STUMBEA, Dan STUMBEA GEOLOGIA ZACAMINTELOR DE MINEREURI ANIM Ses casa Editoriala Demir Tosi # 2007Reterenti sini: Casa Editorial Demiurg (scrdtats de CNCSIS, Ne. 142506200, ‘eacredin2000) 2 Sena Pho 65, 550,96. 91, ‘wt, Roa = oarozsz.33,or4s37 a1 soz 0.215 mai dont ds, ceddenargizyaboo. Consiier eri de Alexnii lois Director Marketing Irina fons (07401082005) om ait ry eae Sassi ee Descrierea CIP a Biblioteii Nationale a Rominiet 7 BENSiR973-703.480 | Cope = Gorgas Agra, Dee metalic, Basal. Frobenius, 158,181 efor car, prin coa e sunt, a flew craven df i erie‘CUPRINS Intoducere Panes ta ZACANINTE DE MINEREURI IN CONTEXT TECTONC Lt_ CADRUL TECTONIC $1 METALOGENEZA ity “Tectonic pacer gimetaogeneca LE2. Ghul ison smaogonesa 12. TECTONICA PLACILOR $1 CLASIFICAREA ZACAMINTELOR DE MINEREURL La ZACAMINTE ASOCIATE LIMTELOR DE DIVERGENTA ‘ALE BLOGUAILOR TECTONICE Las Zieimove ano cro t oaane {aint Expansion # gonerves crustal coeice [E12 Momlogeneza cust doe oceanic i121 Mtalageraza sneer do go, baznlrccearie 9 |. Nad fermangone! rust feromanganoase rants 22st atlas de copra tp Cor) 5 acti de sutut da GaN (oC0, Au PD) 4 Zac de come In complain a2 Zaeamine asoonte sor wanctomante de exons 182 Ziskmime assem pies fairs nvsconnentae ‘agmaterols anorogei [32 Zackie do Pe Tatoo anonotoor 1222 Zactmime do Crit Gu Ni asocnie compel mate 2 Zackie asocite catoratelor 123 Zacimine rool iro sartorial faa Teena da CoN PC sooo conplelr nthe L222 zbotmntede Co-N 1333 Krowrte ca camante {334 Zacenone de apa ox de Fo-T)TR p Mo, Pb-Za, Cu coda ura empire nvuzho sane 22s Zistnmapolmetiee aeosate magmatemal Soda coarse 996 Zacunme sate de cup 1337 Zaeammte de Po Ze asocete coi carbonatice Lu. ZACAMINTE ASOCIATE LINITELOR DE CONVERGENTA ALE BLOCURILOR TeCTONICE a1, Zicinime sesoas yamine submacin aru exer 122 Zaetminesesoatesrurormsaaicepocoale {421 Zactmewe do poy copper422 Breede poe cu minaraaatice Cut Mo 1123 Zacameen sarne 1424 Zactmin lone, tockwork copula rach 1423 Zactnmne de Po Zn Cu (As~Ag) de Up Koko 1LG4 Zacemime ascateconurlr magmatic evo are centr do ineioare ue 145. Zickmat acca bainlrerorie i comprstnaret-are 1a? 1G. Zacemit asada baaelr craton de etre rere we 15 ZACAMINTE ASOCIATE ZONELOR DE COLZIUNE 1 Pateaalin PROCESELE DE ALTERARE SUPERGENA $1 2ACAMINTELE OE MINEREUR! 1s WL). ASPECTE GENERALE 1 112 CARACTERISTICILEFIZICO-CHIICE ALE ALTERARI SuPenGENE 15 IZ Agent aterseisuperaene ie 1122 Aterarea supergea a olor preeiterte 0 1123 Marae somerteur 1s 1124 Prof zoratatoa custo aoraresuperaend 12 1125 Conpottenantl lemon imc nul er om 84 1126 Tsar morale spectce cute de terre suprgend 187 13. CONTEXTELE CLIMATIC $1 GEOLOGIC ALE PROCESELOR OE ‘renane SuPEMGENA m We ACUMULARI REOUALE ™ MeeTeteane etn ees Se 8 % 142 2am rea So Fe mon) = U3 2am ence magnast = tae Zien tan ge a i 13 Zacanne rasa nin = 114? feu ee cata = [48 Adeolr oe pate i" 1143 sem eae rs ie MS ACUMULARI DE MRLTRATIE ts feared 198 itS2Zecanmtde Gu i i188 Zacaneo cera i M84 Asis oe nay = Inde eco = Soiegete Sr INTRODUCERE {Geologia 28ciminteloe de minereu reprozita 0 herare conceputs plocind dela cout an punctla de vedere pin pisma arora problematic legate de acest domeniu pot abordate.Acosst promis se ‘aloraizeaza prin oole coud par in cave este stucurat prezentl suport (af crs: © prima pate, care raleazd unole din notunie de gecloge & “icdmintelor de minereuri din puncul do vedere al elatiloe genetce = Spaile so acestora cu dfertee pr de care tectonicedescise pe glo, Feapectv 0 a doua part, In cafe am Incocat s& reunosc cava én frieipaloie aspecto legate do madul In caro precesela de alierae Supergen conoleazs caraceisol fico chimice alo uror acum oo | substante minerale sole = Suporul de curs al disci! .Geclogia 91 geochimia zacdmintlor do S‘ninereur 36 adreseazs in primul rnd sudenpior din ani terminal i Ssoofior de Geochimie, Geologie teanica 9! ingnene goslogca. Ca 0 Consecin, orarea wlizeazé att noun invosuse la alo dsceiine cn planul_ de invslimant (mineralogl, petografe, gecchimie, goologe Sturla ov nojunl de tectonca placer, alerare suporgond ot) ct 1 iain cach rine pt a aspine puri gente do mineralzal, forme de zécimant, pun petrograice spocio diverselor minealzat te), in care sunt tatate caracerle goneralo ale mineraizatilor 31 _Acdminelor, pornind de acter genes. Ta fnalulacaor rindi, mulumesc rerio stn ai cursuui ~ prof. uni, de. Ths Muar prof. uni. dk. Gheorghe Popa ~ pont mableton de a accopa 8 parcuga material de fata panru sugestile sfert, ‘AutonPartea La ZACAMINTE DE MINEREURI IN CONTEXT TECTONIC 1 CADRUL TECTONIC $1 METALOGENEZA Cad tectonieconroaae in mare mau pon mineral al reir, 1 dotermindnd tol de magmatism $i de minralzal asocite, deforma sulette de acestea, ature succesiuni de sodimentae, grosimea si compoztia secimentelor, deforante si mcifcinie metamorice ale acestora, conservarespoteiauit minerals racant teri. ‘e-a lungu inpul, evolu idl priioare la lagtura dino cadtul tectonic sprocasele metalogenatce sa alniat la dous deci tereico majo: ‘+0 Groce care laag metalogeneza de proceso specie zoneler do eosin, aeasta separiné: ‘s+ ometalogonarA asocita ertlor pur de geosincinal ‘2 metalogenezA asocita stadilor evolve ale goosinctnalelor ‘s+ metalogenera asoclata zonelor tectonic ale geosincinaoor + 0 croc cara laagi metslogoneza de prooessle specifce tectonic ctor, In prezont,comuntatea gocleg ilomafonal accepts aveast ultima recto do abordare & problematic metalogenezol, rot pent care trtaren subiocteloe dn cad cusulul de fa so va raporta la tora tectonic placera @ 1:13 Teetonlea pliclor sl metalogeneza “Teeria tectonic plicior a avt le baza numeroase date retertoare la formarea fundurier ocearico in idgeule medioooeanice, respect” le faptl 8 fundure eceanice se al into continua expaneiun. ‘Studie efectuate de-alungul impuli au ara 8 erogonel lanturor montane ech repreziné ooeane Inchise si 8 iostera oceanic este sissipg Valley asocite zonelr de . ooo pis patares Scanner a I. Zécsmine state in domeni de colliune: acumulée metalic rsi ofclice obduse; 2écaminto de tp Msssspp! Valley asociate zonelor de colclne;zdcdmite da Pb cantanate in ges mint do Sr: gi de U sociale granitodelor de colziune.3 ZACAMINTE ASOCIATE LIMITELOR DE DIVERGENTA ALE BLOCURILOR TECTONICE 13:1 Zieéminte asocige crusel de tp oceanic 13.11 Expansiunea $i gonerarea crusel oceanice Teotiaexpansiunii furduli oceanic (sua loor spreading) expica formarea erste oceanice, ractrarea gi doiva cominentelr,precum gi tectonica plc, In ln generale, tera expansini fundului oceanic resupune ch alunci cind comtinenisle se deplaseazs (Soria ‘continentlan) ~ adicd sulerstagmentat gi se Indeprteazi — in spate bere ast ersate au oo inet do magme care genareazi un nou fund Pentru explcaea mecariamuu expansion undull ooesnic misc liciorosterioe au fost magiate dous modele, cave nu se oxclud Ins nul pa calla: modelul bazat pe acfunes curntior de convedt, ‘espectiv modell baza! pe actunea panagelor de marta hosts). Prin prima modellui acjuni curentilor de convectio, coarea si cxpansiunea funduli ocearc poate i explicala pin aceea c8 mantava sulera deplasri ca ware a acfuni curenfior de convedti, sub forma calubr de conectie (9.13.1). Ramura ascendents a acestora aducs rmatealul top la supeaala, In rire medo-ccearice, unde ~ prin congoliere — genereaz’ fund! oceanic (peridtto sorpontiniate. hidratae), Ramura orzontala a celuelor de convects antraneaza fund ‘veanle nto migcare dvergonta simetica Ica vteze egal deo pate do ata a doreleor ocearice. in stirg, ramura descendents determina beara, oped sl eintegrarea fund ocearic in manta 9 aeFa. 13.1 Model de expansions ale unduoreosaric, ici de comcte: 8 rgcrea de impngere a etre catia imgcaon de ragor pls su5duse Modelu!bazat pe acfunea panagelor de manta presupune exsenta cunor puncte fet n cadrul ciara are loc ascensiunea materia ttt ‘in manta, pn la baza Hoste: 0 asel de coloana de material poate strapunge istea,intind sto! deriva connentelr. Depasarea pclae ‘confnentale pe doasvora unui aliiament de puncte tein) poste Geterminatragmentarea acestela fn timp, apariia unui it st evoia a spre un ocean Procesele de lormare 5 evolu a zoneor de expansiun poarté mumele de procese de acrte a plclr tsterice, ole derutindse in mai mute ‘tape: fragmentarea Iosterel continental, cu formarea. uni go (pat bee; pattunderea in acest spafuy ber a materi provent in astenosfrd:consodarea gi motamerfozarea materi opt dplasares ‘elt dous plc din zona de expancune. Raia expansion fundurtor toeanice esto in medie de 1 ~ 5 cmlan, cu valor evident mal iicate fm zona dotsle Paciou (10 emia) Matera crusteloceanie vechi (care hat nastere prin pronase de crete), precum si material din mantaua superar, alestuisc complexe _ sin sus intra sept z e roc bazico-utrabazce, oo poartd numele de ofits; scestea se pot ‘els gin canta rogenice mal tne, Caractere petrograic a fottlor sunt colatv asemanatoare cu cpe ale matorllor de aceeas! atc de po fundurleoceanelor actual / 13.1.2 Metalogeneza cruste de tip oceanic Tn domes! oceans, se cunose pau tur do cade tectonice major: ridge, (ail anstormante, bazine ocaanice gi aru ccaanice inl ince acestes, primele cous repeeznt mite de plc. Calor pat pur do cadre tectorico Jo corespund asocil. g tpurispectice de roc si de cae F192 Oita sansa n rage 8 1p ost Poon ete Aart (Sona 108)15.121 Metalogeneza zonelor de ridge, bazinelor oceanlee $i flor Insulare |) tcoarutiectonie_ ‘Fidge ure