania 2004 - 2006

37%

63%

U R

Ponderea cazurilor de hepatita virala B este mai mare in mediul urban (63%), o posibila
explicatie fiind concentrarea grupurilor cu risc la acest nivel.

Distributia geografica a ratelor de incidenta prin hepatita B, calculate la una si 2 abateri


standard fata de rata de incidenta anuala nationala, in perioada 2004-2006 este prezentata
in cartogramele de mai jos:

14
2004

2005

15
2006

Cu exceptia judetelor Mehedinti si Valcea unde au fost calculate incidente de 15%000


si peste, distributia geografica a hepatitei virale B in Romania releva o incidenta mai
mare a bolii in partea de Nord, Centrala si de Sud –Est a tarii (12%000).

Varicela

Varicela, rata incidentei anuale, Romania


1976 - 2006
400

350
Nr. de cazuri la 100.000

300

250

200

150

100

50

0
76

78

80

82

84

86

88

90

92

94

96

98

00

02

04

06
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20

An

16
Din analiza distributiei pe grupe de varsta a cazurilor de varicela diagnosticate clinic
in anii 2004-2006 se constata afectarea preponderenta a grupelor de varsta 0-4 ani si 5-14
ani, manifestare explicabila prin expunerea receptivilor din colectivitatile scolare si
prescolare si prin neincluderea vaccinarii antivariceloase in Programul National de
Imunizari.

Ratele de incidenta prin varicela pe grupe de


varsta, Romania 2004-2006

1600.0
numarul de cazuri la 100000

1400.0
1200.0
1000.0
800.0
600.0
400.0
200.0
0.0
0-4 5-14 15-64 >65
grupe de varsta

2004 2005 2006

In ceea ce priveste mediul de resedinta, majoritatea cazurilor apar la populatia urbana,


situatie care se suprapune cu specificul de urbanizare mare si cu concentrarea
colectivitatilor scolare.

Ponderea cazurilor de varicela pe medii,


Romania 2004 - 2006

35%

65%

U R

17
Ponderea cazurilor de varicela este mai mare in mediul urban(65%) unul din factorii
favorizanti fiind aglomerarea (in special colectivitati scolare si prescolare).

2. Infectii respiratorii

Gripa
Evolutia gripei in ultimele 3 sezoane a fost la niveluri scazute sau medii atat ca numar de
cazuri, raspandire, intensitate cat si ca severitate a cazurilor, neinregistrandu-se sezoane
epidemice. Ca urmare insa a epizootiei de gripa aviara din sezonul 2005-2006 si a
amenintarii pandemice, OMS si coordonatorii sistemului european (EISS) au decis sa
prelungeasca supravegherea virologica sistematica a gripei si in perioada estivala.

Rata incidentei saptamanale a cazurilor de


"IACRS+gripa", Romania, 2004-2006
numar cazuri IACRS+gripa la

400
350
300
250 2004
100000

200 2005
150 2006
100
50
0
2

8
40

42

44

46

48

50

52

10

12

14

16

18

20

saptamana

Distributia geografica a izolatelor gripale in sezonul 2006-2007 a fost predominenta in


zona de sud- est a Romaniei, asa cum se observa in cartograma de mai jos:

18
La nivel national s-a inregistrat in sezonul 2006-2007 o crestere a ratelor de incidenta
prin IACRS in saptamanile 2-5 de supraveghere din anul 2007, nivelul maxim asteptat (
calculat pe baza datelor saptamanale din ultimele 5 sezoane neepidemice) fiind depasit
doar in saptamanile S 4 si S 5 de supraveghere.

Evolutia numarului de cazuri "IACRS+Gripa", Gripa si a numarului de izolate


virologice, Romania 2006-2007

90000 140
80000 120
Numar cazuri IACRS

Numar cazuri gripa /

70000
100
60000
izolate

50000 80
61
40000 60
30000
30 29 40
20000 22
1212 9 20
10000
1 1 4 4
0 0
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52

10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Saptamana
Izolate IACRS+Gripa Gripa

19
Boala meningococica

Gr. de
2004 2005 2006
varsta
0-4 119 96 84

5-14 63 34 18

15-64 55 48 38

>65 9 9 5

Total 246 187 145

Distributia cazurilor de boala meningococica pe


grupe de varsta, anii 2004-2006
nr. cazuri
300
250
200 2004
150 2005
100 2006

50
0
Total 0-4 5-14 15-64 >65
grupa de varsta

Distributia cazurilor de meningita meningococica pe grupe de varsta, evidentiaza


predominanta cazurilor la grupa de varsta 0-4 ani (119 cazuri in 2004, 96 cazuri in 2005
si 84 cazuri in 2006).
Se observa o scadere a numarului de cazuri de boala meningococica, de la 246 cazuri in
2004 la 145 in 2006.

