2018-The Riemann Hypothesis

Valerica Doina MUNTEAN, Ovidiu T.
POP, Maria REIZ

Petru BRAICA, Adrian BUD, Virgil POP, Călin POPESCU,
LUPOU Agota, CZIPROK Andrei, KOCZINGER Eva,
Nicoleta CUIBUȘ, Traian TĂMÎIAN, Manuela POPESCU,
Cristian GUȚ, Anca ȘTEȚ, Camelia ONCIU, SZEKELYI Sandor
TEME PREDATE ÎN
TABĂRA NAȚIONALĂ DE
MATEMATICĂ
LIONS SOMEȘ SATU MARE
clasa a VI-a
SATU MARE
2018
ISBN 978-973-0-27498-1
CUPRINS
Despre tabăra națională LIONS SOMEȘ Satu Mare ........................................................................ 6

Tabăra națională de matematică LIONS SOMEȘ – SATU MARE 2016 ........................................ 7
I. METODĂ AREOLARĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE GEOMETRIE .......................................... 7
I.1 Introducere ................................................................................................................................ 7
I.2 Probleme pregătitoare ............................................................................................................... 7
I.3 Demonstrarea unor teoreme clasice folosind arii ................................................................... 11
II. RESTURILE PĂTRATELOR PERFECTE LA ÎMPĂRȚIREA CU 𝟑, 𝟒, 𝟓, 𝟔, 𝟕, 𝟖, 𝟗 ȘI APLICAȚII ................ 16
II.1 Binomul Newton ..................................................................................................................... 16
II.2 O VII 397 RMT Ion Pârse.......................................................................................................... 17
III. METODA CONSTRUCȚIILOR AUXILIARE ÎN REZOLVAREA UNOR PROBLEME DE GEOMETRIE...... 20
IV. REZOLVAREA ECUAȚIILOR DIOFANTICE. METODA DESCOMPUNERII .......................................... 21
IV.1 Rezolvați în mulțimea întregi următoarele ecuații: ............................................................... 21
CONCURS INDIVIDUAL 2016 ............................................................................................................. 25
CONCURSUL PE ECHIPE 2016 ............................................................................................................ 26
SOLUȚII LA CONCURSUL INDIVIDUAL 2016....................................................................................... 28
SOLUȚII LA CONCURSUL PE ECHIPE 2016 ......................................................................................... 30
Tabăra națională de matematică LIONS SOMEȘ – SATU MARE 2017 ...................................... 31
V. APLICAȚII ALE NOȚIUNILOR DE PARTE ÎNTREAGĂ ȘI PARTE FRACȚIONARĂ ALE UNUI NUMĂR
RAȚIONAL .......................................................................................................................................... 31
V.1 Definiţii, notaţii, proprietăţi. ................................................................................................... 31
V.2 Aplicații: .................................................................................................................................. 31
VI. CONGRUENŢE MODULO N........................................................................................................... 34
VI.1 Definiţia relaţiei de congruenţă modulo n ............................................................................ 34
VI.2 Aplicaţii .................................................................................................................................. 35
VII. PROBLEME DE GEOMETRIE......................................................................................................... 37
VII1. Problemă de geometrie ........................................................................................................ 37
VII2. Problemă de geometrie ........................................................................................................ 38
VIII. PROBLEME PROPUSE ................................................................................................................. 39
VIII.1 Probleme propuse ............................................................................................................... 39
3
SOLUȚII LA CONCURSUL INDIVIDUAL 2017....................................................................................... 41
CONCURSUL PE ECHIPE 2017 ............................................................................................................ 43
SOLUȚII LA CONCURSUL PE ECHIPE 2017 ......................................................................................... 46
Tabăra națională de matematică LIONS SOMEȘ – SATU MARE 2018 ...................................... 49
IX. CLASE DE NUMERE ÎNTREGI ......................................................................................................... 49
IX.1 Numerele norocoase Ulam .................................................................................................... 49
IX.2 Problemă propusă .................................................................................................................. 49
X. CONSTRUCȚII GEOMETRICE .......................................................................................................... 50
X.1 Ce înseamnă construcția? ....................................................................................................... 50
X.2 Construcții imposibile ............................................................................................................. 50
X.3 Construcții de bază.................................................................................................................. 50
X.4 Rezolvarea problemelor de construcții geometrice .............................................................. 51
X.5 Probleme ................................................................................................................................ 51
XI. CUM SE COMPUNE O PROBLEMĂ DE OLIMPIADĂ....................................................................... 52
XII. ECUAŢII DIOFANTICE ................................................................................................................... 54
XII.1 Introducare ........................................................................................................................... 54
XII.2 Exerciţii şi metode de rezolvare: ........................................................................................... 55
XII.3 Probleme propuse................................................................................................................. 57
XIII. CALCULUL UNOR SUME ............................................................................................................. 58
XIII.1 Proprietăți. Formule utile .................................................................................................... 58
XIII.2 Aplicaţii ................................................................................................................................ 58
XIV. PUNCTE COLINIARE.................................................................................................................... 60
XIV.1 Metode de abordare............................................................................................................ 60
XIV.2 Puncte coliniare-probleme .................................................................................................. 61
XV. ŞIR DE RAPOARTE EGALE ............................................................................................................ 62
XV.1 Probleme............................................................................................................................... 62
XV.2 Soluții .................................................................................................................................... 62
XVI. PROBLEME DE DIVIZIBILITATE ................................................................................................... 66
XVI.1 Metode de determinare a unor numere prime în condiții date.......................................... 66
XVI.2 Probleme care se rezolvă folosind teorema împărțirii cu rest, cmmdc, cmmmc ............... 67
XVI.3 Probleme temă: ................................................................................................................... 68
XVII. METODA REDUCERII LA ABSURD .............................................................................................. 69
XVII.1 Probleme rezolvate............................................................................................................. 69
4
XVII.2 Probleme propuse .............................................................................................................. 71
XVII.3 Surse bibliografice utilizate:................................................................................................ 73
XVIII. PROBLEME PREGĂTITOARE PENTRU CONCURSURILE DE MATEMATICĂ ................................ 74
XIX. PROBLEME DE GEOMETRIE ........................................................................................................ 77
XX. PROBLEME DE SINTEZĂ ............................................................................................................... 78
5
Despre tabăra națională LIONS SOMEȘ Satu Mare
Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare, împreună cu Clubul Lions Someș Satu
Mare, în colaborare cu filiala Satu Mare a SSMR și Liceul Teoretic German
„Johann Ettinger” Satu Mare, organizează Tabăra națională de matematică -
LIONS SOMEȘ SATU MARE, începând din anul 2016.
Această tabără se dorește a fi un stagiu de pregătire a Olimpiadei de Matematică

pentru elevi de clasa a VI-a. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, elevii au avut
un program intens de pregătire, îmbinat cu activităţi de petrecere a timpului
liber. Astfel, în fiecare zi elevii au participat, dimineaţa, la 3 ore de curs
susținute de profesori de matematică sătmăreni. De asemenea, elevii au
participat la activități de inițiere/învățare intensivă a limbii germane.
Pentru a asigura activități delectante de petrecere a timpului liber, au fost

invitate eleve de la Colegiul Național „Ioan Slavici” Satu Mare, profil
pedagoigic, care și-au exersat, în această tabără, cunoștințele dobândite în
domeniu. Din programul acestei tabere nu a lipsit workshop-ul tematic de
dezvoltare personală și activitățile sportive. Activităţi de petrecere a timpului
liber desfășurate: Deschiderea festivă; Jocuri de inițiere a prieteniilor; Activități
în aer liber; Excursie în Țara Oașului; Workshop tematic de dezvoltare
personală; Seara specială a talentelor; Drumeție; Pick nick; Foc de tabără;
Istorie locală și tradiții sătmărene; Jocuri sportive; Jocuri de tabără.
Cursurile de matematică s-au constiuit din teme care au respectat programa

Olimpiadei Naționale de Matematică pentru clasa a VI-a și pe care le-am redat
în această lucrare.
Inspector școlar,
prof.dr. Valerica Doina MUNTEAN
6
Tabăra națională de matematică LIONS SOMEȘ – SATU MARE
2016
I. METODĂ AREOLARĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE

GEOMETRIE
Prof.dr. Petru Braica, ȘCOALA GIMNAZIALĂ „GRIGOREMOISIL” SATU

MARE
I.1 Introducere
Metoda areolară reprezintă un instrument util în demonsrăriile unor proprietăți geometrice
folosind noțiunea de arie ( a triunghiului, a pătratului sau altor poligoane). În cele ce urmează
vom ilustra prin câteva exemple în ce constă metoda areolară sau cu arii.
I.2 Probleme pregătitoare
1. Fie pătratul ABCD iar M,N,P și q sunt mijloacele laturilor (AB),(BC),(CD),(CA).