ovearice pot dai $0.000km lngime, cole ma cunoscte find cele din oceancle Pacilo. gi AMlante; axele rdge-utor sunt caracoizate de o activate seam superficial, de un vulcanism ints 3 id un tux tric rica. Dierenfole morflogce dntreridge-urlo oceans IAjantic 1 Paciic sunt semnicave (ig, 132), ele find atibute rate ‘dete de expansiune a fund ovanic (ez paragral L311) ‘dge-u! medio-Alanc este alestut dito sere de Bloc atundate, paren central fi ocupata de ovale de it, at de cia Klomatt # os fdéneimi de pnd la 2.500m:; aceasta este alcatuit din copulde bazalte fest deltas lateral de fli torase cu lain do aproximaty 15%. ‘ulearsmul tll geneoaza pilwava, bazate masive 9 bro de fal CGrosimea cust ocearice in aceste zone est de 2-3km (i 18.28). Tn cazu itll de ip est-Pacfi, parte interna sistem de ritorase este ocupat de un boc ale i mal mar da 15km (9.28). ‘azine cceanicereprezita cémpl abislesivate Ia ol putin 4.000! adancimo, in cadul lor find intnite seuritomiat} mertlogce datoate fxpansian ége-rlor 91 prezenetarcurlor suaro asodate punter fein. in coca co prvest procesele de sedimartare din cacrul zonelor de ridge sa basineor oceania, s-2 consatat ‘in ise est Pai, rimelesosimente sunt e precipi chimes (ox gi hdr de Fe Mh: ‘+ matefal sediment female pe parcursu destapurlprocesust de deplasare a lancurior ridge spre cémpile abssleprovine cin a icine acs nile eee = trl surg: dn rode vulealoe gl cote carboatice dn insula ocvarce in mélutle earboratice sau silcloase corsituite din fragmento de corganisme peagie: dn avglle rogl planes. Fomacea sedimontelor este putemic Infueniata de erazunoa svomarina, generat de aciunea curoniorabsa Metalogenia idge-uele ocearice reprzinta ari spatale cu 0 inlensa activate idrolermald, eae gonereaza metamorazarca crustel nou create dn apcoporea centoor de expansiune, in faciesul sisturior vera cia ince, a amfibofteor, spe petterie, se weoe la facieul zoo it ater oe temperaturd sob in punet de vedere metalogenetc, fudole hictermale sunt considerate sufcont de boat in metale pentu a genera acum do plus, s0 accepta imbogatieafidlo idotermale ca urmare a ster hrtermalepronunte a bazaar. Minraszatile $i 28c8mintle specie ridge-urlor (ig. 13.3) $1 bazinelor veanie sunt ‘nod gi rustic do ox 9 dro de Mn (+Cu, Ni, Co). Mn Fe, de ogine autgen-cedimentara si Nrotermslexhalatvsedimentard (asociate cu agile ros peagie gi cu bazate de ridge ocean} + sist argloase bogate In metale(stuate In sedimente carbonatice pelagic) ‘ sulluri do Fo-Cu (2n) formate prin procese de naturd hidrotermal- cxhaltv-sedimentar(aociato bazleler de ridge oceanic) «+ come padiorme gi acuulit de Ni, Cu, Fe, Ti, Au, PY, axes tale ‘magnezt de cxigine magmalics, metasomaticd sau epigenetic icrotermala (asocate rociorutrabaiee gi bance provente én martaua suporioar),« cl caine co minh ca o urmare a condor de med speciice ige-urlor(ompertura riicata, sess, fide bogete in cor, spectul tipurior de zécéminto asocite este dost de ingust, ast! c& —dntre cele enumerate mal sus — tele mai tpice sunt acamulle de rodulferomangancs! gi sedimentele hlerotermalebogate in sl F133 Repata ctrl mite aezeate got scher Seinen 1000 cv motos) 1. Nodul feromanganos! si crusteferomanganoase recente Nodult feremanganosi si ctustale feromanganosse acoperé unoot azatelo dn ridge-urle oveanice si sunt considerate de. origin cjotemat, Acumulae simiare din arile mai indeparate do crestle ageilor reprezin depozte de nalurd hicrogens si auigen, caracterzate do 0 valoare de 1 a raporll Fen gl de contnt siesta Cu, Ni, Co, CCcutenfe de nadut manganos au fost dentiicte in ete medi alo fund oceanic: In unele zone coinare gi pe ancurio muniorsubmatn, In platoutle oceanie gma alsin bazinelecosarice adc Din punet do vodore economic, nodul de pe fundurle cceanice sunt Important pentru continue rdeate de Gu, NI 9 Co, rezervee In aceste ements find incomparabil mai mati tn raport cu cele ale zécémintlor cunoscute pe uscat: de 4.000 de or mai mari pentru Ma, de 1.500 de on ‘mal marl pertuNi gd 15 or mai mari pentru Cu ‘Aatvtata vlcric in sistemele de ridge poate avea: ‘ inlonstate sczuts, caz in care pe pllow-lave se formeazé cruste bgt in Fe i ‘interstate rifcats, cn ecu acu bogate mal ales In sutu (Cole mal importante concent de nodul feromanganos! 9 do cruste feromanganoase au fost ienifate po fundul oveanului Pact Principalole satu caracterstee + ruse reprezints depunenerogene pure, n timp 69 anuj nod {oromanganosi conn o components dagenetes; ‘crustal sunt aldtuite din MnO, i FeOOH. HO; ‘+ crustole stuate Ia adincimi de 1-2km prezint vad mal rate ale ‘aportuul MriFe gi ale contuturlor de Co, compart cu crustle 5 od stay in zonele mal adn «+ aimentarea cu metal @ nodule pare af deteminalé de halmioiza Fo, AlgiT: ' aride bogate In pod corespund regunior cu acumulae inceaté a sedimenteor, ar conguturle mai riicate de Ni+Co sunt species inior de tract proud. so2stor acum sunt esrh eunsitrd ip Cpe 2. 2am aor TT zacamintele de tip Cipru sunt asociate obignult lavelor cu confnutur coon oer cre Gu > Zn Pw wor Eee ca cong erage copa lotro coratute doit ror cers ar gle ("Rens ont 9 carrie ann often do tee vrs: Pecan Paleo Mozoz0ie _Zicdminte de virstprecambriand Ail de xiciminlo au fost ‘dentcate in neréul Munir Ural (Fusia), 1 Suodia, tm Norvedia, tn Canada, in Australia, n Venezuela. Zicdmaintul Altin Tepe (Forni) (6g 13.4) cal storage este olert de complont suport, putoric retromorozat, al grup de itn Tepe (Geamuria) (Mograpul Akin Tepe). ‘Acest grup, do varstd Precambrian superior (pre-Caledonian, a fost ra. LSA Secjune geolcs pen metamortozat iijal_ in _‘faciul ciararel Ae Toe Se antler, supe ner fege Sanwa sreront! pace de evomasm in cad le eer oseas, 266, go dstng dous unt ostaraice Cd 1), untatea infrioar, consti dn ricagitat, paragnaise, amfoolt, euarite micacse si mic sili do metagabbrour gi metaiorte tc: 2), untatea superar, putemic rtromorfozata 9 format dn gist muscovite doiice, isturi cuaroteléspatce cu clrtiserot, ist uartice cu muscovt § Botgranet, gstur cuaice seccto-bortoase fo; n acenta unitate este cartonata 9 mineralizatia do pt-Cu (2 Metaloaenia, Zicdmanul Ain Tepe aparine, cin punct de vedere metalogenste, Province melalogenetice a platirme! moesice, mai procis subproveciel metelogenatice @ Dobroget cenale (i. 13.5). In cadul 2Acimintlul au fost ideale tui de minereu, stua ert: + minereu masivlentiform,stuat la rivelu super i alcatult insu ovat de Fe, cstrbuil in cadtul unor lente subvericale dispuso in card; ungimea lor junge fn la 80m, ar aimes pnd la 18m. Lente sunt constitute fe dito atemanf de benz de sult (prt, calenis blend + gala) strace in batting, fe din beni constitute predominant in magnate barn ‘+ minereu de aseminare, dispus nivel ips de oxide Fs: leat const én pla cu ttl suborénat~ din caleopirs, bend, gale, Rocie-ga2d8 ale minerelul dseminat sunt reprozenato de gsr ance serictoase sist cuaritee-clortoase + abt. ( subinlat cé Balinioni (1996) atrbuie mineralzaie din ogrupa ‘tn Tepe tut Kuroko ‘cdminte de virsts paleozoicd (Cole mal cunoseutez8cémino dp Clprupalozcice sunt cunoscute in "New South Wels (Australia), in Newfoundland (Canada) sn calodonidle scandnave,‘Zscaminte de virsta mezozoied “Zacdinte de ip Gps de vreté mezczsic8 sunt cunescue in: Ciory ra iugosiave. hia, Austria, Grecia, Albaria, spat fost! fo a 195 Prod perometaagentce enogane depo tor mtn Fa. etme mucus (ar Naren, 182) -rovncn paternal ot por cura eentn® efemal Maxon Zr arma sere: aa suamon Vaahds esbgrn. Oobege 2 3: 26 124), cae sestulese snc;a Getic como + ' succeslunea repetaté a sesimentolr In apropirea arcu exten, ator ncslecdror 9 complex tectonce ‘+ sedimentle sunt mal nol dectt cele mai vechi oct ale arcu vues « Kndamentl 26nsiavalo a bazinolor poate eprzenta fe de custa contnentalé subi tectonic, te de formule oo My ale aul fevtem, Inctlecate de crusta oceania, fo ~ mai rar ~ do crusta ooeanies ‘ sursa sedimentelor © constivie formatiunte do fl, melarut = litle areuisi extem, cle arculsl magmatic. formatiule continental; «+ facesu sacimentolorvariaza de a turistc (in baz, la Huvat g ‘etal (i parteasuperoar} + lavele Ipsesc, pirocasitle sunt negljabilo canttaiv, Ia timp ce sodimereleepcastice vleance sunt bine reprezentate. Metalogenia Potenjalul mineral al sedimentelor clastice terigone imate ale bazinlorarourlor marginale este lmitat; aceste zane cupind zicdminte uvionare de Au 2cSminte do cab. 14.4 Zicaminte asociate conturlor magmatice retroare si centuilor ‘de inedlocare Ccadrul tectonic CContutle magmatice reto-are centile de Inctleare reprezints at cu canuru are, situate in spatelearcutor magmatic continental; ele sunt alate din intuziuni de compazite granitic, marge deo zona de Incdlecare gi cular (ig. 4.1) Pinte centre magmatce rotoare, sunt cate arcul wleani tera dn Bova gi contra ves cu plutoni grat) (Cretae-Eocen) dn Birmania gi Thailand. In acest p-do cent, ooo wlcanice sunt mai pun prozert, lr masivele granitic sunt mal noi dect ‘oct gaze (adosoa gist crstalin) in care av os intuse. Contre de incalecerereto-are so stueazs pe partea dnspe continent 4 contr! magmatice 4 repreznt inedlacr cu Incndl spre ovean (ex. zona sub-andna dia Cordilera Amari do Sud), Inclecile si panzle uptnd pluton grec metamertce ale cent magmatceteto-are — pe de © parte, respect sodimentele clastce coninentalo sla bazinelor compresiv reto-are~pe deat pat. Metsiogenia In timp c» contuie magmatice retroare cupid 28cSminte