20
Distributia cazurilor de meningita meningococica dupa tipul de NM
izolat, 2006

12

NM gr.B
NM gr.C
NM gr.Y,W

39

Conform analizei efectuate, privind circulatia serotipurilor de Neisseria


meningitidis, izolate in anul 2006, se observa predominanta serotipului B (39 cazuri,
reprezentand 28,5 % din totalul cazurilor), fata de serotipul C (12 cazuri, reprezentand
8,7 % din totalul cazurilor) si serotipul Y,W (1 caz, reprezentand 0,07 % din totalul
cazurilor).

Distributia geografica a cazurilor de boala meningococica in anul 2006, arata raspandirea


acestora predominant pe teritoriul Moldovei.

21
Scarlatina

Scarlatina, rata incidentei anuale, Romania


1976 - 2006
120

100
Nr. de cazuri la 100.000

80

60

40

20

0
76

78

80

82

84

86

88

90

92

94

96

98

00

02

04

06
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20
An

Rata incidentei anuale a scarlatinei a scazut semnificativ si constant de la 100%000 in


1978 la sub 20%000 in ultimii 15 ani.

3. Infectii digestive

Boala diareica acuta

Ratele de incidenta B.D.A. pe grupe de varsta,


Romania 2004 - 2006
4500.0
numar de cazuri la 100000

4000.0
3500.0
3000.0
2500.0
2000.0
1500.0
1000.0
500.0
0.0
0-4 5-14 15-64 >65
grupe de varsta

2004 2005 2006

22
In ceea ce priveste boala diareica acuta (BDA), prelucrarea datelor de incident ape
grupe de varsta in perioada 2004-2006, releva o predominenta a acesteea la grupa de
varsta 0-4 ani (peste 3000 %000 ), urmata de grupa de varsta 5-14 ani (peste 500 %000 )

Ponderea cazurilor de B.D.A. pe medii,


Romania 2004 - 2006

41%

59%

U R

Ponderea cazurilor de BDA in perioada 2004-2006 a fost mai mare in mediul urban ( 59
%)

Salmoneloze
Salmonelozele constituie o problema de interes in raport cu siguranta alimentului,
schimbul informational in acest domeniu fiind necesar in vederea prevenirii episoadelor
de toxiinfectii alimentare.

Analiza incidentei anuale in Romania, prin BDA, salmoneloze si shigelioze, in perioada


2004-2006, arata ca la un nivel constant al ratei incidentei prin BDA, tendinta
incidentelor prin salmoneloze este de scadere continua, o posibila explicatie constituind-o
subraportarea.

23
Ratele de incidenta prin salmoneloza pe grupe
de varsta, Romania 2004-2006

30.0
num arul de cazuri la 100000

25.0

20.0

15.0

10.0

5.0

0.0
0-4 5-14 15-64 >65
grupe de varsta

2004 2005 2006

Cea mai afectata este grupa de varsta 0-4 ani (peste 25%000 ).

Raportare 0
Judet
2004 2005 2006
Arad x x x
Arges x x
Botosani x x x
Caras-Severin x x
Calarasi x
Dimbovita x
Giurgiu x x x
Gorj x x x
Hunedoara x x x
Ialomita x
Ilfov x x
Maramures x
Mehedinti x x x
Satu-Mare x x x
Teleorman x x x
Timis x x x
Vilcea x x x
Ilfov x x

24
Pentru anii 2004-2006 se observa ca in fiecare an, in medie, mai mult de un sfert din
judetele tarii au raportat zero cazuri.

4.Boli transmise prin vectori

Meningoencefalita West Nile

Judet 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
BRAILA 1 0 0 0 2 0 0 0 0 0
BUZAU 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
CALARASI 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1
CONSTANTA 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0
GALATI 2 1 0 7 1 0 4 1 2 0
GIURGIU 2 0 1 0 0 0 0 0 1 0
IALOMITA 1 0 1 3 0 0 0 0 1 0
PRAHOVA 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0
TELEORMAN 1 1 0 0 3 0 0 0 0 0
TULCEA 2 0 3 3 2 0 0 0 1 0
BUCURESTI 4 0 0 0 7 0 1 2 0 0
ILFOV 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1
Total 14 2 5 13 20 0 5 3 6 2

Analiza datelor de supraveghere tip sentinela a neuroinfectiei cu virusul West Nile


indica o scadere a numarului de cazuri confirmate intre 1997 (14 cazuri) si 1999 (5
cazuri), pentru a creste apoi la 13 cazuri in anul 2000, atingand un maximum in
2001(epidemia de West Nile cu 20 cazuri, dintre care 7 in Bucuresti).
Numarul cazurilor a inceput sa scada in anii urmatori, in 2006 fiind confirmate numai 2
suspiciuni.

