Eul fantomi

($i cum si-gi descoperi adevlratul eu)

DAVID ICKE
 CUPRINS
Povegti din Vizuina Iepurelui ........ '.15
Clprrorur 1
Ultima inhebare ....23
Clprrorur 2
Primaintrebare ....59
Cnrrrorur 3
Paranormalul este normal .... .:..............105
Crrrrorur 4
Secretul- FqEqgq! .........149
Grprrorul5
Matricea arconilor ....... ....,..L99
Cerrrolur 5
Srhrmismul ..... .........249
Cerrrorur 7
Eciitura din ocean .......305
Cerrrorur 8
fur liberf dragi .....357
Grrrorur 9
tmrenoud """395
L0

ismul """'503
12
eluitat de timp .....569
Cr,rmorur 13
[hmlo de fantomi .....617
 CAPITOLUL UNU

Pare ciudat sdincep cu,,ultimaintrebare" dal cade obiceiin cazul

>ocietfilii umane, este exact invers. Ai observat acest fapt? Mereu 9i
rlereu, adev[rul se dovedegte a fi inversul a ceea ce am fost ficufi sd
credem. Este foarte evident, atunci cAnd privegti lumea, ci punctul de
:ornire cel mai eficient pentru a descoperi misterele viefii este sd iei tot
:e ai fost invdfat qi pur Ei simplu s[-l priveqti invers.
vor exista gi situafii in care aceasta tehnicd nu funcfioneazh, - dar
:ault, mult mai multe in care o face. Au trecut deja doui decenii qi ju-
=,itate de cAnd
dezvilui minciunile gi inqeldciunile pe care ,,Sistemul"
-r prezintd ca fiind ,,adevdt",9i inslgi baza muncii mele a constat din
9i percepute din toate unghiurile, in
=ilirur"u ,,realitdfii" acceptateSistemul
i:roape orice domeniu al viefii. este o structuri de inqeliciuni
;, contol creatd de o forfi ascunsd, despre care voi vorbi in detaliu mai
-iziu. PAnd vom ajunge acolo, mi voi referi la forla ascunsi sau MAna
.i-..unsi care se afl6 in spatele a tot ce pare la prima vedere evenimente
-::impl[toare qi fird legiturd
--:re ele (Fig. 6). Se spune ci
:,:: r-edem de fapt lumea cu
s'=.r1fur jos qi cd creierul o in-
::"n:ce in pozifia corectd. Iar
::.=a ce fac eu, cel pufin simbo-
:,: este sI o intorc in pozifia
:":::r-+i. Aga se petrece cAnd re-
::eindegti controlul asuPra
:": : :riilor tale perceplli - vezi TOTUL SE PETRECE LA INTAMPLARE? HA,
:i :rt ce ai fost fdcut s[ crezi HA,HA,..
{*;'-. J inversare a ceea ce este Figura 6: Lumea este controlatd de cei pe care
:e ::rt. Aceastd carte explic[ nu ii vedem niciodati.
 24 Urrnrla iNTREBARE

de ce se pebece aga qi care este amploarea gi nafura controlului colectiv

at umanitiF. Eu am inceput aceastd aventurr cer pufin congtient in
- -
1990, inercind si stabilesc de ce dovezile despre r,itu.a realitdlii erau
ignorate de,,educafle", mass-media qi de societate in general. oamenii
erau bombardafl cu ,,stiinta" care afirmi cd nu existi nimic in afard de
aceasti lume qi aga-zisul ei opus polar, religiile de tot felul; dar unde
erau dovezile tot mai numeroase care expliiau realitatea intr-un mod
care le ,,demora" pe amandoud? Nu numai cd astfel de informafii nu
erau predatein gcoli gi erau rareori explorate de mijloacele mass-media,
dar erau de asemenea subiecful unoric{iuni reflexe de respingere qi ri-
diculizare. Concepte fantastice gi potenliale consecinle p"rlt* umani-
tate erau reduse la discufii despre,,omuletii verzi,,,u, d" genul:,,Hei,
Cutare crede in fantome - ce prost." Toate acestea nu aveau nici un sens
pentru mine qi am vrut sd aflu ce se petrece4 pentru ci in mod clar ceva
era acolo. Acesta a fost incepuful unei cdlHtorii fantastice a descoperirii
de sine gi colective care a fdcut ca un rucru si fie foarte clar: umanitatea
trdiegte o Minciun[ atat de mare, atat de totali gi atotcuprinzitoare,
incAt Minciuna este perceputx ca adevir universal de genul
-
lumea gtie asta" (Fig. 7). promovarea qi impunerea Minclunii, atat
,,toatd
ca
amploare cat gi ca profunzime, este in mod clar sistematicd. Nu am
ajuns la ea printr-un simplu acciden! ea a fost pldnuitd in mod
delibe-
rat. oamenii nu cunosc adevdrata naturd u ."ilitelii pe care o trdiesc
pentru cd din culise ac,tioneazd o forfd ascunsd curerurarraca ei sd gtie.
Av6nd in vedere ci aceastd fortd controleazd. ,,educafr.a,,, mass_media,
,,gtiinta" gi religia intrebarea mea de inceput cu privire la motivul pen-
tru care dovezile despre realitate sunt iri6uqite, a primit repede unrrs-
puns; dar au urmat multe altele,
multe revelafii gi inlelegeri pe md-
surd ce punctele au inceput sd se
uneascd, pentru a forma o imagine
extraordinard. Am descoperit cd in-
treaga societate umand este o reali-
tate fals5, simulatd de un
,,computer", dat pe care oamenii o
consideri a h ,,reald", gi ci lumea e
oax oacA ror cE $Trr E o MrN_ un Alcatraz lconsideratd a fi cea mai
CIUNA?
sigurdtnchisoare dinlume - n. tr.l pla-
Iigun Z -Toatii lumea gtie" - de fapt netar, pentru ci aqa s-a vrut sd fie.
nirrerri nu gtie nimic. Nu triim intr-o indrisoare? Atunci
 EurranrouA 25