mineral, centule do indiecare nu sunt favorable forma nor asemenea acumul le potcupinde ns 28camine formate anti Principal zacamint dentist in centure magmatie ero are sunt: + zacminte do Sn, W, Me: + 28cimiote do Pb, Zn, Cu. Subordonal, pot aparea acum de tip porphyry capper, respectv concentra do U 5 Aun sediments vate 14.5 Zécaminte asociatebazinooreratonice de compresiuneretro-arc Ccadrul tectonic Bazinele cratonice do compresune reko-ae repreinis dapresint uate pe crustacontneta in fla centulor de ineslecara reto-are (i 14.1), Sursa sedimenteor cin aceste ail toctonice este oferta de rooe in ontuile magmatic gi de Indlecare revo-ac, respec de rele Je pe continent; acese sedimente au un caracter predominant fut, dar nd esos nic sedimantele de mare putin adn gi clefgode,Metaiogenia Princgslele z8cSminlo asocate bazinlor cratorice de compresline retr-are sunt « zicdminte do Un gest (Wyoming ~ SUA, Thallanda, RSA); «+ zicaintsaluvionare de Au g do Sr; + zicdinte do evapo (Thalanda} + zhctminte do 1.46 Zécdminteasociatebazinelor crtonice de extonsie rero-are Ccadrul tectonic LBaznola cralonve do extnsiereroare se dezvots pe patea dnspre cominentaarcurir magmatic. Acosta bazine se caractrizeaz8 pin-un rogim tensonal relay predominant, prin tsa Ineslecalor in timp sediment, print-un cmp gootermisrdlcat $I pinto crust subtie Bazinee cratonica de extensereto-ae pot apsroa in dova situa «= dupa incetarea subducti’g dupa formareaarcuriorvaleanice, caz In care sunt conolate de fai ransformante; 1 pot reprezerta bazine de are mavginal Incipient (tp retroar), caracerisic sistemelor de arcuri dezvotae in special in custo Metalogenia| Metalogenaia. aoastsi cachu toctonlc este destul de saract, lind roprozentats do + zicaminie de Au-Ag (Range Prosinee- SUA} + zicSminte de Mo de tip porphyry (Cordilera Ameri de Sut) « zicSminte do cavbuni (Antarctica), L5 ZACAMINTE ASOCIATE ZONELOR DE COLIZIUNE Ccadrul tectonic CCoztunea este consider ca principala cauz’ a fenomenelor crogerice; In inerioeul zoneloe erogenioe, fost entice 0 serie de vaste Proterozoic paleozice sau mezezoicerfare, Cercetrie au evidengat ova stain care are le colziunea: «+ colckunoa de tip continent continent implict © magne continents pasivd dspusa peste un bloc subdus, deasupra acestula din ums dezvotndu-se un are marginal continental act (ex, colizunea eoceand comur de coliune sau de sutu, avind = in marea majorate ‘in Healy); + colzlnea de tp continent.ar insula implick un aro insular stust deasupra plc subduso (ox. colizunea tear Apenin, Metalogeni ‘Acumuliete minecaletiicazoneor de colzine se devel in mal mute cade toctoice, dupa cum ures: In bazine oceance reziduale I remanente pe-cozune (2Scémints 6 ostorite— ox vestu SUA); zone de suturd sineone cu coiunea(zScdrvints de sult de Bp (pr, zScdiminto de cronite posto asociate cu complexe ofltie} + In contr de inclecare sin. past-coune(zicaminte de Sn U~ [Nepal 2icdminte do Sn SV Ang 2c8mine de U~Masivl Cental Francez; zicémime de AgN-Oo-As ~ SV Angie, Erzgebirge GermaniaParton aia PROCESELE DE ALTERARE SUPERGENA $I ZACAMINTELE DE MINEREURI ILA ASPECTE GENERALE Acura do mineralo uo formate in timp proceselor de altrare supergend sunt asacite, prin caraceistla med in cae se formeaza Sf prin lcalizarea lr, cxustel de atrare supergend. Crusta de aterae supergend rerezinté 0 fommatiune continental cre ge dezvoté ca mare 2 aaj lcidelor si gazolor atmoserce, respectiv a agenfler biogen, asupra recor preesistonte, cu ormarea uner roc ni, avnd propria lor {extra stuctrd, compose mineralogic gchimic. Custa de atorare supergend repreznao sus importants de mineale Pentru procesul de punere In loc @ scumulivior exegene de minerale (28caminteskuionare ~ pacers, depose sedimentare ioral, palaice 91 laouste). Pe misura dezvori crutei de aera, compoaiia Iineraogicd $i chine a nivelurior sale superoare euteré modtos ent ca, in ina, acumulile da minerle uta nae sa se transtome in ‘soci mineraogice fa intres economic; acest acumulth poet rumele de deposited aterare spergend ln crusta de aterae suporgend, minetalole se pot acumula in urmatoaree doua modu | « pin sotbiizarea gi lvigarea minerals ara importants econcmica, sub acjunea apelor sublorane, aspect co are crept consecintt _imbogatroa" roc proexstonte In minerale ul; aoeste depose poars rumele de acumutir resicuale,12 ecg itis rir * «= brn solblizarea 4 lvigarea mineraelr util, sub acfunoa apolor subterane, umatd de ifitvarea si redepunerea acestor mineral la nivel infarcace ale oust! do aterare; dopeatole ate formate sunt cunoscute dept acumutr ce infitatia Pomind de la crterul forme si localzari dopoztelor de ateraro supergend, acestea sunt clasifiate In: depesio areale (cu dezvotare tn supraala), depozite tire (de2votate dupa © dete) i deposi ae Dapestole areale apar sub forma unor pt care acopera rocle ie seam clvora eau format (fg 1.1): n parte interioard @ acesiora, weceres de la oposite do aero EST hoes ce he eee care penetreazs rool proosstonte doa Wgul ‘Stet Saat pe eeperent fan Sm, unor fsa gi actu (i. forme’ “niet "Sept 1.28). Dezotares pe ao recto 8 acestor deposit ‘arian de a ute de mat, pins a cia llamo in eolansime, ot alunge pn la 100-200m. Depasitele de contact sunt localiate doa Lngul contact dre {ormafunile sunuse processor de allerare supergen formule cre materia minerala generata de acete prooese preci din soko apoase care le-au vanspott (i. It.20} rors omer = Depozile de alterare supergend pt si apar la i sau ptf ngropate ‘sub depaste socimentare mal noi; sceste deporte sedimertare pot fi ‘recent custemare) sau mal vel In acest dn uma caz putin facto e procese de metamartsm 22p Cole Ms Sa @ © C2 2 9 Fp. .:1.2Soetune prin depot do rare dip Ir, respec ‘ comtac (lm Smo, 878) a) oes poset rear} rach aeatso cowanr de meri e Sack mien fon dei 0) Sch Ponsa Sate Sone Testurie $ stucurie masel minecale din acumulnie generale de ‘aterarea supergend sunt rezutatsl mi musor process ~ pine care ezagrogarea, lvigarea gi regruparea mineraloler presisonte — care ‘conduc la apariia unor formafuniporoase; cele mal inte textur sunt1 cole ichineroe minora * dotitcs sau castes, brecinasé, coll, _secretinara 9 coneretionard. Cole mai importante deperite de alterare supergond sunt mineralztilo supergene do for (imo i sider), de manga, de sitcat de niche eu (C0), duran (cu V), de baw, de cao, de bentont de baring; mai unt cunoscute gi minerazati de cupru, stant (caster, impround cu iment monazi, aur foster, magnezt, tals sur retcuiers, spongioass, me 2 CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ALE ALTERARIL ‘SUPERGENE 2:1 Agen alter supergene Principal agen care genera aterarea roils preoxistentegiformares pel cruste de allorare sunt: ape, origenul, CO, aca, sctivtates corgantsmelrg variate de tempera ‘Apa eprenint col mai ac agent In aterarea supergend, aspect oo so materia pin urmatoaroo aspect: ‘+ apa eleming solubiizarea, transport gl dopunerea compusler chic in eusta do are; ‘+ 2p2 determina slviizaea celor mal agesivi agen soi 192208I (0, 00>, ai sc) asgud prezora rn spate in ore are loc aterarea supergend: ‘+ apa dezagrega component mineral si roar, pin hieeatare 9 irl + apa contoleazS medi faico-cimic In care au lac procete de aterare, prin vara le raporu acistatescalnate (oH), ale potenjaliui de oxidoreducere (Eh) si alo compact chimice @ substanolr @zovato in aps Prinepala Sur a apslor implicate acy th processle din ousia de aterare 0 reprezinté prepa, fale interior cute tresve; to timpul cela subterane a apolor meter, acestea staat tel zone (1) zona do aeraze sau de itrare; (2) zone de sturare ev ape active (2), zona de saturate cu aps, in are ckculaa api este exam de reduss (2ona de stagnar) (ig 2.1).et = i | == Fa 121 Sonama de cxolta pole subtrane in medul une sediment Ferotce (an Maver § Cheswort, 1952) Nave mim a apt Fort anda a apo, | encfile cele ma intense do dezagregare a roc, in care sunt Implate apelesubterane, au los in zona de eerare (numits 3 zona de aterare supergan); ia infeioara@ acestela coincide cu nivel pinzel | teatioe, mimesz8 topograia zonei respective 5} varazd In funcic de ‘sezon, Sub zona de aeraze, so gasegte zona de satuare caracarzat de || un schimb act de ape, shim asgurat de aporul de aps proven sin zona de acrare, respect de drenalul natural citre zonele infrioas, ‘Aceast prima zond de sturare ace Wop In profuncime,spreo & dou |) zon ae saturare, caracterzata prini-un schimb pasiv de ape; la acest vel, deplasarea masolor de apd este miata. Depunecea majrtati ‘lementeler chimioe eizalate fn apa initata din zona de aro ao een ambele zone de saturare, -_ - twat super err cones ws (Oxigenuoacd un rl major cau oaillor de ondare care, ka nd lor, sunt de prima important fn fomarea crustel de alerare supergend acest react imple (1) oxgenulatmostr; (2) xigonl contin acl lzolvat in 2p; (3) oxgenul din compusi mineral impca In prooese de oxo reduce iow! de carbon est, de asemenca, sci In pocessle 6 oxdare, generind transfomarea uner slain compus! cavbonai In aceste proceso este inplcat slat OO, atmosferc, et $1 COs conut tn aerul fzobvat nap ‘Aca - fe c& sunt expan, le sunt anorganch — intensiics ezagragarea roclor in rivelurle do atrare supergond. Ditto anorgancl, cel mal important este ais! sure ee rez In urma oxi sul, ar ne ool organi ~ az humic, care rez din puretactia planfelor doa supraata sou. COrganimele intensified, la rand ler, aterarea roc, dnd aces prob28o