Construim în intriorul pătratului arcele de cercul C(D;DP),C(A;AM) și C(C;CP) iar în
exteriorul pătratului C(B;BM). Determinați raportul dinre aria hașurată și aria pătratului
(Cangurl Matematică)
7
Soluție: Dacă împărțim C(B;BM) ∩Ext (ABCD) în patru părți: II*,III* și I* observăm că
putem decupa I,II,III și suprapune peste I*,II*,III*.
2. Fie ABCD un pătrat iar mijloacele laturilor (AB), (BC), (CD)și (DA). Se notează cu M,N,P
și Q . construim segmentele [AN], [BP], [CQ] și [DM] și notăm intersecțiile AN∩ BP = {X},
BP ∩CQ= {Y}, CQ∩DM={Z} și
𝐴[𝑋𝑌𝑍𝑇]
DM∩ AN={T}. Determinați 𝐴[𝐴𝐵𝐶𝐷]. (Concursul Kangourou).
𝑦 𝑇
Soluția problemei: Considerăm 𝑠𝑛𝑥 =𝐴1 , 𝑠𝑝 =𝐵1, 𝑠𝑞𝑧 =𝐶1 ,𝑠𝑀 = 𝐷1 și din congruențele ∆𝐵𝑋𝑁 ≡
∆𝐶𝐴1 𝑁 (i.v) și ∆𝐶𝑌𝑃 ≡ ∆𝐷𝐵1 𝑃 (i.v), ∆𝐷𝑍𝑄 ≡ ∆𝐴𝐶1 𝑄 (i.v) și ∆𝐴𝑇𝑀 ≡ ∆𝐵𝐷1 𝑀 (i.v).
decupând putem transforma suprafața pătratului în crucea cu 5 pătrarte egale cu XYZT de
𝑆[𝑋𝑌𝑍𝑇] 1
unde concluzia 𝑆[𝐴𝐵𝐶𝐷] = 5.
Mai rămâne de arătat că BX=XY =YXPZ.
În ∆𝐵𝑌𝐶 𝑋𝑁¬𝐵𝑌 ș𝑖 𝐶𝑌¬𝐵𝑌 𝑑𝑒𝑐𝑖 (𝑋𝑁)𝑙𝑖𝑛𝑖𝑒 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑖𝑒 =› BX=XY
Din ∆𝐵𝑋𝑁 ≡ ∆CYP (i.v) =› BX=YP
8
3. E cunoscut inegalitatea triunghiului pentru lungimiile a,b,c, laturilor ∆𝐴𝐵𝐶:
|𝑏 − 𝑐| < 𝑎 ≤ 𝑏 + 𝑐 și cu anaoagele. 3,7,11 nu reprezintă lungimea lataturilor unor ∆.
Demonstrați că se poate construi un triunghi cu lungimiile ℎ𝑎 , ℎ𝑏 , ℎ𝑐 dacă a|c-b|< 𝑏: 𝑐 <

𝑎(𝑏 + 𝑐) și analogele iar dacă ∃∆ cu laturaℎ𝑎 , ℎ𝑏 , ℎ𝑐 atunci cu ℎℎ𝑎 , ℎℎ𝑏 , ℎℎ𝑐 se poate construi
întotdeauna un triunghi
(R.M.T)
Soluție: |𝑐 − 𝑏| < 𝑎 < 𝑏 + 𝑐; 2𝑠 = 𝑎ℎ𝑎 = 𝑏ℎ𝑏 = 𝑐ℎ𝑏
Dacă ∃∆ cu lun.lat ℎ𝑎 , ℎ𝑏 , ℎ𝑐 atunci:
|ℎ𝑏 − ℎ𝑐 | < ℎ𝑎 ≤ ℎ𝑏 + ℎ𝑐 ↔
2𝑠 2𝑠 2𝑠 2𝑠 2𝑠
↔| − |< ≤ + /∶ 2𝑠,
𝑏 𝑐 𝑎 𝑏 𝑐
1 1 1 1 1
↔ |𝑏 − 𝑐 | < 𝑎 ≤ 𝑏 + 𝑐 /∙ 𝑎𝑏𝑐
↔ 𝑎|𝑐 − 𝑏| < 𝑏𝑐 ≤ 𝑎(𝑏 + 𝑐) și reciproc
Pentru partea a doua obținem că:
∃∆ 𝑐𝑢 𝑙𝑎𝑡. 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑖 ℎℎ𝑎 , ℎℎ𝑏 , ℎℎ𝑐 ↔
ℎ𝑎 |ℎ𝑏 − ℎ𝑐 | ≤ ℎ𝑏 ∙ ℎ𝑐 < ℎ𝑎 (ℎ𝑏 + ℎ𝑐 )
2𝑠 2𝑠 2𝑠 2𝑠 2𝑠 2𝑠 2𝑠 2𝑠
↔ ∙| − |≤ ∙ < ∙( + )
𝑎 𝑏 𝑐 𝑏 𝑐 𝑎 𝑏 𝑐
1 (𝑐 − 𝑏) 1 1 𝑏+𝑐
↔ ∙ ≤ < ∙( ) /∙ 𝑎𝑏𝑐
𝑎 𝑏𝑐 𝑏𝑐 𝑎 𝑏𝑐
↔ |𝑐 − 𝑏| ≤ 𝑎 < 𝑏 + 𝑐 (A)
3b. Cu înâlțimile unui triunghi nu se poate forma un triunghi întotdeauna dar cu medianele
da.
9
4. Într-un triunghi medianele împart suprafața în șase triunghiuri echivalente.
Soluția:
𝑆[𝐶𝐺𝑁] 𝑑(𝐶;𝐵𝑁)∙𝐺𝑁/2
În ∆(BGC), (GM) este mediană ⇒ S[BGM] = S[CGM]. In ∆ BNC, 𝑆[𝐶𝐺𝐵] =𝑑(𝐶;𝐵𝑁)∙𝐵𝐺/2 =
𝐺𝑁 1
= 2 ⇒ 𝑠[𝐶𝐺𝑁] ∙ 2 = 𝑆[𝐶𝐺𝐵] 𝑠𝑎𝑢 𝑆[𝐶𝐺𝑁] = 𝑆[𝐶𝐺𝑀] = 𝑆[𝐵𝐺𝑀]
𝐵𝐺
Analog se arată că 𝑆1 = 𝑆2 = 𝑆3 iar ∆𝐴𝐵𝑁 ș𝑖 ∆𝐵𝑁𝐶 sunt echivalente, deci concluzia

problemei.
10
𝑆[𝐴𝐵𝐶]
5. Fie ∆ABC și construim 𝑠𝐵 𝐴 = 𝐴1 , 𝑠𝐶 𝐵 = 𝐵1 ș𝑖 𝑠𝐴 𝐶 = 𝐶1 . Calculați 𝑆[𝐴 .
1 𝐵1 𝐶1 ]
Observație: ∆𝐴𝐵𝑁 ș𝑖 ∆𝐴1 𝐵1 𝐶1 au același centru de greutate.

𝐴𝐵 𝐵𝐶 𝐶𝐴 1
6. Fie ∆ABC și construim 𝐴2 ∈ (𝐴𝐵, 𝐵2 ∈ (𝐵𝐶 ș𝑖 𝐶2 ∈ (𝐶𝐴 încât 𝐵𝐴 = 𝐶𝐵 = 𝐴𝐶 = 2. Arătați
2 2 2
𝑆[ 𝐴2 𝐵2 𝐶2 ]
că = 19.
𝑆[𝐴𝐵𝐶]
7. Fie ABCD pătrat și 𝑀, 𝑁 ∈ 𝐼𝑛𝑡 𝐴𝐵𝐶𝐷 cu 𝑚(∡𝑀𝐴𝑁) = 𝑚(∡𝑀𝐶𝑁) = 45𝑜 . Demonstrați

că 𝑇1 + 𝑇2 + 𝑇3 = 𝑆1 + 𝑆2 + 𝑆3
(Mongolia)
I.3 Demonstrarea unor teoreme clasice folosind arii

8. (PITHAGORA T.) Pătratul ipotenuzei unui tiunghi este egal cu suma pătratelor catetelor.
11
𝑐1 ∙ 𝑐2
𝑖𝑝2 = 𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 4 ∙ +(𝑐1 − 𝑐2 )2 = 𝑐1 2 + 𝑐2 2
2
9. (Teorema bisectoarei interioare) Piciorul bisectoarei interioare împarte latura într-un raport
egal cu raportul laturilor vărfului.
𝑆[𝐴𝐵𝐷] 𝐵𝐷∙𝑑(𝐴,𝐵𝐶)/2 𝐵𝐷 𝐴𝐵
Demonstrație: Evaluăm = 𝑘 în două moduri. 𝑘 = 𝐷𝐶∙𝑑(𝐴,𝐵𝐶)/2 = 𝐷𝐶 , analog 𝑘 = 𝐴𝐶 .
𝑆[𝐴𝐷𝐶]
𝐵𝐷 𝐴𝐵
Deci 𝐷𝐶 = .
𝐴𝐶
12
𝐵𝐷1 𝐴𝐵
10. (Teorema bisectoarei exterioare) 𝐷 =
1𝐶 𝐴𝐶
𝐵𝐷 𝐵𝐷∙𝑑(𝐴,𝐵𝐶)/2 𝑆[𝐴𝐵𝐷]
Dem. = 𝐷𝐶∙𝑑(𝐴,𝐵𝐶)/2 = 𝑆[𝐴𝐷𝐶] =
𝐷𝐶
𝑑(𝐷,𝐴𝐶)∙𝐴𝐶/2 𝐴𝐶
= 𝐴𝐵
𝑑(𝐷,𝐴𝐵)∙𝐴𝐵/2
11. Trapezul ABCD are 𝐴𝐵 ∥ 𝐶𝐷, 𝐴𝐶 ∩ 𝐵𝐷 = {𝑂}. Demonstrați că ∆𝐴𝑂𝐷 și ∆𝐵𝑂𝐶 sunt
echivalente.
Folosim teorema ce afirmă că segmentele paralele cuprinse între drepte paralele sunt
𝑆[𝐴𝐷𝐶] 𝐷𝐶∙𝑑(𝐴,𝐷𝐶)/2
congruente. Deci 𝐴𝐵 ∥ 𝐶𝐷 ⇒ 𝑑(𝐴, 𝐶𝐷) = 𝑑(𝐵, 𝐶𝐷). Avem 𝑆[𝐵𝐷𝐶] = 𝐷𝐶∙𝑑(𝐵,𝐷𝐶)/2 = 1.
𝑆[𝐵𝐷𝐶]
Deci 𝑆[𝐴𝐷𝐶] = 𝑆[𝐷𝑂𝐶] ⇒ 𝑆[𝐴𝑂𝐷] = 𝑆[𝐵𝑂𝐶].
12. (Teorema lui Thales) O paralelă dusă la laturile unui triunghi, determină pe celelalte două
laturi segmente proporționale.
13
AM AN
∆ABC, MN ∥ BC ⇒ =
MB NC
AM AM∙d(N,AB)/2 𝑆[𝐴𝑀𝑁] 𝑆[𝐴𝑀𝑁] AN∙d(M,AC)/2 AN
Demonstrație: = MB∙d(N,AB)/2 = 𝑆[𝑀𝑁𝐵] = 𝑆[𝑀𝑁𝐶] = = .
MB NC∙d(M,AC)/2 NC
13. (Teorema Menelaus) ∆ABC, M ∈ BC, N ∈ AB, P ∈ AC.