d.e cemarea majoritate a oamenilor fie fac ceea ce nu vol/ fie nu fac ceea
ce vor s[ facd? De ce ceasul deEteptitor de diminea![ este intAmpinat
la
nivel universal cu regret gi nu cu bucuria inceperii unei noi zile? De ce
35% dintre ceiintrebafiintr-un sondaj de opinie britanic au sPus cd ser-
viciul pe care il au nu are nici un rost? Comicul american George Carlin
sPunea:

O, nu-ti place serviciul pe care il ai? Existi un grup de sprijin pentru asta'
Se numegte toati lumea gi se intALresc la bar'

De ce oamenii igi petrec siptdmana gandindu-se la week-end, in

timp ce copiii abia agteaptd sunetul clopolelului careii anunfi c[ paznicii
ii usa Hberi,,pand maine'? Chiar 9i atunci aceste concepte de libertate
temporard sunt mai degrabd relative decat reale. Am vHzut pe internet
aceast[ gtumifa: ,,...Du-te la munci, cdsdtoregte-te, f6, copii, poartx-te
mormal,inergi pe trotuar, uitl-te 1a televizor, respect6 lege4 fd economii
pentm bdtra.r"iu, gi apoi repeti dup[ mine... sunt libeeeer" (Fig. 8). Cum
poate fi cineva liber, nu conteazd ce face, daca nici m[car nu gtie cine
ete, unde se afll sau,,de unde vine?" Esenliala pentru perpetuarea con-
tolului mental ftr masa este credinla intr-un eu fals - Eul Fantomi (Fig.
it. Ceea ce crezicd egti nu eEti deloc tu.Este numai acel,,h7" care ai fost
qi programat sd uezi cdegfi tr interesul unui stat-inchisoare
=ranipulat
i sl"bul. Numai cA"nd vei i:rcepe si iegi din Eul Fantom[ vei putea vedea
I ; pamand e oinchisoare. €ul Fantomd este o construcge, o pl6smuire
[ , *r.=pfiei manipulate.Labaza oprimdrii umane se afli inocularea cre-
I :=t1ei cd ,,!r.t" eqti Eul fantomd. s

l-
I GLld eriste intenfia de a ingela";
I ,-'t] *" considerat real, deEi
NusuNriNit''lcutsoeRe' porsAprecoRt
cANo t'tr sE PERMITE
ORI-

tr * iuzoriu." E;t F;;,"",;;;i;

I ; sslune a identitifii noastre Figura 8: Oamenii sunt prizonieri careese
s<

* a fost creatd prin numele credliberi.