arientarea biochimics speciics. Organism — in principal bactr 51 plane — parti la translrmaves rotor, la supraaja cute tors, pe mal mt ck + genereazs O91 00, uizand astol agen Important al procesut 4 atorare sypergends «+ menfn conde aed necesare altri, rin iterschibul onion H', ‘uation’ dn mineral roclerprexstente (in tinpul nti) ‘+ au capactate de a conceritaselectvanumite elements din so, cova ce duce I acumsarea acest din uma In meteria. moar crganismele concantreaza elemento ca Fe, Mp, V, Al Cu, 2, Co i, Ba + anumite grupe de bacteri, alge gi muschi provoacs) dezagregarea minaralelor formatoare de fos, cu Iedopararea Si, K.P, Mg, Ca ~ ‘lemente pe car acese organise le uilizeaz8 ca substanjsnutive,"“_0Ut™t™t~™” 16 exoga ssi minut Temperatura epecick medlulul In caro ia raster crusta de atrare supergend, dagi variaza in ite colativ ngusta (inte -20 41 +20°0, In (genera), ica un rl morn prooosele de dezagregare a rcs. Pe deo pate, fuctuaile de temportur8 modtcg rata do soluiizare a ‘gazelor in ap, ov elect asupra vitozel reacilor chimice. Obignut, croterea tempera nu numa 8 accelroazi, dar ntensiicd acste ‘each, aspect ca se materialzes2 in leigarea compusior soll. Pe de ahd parte, seideres tempera sub punctul de ingho, ce la teoerea apelin stave soi, cu conecine in itera scestaguaroa procoselor do aerare supergen fied: pe vortcla crustltereste, acest fenomen se produce pind la adéncimea la cate temperatura cresta peste coa a Punetuu de ight, 11.2.2 Alterarea supergens a roclorpreexistonto (Cole mal inermnateprocese implicate in alterarea supergend a role preexstnte sunt oxidarea, hicatarea,hikoz nto earacare masur, alia, Cxiderea esto generata de poten iat al oxgenul m medial de ub suprafala custo oveste, parametu al cdl valor se dminueaza rapid ‘data cu adincimea. Minerale constituent ale rosiorparenale au lust hagtere in canile unui deft de oxigen ~ specie zonoorprotnde ale cust! teretra ~ gia nu contin acest element, fa prezinta formo cu valent sedzuta ale combinafilor ou oxgenul sub aciunea agentlor de coxidare, aoeste mineral sunt tansformale, In cadul custet de alterare suporgens, in compus! cu valent scala ‘Agontl col mal activ este axigenul, at col ztmosteic, ct ca dzolt ‘in apale superficie; acestua | se adauga agent) precum apa, COs compugl a numerease elemento cu forme rdicate do oxidare aca in timpulprocssaor de oxidro,mineralele recor parentlo~ roprezentate de tormenta oxigen, respect cu protxid ~ tree th oxi mal stabil tn Conde din imedata spropiore a suprafefel crustel terest: pate din produ intermedia sau cel final al procoseor do oxidare sunt solubil g sunt lvigati; Smpotiva al podus! sunt insolbil gi se acumuleaz8 sub forma do roziduu, Acottaeate mecarismul prin care ox gl hero ‘anumitor metale (Fe, Mr, Al etc) So concenteazd in custa de allorare suporgond. rata conduce la formarea unex sistem mineralo care adsorb apa la supraata lor, ronan. in feito cart aestea din wma doping do miimea suprafelel de adsomoie = de presiunes vaporir de api din medi ‘Apa se poate isi in una din urmétoarle situs: (1) apa eave ppencreaza refeaua eristlind a mineral (OH); (2) apa care formoazd Soli solide cu mineral (crstalaps do Fikalare); (3) apa cao penetres2a in canalele din rejoaua cristind @ minorlui apa do _2ocliizare); (4) ap adsorb de mineral (aps de adsorb). Procesul de hidratare alecoaes int-o masura mare compotamentul Al, Fe gl Mn In ‘ruta de akerare supergond, Herolza ese logata do roacil do schimb dive componente bazioe ‘ale roclor praeitenta giant de hiskogen ai componente ciociate lecrltic a ape. Intensttea procosuu esto detrminat de concontatia loner do hidogen (pH), de prezenta CO, gla minraleor cu caracer acd, procum side tomperatra ape Hicrolza detrmind alerarea unor sles, eu Inloulea lor de cite mineral argioase, in timp ce oul gi Reo de Al SI Fe 9! Mn provin 4n substi cater; n anu cone, ox shri eco souie 5 sunt levigaf fn imp en ato condi, ei preci fio ca ata, fe sub form desir acide sau bazceve esto trite ier Diaiza este asociats procesulll de lndepacare prin auziune) Cationler metalic din stucura mineralelorargloase rezultate tn urma, ‘teri supergene; procesul se repel si are cep rezutatformarea unor mineral gions cn ce in co mal pur. In cade custo de aera, ransformarea supergend a minerleor ~ indus do provesele de oxidare,hdralare,hitos28 g ali ~ ae loc ey sau fra modicarea sructri cisiaine a minoralolor prooxston, Procesul de hidatare posta detarmina o eubsue a elementolor chimice Propustonte, do cate ale, respec poale dotemina 0 redstibuice a @omentelor chimice In inesitile inte cierto gupuri do cole lomentare; acest aspect are crept consecint pastrarea struct cistaline inal, Th cazul procesui do olzt inci, strucura cistlina Proovstnta este in mod obignit dstus, rez find formarea unui ‘ou mineral loc eal inl (© caractersied importants a traneormstor geochimice ee av loc in cada crust’ de terre este caracorl or stad Atl, nels na, aterarea se destigoarIn-un medi alain, iar séuro or soluilo (ex. sua) §1 corur de K, Na, Ca, Mg), carbonati elomenislor alaine gi ‘latina pimdntoase ¢ slices sunt Indepésate cin roca parental; totodat, are os hirolza scars alumosicalor, cu acumularea Al, Fe 41 Me, Ini-un stacy utr, atrarea supergend se mateiatzeaza prin regrupatea ¢ indepsitaroa Hirose de Al, Fo §1 Mn; procesul duc ka ‘ransiormarea gradaté' a mieraalr consttulve ale rol preeistente, Intro seria de compusiinermeciar. Prezena, i nalurd, a compusioe minora itermediavarlaza nuncio de stabiltatea lor la valor pH i Impuse de mest ala do aorare a mineraleor $i roolor In cacrul crustl de atrare supergend este varias, regula general find ace conform caeia role ¥ bazice gi varietile magnesiene sunt mai susceptible a aterare, n report cu rosie acide gi varittle fruginoase. © clasfcare a mineraleor, In ‘ordines creser) stabil acesora la acfunea agertlor do alterare ‘supergens, ar aaia ast: olin Kplagicetaz Hipesien Na plagoctaz At Nek plagociz Hoblonda Na plaicctaz Biot Fedspat potasie uae, ‘Musoouit ‘Acoast lasicare corespunde unel ari in suecesunoa: 1nesoslicat!~ciloslicati—inoslicat-ilosiicati-tectosiiay, asi sore stuctut care impun engi de ormare in cn oe ma mar 12.3 Migratiaclomentelor In tmp proceselr supergene, ceri produl intermedia sau tall de aterare pot f1 dzolvati sl anspor de cétreapele subterane; migaia lementolr poate avea oe sub forma de suspen, de coloiz sau de sou reale (zi once), in sansut sc ltermonul.Indopsitarea mecaries, Ge care apa, 2 produir pulveruln do atorare ~ dos uneor importants = nu joacs dacdtraror un rl esenfjl in modiesee chimica impuse de ‘erarea supergens; dimpotva, rl clezlr gal slur fonioe este eseapal ‘und cfd In procesele de ateare supergens sunt implicate solu ‘once, acesea ndepsceaza game cea mal larg de elements chimie, dn1a cot esrb 3 ins sistemelo mineralepressistonte; acest procese sunt spsctice in special ‘stair intl ale dezvotti cruste de aterare,caracterizate de oxidarea cull, crue ator even act in roca parental. Ca recta al igri elementelor chimes, crusta do aerare poate plerde enue clement chimice, c2ea ce poate genera Inbogatres oat in elemenile ramage in sstemol mineral rok Elomentele chimice prezinié mobili rte, Mobitatea poate f vanticat prin intermedi cootontl de migrale a apek. Serle mgr lomentelor in impul ake supergene a rc. In unctie de coeicintul do migrate pe, gun prezentto in abel. ‘Teveld 1 Solo igre elemensorehrice In tnpul processor de Wr Semenselo. ‘Coetictentl de Mi, [ acu dometiate [lon ead A [eemaenone [areas rit ne 0 icf ternbie [sag RTF a | mooie 3s, PH CFE ao? ‘Waite | eT roa) Din abel 1, 38 despinde Idoea c3, In tipul processor de aterare, clementele nemetace sunt mal suscopitile la eliminarea din sistemele rinerale, in tinp oe slemantsle mtalie tnd 3 flere sl acumulate io ‘ruta de allorare supergena 11.24 Profil st zonaitates crusted alterare supergens Dezagregarea maseiminerle& rosiorpreexistene s migra selectva 4 elomontelor chimice detain dezvotarea unor erste de ateare cy compodii dette, respec a unor profie de serare supergend cu deporte mineale specie, Pe vertala crustei de aterar, = poste \dentiiea © zonaitato compoxifona (att mineralogic, 8 chimicd) ‘ate In genoa, variaza de la roc prentale ufor aerate — la aflorimento ‘x roc ext de aterate, Profil crustal de atorare este determina, n med obignuit, de grad de tra a silcator din care sunt constitute cle parotalo; a rand su, a0esta este 0 funee a inten procesuli de indepsrare a slice (raportul canta ine Si il, in masa mineral a cused ater, in funelle do acest apart, au fost dentist trl tur de role, dps eum ures «Profil siti stuat (roi hidromicolor),caractorizat do atorarea sllestor primar ~ in special prin rocese de hicratare gi hidaiza — fr © migraroinsomnat a slice; minealle tpomerte sunt hiromicee harectortele,subordonat beet si monmoritont, + Profi sialic nesatrat(rtiul minorloer argloase) se disinge ini-un anumit dei in soe, ca urmare a indepsar in cadet proceselor do atrare; minoralle specico sunt canint, haley, nontontl i cust + Profi! ate (profi ater) este carcaterzat de ruperea complet ‘au apcoape completa logitrir structurale cre i iA, urmata de migra intone acastoca din custa do atorare; mineral tpomorte sunt: hidrxi de Al (Qibsi, ove i hidkox2! de Fe, subordonat ‘metahaloyst Dia punctul de vedere al uit ineraller, pimul prof esto 1a Importarté economics. Profs siaiic nesaturt sunt sped Aepoctele de are de