MB CP AN
M, N, P sunt coliniare ⇔ ∙ ∙ =1
MC PA NB
MB PQ AN AP
Demonstrație: Ducem BQ ∥ MP. ∆CMP ⇒ = și ∆ABQ ⇒ NB = PQ. Acum evaluăm
MC PC
MB CP AN PQ CP AP
produsul: MC ∙ PA ∙ NB = ∙ PA ∙ PQ = 1
PC
AP
14. Cum aplicăm Teorema Menelaus. CP =?
14
MB CP AN CP 1 AP 2
În ∆AMC, B, N, P sunt coliniare ⇒ ∙ PA ∙ NM = 1 ⇒ PA ∙ 2 = 1 sau CP = 1.
BC
15
II. RESTURILE PĂTRATELOR PERFECTE LA ÎMPĂRȚIREA CU
𝟑, 𝟒, 𝟓, 𝟔, 𝟕, 𝟖, 𝟗 ȘI APLICAȚII
(Bibliografie: Pătrate perfecte și cuburi perfecte Edit. Gil I. Cucurezeanu)
Prof.dr.Petru Braica, ȘCOALA GIMNAZIALĂ „GRIGOREMOISIL” SATU

MARE
II.1 Binomul Newton

(𝑎 + 𝑏)0 = 1
(𝑎 + 𝑏)1 = 1𝑎 + 1𝑏
(𝑎 + 𝑏)2 = 𝑎2 + 2𝑎𝑏 + 𝑏 2
(𝑎 + 𝑏)3 = 𝑎3 + 3𝑎2 𝑏 + 3𝑎𝑏 2 + 𝑏 3
Selectăm coeficienții și obținem un tabel.
Cum scriem: (𝑎 + 𝑏)5 = 1𝑎5 + 5𝑎4 𝑏 + 10𝑎3 𝑏 2 + 10𝑎2 𝑏 3 + 5𝑎𝑏 4 + 1𝑏 5
(𝑎 + 𝑏)6 = 1𝑎6 + 6𝑎5 𝑏 + 15𝑎4 𝑏 2 + 20𝑎3 𝑏 3 + 15𝑎2 𝑏 4 + 6𝑎𝑏 5 + 1𝑏 6
Consecință:
(𝑎 + 𝑏)𝑛 = 𝑀𝑎 + 𝑏 𝑛 și (𝑎 − 𝑏)𝑛 = 𝑀𝑎 + (−𝑏)𝑛
Dem. (𝑎 + 𝑏)𝑛 = 1𝑎𝑛 + (𝑛1)𝑎𝑛−1 𝑏1 + (𝑛2)𝑎𝑛−2 𝑏 2 + ⋯ + 1𝑏 𝑛 = 𝑀𝑎 + 𝑏 𝑛 .
𝑛 𝑛
(𝑎 − 𝑏)𝑛 = 1𝑎𝑛 + ( ) 𝑎𝑛−1 (−𝑏)1 + ( ) 𝑎𝑛−2 (−𝑏)2 + ⋯ + 1(−𝑏)𝑛 = 𝑀𝑎 + (−𝑏)𝑛 .
1 2
Exemplu: Demonstrați că: 13𝑛 − 1 ⋮ 12, ∀𝑛 ∈ 𝑁.
13𝑛 = (12 + 1)𝑛 = 𝑀12 + 1.
II. Cum găsim resturile posibile la împărțirea unui pătrat perfect la împărțirea cu
k=3,4,5,…
1. n=3
Considerăm ℕ = {3𝑘} ∪ {3𝑘 + 1} ∪ {3𝑘 + 2}. Pătratele perfecte provin din ridicarea la
pătrat a unui număr natural care poate fi: 𝑛2 = (3𝑘)2 = 9𝑘 2 ∈ 𝑀3
16
𝑛2 = (3𝑘 + 1)2 = 𝑀3 + 12 = 𝑀3 + 1
𝑛2 = (3𝑘 + 2)2 = 𝑀3 + 22 = 𝑀3 + 1
Resturile posibile ale unui pătrat perfect la împărțirea cu trei sunt 0 și 1. Prin urmare nu există
pătrate perfecte de forma 3k+2.
Exemplu: Suma pătratelor a trei numere consecutive poate să fie pătrat perfect?
𝑎2 + (𝑎 + 1)2 + (𝑎 + 2)2 = 𝑀3 + 2, deci nu poate să fie pătrat perfect.
Exemplu: Suma cifrelor unui număr este 2015. Poate fi el pătrat perfect?
2. n=7
ℕ = {7𝑘} ∪ {7𝑘 + 1} ∪ {7𝑘 + 2} ∪ …
𝑛2 = (7𝑘)2 = 49𝑘 2 = 𝑀7
𝑛2 = (7𝑘 + 1)2 = 𝑀7 + 12 = 𝑀7 + 1
𝑛2 = (7𝑘 + 2)2 = 𝑀7 + 22 = 𝑀7 + 4
𝑛2 = (7𝑘 + 3)2 = 𝑀7 + 32 = 𝑀7 + 2
… Deci 𝑘 2 ≡ 0,1,2,4(𝑚𝑜𝑑 7)
3. 𝑛 = 8
𝑘 2 ≡ 0,1,4(𝑚𝑜𝑑 8)
4. n=9
ℕ = {9𝑘} ∪ {9𝑘 + 1} ∪ {9𝑘 + 2} ∪ …
𝑛2 = (9𝑘)2 = 𝑀9 + 0
𝑛2 = (9𝑘 + 1)2 = 𝑀9 + 1
𝑛2 = (9𝑘 + 2)2 = 𝑀9 + 4
𝑘 2 ≡ 0,1,4,7(𝑚𝑜𝑑 9)
Exemplu: Un număr natural are suma cifrelor 2018. Poate fi pătrat perfect?
II.2 O VII 397 RMT Ion Pârse