I
 26 Urrnrae iNrnrsenn

pe care il avem, fara, rasa, culfur4 sistemul de credinte religios/gtiinfific,

istoria familiald, povestea viefii, educatie/media. Acestu,,Lr" de infor_
mafii gi percep,tii dicteazd sentimentul a ceea ce oamenii cred cd sunt.
Ele fo-calize azd atenfr.a oamenilor aproape exclusiv pe cele cinci simfuri
gi astfel devenim izolallde inlelegerea, cunoaqtereaqi congtiinla
expan-
sionatd a sinelui Infinit de dincolo de trup care poate vedea, percepe gi
ht"L"s: ceea ce nu poate Eul Fantomi. sinele Infirrit r" vorbeqte pri" i"-
tuifii gi cunoagtere, o stare de conqtiinfd dincolo de ganduri gi de per-
cep{iile limitaie ale celor cinci simfuri. Daca ne pierdem legitura cu
Sinele Infinit devenim izolaf,
in Eul Fantomi qi singura
noastrd sursi de informafii gi
infelegere pentru a ne regla
viata qi lumea este Sistpmul
sub forma ,,edttcaliei," mass-
mediei, qtiinfei gi a altor in-
strumente ale realitigii
controlate de cele cinci sim-
luri (Fig. 9). Noi suntem des-
tinafi sd rlmAnem conecta,ti
la Sinele Infinit pentru a htn
uutraNrovA aceasti lume, dar nu com-
Figura 9: Sunt o masc5, deci exist. plettn ea, tr ceea ce privegte
perceplia noastri asupra rea-
litd{ii (Fig. L0); dar marea
majoritate a oamenilor sunt
manipulafi pentru a sfArgi
intr-o blul6izolatd de conqti-
infn gi identitate de sine - Eul
Fantomd (Fig. 11). Odat6
pringi in e4 ei trHiesc o iden-
titate care ii menflne captivi
intr-o percepfie limitatd a lui
,rerr nu pot", ,rbieful dg
mine" Ei o stare de neputinfi
coN$TlNTArNrntnArnup_MTNTE
pentru toati viala. Dacd ri-
Figura 10: Aceeaqi ,,lume", dar perceplii foarte mAnem conectafi cu Sinele
diferite daci r5mAi conectat Ia Sinele infinit sau Infinit, vedem lumea aga
devii izolat in Eul Fantomi.
cum este ea in realitate (Fig.
 EurrerurouA 27

12). Atunci cAnd pierdem aceasti legdturi, vedem lumea aEaanmni se

spune cx este. Tar-Amurile Sinelui Infinit sunt din plin descrise in expe-
rienlele Ia granila dintre via![ gi moarte qi de persoane care au fost eli-
berate de miopia sistemului Trup-Minte a Eului Fantomi. Cineva
spunea despre experienla extracorporalX:

...totuldelainceputuri,naqtereamea,strlmogiimei,copiiimei'
sofia mea, totul imi apdrea simultan. Vedeam tot ce era in legd-
turi cu mine, gi in legdturd cu cei din jurul meu' Vedeam tot ce
gAndeau ei, ce gAndeau atunci, ce s-a petrecut irninte, ce se Pe-
i'."""u acum. NL existi timp, nu existi secvenlialitate a eveni-
mentelor, nu exista limitare cu privire la distanfi, timp, sau loc'
Puteam fi oriunde voiam si fiu simultan'

Acesta este sinele Infinit (sau o parte din el) 9i in majoritatea oame-
:rilor el a fost redus la tdcere in scopuri de control in mas[ de o forlX pe

\.r:

Figura 12: in lume, dar nu aParlinAnd

ei.
 28 Ufrnr.re fu.rrnrsARr

astdzi. Eul Fantomd

nu este ceea ce sun-
tem, ci doar ceea ce
exp eritnentdm. F aptttl
cd le confunddm pe
cele doui (gi suntem
manipulafi se o
facem) se afld labaza
controldrii populafiei,
a limitdrilor progra-
mate gi a percepfiei
Figura 13: Un val gi creasta lui sunt acelaqi ocean in
forme diferite. globale de neputinfd a
,,biefilor de noi." Con-
qtiinfa Infinitd,poate fi ase-
minatd cu un ocear; iar
congtiinla celor cinci simfuri
cu creasta unui val sau un
punct de atenfie din ocean
(Figurile 13 9i 1 ). C6nd con-
gtiinfa celor cinci simpri
pierde legdtura cu oceanul gi
acfioneazd izolatd, devine
un Eu Fantomi. Existd o zi-
Figura 14: Noi suntem un punct de atenfle in in- cali care sPune: ,,Vedem
finitul ocean de conqtiin,td. toate care ne inconjoari nu
aqa cum sunt, ci aga cum
suntem." Totul este percep{ie qi de aici provin toate comportamentele
qi ceea ce vom face sau nu. Explorarea sinelui gi a realitdfiise afld foarte
jos pe lista de prioritifi a oamenilor. cine sunt eu? Aceasta este adesea
ultima intrebare, gi nu prim4 aga cum ar trebui sd fie. Ea se afld multin
urma unor intrebiri aparent esenfiale ca: Ce serviciu sd-mi aleg? Ce
haine sd port? ce telefon sx-mi cumpHr? cum sd fac o grHmadd de baniz
Unde sd md duc sambitd seara? Chiar gi sportur estJ, pentru multi, o
prioritate cu mulli ani lumind firainte de,,ce este realititea?,, Nu spun
cH aceste intrebiri nu trebuie sd fie luate in considerare, sau cd n-ar
trebui sd ne bucurim de sport ca modalitate de a ne petrece timpul
liber sau ca sd ne distrdm - gi eu o fac. Totuqi dacd nu i se oferd sinelui
nostru posibilitatea de a se exprima, atunaviziuneanoastrd perifericd
poate fi blocati gi ea este vitali pentru a vedea tot tot ceea ce nu vor