clin, far cle mal importante depexte reiduslo Aezvotate pe cus de aterare supergena sunt asocate profesor lite.a 1125 Comportamentu elementelorchimice in impul alters ‘supergene ‘Alumitiul sparine categorie elementslorchinice cu susceptiltates cea mai mic de migrare tn cade ouste do aerare supergens. In adh roclor parental, luminal se gSsest In alumesica; n cad crustlor de tip sialic, acesta. se tanslorma In minerlo argloase de tip caolntui, montomorsontl gi haloyetull. rin dezagregarca complet 4 akmoslicatior in cactul unel custo de tp alc, ae loc eiberarea complet a alumi, mata de concertarea etn depozite bau, In depoctele siatice, alvmeslicati tec in caoinit In conde uni mediu aid (pH = 35.5.7), ge transfoo in alloy n mediu subacid (pH = 57-65) $i tn montmorlont in med slab alli (pH = 7.58.5); fn Aepoxicle 60 fp alte, alurinul so g8septe sub forma do hidroxzi de sll, care tree ~ aga cum mentionam mai sus In bauxite Slicileste unul dinte cele mai pun mobile elemento chimice dn crsta de aterare eupergan In tmpul tral silcaor gf lumosticator, sicea este Indepérat ocd In sue sub forma unor sical aleai, Solubizarea slice este cu att ma nts, cu ct pH solu! este mai Ficicat conti de CO, este mai sos. In consiite de mec impuse de cimstl cal g uned, solyile aang determina migrarea semnatvs silull, avind dropt oloct sarackea aocentuaté a cust de alferare in acest element in rest, siciuleste ‘edepus in sity Redepunerie de sii aparin la dou vars msjore + sub forma de eu, opal gcalcedonio ~ cu apartia ccazonalé a unot zone site; ‘= sub forma compuglor tpl alumo-sics gets ~ caz tn care poate avea loco inbogire rela In sic, rin lvigaroa elemental: cu care acosia 9 asocaza Fru este un alt slement chin cu mebitate soz in eau cust Ge atorare supergend; ol aa glsoste In mineralele prmare ale rocior preexstnte $n minerlele accesers, Prin aearea acestora, ul rece ‘in hidr ox i idoxe de ler eau — col ma ocvent Tn formal force. Compu eric precipita pH 29, n imp co compu fro! pot mane in soi a valor ale pH ul cuprinse ine 7. Ca 0 urmare @ feptui c8 piu zoneler superioare ale crust de iterare supergend est, obignut, in Jur de 5, iar pthul zonelor mal profunde este ma leat, tol compusl fer nou format sunt ocala in parte supercar a profil de ater; se concantreazd al sub forma ALOs, SI, pul ‘sul larg Po, 1958, Cale 31 magnesia! unt efveral ih timpul altri mineallor primare ‘le ocr parental gl formesz4 compos! user sluiln zonlo de onda; rept urmare, Ca $1 Mg sunt indeparal cn crusta de atrare supergens, Unit compusi ai acestor doud elemente $2 iefitoazd, pin intarmodl rofl de aterare gi ~ in media soli, in nivluie ifeiare redvetor al acestora~ sunt redepug sub forma uno carbona! secundar carbonatal de Ca. ose primul care preci, cupa care - pe masuré de valavea pH-uti erase - precip gi carbonatl de Mg. PPotasiuls| solu sunt dous elements abundont sprovn in general din procesul de alterare a feldspatior, Compusi elementelor aleaine sunt olubl si sunt rap Indep in crusta do atorare swpergend. Orept Lunmare, in eadrul custel are loo dezvotares unui cxzont cy grosime apretiabl,carcterizat de un pl scazut, sub cae se formeazd un eizont subjte, alan; asta face Voceea spre robe sodo-potasice pares, late in protunaie. In conclzio, cre elemantel weet In revit mai ss, compusl de A {subordont, cei de Fe, Mr s, patil, do 8) se scumuloazd ca prods! ‘reidua a crustlor do alterare supergens, In tip oe compu de Si, de Ca, de Mg (9. part, col de Fo, Mr) so concenteazd in produ! de redepunere. Elementele alealne sunt colo care patisesc cel mi usor ‘usta de allerare, uate ~ dn puncl do vedore al suscepti la rngrare ~ do elemenielealcatin pmantoase; campus de Si, desi desl de inert in c2ea ce pevestemigrarea, pot la indopsrtal dn sistema ‘ico ciel crust! supergene, n anumite consti 112.6 Trasatur mineralogice spectice cruste de alterare supergens Nineralete cae nr n canst cust do alorare supergend au fost, incacrte in pat eategor, dp cum vmeazs «+ mineralole primare rete ale oslo parental, caro sunt reistente la ‘ejunes agenior de aterare suporgend chimicd (ox. cvar, ru, magnet; «+ mioralele sta ina de aterare, care pstvesz8 mal mui sa mah putin structure cristains inal, dar suford modi ale compoSeopa stride emia ‘himice (ex. hidomice ¢ hirecorte care, ular, tree In minerale argioato gin al produ de aterare supergena) ‘+ mineralo amorte (mineral tanzifonal}, cae reprezina segrgati cooialetranzitonale si care, In tmp, pot tece In corespondeni lr cristal ‘= minorale secundare, care reprezinta produsi tinal al proesolor de aterare euporgend a rotor parental. 0 caractrisiea a crust do aera 0 rprezn de minerle colbida-deperee. Informa lor iil, ele sunt nse golut mere (compu isla sau mutabil, care se transform’ th mineale Intemedare, tomporar stabil (compu! metastabi); aceste, la rnd for, tre, In timp, In teemeni mineral fina a crust do allorare supergond (compusi stabi Cole mai comune minerale Ideticate in cruta de allorare supergond ‘ezvotas pe suporur de rc! bazce gl aide sunt prozentate In tbell 2 ezvtarea guputlor ‘abot 2 Minerale pono sacri! de arava supagens Zona ctor aria! | Zona reise Feet | torte ‘realtor Segara als | Neon, ert vemiew; | frmonmo-tan Tontontealeoone, | feral nt, Bacco) Srl cal aragont, | Fedex, Nr Bionamagnsse, | hosts eedo temas ris eal als Hiromi, Ton aoa Mocca, | os herent agin riggest, | morimontont, | pstomalan, reve | Raromagnezaae- | baaoirensont, | prover rank ser. | alors ‘aspx baht, almicofea reprecints aterareasubmarin’ & sedmentelet grocor de fund oceaneor, ca uae a interachuri acesior cu apa de mare si cu sirunle continue do aceasta; la procesul de alterare mal partis procescle do oxidare gi actvtaten bioscd a oxganismolor bentonite. Halmirolza este un factor de prim inportani in fermarea beicnitscr gia ator tur de angle absorbant, constiute n principal din montero 5 biel, rezutate In ura ati submarine a tultlrprecptte pe funda ceeanaor.113 CONTEXTELE CLIMATIC $I GEOLOGIC ALE PROCESELOR DE ALTERARE SUPERGENA In pararaul ofa vom 08 ctova considera eertoare a mod In fare formarea crstel do aterare supergend si a acumuliticr minerale asocite acestia este inuenalé de 0 sero de factor natural procum ‘la, compostia gi context! tetont al ormafuriior do rock parental, opografa,hidhogeologla,curata procesuli de aterare si epoca geologic Incare aoeasa a avn os. Cima, Factor major prin care cima infentes28 destéquaren gi Intenso proceseor syprgone sunt temperatura cru g &niveurlor superiare ale crusti de alorare, respect canitatea si caractoristcle precipi. Temperatura joa un rol daisy in denvliarea profiel crustlr do atecate supergens. Atel, daca temperature extrem de soézue, specie regiunierpolare ny ereaz8 medul necosar formal crustelor de aterare, temperaturie lattudinlor eeupolre favrizcaz’ apariia unel cxste embrionare de aterare: aceasta ia nagtere prin indopartartea compuslor jor soli, formal) prin allerave anumitor sui, clor si sult, concomitent cu ndepartartes parts a compuglorelementslr aleaino $i aleano-pmantoase. Ccimatul cald a reinstate lat med est lavorabil fori Uunei erste do altrare supergend bine dexvolats, caracterzati do Indepétara cole mal mari pat elemento acaine gi a elementalr aicalno-plimantoase gi, partial, @sliesi Cimatl extrom de cad, te reglunior repeal, genera confile dezvot clei mai consistentim sin krone moar cristo de atlerare, cin care elementole aang, cele slsine paméntoase + silcea sunt complet indopsiato Tr concluzie, gradul de aterare rociorpimare gi matutate cstel de therare supergend sunt pulemle dependerie do temperatura. ae, Intentate ater crasednd dnspre zone din regunl cu climat rece, spre zone calde ale gobul ‘Umidtatea setzuta a regiunlorpolare, unde precipitate sunt sub forma de z3pad®, exclude formarea unei cruste de aterare supergend, Umictalea sczut a lattucnior mal joase ~ specticd zanlor cu clmat ard — conduee fa fomarea solution alain, Acestea lau nastere ca urmare a ascensunicaiae, spre suprata, a unital recor dn zonele ‘mal profande i acum unelcruste consttuta din clr, sual al comps! ugor soldi; ssl, compu menyonat| sunt Indep din ‘volute mal profunde, sunt transport spre supafa prin procesul de ‘evapoare $i codepusl. Tn condiile unor pret regulate, umidtatearivelurior superioare ala crete terete este In goneral stabi constant ~ aspect favorail fermi unei etuste de llorare supergend bine dozvotas. Preciptatile Intenee, sub forma de ll torent, determing odrenae api a ape! pin vole superioare ale cruso terest, far ca aceasta s8 aba timp s3 Imoractoneze chimic decd In micd masurd cu formapunle geologic! aspect de fot crea28 concti mai pun favorable seri supergene chime roto piare CConcluziaeare se desprinde din cole menionae mal sus este acces c3 cole mai favorable condi clmatice pentu formarea une crste de aterare supergend si unor depoate minerale asocato sunt inane To regio tropicale ale globui,carateizste de 0 temperatura ricatd a eft timpul anu gi deo umiditate relat ridcaté a crustl trast, Atsraro sus cont cat gegen i ‘pe paroade lung de tin, Dimpotivs, cele mal neavorabl regjuni penty ‘dezveltarea unei rust de aerate sunt cole croup, To stp, rebule amine 8 la scar tinpull gectogic~ cma! sera schmbar stele spre exemplu regu in care, n toca, cimatu era de tp topical se aft, In prozet, sub achunea factorlor climatic speci! zonelor temperate, Aceste mosica imate in tip oer expiai pantry suajle in care au fost ieniteate custo