1) Arătați că numărul 𝐴 = 3𝑛 + 5𝑛 + 7𝑛 nu este pătrat perfect pentru nici un număr natural.
Soluție: Analizăm două cazuri 𝑛 = 2𝑘 sau 𝑛 = 2𝑘 + 1.
17
𝑛 = 2𝑘. 𝐴 = 32𝑘 + 52𝑘 + 72𝑘 = (4 − 1)2𝑘 + (4 + 1)2𝑘 + (8 − 1)2𝑘 = 𝑀4 + 3 ≠ 𝑘 2
𝑛 = 2𝑘 + 1. 𝐴 = 32𝑘+1 + 52𝑘+1 + 72𝑘+1 = (4 − 1)2𝑘+1 + (4 + 1)2𝑘+1 + (8 − 1)2𝑘+1 =
𝑀4 + 3 ≠ 𝑘 2
2) Arătați că numărul 𝐴 = 3𝑛 + 5𝑛 nu este pătrat perfect pentru nici un număr natural.
3) Arătați că ecuația 𝑥 2 + 2016𝑦 = 2017𝑧 3 − 𝑧 + 2015 nu are soluții. GM1/2016.
Sol. 2017𝑧 3 − 𝑧 = 2016𝑧 3 + 𝑧 3 − 𝑧 = 𝑀3 + (𝑧 − 1)𝑧(𝑧 + 1) = 𝑀3
Deci 𝑥 2 + 𝑀3 = 𝑀3 + 2015 ⇒ 𝑥 2 = 2015 𝑓𝑎𝑙𝑠
4) Există numere prime p,q,r astfel încăt 𝑝2 + 𝑞 2 + 𝑟 2 să fie pătrat perfect? GM 6-7-8/2016
5) Verificați dacă există numere întregi a astfel încăt 8𝑎2 + 2𝑎 + 7.
̅̅̅̅̅, ̅̅̅̅̅
6) Fie (𝑎𝑏2 𝑏𝑐7, ̅̅̅̅̅
𝑐𝑎8)=3. Demonstrați că 𝑎2 +𝑏 2 +𝑐 2 nu poate fi pătrat perfect.
⇒ ̅̅̅̅̅
𝑎𝑏2 ⋮ 3 ⇒ 𝑎 + 𝑏 + 2 = 𝑀3
𝑏𝑐7 ⋮ 3 ⇒ 𝑏 + 𝑐 +7=𝑀3 ⇒ 𝑏 + 𝑐 + 1 = 𝑀3
̅̅̅̅̅ ⇒ 𝑐 + 𝑎 + 8 = 𝑀3 ⇒ 𝑐 + 𝑎 + 2 = 𝑀3
3/𝑐𝑎8
𝑎 + 𝑏 = 𝑀3 + 1
𝑐 + 𝑏 = 𝑀3 + 2
𝑐 + 𝑎 = 𝑀3 + 1
(+) 2(𝑎 + 𝑏 + 𝑐) = 𝑀3 + 1 ⇒ 2(𝑐 − 2) = 𝑀3 + 1
2(𝑎 + 𝑏 + 2) = 𝑀3
(2, 3) = 1 ⇒ 𝑐 − 2 = 𝑀3 ⇒ 𝑐 = 𝑀3 + 1
2(𝑎 + 4 + 𝑐) = 𝑀3 + 1 ⇒ 𝑎 − 1 = 𝑀3
2(4 + 𝑐 + 1) = 𝑀3 𝑎 = 𝑀3 + 1
2(a+4+c)=𝑀3 ⇒ 𝑏 − 2 = 𝑀3
b=𝑀3 + 1
2(c+a+2)=𝑀3
Deci 𝑎2 + 𝑏 2 + 𝑐 2 = 𝑀3 + 1 + 𝑀3 + 1 + 𝑀3 = 𝑀3 + 2 ≠ 𝐾 2
7) Fie a≥2, 𝑎 = 𝑘 2 . Demonstrați că √ 𝑎3 − 1 ∉ ℚ .
18
𝑎3 − 1 = 𝐾 6 − 1 ≡2(mod 3)
8) Arătați că nu există pătrat perfect cu ultimele 4 cifre 4444.
𝑁 =a∙ 104 + 4444 = 4 ∙ 𝑎 ∙ 54 ∙ 22 + 4 ∙ 1111 = 4 ∙ [𝑎 ∙ 54 ∙ 22 + 1111] = 4(𝑀4 + 3)
̅̅̅̅̅̅̅ + ̅̅̅̅̅̅̅
9) Arătați că numărul n=𝑎𝑏𝑐𝑑 𝑏𝑐𝑑𝑎 + ̅̅̅̅̅̅̅
𝑐𝑑𝑎𝑏 + ̅̅̅̅̅̅̅
𝑑𝑎𝑏𝑐 ≠ 𝑘 2
19
III. METODA CONSTRUCȚIILOR AUXILIARE ÎN REZOLVAREA UNOR
PROBLEME DE GEOMETRIE
Prof. BUD ADRIAN, Lic. Teoretic Negrești Oaș
1. În triunghiul ∆𝐴𝐵𝐶 avem 𝑚(∢𝐴𝐶𝐵) = 15° . Notăm cu M este mijlocul laturii [𝐵𝐶].
Știind că 𝑚(∢𝐴𝑀𝐵) = 45° , aflați 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶).
2. În triunghiul ∆𝐴𝐵𝐶 avem 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶) = 110° și 𝑚(∢𝐴𝐵𝐶) = 50° . Dacă D este un
punct în interiorul triunghiului astfel încât 𝑚(∢𝐷𝐵𝐶) = 20° si 𝑚(∢𝐷𝐶𝐵) = 10° ,
aflați 𝑚(∢𝐴𝐷𝐶).
3. În triunghiul ∆𝐴𝐵𝐶 avem 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶) = 90° și 𝑚(∢𝐴𝐵𝐶) = 30° . Notăm cu BE și AD
bisectoarele unghiurilor ∢𝐴𝐵𝐶 respectiv ∢𝐵𝐴𝐶. Arătați că 𝐵𝐸 = 2𝐴𝐷.
4. În triunghiul ∆𝐴𝐵𝐶 avem 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶) = 90° și 𝐴𝐵 = 𝐴𝐶. Dacă M este un punct în
interiorul triunghiului astfel încât 𝑚(∢𝑀𝐵𝐴) = 15° și 𝑚(∢𝑀𝐶𝐴) = 30° , aflați
𝑚(∢𝑀𝐴𝐶).
5. În triunghiul ∆𝐴𝐵𝐶 avem 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶) = 100° și 𝐴𝐵 = 𝐴𝐶. Pe prelungirea laturii AB
se consideră punctul M astfel încât 𝐴𝑀 = 𝐵𝐶. Aflați 𝑚(∢𝐵𝑀𝐶).
6. În triunghiul ∆𝐴𝐵𝐶 avem 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶) = 100° și 𝐴𝐵 = 𝐴𝐶. Pe latura BC se consideră
punctul D astfel încât 𝐴𝐶 = 𝐷𝐶 iar pe latura AB se consideră punctul F astfel încât
𝐷𝐹 ∥ 𝐴𝐶. Aflați 𝑚(∢𝐷𝐶𝐹).
7. În triunghiul ∆𝐴𝐵𝐶 avem 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶) = 20° și 𝐴𝐵 = 𝐴𝐶. Pe latura AC se consideră
punctul G astfel încât 𝐶𝐺 = 𝐵𝐶. Mediatoarea segmentului AG intersectează AB în F.
Arătați că 𝐴𝐹 = 𝐵𝐶.
8. Fie triunghiul echilateral ∆𝐴𝐵𝐶. Dacă D este un punct în interiorul triunghiului astfel
încât 𝑚(∢𝐵𝐶𝐷) = 10° și 𝑚(∢𝐶𝐵𝐷) = 20° , aflați 𝑚(∢𝐴𝐷𝐶).
9. În triunghiul ∆𝐴𝐵𝐶 avem 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶) = 30° și 𝐴𝐵 = 𝐴𝐶. Dacă M este un punct în
exteriorul triunghiului astfel încât 𝑚(∢𝐵𝐶𝑀) = 150° și 𝐶𝑀 = 𝐵𝐶, arătați că ∆𝐴𝐵𝑀
este isoscel și aflați 𝑚(∢𝐴𝑀𝐶) (Prelucrare ONM 2016, Bud Adrian).
10. Fie triunghiul ABC cu 𝑚(∢𝐵𝐶𝐴) = 40° și 𝑚(∢𝐴𝐵𝐶) = 80° . Pe latura (BC) se iau
punctele E şi D astfel încât 𝑚(∢𝐶𝐴𝐸) = 10° şi 𝐵𝐷 = 𝐶𝐸. Calculaţi 𝑚(∢𝐸𝐴𝐷).
20
IV. REZOLVAREA ECUAȚIILOR DIOFANTICE. METODA
DESCOMPUNERII
Prof. BUD ADRIAN, Lic. Teoretic Negrești Oaș
IV.1 Rezolvați în mulțimea întregi următoarele ecuații:
𝒂) 𝒂𝒃 + 𝟑𝒂 − 𝟐𝒃 = 𝟏𝟓 𝒃) 𝒙𝒚 + 𝟒𝒙 + 𝟑𝒚 = 𝟔
𝒄) 𝟔𝒙𝒚 + 𝟑𝒙 + 𝟐𝒚 = 𝟑𝟒 𝒅) 𝟏𝟓𝒙𝒚 − 𝟑𝒙 − 𝟓𝒚 = −𝟐𝟑
𝒆) 𝟏𝟐𝒂𝒃 + 𝟑𝒂 − 𝟒𝒃 = 𝟐𝟔 𝒇) 𝟐𝟎𝒂𝒃 − 𝟒𝒂 + 𝟓𝒃 = 𝟐𝟏
Rezolvare model
𝒅) 15𝑥𝑦 − 3𝑥 − 5𝑦 = −23 ⟺
3𝑥(5𝑦 − 1) − (5𝑦 − 1) = −22 ⟺
(3𝑥 − 1)(5𝑦 − 1) = −22
2 3𝑥 − 1 = −1 𝑥=0
3𝑥 − 1 = 1 𝑥=3∉𝑍 Caz 2 { ⟺ {𝑦 = 23 ∉ 𝑍
Caz 1 { ⟺{ 5𝑦 − 1 = 22
5𝑦 − 1 = −22 21
𝑦=− ∉𝑍 5
5
3𝑥 − 1 = 11 𝑥=4 10
Caz 3 { ⟺ {𝑦 = − 1 ∉ 𝑍 3𝑥 − 1 = −11 𝑥=− 3 ∉𝑍
5𝑦 − 1 = −2 Caz 4 { ⟺{
5 5𝑦 − 1 = 2 3
𝑦= ∉𝑍
5
3𝑥 − 1 = 22 𝑥= 3 ∉𝑍
23
3𝑥 − 1 = −22 𝑥 = −7
Caz 5 { ⟺{ Caz 6 { ⟺ {𝑦 = 2 ∉ 𝑍
5𝑦 − 1 = −1 𝑦=0 5𝑦 − 1 = 1 5
3𝑥 − 1 = 2 𝑥=1 1
Caz 7 { ⟺{ 3𝑥 − 1 = −2 𝑥 = −3 ∉ 𝑍
5𝑦 − 1 = −11 𝑦 = −2 Caz 8 { ⟺{
5𝑦 − 1 = 11 12
𝑥= ∉𝑍 5
𝑥=1
Ecuația are o singură soluție {
𝑦 = −2
21
𝒂) 𝟐𝒂𝒃 − 𝟑𝒂 + 𝟓𝒃 = 𝟑 𝒃)𝟓𝒙𝒚 + 𝟐𝒙 − 𝟑𝒚 = −𝟏
𝒄) 𝟑𝒙𝒚 − 𝟓𝒙 + 𝟐𝒚 = 𝟕 𝒅) 𝟒𝒙𝒚 − 𝟔𝒙 + 𝟑𝒚 = 𝟖
𝒆) 𝟐𝒂𝒃 − 𝟓𝒂 + 𝟑𝒃 = −𝟒 𝒇) 𝟔𝒂𝒃 + 𝟒𝒂 − 𝟑𝒃 = 𝟕
Rezolvare model
𝒅) 𝟒𝒙𝒚 − 𝟔𝒙 + 𝟑𝒚 = 𝟖 ⟺
2𝑥(2𝑦 − 3) + 3𝑦 = 8| ∙ 2 ⟺
4𝑥(2𝑦 − 3) + 6𝑦 = 16 ⟺
4𝑥(2𝑦 − 3) + 3(2𝑦 − 3) = 7 ⟺
(4𝑥 + 3)(2𝑦 − 3) = 7
4𝑥 + 3 = 1 𝑥 = −2 ∉ 𝑍
1 4𝑥 + 3 = −1 𝑥 = −1
Caz 1 { ⟺{ Caz 2 { ⟺{
2𝑦 − 3 = 7 2𝑦 − 3 = −7 𝑦 = −2
𝑦=5
4𝑥 + 3 = 7 𝑥=1 4𝑥 + 3 = −7 𝑥=−4 ∉𝑍
10
Caz 3 { ⟺{ Caz 4 { ⟺{
2𝑦 − 3 = 1 𝑦=2 2𝑦 − 3 = −1 𝑦=1
𝑥 = −1 𝑥=1
Ecuția are doăua soluții { si {
𝑦 = −2 𝑦=2
𝟏 𝟐 𝟐 𝟑 𝟓 𝟑 𝟓 𝟏 𝟒 𝟐 𝟏𝟒
𝒂) + =𝟑 𝒃) 𝒙 − =𝟔 𝒄) − = − 𝟏𝟐 𝒅) + =
𝒙 𝒚 𝒚 𝒙 𝒚 𝒙 𝒚 𝟗
𝟏 𝟏 𝟏 𝟐 𝟏 𝟓 𝟐 𝟓 𝟑 𝟏 𝟐 𝟑
𝒆) + =𝟒 𝒇) − =𝟔 𝒈) + = 𝟏𝟎 𝒉) + =𝟖
𝟐𝒙 𝟑𝒚 𝟑𝒙 𝟐𝒚 𝟓𝒙 𝟐𝒚 𝟒𝒙 𝟑𝒚
Rezolvare model
𝟐 𝟏 𝟓
𝒇) − =
𝟑𝒙 𝟐𝒚 𝟔
𝑥≠0
Se impun condițiile {𝑦 ≠ 0
22
Se aduce ecuația la același numitor și renunțăm la el.
Ecuația devine
4𝑦 − 3𝑥 = 5𝑥𝑦 ⟺
5𝑥𝑦 + 3𝑥 − 4𝑦 = 0 ⟺
𝑥(5𝑦 + 3) − 4𝑦 = 0| ∙ 5 ⟺
5𝑥(5𝑦 + 3) − 20𝑦 = 0 ⟺
5𝑥 (5𝑦 + 3) − 4(5𝑦 + 3) = −12 ⟺
(5𝑥 − 4)(5𝑦 + 3) = −12
5𝑥 − 4 = 1 𝑥=1 3
𝑥=5∉𝑍
Caz 1 { ⟺{ 5𝑥 − 4 = −1
5𝑦 + 3 = −12 𝑦 = −3 Caz 2 { ⟺{
5𝑦 + 3 = 12 9
𝑦= ∉𝑍
5
6 2
5𝑥 − 4 = 2 𝑥=5∉𝑍 5𝑥 − 4 = −2 𝑥=5∉𝑍
Caz 3 { ⟺{ Caz 4 { ⟺{
5𝑦 + 3 = −6 9
𝑦=− ∉𝑍 5𝑦 + 3 = 6 3
𝑦= ∉𝑍
5 5
7 1
5𝑥 − 4 = 3 𝑥=5∉𝑍 5𝑥 − 4 = −3 𝑥=5∉𝑍
Caz 5 { ⟺{ Caz 6 { ⟺{
5𝑦 + 3 = −4 7
𝑦=− ∉𝑍 5𝑦 + 3 = 4 1
𝑦= ∉𝑍
5 5
𝑥=5∉𝑍
8 5𝑥 − 4 = −4 𝑥=0
5𝑥 − 4 = 4 Caz 8 { ⟺{
Caz 7 { ⟺{ 5𝑦 + 3 = 3 𝑦=0
5𝑦 + 3 = −3 6
𝑦=− ∉𝑍 5
5𝑥 − 4 = 6 𝑥=2 2
Caz 9 { ⟺{ 5𝑥 − 4 = −6 𝑥 = −5 ∉ 𝑍
5𝑦 + 3 = −2 𝑦 = −1 Caz 10 { ⟺{
5𝑦 + 3 = 2 1
𝑦=− ∉𝑍 5
16 8
5𝑥 − 4 = 12 𝑥= 5 ∉𝑍 5𝑥 − 4 = −12 𝑥 = −5 ∉ 𝑍
Caz 11 { ⟺{ Caz 12 { ⟺{
5𝑦 + 3 = −1 4
𝑦=− ∉𝑍 5𝑦 + 3 = 1 𝑦=− ∉𝑍
2
5 5
𝑥 = −1 𝑥=2
Ecuația are două soluții { și {
𝑦 = −3 𝑦 = −1
23
𝟐𝒙+𝟑 𝟑𝒚+𝟐 𝟑𝒙+𝟐 𝟐𝒚+𝟑 𝟑𝒙−𝟐 𝟑𝒙+𝟐 𝟐𝒙+𝟏 𝟑𝒙−𝟓