Malaria
Pentru malarie s-a inregistrat o crestere a numarului de cazuri de la 15 in 2005 la 18 in
2006, ceea ce reprezinta o ingrijorare intrucat calatoriile in tarile endemice s-au
intensificat iar tratamentul profilactic nu exclude riscul de imbolnavire. Dupa cum se
vede in tabelele de mai jos, majoritatea cazurilor au ca origine continentul african.

25
2005

Numarul de cazuri de malarie importata, functie de continentul in


care infectia a fost dobandita, Romania 2006
CONTINENTUL SPECII DE PLASMODIA
UNDE A FOST NUMARUL
DOBANDITA TOTAL DE P. P. P. P. Numarul
INFECTIA CAZURI vivax falciparum malariae ovale de decese
AFRICA 14 2 11 1 0 0
AMERICA,
CENTRAL 0 0 0 0 0 0
AMERICA, SOUTH 0 0 0 0 0 0
ASIA 1 1 0 0 0 0
AUSTRALIA,
OCEANIA, PAPAU
NEW GUINEA 0 0 0 0 0 0
EUROPE 0 0 0 0 0 0
NECUNOSCUT 0 0 0 0 0 0
TOTAL 15 3 11 1 0 0

2006

Numarul de cazuri de malarie importata, functie de continentul in care


infectia a fost dobandita, Romania 2006
CONTINENTUL SPECII DE PLASMODIUM
UNDE A FOST NUMARUL
DOBANDITA TOTAL DE P. P. P. P. Numarul
INFECTIA CAZURI vivax falciparum malariae ovale de decese
AFRICA 16 2 14 0 0 0
AMERICA,
CENTRAL 0 0 0 0 0 0
AMERICA, SOUTH 0 0 0 0 0 0
ASIA 2 2 0 0 0 0
AUSTRALIA,
OCEANIA, PAPAU
NEW GUINEA 0 0 0 0 0 0
EUROPE 0 0 0 0 0 0
NECUNOSCUT 0 0 0 0 0 0
TOTAL 18 4 14 0 0 0

26
5. Zoonoze

Antraxul

Judet 2004 2005 2006

Arges 1
Botosani 1
Cluj 1
Galati 1
Neamt 1
Suceava 1
Tulcea 4

Total 7 2 1

Numarul cazurilor confirmate de antrax inregistrate la nivel national a scazut progresiv


din 2004 (7 cazuri) pana in 2006 (un singur caz). In judetul Tulcea s-au depistat si
confirmat in 2004 cele mai multe cazuri de antrax, fapt explicat de particularitatile
climatice si ale solului din aceasta regiune a tarii.

6. Boli transmise sexual

Sifilis. Infectia gonococica

EVOLUTIA ANUALA A SIFILISULUI SI GONOREEI


1980 - 1999
100

90

80
incidenta sifilis incidenta gonoree
70
INCIDENTA(%ooo)

60

50

40

30

20

10

0
80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

00

01

02

03

04

05

06
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20

20

20

20

27
In anul 2005 incidenta pentru sifilis a fost de 31,6 iar in 2006 de 26,1 la 100.000
locuitori, observandu-se o usoara scadere in anul 2006.
Pentru gonoree s-a inregistrat o incidenta de 7,7 in 2005 si de 6,2 la 100.000 locuitori,
deci in usoara scadere fata de 2005.
Faptul ca se observa un trend descendent al incidentei gonoreei, in timp ce incidenta
sifilisului creste, demonstreaza o deficienta in raportare, foarte probabil o subraportare a
cazurilor.

7. Boli cuprinse in sistemul de alerta precoce si raspuns rapid

Meningita virala

Ratele de incidenta prin meningita virala pe grupe


de varsta, Romania 2004-2006

20.0
numarul de cazuri la 100000

18.0
16.0
14.0
12.0
10.0
8.0
6.0
4.0
2.0
0.0
0-4 5-14 15-64 >65
grupe de varsta

2004 2005 2006

Mediu 2004 2005 2006


U 50.3 48.1 49.5
R 49.7 51.9 50.5

28
Din analiza incidentei meningitei virale in perioada 2004 – 2006 se observa ca cea mai
afectata grupa de varsta este 5 – 14 ani (intre 8 – 17%000), urmata de grupa de varsta 0-4
ani (intre 5 - 10%000).

Botulismul

Botulismul, rata incidentei anuale, Romania


1976 - 2006
0,25
Nr. de cazuri la 100.000

0,2

0,15

0,1

0,05

0
76

78

80

82

84

86

88

90

92

94

96

98

00

02

04

06
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20
An

Rata incidentei anuale a botulismului a inregistrat valori relativ scazute la nivel national
in ultimii 30 ani (maxim 0,2 %000 in anii 1996 si 1998). In perioada 2004-2006 numarul
cazurilor de botulism a scazut de la 25 ( in anul 2004) la 14 cazuri (in anul 2006).

Botulism

An Nr. Cazuri Incidenta %000


2004 25 0,115
2005 16 0,074
2006 14 0,064

29