do allerare mature = bine rpatnte, Dolomite tectrice cae au lee dup formarea anumitr depoate de aterare supergens au 0 senile deosebis pent caracteristile acesiora.Fragmertarea avlor acoperte deo crust de aterare supergens,in sunt a In bloourtectonoo, s deplasaren relat a ecestora, uno fa de altel, poate aleca gradul de conserve a acumultlor supergene in rl modu: + acumulris supergene atlate pe blocurle alectate de deplasi pe ‘erica in sus, euler procese de erziune gnu se conser fn timp; «+ bloutle tectonic, impreund cu crusta de alterare gi cu acumulle rineraleasoiate,sueré deplasi po verticals pre protunzime, 9 sunt Ingropate sub formatuni sadimentare mal there, aspect ov lace Impostisexplatare for n condi sconomice: + acumulie de minerale supergene sunt ngropate la acéncimi nu pros ‘marl 3@ conser su formalin! sesimertare mal tne, cu grosime ic “Topoaralia, Un rel alin puteric accideta, in cada cul rata de Indepdtare @ masel aerate excade alearea chica a roclor prime, este defavoraila donvolirunel cruste de allerre, respect a unor acumuldsi de mineral. supergene. Totodal, rleful extrem de plat ab cpio — In special in cazul in care pnza read nu fuizesza coil Lunel ater roclorpriare in zona de oxidare ~ nu est, la rndul su, foarte favors dezvotri uno ruse de aterare ‘Condiile optime pentru frmarea unui prof de atorare supergend, cu acumulé inerale sernfcatv, sunt oferte de un root cu pans medi, Intlnt in zonele deluoase; acesta favoizea28 infiarea apelor de eciptaie spre zonele protunde, undo este sivata pinza treaties fo celal timp faverizeazs schimbul ac de apo, pin etecul de drenar Hidrogecoaia. Depostlereniduale do atrare supergend se frmoaza In zona de aerar,stuaté deasupra niveulpinzo entice, Graculn care rocile sunt permeable pen apele meteorice care so initeaza dnspre supra, spre profuraime, este foarte Important in apariia acumulelor reaiduale ‘Asttel,prezenta nor formal impomeable sau slab permeable large), respectv a unor fermafjun xtram do permesbile (cum este cazul color cavernoase) cace-nu pot impede infitarea rapid8 @ ape; sunt refavoraie acumulsrlor de minerale supergene. Condiie cele mai favorable tranefarmaiorchimioe apr in complete de roci cy un grad do potoatate si de faurare care le conferS o permesbtate co asigu sora apolor meteoric gin acelagl timp, © ral relay scat 3 ‘conatant anita spe rivelurileroas. In natu, exists posititatea ca acumulérle reziduale dezotate tn adincime sine in contact cu pinea feats; In stuaia tn care nivel hidrostatic eoboar, para ape gi altorarea chimicd geneata de acest proces pot conduce la sparija unei cruste de alteare, dezvotala: moti, daca — in timp pfnza treat ure nt In contact cu ive a alerare supergena, acest cin um proces incetoaza Intuanja conor Pidrogsoogioe asupr formar acumeor minrale de infitraie este mult mai complex. Aceste acum sunt asoiat feaclusi procesuui de initare a apelor metocce spre prlundime ~ pe istanje de ordinal euler de met (uneoimilor de met) coca ce face ca punetea lr in oo fie guverata de defile de minims reistens pe care se infitreaz apelin eazul in care apele strabatssteme formate dn trata de roci permeable, captve trite dovd rivet constiute din formajuniimpermeabie, au nastee acura stratforme de mineral do atorare. rata procesuul de formare a cusielor de alsrare, Formares unei custo do alerare maturd ¢ bine dazvotatd, cu care 88 se asocleze toe intr interval mare de timp. scumulri de minerle supergene, Insel decagrogaren gi leigaren compu suscopil la acesteprocese ~precum slur, sui, rule —impun un arumit interval de tinecl sired nro _Atorarea gi dezagregarea sical, proces ce necestéparcurgerea ma ‘muttorelape de transtomare, se lace Int-0 poriads mai mare de tim, compatatv eu cazu compusior suscepibtta ara, in sir, procesele care necesita cel mal mul tip sunt colo care duc la extinderea erste do aterare in protunzime; respec la scumularea ~ in partea superoaré 2 ‘acestela—@ unor rivelur graase constiita dn produ rezdval,rezutal ‘nurma levi compuglr ugar slvl, Crista de aterare se extnde tot mai in protunzime, pe masura ce condile de mod acid se extind spre zonele mai adr la ivlut in care, arterc, cone erau alain, “Timgulgeolaie, Conde cole mai bune de formare a unoe acum de minerale supergene = in coil unui medi fiio-chie favorabil ~ sont cele speciice itreruperiprocesslor de sedimentare marina, ca mare aretragri marr in anu regiui ale globull.Astfl de cone ‘au apirut In cadkul regunior aletate de cute eprcsladniene, epi respect in plattrmlo alpine tnere; uneor ele hacinic, ep-kimmerc u efert react utriare, 1.4 ACUMULARI REZIDUALE ‘Acumulle cexcusle de minerale sunt puso po formajurio do rei pe soama cra -au forma, pin proces de altorre supergena In mar, aceste formatuni reprezinté © mass de compup! mineral supergen axial, care cunt do bicalimbogai~ intro mésurd mai mare sau mal ‘ic cu produ de inflrare; acegtia din um sunt neo abunder in 20na rclorpareriae partial tora. In categoria acumulelc reziduale cunt incuse zcsmile de sea de IN, zicaminte de Fe moni, espsctv acumulri de: magoesi, tle, Mn, ‘aust, aot, apa, bain, Au 114.1 Zicdminte residuale de sical de NI Acumuarile rexduale de scat do Ni sunt asociato erusolr do aterare deevotat pe roi utrabance (cunt, peat) serpentnieate, 'n confit unl cimatsubropcal sau topical acumul de aces tip au fost ideniicat in formsivn mezozoice, eave gcustemare Profile crustelor do altorare dezvtate pe rose ulabazice prezinta ou pur de rzortur + ozonul slic de Ni (in baz); Neste asocat cu minerale de pul arr scat ieatat do Mg 5); «+ cizonturle oxate (dspuse poste orzontul slicaplor do WN}, cu resin apreiabile, unde mineralut principal este goshtul; In acesto cvizanturi, Ni se as0c828 cu goethiul sau cu ohio amor da Fe Rosie ultabazice parental conn, n rope variable, ovine (cel mai desea bogale in molecule de foster, pioxeni (mai ales enstatt I bons) gl serpentine (In special zai), acosoa dn uma lind nage- cal mai adesea ca prods! de aterare ndrotermala a olvinl. Principaloe rinerale gxmate puritoare de Ni sunt clvna gi, patil, oroproxers in ‘olvnd,confinutul de Ni crete odaté cu erste caractorului magnezian al ooler parental, respect” cu seddorea partciarl Fe. Aspect de fas ‘0 remareé ln cazul rior parentale, in cadul citora partiparea Ni cade de la sempenintele dezvitate po dunto, la cole dezvotate pe sama pcoxentalor (ab. 3) Tabet 9 ont eda de ()n sepetnt cece pe re Varietates. ‘Nin dunte wi sate vai poretin | _ ponent Tage ae af rebtane ane ars oar ‘Atorarea supergend dlerentaté @ miperalelor dn ocle ubrabazce se ‘manifest pn allearea mai rapid a alvin tn raport cu ertoproxeni care = la rndul for = sunt mai suscepti la aterare supergend deott ingproxen srpertina ar rata coa mal szuta de aerare, mot perry fare ccupé poze cole mal putin protunde in profil de aerare supergend ‘Aterazea ovine! provoaca eberarea Ni, In solfle do alterare. Dropt urmare, in zonole cu eof acidertat, dac formato de rol imbogatio In olivind ocups posi superioae in rapor cu fermayunile bogate in rower, pradus de alerare eupergend@ proxenior vor fi de asomenea ‘bogs in Ni; aceasta se datoreaza interact proxenr, cu slut ‘inbogiite in real in Nin urma procaselor de aterare aon Din. olhine gproxen chau ece in serpentine, de unde ‘impure alerae supergena a acostra — oce In solu apoaso (alles stadile ‘sub fora de carbons, maar de sua), Soluile apoase purtatoare de Ni 52 infites28 dnspre partea superoard @ profi de atrare, spre pofunzime, unde Ni ese redopus subform’ de Ni secunda gde minrala oN. Tn proiele de aterare sunergens rchall are 0 evolue goochinicd iter de Fe, acesta cin ui avand 0 suscoptiltate ral rica‘ a oxdare si uferind redepuneri in medi cu pH mai scBzut. Nicholl volueaza dent gl fata de Mn gi Coy aceste element ticiu dectt Fe, dar naintea Ni. Calcul magnezil migresz spre river maladie! ale prot! de aterare deci Ni, cele dou® elements sufornd 2 onideazd mah redepunet in medi ou valor mal iicato alo pH Acura residvale de sical de Ni prezins 0 stucturd zonars stint, n special cele cu dezvotare In suprafats (arale). Conor ‘modehéa general accep! pony zonaltatea crusted aerare supergon’ evolata pe roo ulrabazico, so ding vel zone, dup cum wmeaz (ingore supatea, spre protuncime) (i. 14.1) + sive produlo residual de allorare supergend constitu In pnpal Gn hidroxi do Fe (zon corr; nu confine, obignut, acum ‘sconomice de Ni + veka ators supergene Incomplete, constiut predominant din lerbeidelt terimonimeriont (zona rontonitui: conn hiro de Nn (300) In acumusiri unger! economics, respeciv sectosre cu cumulit econamice de Ni ‘+ rivelul (Zona) roclor parental partal allerate supergen este Imbogatté in acumular de minerle socundare do Ni la partoa Inferoaré a acestel zone se acumuleaza redopunet do Mg, Ca 9 Fe, ‘care pot ponatza anc zona de atrare incipient a rociorpaertle. CCompoaia wlimelor dou nvelu este complcta do prez, In cade lot, a produ de inftrareHes, aS \ CW \\ (A) Pe Gels Fo IA. Suc 2ana a une acum de sea de N soc lune custo de aleve supergend, ‘denotalape trmajioy Speniniios (dn ‘Smimey, tee, therm 32 fn (sco) 2 ‘ioiest det: Semon ig ¢'Ca ‘Zacdinterezduale de sical) 6 Nau fost deserse In Brana, Nova (Calecnie,Macagascar, Cuba sn Rusia (sudu Munir Url, 114.2 2caminte reziduate de Fe (imonit) ‘Atoraea supergend a serpentintor nu produce rumsi concent de Nic 9 scumulé de Fe mont), uneor de Mn gl de Co, Z8cdminale te2iduale de mont asl fomate sunt bigrut