𝒂) = 𝒃) = 𝒄) = 𝒅) =
𝟑𝒙+𝟏 𝟐𝒚+𝟑 𝟒𝒙−𝟑 𝟑𝒚−𝟐 𝟐𝒚+𝟑 𝟑𝒚+𝟏 𝟑𝒚−𝟐 𝟐𝒚+𝟑
Rezolvare model
𝟐𝒙 + 𝟏 𝟑𝒙 − 𝟓
𝒅) =
𝟑𝒚 − 𝟐 𝟐𝒚 + 𝟑
3𝑦 − 2 ≠ 0
Se impun condițiile {
2𝑦 + 3 ≠ 0
Se aduce ecuația la același numitor și renunțăm la el.
Ecuația devine: (2𝑥 + 1)(2𝑦 + 3) = (3𝑥 − 5)(3𝑦 − 2) ⟺ 4𝑥𝑦 + 6𝑥 + 2𝑦 + 3 = 9𝑥𝑦 −
6𝑥 − 15𝑦 + 10 ⟺ −5𝑥𝑦 + 12𝑥 + 17𝑦 − 7 = 0 ⟺ 5𝑥𝑦 − 12𝑥 − 17𝑦 + 7 = 0 ⟺
𝑥(5𝑦 − 12) − 17𝑦 = 0| ∙ 5 ⟺ 5𝑥(5𝑦 − 12) − 105𝑦 = 0 ⟺ 5𝑥(5𝑦 − 12) − 17(5𝑦 −
12) = −204 ⟺ (5𝑥 − 17)(5𝑦 − 12) = −204
18 16
5𝑥 − 17 = 1 𝑥= ∉𝑍 5𝑥 − 17 = −1 𝑥= ∉𝑍
5 5
Caz 1 { ⟺{ Caz 2 { ⟺{
5𝑦 − 12 = −204 𝑦=−
192
∉𝑍 5𝑦 − 12 = 204 𝑦=
216
∉𝑍
5 5
5𝑥 − 17 = 2 𝑥= 5 ∉𝑍
19
5𝑥 − 17 = −2 𝑥=3
Caz 3 { ⟺{ Caz 4 { ⟺ {𝑦 = 114 ∉ 𝑍
5𝑦 − 12 = −102 𝑦 = −18 5𝑦 − 12 = 102 5
5𝑥 − 17 = 3 𝑥=4 5𝑥 − 17 = −3 𝑥= 5 ∉𝑍
14
Caz 5 { ⟺ {𝑦 = − 56 ∉ 𝑍 Caz 6 { ⟺{
5𝑦 − 12 = −68 5 5𝑦 − 12 = 68 𝑦 = 16
21 13
5𝑥 − 17 = 4 𝑥= 5 ∉𝑍 5𝑥 − 17 = −4 𝑥= 5 ∉𝑍
Caz 7 { ⟺{ Caz 8 { ⟺{
5𝑦 − 12 = −51 39
𝑦=− ∉𝑍 5𝑦 − 12 = 51 63
𝑦= ∉𝑍
5 5
23 11
5𝑥 − 17 = 6 𝑥= 5 ∉𝑍 5𝑥 − 17 = −6 𝑥= 5 ∉𝑍
Caz 9 { ⟺{ Caz 10 { ⟺{
5𝑦 − 12 = −34 22
𝑦=− ∉𝑍 5𝑦 − 12 = 34 46
𝑦= ∉𝑍
5 5
5𝑥 − 17 = 12 𝑥= 5 ∉𝑍
29
5𝑥 − 17 = −12 𝑥=1
Caz 11 { ⟺{ Caz 12 { ⟺ {𝑦 = 29 ∉ 𝑍
5𝑦 − 12 = −17 𝑦 = −1 5𝑦 − 12 = 17 5
Ecuația nu are soluții întregi.
24
CONCURS INDIVIDUAL 2016
Tabăra Națională de Matematică

11-16 iulie 2016
1. În Tabăra Naţională de Matematică Lions Someş Satu Mare, 11-16 iulie

2016, sunt 26 elevi . La finalul taberei, la despărţire, toţi cei 26 elevi fac
schimb de cărţi de vizită şi îşi strâng mâna.
a) Câte cărţi de vizită s-au dat?
b) Câte strângeri de mână au fost?
𝑎 𝑏 𝑐 𝑑
2. Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 ∈ 𝑁 ∗ cu = și = .
𝑏 𝑐 𝑑 𝑎
Fie 𝑛 = (𝑎2016 − 𝑏2016 )(𝑏2016 − 𝑐 2016 ) și 𝑚 = (𝑐 2016 − 𝑑2016 )(𝑑2016 − 𝑎2016 ).

Arătați că m · n este număr natural pătrat perfect.
3. Se consideră ∆𝐴𝐵𝐶 de arie 5 cm2.