Inobiate cu 0 sere de ‘mela, mtv pentru cre al poars uate do zicdminte alate natura Tn acumusiie oxidate do Fo, Ma, Ni gi Co au lo 0 sero do tana _aspact dove da urmitoarele vat event: ‘+ zhcdminte do Fo, sab ait oN Co + nicaminte de Fe ait Ni Co; 1 zicainte complexe de W-Co + ziciminte complexe de N-Co-Fey 1 zacaminte complexe de Fei 1 zicaminta comple de Fe-Me- ‘+ nicdinte de Ni (orugnoase, magneziene, fouginos magnereno, feruginos mangarior} «+ 2icaminte do Go (manganior) Zacsmnte rexusle alate natural sunt cunoscue in Cuba, Indonezi, Flip, Aca de ves, SUA gi Rusia (np Ural, 13 Zacdminte rexiduale de magnesit ‘Aceste 2tctminto sau format pin doscompunerea hidtltcs a sempentiitlr, ca. umare a acjun apelor bogate In COs, Magnezil tliterat prin allerarea chimicd a sorpontinlr teco in souie $I este Indepdrat in nivelule superioar alo crustl de ateraro supergond tnd transportat in prolunzime, unde este redepus sub forma de carbo, inspecial a veal roc pasta paral dezagregate, Mod In cre au oc acestetranstrmati est urmatoru: HuMlg,Si.0, + 1:0 + CO, -: MgCOs + S10; + H:0 sorperting rmagnezit ‘Acoste acum de magnesit ~ sub forma de lbane, de rodul sau do ase neregise ~ sunt asaciat, in eadrul crustal do altorare suporgend dezvotaté pe serpentine, acumuiriorrexduale de moni i do sic de Ni dar ocups poet in rvelure cle mai pofunde le profi de allorar, ‘Zacaminte de acest tip au fost descise In Cuba, Grecia, India, Nova CCaleconie, Aca de Sud lin Rusa (Muni Ural Contra ge Su). 114.4 Zcamintereziduate de tle Desi incadrarea anumitor 28cSminte do tale In categoria acumuliior exiduale dezvotate pe serpentinite esto mal dlscatabla tn report cu stuafia zicdmintelor do magnezt, cole doud puri de acumulaapar in ‘condi simile, Tall ge formesza ca urmare a acini solior spo co» ofloneazs asupca formal serpentine, prin umatoarea react: Hillg,Si.0, + SLO — Halg;Si0x + 0 sompenting tale ajoritaton corcottoior considera aceasta ranslormare ca avand loc a urmare a cfr soluior Nérotermalo do adincime; exist Is poobiltatea ca oa 28 fie gonorats de actunea solr apoaseacalne, In ‘adr nivelurorprofunde ale crstel de atorare supergena dezvolals pe serpentitle conjndnd sites lovigatd in niveutlesuperioare N14. Zacdmint reziduale de Mn acne reid de Wn au nape In uma processor do atorere sunergend care achonesa asa orator de on conta cor ir minraleo Mn avn valet mio princi, atrareasupeyond ‘0clorprimare maga contin oxdaee azo primar sicatce $24 cabana fin care pare Mn), 2 woot In oxox cu Me 9, tr, n oxi lol cu No Mines primare ru pein coca ah de ateraresupeigend, coca 6s evzeaz conserves uno ffs de minerle rma arene vz situate baza profi de trae, Asst ete mineral pot suf o alraresuporgend trie, proces ce gerareazs nto unsor ‘ovate pocese do rovomerism: scastea din und. lecteazd cioxa lose lxmat in imu rmolor tdi de teraresupergend Carteatl de Mh sunt mutt mai suscepti la aterare in zone de cxidare, compart ua een mieral Se wanstrma nota de Mn teravalet (tnt), mai ales vernast gi pslomelan, Slcati do Mn (rodent tc.) xc ani de Mn hausmars, aunt, manga sun do asomenea recep la fact alteral supergene, pin proceso do acest tip putin fInocut ou pilomela: fa nl su, psomelan ace in ‘mod gradet In picouzt ~ cel mal stabi inte toate minealele de Mn, in usta de atlorare supergona ‘incactul crusted aterar supergen in tipul dezagregatl reco cu Nn, parte din acest oloment rece tomporar in solutile apoase gl este Tedepus in orzonturileinerioare al profil de aterre, su forma do aoumulé piméntoase, do mase negicoase, de fleane, de ung manganifre$ de concestr,stil de acumuléc de Mn au fost descrse In custa de aferare supergend a calearelor,jaspurior, turer, rostor magmatice utrabazice 9 bazicecantonata nadine crustl terest, toate avnd contnutur do Nin ce varazt de la zeciml de prosent! la cAteva procente; corpus de rrinereu recdual de Mn, asociate crustol de alerare supergend, au continua de Ma do ocdnul zc de procente Zacdminterecdvale de Mn ~ aociate stl crustocr de aterare vechl ca color noi au fost desrise in Cuba Inia, Aca, Brazile, Australa in Rusia (Muti Url Contra ide Sud ~ in custo oo alterare supergend mezozole} 114.6 Zacéminte de bausite Dezvoltarea tutor zicémintlor de bauste esto srs lgata de cust e alteare supergend,Astl,unee 2cdminte de bauxite au st nagtre in vima transports produslor de alerare supergend prin intermedi nor solu apoase, $i rodepuneri utwrioare a acestora: ele sunt considerate formatiuni sedimentare. in cazul aor z8ciminte, produ itera: supergene raman pe locul unde s-au format (in st. generand aga-numtee 2ctiine reziuale de bate In func de conde for de formare,2Scdintelereniduale de bavxtle aparin la doud catogork: (a) zicbminte areale, dozvoate In supratata (cause ltertion);(b)28camitecarsoe, “Zicdminele de bau latertice acope rocle parental pin altrarea cetora sa formal, sub forma unor pati sau cruste gonerate de dezagragarea stadiald a leelor rack primare sluminefeoase: roc! leaine, roci acide gi rci bazice cantonate te in profunzime, te in apropierea eupratjel oustl tres Formarea zictminielor de bavxte latrtioe este asocsté condo; impuse de cimatl cad gi ued, spect zoneorsubtopicale g topical ‘in rgin continental. Se cunese acumult de aces pd vrste Mezozoie, Tesi Custernar, dar este post 8 exist gl 28cdminte mal ech CConcentale de bau laterite pot lua nagtere prin doud tui de rocese, produsi acosora Find cracoral detox gi tuctrspecce: ast: + bauriizare directs, care presupune atrarea supergend dractt a ‘Scaior primar, cu teow in hiro de Alin cadrul crust bauxite, 2 ptreazts, ral iil are oe 0 ateraresupergend colin, acest mineral tec, utero, In hidroxiss de Al structra ‘otiginald a rcior parertle nu mal poate 1 decelat® in cad cuts aut, In cadrul process de bauxtzare drat, a fost enicate tel sta fe ranstormare: ‘© sezagregarea sllcalior prima al codlor parental, indepaitarea ‘ementelor acaino pimdntoase, respect a unor alll 51a sli acunularea minerallar argos; + intonsitcaroa deseo si concenvavea alumni Nber sub forma do ib, bmi casper ‘+ creg.rea in complesate a compozte inle @ bavxtel une prin puree in cadal macel scala a unor carbonal isu, eo rin re-agiizarea paral gonerata doo sate de component intodusi In sstomul mineral, de etre apele de inital Coo mal cunoscutezacdmints resdusle de baste, n func de pul e oo prin allorarea cirora au bat astro, sun « zacamint formate pen ararea suporgend a recor aleaine: Beaziia (0inas Gerais), Guinosa (sles de Los), SUA (Aransas) ‘+ 2icsinte formate pin aleraoa supergend a recor acide gl @ ator ‘oc\ eu cont mess de A: Aca, usta, Bazi, nda, Indonea;‘a onset 3 irs ' zacdminte formate prin aterarea supergona a recor bazice: India, (Gujrat, Machiya Pradesh), Gunooa, Handa de Nor, SUA. Zichminole do taut caste tra tossa) sunt ecalzate in cave in cadtul recor earbonatice carseat; formarea lor ese in lagSturcu zonela In eae formajunle calearoase av sued action combinate de ‘idcare pe verticals de erozine inten Reziduul insolubi, argos sav foruginos, care se scumulesz8 in cavitiile carson este tanslormat in bauxite, Acumulirie de material argos reidual se prezint sub forma unor pungh alunite 5 lontle ca contur complcat: adesea, oto se unese uncle cu atele, gonernd state argloase mai mult sau mal pun continue care acoperd topograti, formatiunlor carbonation carstee, pe supafele mari. Daca sunratta Supercars‘ acestoracumuli prin un roi relay regula, supraata de la contacul acestora cu formafurile subjacente este exrem de noreguat, reflecting etl compat spect carstul ‘Strutura intra @ acumultor esto complexd, find determinats do lerarea maselorneregulate de aries bauxite, caltatea utimelrvarind In limite larg stat pe vericala, ott gl pe orzonala. Uni cercetitr avanseaz’ poteza une legit ine proces de formare a bautlor gi intoducerea materials! mineral in eave carstuki, prin intermedia pslor (ivoare tomporare, rut otc); acegtia presupun c@ material mineral a fost indopéitat 5 vansportat mecanic din custa de aterae supergend cu care sunt asocate acumulie, sub forma de suspenel do fragmento de ri de citerte imensiu. Zacarvinto casce de bauste sunt cunoecue ih aga-numila Province medieranseand (Fanta, Grecia, Spania, Turia), cu extonsi in Austra, Ungara gl Romani, respoctv in Aca, Ina, Indonesia, SUA, Rusa = Kazahstan Compoaiia mineralogic’ tit a bautelo lato, edt si a color catstioe este dominatd do. prezerla compusiler mane tion (eS, daspr) si mai ales @ col whcroxlat (gbbst). Acesto minerale se ‘social cu cacti, halos, montmosilnt, bade, idoxa do Fe Mn, |a care so adauga — in cari mal mie ~ alte minerale,precum calc, sidert,dolome, cua, opal rut, apa bart elo. Bauxite, in special cle caste, contin minerale acceso lee recor parentale pe seam, cerora sau format imei, turmalina, zon, braun, tremolt et. Baitole apar eub form de mase fable, caveroase, compact, Casio sau cotce, a caor culoare depinde de canttatea do hidroxd do Fe din compozito— bauntealbe, bautte rz, baunte 098 ln tn mar, formarea baultelr este procesul prin care ara loc acumulerea alumine! bere rezutate-in urma aterei supergene: a alumosiicafior dn rcilo parentao, la valori do conieut de 4-6 ti mal ‘idicate, comparaiv cu conjnatul dr mineralle pe seama cdrera sau format. Contin de alsin al bauxtelor de caltate superioard este de este 50%, ir valor apart luminalslet varias ine 12:1 110 114.7 Acumul eziduale de esol CCacknulrpreznt produslrzidal a aera fice gi chmice a rotor