Construim
𝐵2 ∈ (𝐵𝐶 astfel încât 𝐶𝐵2 = 2 ∙ 𝐵𝐶;
𝐶2 ∈ (𝐶𝐴 astfel încât 𝐴𝐶2 = 2 ∙ 𝐴𝐶 și
𝐴2 ∈ (𝐴𝐵 astfel încât 𝐵𝐴2 = 2 ∙ 𝐴𝐵
Calculați aria triunghiului 𝐴2 𝐵2 𝐶2 .
4. În triunghiul ∆𝐴𝐵𝐶 avem 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶) = 100° și 𝐴𝐵 = 𝐴𝐶. Pe

semidreapta (AB se consideră punctul M astfel încât 𝐴𝑀 = 𝐵𝐶.
Aflați 𝑚(∢𝐵𝑀𝐶).
Subiectul a fost întocmit de:

prof. Braica Petru
prof. Bud Adrian
prof. Muntean Doina
prof. Pop Ovidiu
25
CONCURSUL PE ECHIPE 2016
Tabăra națională de matematică
11-16 iulie 2016
1. a) Suma pătratelor a trei numere naturale consecutive este egală cu numărul de zile ale anului viitor.
Care sunt acele numere?
b) Suma pătratelor a cinci numere naturale consecutive este egală cu dublul numărului de zile ale
ale anului viitor. Care sunt acele numere?
2. O invenție aplicată unui motor de mașină economisește 30% din combustibil, a doua invenție
economisește 45% iar a treia 25%. Cât combustibil se poate economisi dacă se folosesc cele trei
invenții simultan?
3. La tabăra națională LIONS SOMEȘ Satu Mare participă 26 elevi din județele Satu Mare, Bistrița
Năsăud, Cluj Napoca și Bihor. Arătați că există cel puțin 3 elevi care-și sărbătoresc ziua de naștere în
aceeași lună a anului 2016.
4. a) Un punct situat pe bisectoarea unui unghi este egal depărtat de laturile unghiului. Justificați.
b) Două triunghiuri isoscele ABC și ADE de baze BC respectiv DE au unghiurile BAC și DAE
congruente, AB≠AE. Punctul D aparține interiorului unghiului CAE. Intersecția dreptelor BD și CE
se notează cu P. Demonstrați că semidreapta PA este bisectoarea unghiului BPE.
5. a) Unde și cât timp a negociat groful Karoly primirea autorizației de construire a castelului din
Carei?
b) Din câte bucăți de marmură de Carrara a fost construit șemineul din stânga parterului castelului
Karoly din Carei?
6. Diese Wörter sind versteckt:
26
prof. Braica Petru
prof. Bud Adrian
prof. Dumitru Lorena
prof. Megyeșan Alexandra
prof. Muntean Doina
prof. Pop Ovidiu
prof. Pop Virgil
prof. Onciu Camelia
prof. Reiz Maria
prof. Szekelyi Sandor
27
SOLUȚII LA CONCURSUL INDIVIDUAL 2016

11-16 iulie 2016
1. a) Fiecare participant a dat câte o carte de vizită celorlalţi participanţi,

deci un elev a dat 25 de cărţi de vizită. Numărul total de cărţi de vizită
date este 25x26 = 650.
b) Fiecare elev strange mâna celorlalţi elevi, deci fiecare elev strânge 25
de mâini. Când doi elevi îşi strâng mâna, această strângere de mână este
socotită la fiecare dintre ei. Din acest motiv, numărul total de strangeri de
25𝑥26
mână este = 325.
2
2. Din proporțiile date în ipoteză avem că b2 = d2, iar deoarece b și d sunt
naturale rezultă că b = d. După înlocuiri obținem că m = n de unde
concluzia rezultă imediat.
𝑆(𝐴𝐵𝐶) 𝐴𝐵 1
3. Construim segmentul (𝐴2 𝐶). Avem = =
𝑆(𝐵𝐶𝐴2 ) 𝐴2 𝐵 2
Deci 𝑆(𝐵𝐶𝐴2 ) = 2 𝑆(𝐴𝐵𝐶) = 10.
𝑆(𝐴2 𝐵𝐶) 𝐵𝐶 1
În triunghiul 𝐴2 𝐵𝐵2 avem că = = ,
𝑆(𝐴2 𝐶𝐵2 ) 𝐶𝐵2 2
prin urmare avem 𝑆(𝐴2 𝐶𝐵2 ) = 2 𝑆(𝐴2 𝐵𝐶) = 20.

Așadar aria 𝑆(𝐴2 𝐵𝐵2 ) = 𝑆(𝐴2 𝐵𝐶) + 𝑆(𝐴2 𝐶𝐵2 ) = 10 + 20 = 30.
Analog se demonstrează că 𝑆(𝐵2 𝐶𝐶2 ) = 𝑆(𝐴𝐴2 𝐶2 ) = 30.
În concluzie aria cerută va fi 𝑆(𝐴2 𝐵2 𝐶2 ) = 30 + 30 + 30 + 5 = 95
centimetri
pătrați.
4. Construim ∆𝐴𝐵𝑃 echilateral astfel încât P și C se află în semiplane
diferite delimitate de dreapta AB.
Se arată ușor că 𝑚(∢𝑃𝐵𝐶) = 100°.
∆𝐴𝑀𝐶 𝐴𝑀 ≡ 𝐵𝐶 𝐿𝑈𝐿
⏞ ∆𝐴𝑀𝐶 ≡ ∆𝐵𝐶𝑃
{∢𝑀𝐴𝐶 ≡ ∢𝐶𝐵𝑃} ⟹
∆𝐵𝐶𝑃
𝐴𝐶 ≡ 𝐵𝑃
⟹ 𝑚(∢𝐴𝑀𝐶) = 𝑚(∢𝐵𝐶𝑃)
28
180° −160°
∆𝐴𝑃𝐶 isoscel ⟹ 𝑚(∢𝐴𝐶𝑃) = = 10°
2
⟹ 𝑚(∢𝐵𝐶𝑃) = 30° ⟹ 𝑚(∢𝐴𝑀𝐶) = 30° .
29
SOLUȚII LA CONCURSUL PE ECHIPE 2016
iulie 2016
1. a) 10, 11,12
b) 10, 11, 12, 13, 14

70 55 75
2. 1 − 100 ∙ 100 ∙ 100 = 1 − 0,288750 = 0,71125 ⇒ 71,125%
3. Deoarece avem 12 luni, 26 de elevi și 2 ∙ 12 = 24, conform principiului cutiei există cel puțin 3
elevi născuți în aceeași lună.
4. Triunghiurile BAD și CAE sunt congruente – caz LUL ⇒ înălțimile construite din A în cele două
triunghiuri sunt congruente întrucât în triunghiuri congruente înălțimile corespunzătoare laturilor
omoloage sunt congruente. Deoarece punctul A este la aceeași distanță de laturile PB și PE ⇒ cctd.
5. a) la Budapesta, timp de o săptămână
b) o singură bucată
6.
Diese Wörter sind versteckt:
BUCHT INSEL GEBIRGE

BERG HüGEL
TEMPEL KANNIBALENDORF
BRüCKE BAUM
PIRAT BURG VULKAN

SCHATZ WALD
30
2017
V. APLICAȚII ALE NOȚIUNILOR DE PARTE ÎNTREAGĂ ȘI PARTE

FRACȚIONARĂ ALE UNUI NUMĂR RAȚIONAL
Prof.dr.Valerica Doina MUNTEAN, ISJ SATU MARE

V.1 Definiţii, notaţii, proprietăţi.
- Dacă un număr rațional a are scrierea zecimală 𝑎 = 𝑎0 , 𝑎1 𝑎2 𝑎3 … ,
𝑎0 ∈ 𝐙, 𝑎1 , 𝑎2 , 𝑎3 , … , 𝑎𝑛 ∈ {0,1,2, … ,9}, atunci partea întreagă a lui a
𝑎 , 𝑑𝑎𝑐ă 𝑎 ≥ 0
se notează cu [𝑎] și se definește prin [𝑎] = { 0 Mai
𝑎0 − 1, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑎 < 0
simplu de reţinut: partea întreagă a lui a este cel mai mare număr
întreg care nu îl depăşeşte pe a (este aşadar cel mult egal cu a); dacă
facem apel la reprezentarea pe axă, atunci a este primul număr întreg
din stânga lui a.
- Pentru orice 𝑎 ∈ 𝑸 avem [𝑎] = 𝑘 ∈ 𝒁 dacă și numai dacă 𝒌 ≤ 𝒂 <
𝒌 + 𝟏.
- Prin definiţie, partea fracţionară a numărului real a este {𝑎} = 𝑎 − [𝑎],
evident {𝒂} ∈ [𝟎, 𝟏).
V.2 Aplicații:
I.
1. Să se determine valoarea expresiei 𝐸 = [𝑥 + 𝑦] + [2𝑥] + [3𝑦] dacă 𝑥 =

2,75 și 𝑦 = 1,25.
2. Să se determine valoarea expresiei 𝐸 = [𝑥 + 𝑦] + [3𝑥] + [3𝑦] dacă 𝑥 =

1,78 și 𝑦 = 2,22.
3. Să se determine valoarea expresiei 𝐸 = {𝑎} + [2𝑎] + {3𝑎} dacă 𝑎 = 0,5.
4. Să se determine valoarea expresiei 𝐸 = {2𝑎} + [4𝑎] + {𝑎} dacă 𝑎 = 0,8.
31
5. Comparați numerele 𝐸 = 4{𝑎} + [3𝑎] + [𝑎] și 𝐹 = {3𝑏} + [𝑏] + {𝑏} dacă a
= 1,2 și b = 0,8.
6. Comparați numerele 𝐸 = {𝑎} + 2[2𝑎] + {3𝑎} și 𝐹 = {3𝑏} + [2𝑏] + [𝑏] dacă

a = 2,2 și b = 0,7.
II.
𝑥+3 𝑥+2
1. Să se rezolve ecuația [ ]= .
2 3
Soluție:
𝑥+3 𝑥+2
Notăm [ ] = 𝑘, 𝑘 ∈ 𝒁 ⇒ = 𝑘 ⇒ 𝑥 = 3𝑘 − 2, 𝑘 ∈ 𝒁
2 3
𝑥+3 3𝑘−2+3 3𝑘+1 3𝑘+1

= = ⇒𝑘≤ < 𝑘 + 1|∙ 2 ⇔ 2𝑘 ≤ 3𝑘 + 1 < 2𝑘 +
2 2 2 2
2|−2𝑘 ⇒ 0 ≤ 𝑘 + 1 < 2|−1 ⇒ −1 ≤ 𝑘 < 1, 𝑘 ∈𝒁 ⇒ 𝑘 ∈ {−1,0}
Atunci, pentru 𝑘 = 0 ⇒ 𝑥 = −2
pentru 𝑘 = −1 ⇒ 𝑥 = −5.
Probleme propuse
𝑥+4 𝑥+1
2 3
𝑥+5 𝑥+1
3 2
2𝑥−1 3𝑥−2
3 4
2𝑥+3 3𝑥+2
4 4
32
III.
4𝑥+7 5𝑥+4
1. Să se rezolve în 𝑄+ ecuația {
𝑥+2
} + [ 𝑥+1 ] = 4, (5), unde {𝑥} respectiv [𝑥]
reprezintă partea fracționară, respectiv partea întreagă a numărului rațional
pozitiv 𝑥.
Soluție:
4𝑥+7 3𝑥+6+𝑥+1 3𝑥+6 𝑥+1 3(𝑥+2) 𝑥+1 𝑥+1
= = + = + =3+
𝑥+2 𝑥+2 𝑥+2 𝑥+2 𝑥+2 𝑥+2 𝑥+2
𝑥+1 4𝑥+7 𝑥+1

Deoarece 𝑥 ∈ 𝑄+ ⇒ 0 < <1⇒{ } = 𝑥+2 (1)
𝑥+2 𝑥+2
5𝑥 + 4 4𝑥 + 4 + 𝑥 4𝑥 + 4 𝑥 𝑥
= = + =4+
𝑥+1 𝑥+1 𝑥+1 𝑥+1 𝑥+1
𝑥 5𝑥+4
Deoarece 𝑥 ∈ 𝑄+ ⇒ 0 < <1⇒[ ]=4 (2)
𝑥+1 𝑥+1
4𝑥+7 5𝑥+4 𝑥+1 5

Din (1) și (2) ⇒ { } + [ 𝑥+1 ] = 4, (5)⇔ 𝑥+2 + 4 = 4 + 9
𝑥+2
𝑥+1 5 1
⇒ = ⇒ 9𝑥 + 9 = 5𝑥 + 10 ⇒ 4𝑥 = 1 ⇒ 𝑥 = ∈ 𝑄+
𝑥+2 9 4
Probleme propuse:
3𝑥+2 3𝑥+5
2. Să se rezolve în 𝑄+ ecuația [
𝑥+1
]+{
𝑥+2
} = 2, (7), unde {𝑥} respectiv [𝑥]
pozitiv 𝑥.
2𝑥+1 4𝑥+7
3. Să se rezolve în 𝑄+ ecuația [
𝑥+1
]+{
𝑥+2
} = 1, (5), unde {𝑥} respectiv [𝑥]
pozitiv 𝑥.
33
VI. CONGRUENŢE MODULO N
Prof.dr.Petru Braica, ȘCOALA GIMNAZIALĂ „GRIGOREMOISIL” SATU

MARE
VI.1 Definiţia relaţiei de congruenţă modulo n

Congruenţa triunghiurilor are următoarele proprietăţi:
(r) △ 𝐴𝐵𝐶 ≡ 𝐴𝐵𝐶
(s) △ 𝐴𝐵𝐶 ≡△ 𝐷𝐸𝐹 ⇒△ 𝐷𝐸𝐹 ≡ 𝐴𝐵𝐶
(t) △ 𝐴𝐵𝐶 ≡△ 𝐷𝐸𝐹, △ 𝐷𝐸𝐹 ≡ 𝐺𝐻𝐼 ⇒△ 𝐴𝐵𝐶 ≡ 𝐺𝐻𝐼
Definiţie 1. Spunem că două numere întregi 𝑎 şi 𝑏 sunt congruente modulo n, 𝑛 ∈

𝑎−𝑏
𝑚𝑎𝑡ℎ𝑏𝑏𝑍 ∗ fixat, dacă au acelaşi rest la împărţirea cu 𝑛, adică 𝑛|(𝑎 − 𝑏) sau 𝑛
∈ ℤ. Notăm
𝑛
𝑎 ≡ 𝑏(𝑚𝑜𝑑 𝑛) sau 𝑎 ≡ 𝑏 şi citim ä congruent cu b modulo n".
Exemplul 1.
1. 7 ≡ 10(𝑚𝑜𝑑3) pentru că 7 = 2𝑐𝑑𝑜𝑡3 + 1 şi 10 = 3 ⋅ 3 + 1

2. 12 ≡ 52(𝑚𝑜𝑑5) pentru că 12 = 5 ⋅ 2 + 2 şi 52 = 5 ⋅ 10 + 2
3. 43 ≢ 26(𝑚𝑜𝑑7) pentru că 43 = 7 ⋅ 6 + 1 şi 26 = 7 ⋅ 3 + 5
Proprietăţi 1. Fie 𝑛 ∈ ℤ∗ fixat:
1. (r) 𝑎 ≡ 𝑎(𝑚𝑜𝑑 𝑛) (evidentă)

2. (s) 𝑎 ≡ 𝑏(𝑚𝑜𝑑 𝑛) ⇒ 𝑏 ≡ 𝑎(𝑚𝑜𝑑 𝑛)
3. (t) 𝑎 ≡ 𝑏(𝑚𝑜𝑑 𝑛) şi 𝑏 ≡ 𝑐(𝑚𝑜𝑑 𝑛) ⇒ 𝑎 ≡ 𝑐(𝑚𝑜𝑑𝑛)
Demosntraţie: 𝑎 ≡ 𝑏(𝑚𝑜𝑑𝑛) ⇒ 𝑛|𝑎 − 𝑏 → 𝑎 − 𝑏 = 𝑛 ⋅ 𝑘1 , 𝑘1 ∈ ℤ
𝑏 ≡ 𝑐(𝑚𝑜𝑑𝑛) → 𝑛|𝑏 − 𝑐 → 𝑏 − 𝑐 = 𝑛 ⋅ 𝑘2 , 𝑘2 ∈ ℤ
Adunând cele două relaţii: 𝑎 − 𝑐 ≡ 𝑛(𝑘1 + 𝑘2 )𝑅𝑖𝑔ℎ𝑡𝑎𝑟𝑟𝑜𝑤𝑎 ≡ 𝑐(𝑚𝑜𝑑 𝑛)
Observaţie 1. Se observă similitudinea cu congruenţa triunghiurilor.
𝑎 ≡ 𝑏(𝑚𝑜𝑑 𝑛, 𝑐 ≡ (𝑚𝑜𝑑 𝑛) ⇒ 𝑎 + 𝑐 ≡ (𝑚𝑜𝑑 𝑛)𝑏 + 𝑑, ; 𝑎 − 𝑐 ≡ (𝑚𝑜𝑑 𝑛)𝑏 − 𝑑
4. a≡ 𝑏(𝑚𝑜𝑑 𝑛), c≡ 𝑑(𝑚𝑜𝑑 𝑛) ⇒ 𝑎 + 𝑐 ≡ 𝑏 + 𝑑(𝑚𝑜𝑑 𝑛)

𝑎 − 𝑐 ≡ 𝑏 − 𝑑(𝑚𝑜𝑑 𝑛)
34
5. a ≡ 𝑏(𝑚𝑜𝑑 𝑛) ⇒ 𝑎𝑘 ≡ 𝑏 𝑘 , 𝑘 ∈ ℕ*
6. a ≡ 𝑏(𝑚𝑜𝑑 𝑛) și 𝑐 ∈ 𝑍 ⇒ 𝑎 ∙ 𝑐 ≡ 𝑏 ∙ 𝑐(𝑚𝑜𝑑 𝑛)
7. a ≡ 𝑏(𝑚𝑜𝑑 𝑛) și 𝑐 ∈ 𝑍 ⇒ 𝑎 ∙ 𝑐 ≡ 𝑏 ∙ 𝑐(𝑚𝑜𝑑 𝑛𝑐)
8. a𝑐 ≡ 𝑏𝑐(𝑚𝑜𝑑 𝑛) și (c,n)=1⇒ 𝑎 ≡ 𝑏(𝑚𝑜𝑑 𝑛)
9. a𝑐 ≡ 𝑏𝑐(𝑚𝑜𝑑 𝑛) și 𝑐 ∈ 𝑍 ∗ ⇒ 𝑎𝑛 ≡ 𝑏(𝑚𝑜𝑑 𝑛)
10. a≡ 𝑏(𝑚𝑜𝑑 𝑛) și d |𝑛 ⇒ 𝑎 ≡ 𝑏(𝑚𝑜𝑑 𝑛)
11. a≡ 𝑏(𝑚𝑜𝑑 𝑛) și d|a, d|n ⇒ 𝑑 | 𝑏
12. Mica Teorema a lui Fermat
Pentru 𝑎𝜖𝑍, (𝑎, 𝑝) = 1, p numar prim avem:
𝑎𝑝−1 ≡ 1(𝑚𝑜𝑑 𝑝) sau 𝑎𝑝 ≡ 𝑎(𝑚𝑜𝑑 𝑝)
VI.2 Aplicaţii
Problema 1. Arătaţi că 𝐴 = 340 − 240 ⋮ 5.
Soluţia 1. 𝑢. 𝑐. (340 = 1 şi 𝑢. 𝑐(240 ) = 6 deci 𝐴 ⋮ 5.
Soluţia 2. (cu ≡)
34 ≡ 1(𝑚𝑜𝑑 5) ⇒ (34 )10 ≡ 110 (𝑚𝑜𝑑 5) ⇒ 340 ≡ 1(𝑚𝑜𝑑 5).
24 ≡ 1(𝑚𝑜𝑑 5) ⇒ (24 )10 ≡ 110 (𝑚𝑜𝑑 5) ⇒ 240 ≡ 1(𝑚𝑜𝑑 5).
Deci, pe baza P4: 340 − 240 ≡ 1 − 1 = 0(𝑚𝑜𝑑 5).
Problema 2. Demonstraţi că ecuaţia 2𝑥 + 7𝑦 = 19 𝑧 nu are soluţii în mulţimea numerelor

naturale.
Soluţie: 19 ≡ 1(𝑚𝑜𝑑 3) ⇒ 19 𝑧 ≡ 1(𝑚𝑜𝑑 3)
2𝑥 + 7𝑦 ≡ [(−1)𝑥 + 1](𝑚𝑜𝑑 3] deci:
 𝑥-par ⇒ 2𝑥 + 7𝑦 ≡ 29𝑚𝑜𝑑 3)
 𝑥-impar ⇒ 2𝑥 + 7𝑦 ≡ 0(𝑚𝑜𝑑 3)
Problema 3. Să se rezolve în ℕ × ℕ × ℕ ecuaţia: 3𝑥 + 4𝑦 = 5 𝑧 (I.V. Maftei, 1979)
Soluţie: Luăm modulo 4 termenii egalităţii:
5 𝑧 ≡ 1(𝑚𝑜𝑑 4) şi 4𝑦 ≡ 0(𝑚𝑜𝑑 4) deci 3𝑥 ≡ 1(𝑚𝑜𝑑 4) deci 𝑥 este par, 𝑥 = 2𝑥1 . Altfel, 32𝑘+1 =
3 ⋅ 32𝑘 ≡ 3 ⋅ 1(𝑚𝑜𝑑 4) sau 32𝑘+1 ≡ (𝑚𝑜𝑑 4), ce nu convine.
Luăm modulo 3 termenii egalităţii: 3𝑥 ≡ 0(𝑚𝑜𝑑 3), 4𝑦 ≡ 1(𝑚𝑜𝑑 3), deci 5 𝑧 ≡ 1(𝑚𝑜𝑑 3, de unde