feldspatice, in care ~ dupa indepstarea componertlor neatrate. le reclor parontsle~ raporul molecular dine aluring, silo gl apa este do 1:22. Acumulale rezidule de caoln se dezvol asociat crust do care suporgend a orcsul tp de roc fldspatee, dar cle mai avorabo sunt roce care contin teespat cial aleai: acestoa pred acum e tip areal (pur), co voc grad, in profunzimea profi de ater ‘spre rec parertale. Cavin tor do bau pi‘00. __ ceo hein mos ‘+ aterarea incompletd a rotfor primate, tn eazuleaotntull procesul Incheindu-se imeciat pa stil acumulil slur! bere; «abies intorsa a maselatorate, ca umare 8 Indepatat aproape, complet a eri, ‘Acost din uma aspect devine posiil tn medilo fears acide, considerandu-se cf dezvotarea cao poate fi atrouit Indep fieuui din produgl consiutis al crust de aterare supergens, prin Intermediulaciior humic; acogia iau nastere in zonele cu vegeta umurianta, specfce regiunior cu clmat fiorbine, carscterzale de 0 altonanfa a anaimpurrpleioase, cu snctimpur soceioase, Toate acumulrie de caoln asceatecrustlor de aerate supergend au ezvotare ‘areals, prezontindu'se sub forma unor tus cu forme rnetegulate, care tec gradat ~ la aproximatv 10m adincine ~ in formation constute din rocde parental; ocaional, ele pot atinge 100m adncime, Unole acumuléri de acest tp sunt acoperte de formajun orate § eustemare de grosini variable, consttute din rool arenaceu- argioase ‘Compozija mineralogled @ capinulul este dominatd do. pre cactntul, masa caruia pot Wonticae canta mici de halloyst, ‘monimoront, cloedone;acostora i so adauga mineral rete, povente din roca parerala (cuar, muscovi, eri, ru, respect minerale secundareprecum cae, door, sips \Vsta acumuliror rivaled caoin ase cel mal adesoa Mezozcic Tera, dar au fost doscrise gi dopozte asociate unor crue de aerare paleozoice; ole sunt caracterzate de o dstibuje fore larg, pe inreg bul. Acumulr notable de acest tp sunt cunoscute in China, Germania, Marea Brita, Fanta! Rusa 14.8 Acumulireziduate de apatt Recile carbonate, extrem de senile la lvigare in tinpul alters supergene, comin o anumia cantiat obit nesermniicatvs) do apa CCercetinle au artat c3, in condi de medu ole de cimatu Tempeat,apol rci carbonate azo fostorul (ca P.O.) si call (sub forma de CaO) int-un report de 1:100 [a suai dats, deposteleargloase (4 acumuidri de apatt se depun pe supafata calcarlor, dolomitlr 5 mmamelor; aceasté suprafald este exrom do norogulaa, ca umare. dzoWviei acestor roc, aspectul doterminénd scumularea. depositlor _argloase In formelenogatve do role. Dacd in roca penta partcparea PiOr vaviazd tire 3 si 12%, In depoatele rezutate prin ahererea suporgond a recor pare continu de P.O, ange pin a 26-00%, Fo, IL42 Schema de femare a acum de Spt pn provaes ce aleraesusergon® (nea shal, 100) aot Seabare, Sel mgios soave cao init dics + In condite cimatu cad gl umes — favorab ferme acu humic ptundertaoestuia Ta cccutul apelorsubterane - PO, trece obignult in sol, in timp oe campus carbonate! sunt lvigay cu ora mal sou (Ga 0 consecint, apa care so infiteazd prin rool carbonate fostatato solbiizesz g\Indparteazs foster slectiv, redopundnd po fis iin caviile formatunlor de cart; formares apattubii de aoast tin este stata in gua 8.2 ‘Acurulirezduale de apatt se cunosc In SUA (Tennessee, Fld) 5 in Bolla, Acumulirezduale de baring ‘Aces tip de acum se formeaza la suprafata formar calearoase levgateg carseat, n masa caro se gasesc concreserldseminate de bartina;ocazonal, barina se acumuleaz tn cant economice, aga cum cesta cazul in SUA (Missouri. a ae ILS ACUMULARI DE INFILTRATIE CCotegria acumutalor do inflate cupinde acele scumult car iu nagtere prin lovigarea gi transporul, prin ietemediul apelorsubterane, a ‘lemenelr ute cin arumiteformajiun’ geologic, ume de-redepunerea ‘cestora in alle formalin! alte in apropiee; in aceasta categorie laa _28caminte do U, de Cu, de Fes, dup unele opin, cinta desu nat Factorl determinant in aparija i dozvltareazacaminelor de nitrate 1 reprezina barevele geochimice, cu allo carte zone In care av loc ‘odie brege alo coniilr in care are lec migrate element chime; blero pot do dou tar ‘+ barre mecanice, care acfoneazé In sensul stopari ‘curgeri aplor suberene; * barierefcco-chimice, ce acioneaza tn sonsul modicb brute a ‘medi chimc, in special n coe co prvesto caractru acl sau basi, respec oxidant sau educator al acssiuia. 1 Tati 115.1 Z8cdminte do U Comput toravalonti al uranill, asoca!formajunior stuate in prolurzimea crust terete, sunt onda in erzontite stectte de rocesole de aearesupergens, find anslormti in compu hexavaleni, ‘suscepti laslvbilzae, Procesoe sunt avoriate de coaileimpuse de ‘edie acido ale rele cu cout do suis cla frmarea unui sat 4o want extrem do mobi ~(UO:SO4) In ae condi, solubitzarea conpuslor primar al ural ar © rata rai scizut cu toate acesoa, © pate considerablé a acestor compu ‘uece In solute ~ In eadrul apelor subterane — eub forma de heros aihickoxslor de U, earbonal complec!alelni cu U s! compusl complecs ‘cal eu humal 9 U, Prin intermedia! macanismelot de mai sus, compugt diseminab do U. ‘sunt indepta in rocde primare, in zona de altorare supergend In cazul in cae apole subtorane wee dela un regi act ~ la unul nevi, are loc recptarea unui ge constitu dn hidonzi do F, cae adsorb ural. Po meura ce aceslo gout se vansiorma In gost, hidrogoctht i alte Jverat din compupl cu Fe gi formesz8 minerale avestea sunt dlseminate in masa agropateler do minerale, uanial ete -secundare independent lon, ce se acumuleaz in rasta do alferare suporgena fle ea arela sau tira Unoor,acumull cu © anumité concentrare a urariutal ~ dspuse in imodiata apropere @ supraftel cust! terosre lau nasore in regiuile degarica In acest ca, ural 2 98sext seminal in maseo protunde de rool, do unde este oxas $i transport spre supra, prin deplasarea capil apoorsublerane; n acest mod ea uma a proceso intonse e evapocare, au nagtere cruste constitute dn iru de wari (Cea mal mare parte a urarului este tanspotats de cite spale subterane, adeseot a stan mari de surea pena a acest lament, teste tedopuss, cu formarea acumulrior do initaje; factor cel mal Important in deevliarea acumulieoriniratve do U sunt: «+ existonta unor sree e U, de unde acesta 8 fe extras; suscle de U pat fi acumusri de dterte goneze, respoctiv maso do roci cu rineraziriiseminate do U cu valoare economics sczut + conc favorable Rete oul a apelorsubzerane, materiaizate brin-o permeabitat a roc, daté de poroztatea lr natural sau de radu or de israre go ractrare; + pozonta agentior cae 8 favorizezepreiptarea U, Deum tts 19 Fo. 15.1 Lacleares niche ino aut do rol sedmentae ( Smioy, 1978) ante tewee, 2acurulan Biploses permeable: too nepoaes pom rina rst go crpera Bos. Princpalole procese care pot genera preiparea uraniul din solu + Pirosza sua + iteractiune solufilr,cu fst, arson, vanadat gi carbonat + adsorb, de ctr coli, a hidroxiaor de Fe, slice la compuslor corgi + interactunen compusior cu valerka idea, ou agent puteme ‘reduoitr respec interactunea humor, cu agen pute oxida + coaguareahicrosollor: + scimbarea Eh lu med, de avo postive a var negative ‘In concise, precptarea urns! concetrarea sa grads, pn la val earacteristice unui zicémdnt do infiltrate, se destagoar in conteatl ‘receri mes apos do la conde oxidant, la cond reduestore,is aso ssaniier de inst aspect 08 conde la scéderea capactaji do migrare a urariuiul (lg 15.) eat Fp. 1152 Schama rons minerle si geochinice a wl 2Sesmtat Sande de vate (an Snow 1078), gle 2st rst zona ‘ur de supalat tong oxida roctor-subeona onda onpse: Seaton oer punetiomer 6 sdsona ox nsompee:7- ‘ona de acumilire a. rons” 7sutzona. voce? oss a Iineakat; Ssbronm minraatior negra Seubzona mnwalztise ‘Shrug 0-aureoia tone de maxima concenrare 9 rani toi NetestaneT2irata zone oo oxlare oo euprafae: Tolima zona ‘Acumulreuranfere de initraiepreznta o stuctra zona, ganoral e moditiearea conilir de acumulare a wrriu, de-alungul calor do migra a apelor sbterane (hg, 5.2): ‘+ 2ona old de supa + 20a ox ctor: subzona oxida complete ubzona oxi punctorme: +» subzona ox incomplete; pesto iio so + zona de acumulare a urania 3» subzona ocorcenugi slab minerazate; 3» subzona minerlzstilor negro: + subzona minealzapilr cers ‘+ aurola zonal de maxima concentare a uraniu ZBcéninile uraifere do itt pot fi sistomatizate In: 28c8minte Ccanionate in fcurle masslor de ros, zécdminte eartonate Ingres 9 conglomerate, 28céminte cantonste in statele de catbun, zécémine Ccantonate in ivelure de os btuminoase 15.2 2eaminte de Cu ‘Spre doosebire de complexele de mineralizati Cu-V-U (de til oelor in Patou! Colorado), acurulrie inftrative de Cu sunt asocate,oblgut, ‘iveltlor og ale foxmattunior sedentare sl sunt cunoseute evs rumele e 164 beds. Del importanya economic a acest tou de acuta do (Gu este limita, courte do Cuivatv au fost deste in SUA, Boia in uel sat dn Europa, Minrazaite de Cu rezutate prin procese de alterare supergend, urmata do procase do infitai, sunt puse in loc in roo! secimentare de ‘pul mametornisipoase gl rgoase, ges 9 calcare (dolomite). Corurte de minereu au forme neregulate, in cade lr minerale secundare formeind concretun's plo In cach! acumuttlor de miner, $e pot cstnge de obi at mineral aga-zs primare (caleozind, coven, Cu nat, prt), cts mineral aga 2s securdare cope, tno, alah, zu, brocantt, cioco 115.3 Zacdminte de Fo Un exomply sugesiv de mineralzat ifitave do Fe Ht rprecnts rineraizaile de a Alapaevsk (Uta Rusa).