𝑧 număr par, întrucât dacă 𝑧 = 2𝑘 + 1 am avea 52𝑘+1 = 5 ⋅ (52 )𝑘 = 5 ⋅ 25𝑘 = 5 ⋅ (𝑀3 + 1)𝑘 ≡ 5 ⋅
1 ≡ 2(𝑚𝑜𝑑 3), situaţie care nu convine.
În concluzie 4𝑦 = 52𝑥1 − 32𝑥1 = (5𝑥1 − 3𝑥1 )(5𝑥1 + 3𝑥1 ), de unde (5𝑥1 − 3𝑥1 ) = 2𝛼 și
(5𝑥1 + 3𝑥1 ) = 2𝛽 cu 𝛼 + 𝛽 = 2𝑦.
35
5 𝑧1 = 2𝛽−1 (2𝛼−𝛽 + 1) ⇒ 𝛽 = 1
Din {
3𝑥1 = 2𝛽−1 (2𝛼−𝛽 − 1) ⇒ 𝛼 = 2𝑦 − 1
𝑧1 𝛼−1 𝑧1 2𝑦−2 𝑦−1 𝑧1

{5𝑥1 = 2 𝛼−1 + 1 sau { 5𝑥1 = 22∝−2 + 1 adică {4𝑦−1 = 5𝑥1 − 1 , adică
3 =2 −1 3 =2 −1 4 =3 +1
4𝑦−1 − 1 = (3 + 1)𝑦−1 − 1 = 𝑀3 + 1 − 1 = 𝑀3
Convine: 𝑦 − 1 = 1 ⇒ 𝑦 = 2 ⇒∝= 1 ⇒ 𝑥 = 𝑦 = 𝑧 = 2 soluție.
Problema 4. Arătați că 𝑥 5 − 𝑦 2 = 4 nu are soluții întregi.
Soluție: Considerăm ecuația modulo 11:
(𝑥 5 )2 = 𝑥 11−1 ≡ 𝑡(𝑚𝑜𝑑 11), 𝑡 ∈ {0; 1}, ∀𝑥 ∈ 𝑍, deci 𝑥 5 ≡ 𝑠(𝑚𝑜𝑑 11), 𝑠 ∈ {−1; 0; 1}
𝑥 5 − 4 ≡ 𝑞(𝑚𝑜𝑑 11), 𝑞 ∈ {6; 7; 8}
𝑦 2 ≡ 𝑟(𝑚𝑜𝑑 11), 𝑟 ∈ {0; 1; 3; 4; 5; 9} deci ecuația nu are soluții.
Problema 5. 3x − 2y = 7
Soluție: Presupunem 𝑦 ≥ 3; considerăm ecuația modulo 8 ⇒ 3𝑥 ≡ 7(𝑚𝑜𝑑 8), însă 3𝑥 ≡ 3( 𝑚𝑜𝑑 8)

sau 3𝑥 ≡ 1(𝑚𝑜𝑑 8) (x par sau impar)
Rămâne cazul 𝑦 = 0, 𝑦 = 1, 𝑦 = 2 care sunt imediate. Soluția: (𝑥, 𝑦) = (2,1)
Problema 6: Care este restul împărțirii 6768 ∙ 6867 la 21.
Soluție: 67 ≡ 4(𝑚𝑜𝑑 21), 68 ≡ 5(𝑚𝑜𝑑 21) ⇒ 6768 ≡ 468 (𝑚𝑜𝑑 21) și 6867 ≡ 567 (𝑚𝑜𝑑 21). Cum
însă 20 ≡ −1(𝑚𝑜𝑑 21) avem: 4 ∙ 2067 ≡ −4 ≡ 17(𝑚𝑜𝑑 21). Restul cerut este deci 17.
Problem 7: Prin împărțire la 5 a unui număr se obține restul 2, pătratul său prin împărțire la 25, dă
restul 24, iar cubul său, împărțit la 125, dă restul 93. Care este numărul?
Soluție: 𝑛 ≡ 2(𝑚𝑜𝑑 5) ⇒ 𝑛 = 5𝑘 + 2, 𝑛2 ≡ 24(𝑚𝑜𝑑 25) ⇒ 𝑛 = 25𝑦 + 7, 𝑛3 = 93(𝑚𝑜𝑑 125)

⇒ 𝑛 = 125𝑞 + 7
36
VII. PROBLEME DE GEOMETRIE
VII1. Problemă de geometrie
Fie ∆𝐴𝐵𝐶 cu 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶) = 90° si 𝐴𝐵 = 2𝐴𝐶.

In punctul B se construieste o perpendiculara pe dreapta AB pe care se considera
punctul D astfel incat 𝐵𝐷 = 𝐴𝐵 iar punctele A si D sunt de o parte si de alta a dreptei BC.
Fie 𝐸 ∈ 𝐵𝐶 astfel incat 𝐷𝐸 = 𝐷𝐵.
Aratati ca 𝐴𝐸 ⊥ 𝐵𝐶.
Prof.Adrian BUD, LICEUL TEORETIC NEGREȘTI OAȘ
Supliment GM 5/2017
Soluție
Fie M mijlocul segmentului AB si {𝑃} = 𝐵𝐶 ∩

𝐷𝑀.
𝐵𝐴
Astfel 𝐵𝑀 = 2 = 𝐴𝐶
∆𝐷𝐵𝑀 𝐷𝐵 = 𝐵𝐴 𝐶𝐶
{ } ⇒ ∆𝐷𝐵𝑀 ≡ ∆𝐵𝐴𝐶
∆𝐵𝐴𝐶 𝐵𝑀 = 𝐴𝐶
⟹ 𝑚(∢𝑀𝐷𝐵) = 𝑚(∢𝐶𝐵𝐴)
𝑚(∢𝑀𝐵𝑃) + 𝑚(∢𝐵𝑀𝑃)
= 𝑚(∢𝑀𝐷𝐵) + 𝑚(∢𝐵𝑀𝐷)
= 90° ⇒ 𝑫𝑴 ⊥ 𝑩𝑬
In ∆𝐷𝐸𝐵 isoscel avem
DP inaltime ⟹ DP mediana deci P este mijlocul lui EB.
𝑀𝑃 ∥ 𝐴𝐸
In ∆𝐴𝐸𝐵 avem MP linie mijlocie⟹ { astfel ca 𝐴𝐸 ⊥ 𝐵𝐶.
𝑀𝑃 ⊥ 𝐵𝐸
37
VII2. Problemă de geometrie
̂ ) = 𝟗𝟎° . Pe dreapta
Se consideră triunghiul dreptunghic isoscel 𝑨𝑩𝑪 cu 𝒎(𝑨𝑩𝑪
perpendiculară în 𝑩 pe 𝑨𝑩 se consideră punctul 𝑫 astfel încât punctele A și D sunt de aceași
parte a dreptei BC iar 𝑨𝑫 = 𝑩𝑪. Determinați măsura unghiului 𝑩𝑨𝑫̂.
Prof.Adrian BUD, LICEUL TEORETIC NEGREȘTI OAȘ

Sorana Ionescu Olimpiada de matematică faza județeană 2016.
Soluție
Fie ∆𝐴𝐵𝑀 dreptunghic isoscel

∆𝐴𝐵𝑀 ≡ ∆𝐵𝐴𝐶(𝐶𝐶) ⟹ 𝑀𝐴 = 𝐵𝐶(= 𝐴𝐷)
𝑚(∢𝐴𝐵𝐷) = 𝑚(∢𝐷𝐵𝐶) − 𝑚(∢𝐴𝐵𝐶)
= 90° −45° = 45°
𝑚(∢𝑀𝐵𝐷) = 𝑚(∢𝑀𝐵𝐴) − 𝑚(∢𝐷𝐵𝐴)

= 90° −45° = 45° = 𝑚(∢𝐴𝐵𝐷)
∆𝐵𝑀𝐷 ≡ ∆𝐵𝐴𝐷(𝐿𝑈𝐿) ⟹ 𝑀𝐷 = 𝐴𝐷(= 𝐴𝑀)

Se obține imediat că ∆𝐴𝐷𝑀 este
echilateral.
𝑚(∢𝐷𝐴𝑀) = 60° ⟹
𝑚(∢𝐷𝐴𝐵) = 𝑚(∢𝐷𝐴𝑀) + 𝑚(∢𝑀𝐴𝐵)
= 60° + 45° = 105°
38
VIII. PROBLEME PROPUSE
VIII.1 Probleme propuse
Prof.dr. Ovidiu T. POP, COLEGIUL NAȚIONAL „MIHAI EMINESCU” SATU

MARE
1. Există numere a,b∈Z astfel încât a+b să fie par şi 𝑎2 +𝑏 2 să fie impar?
Soluţie. Suma (a+b)+( 𝑎2 +𝑏 2 )=a(a+1)+b(b+1) este un număr par, deci numerele a+b şi
𝑎2 +𝑏 2 au aceeaşi paritate. Răspunsul este negativ.
2. Există numere a,b,c∈Z astfel încât a+b, b+c, c+a să fie toate impare?
Soluţie. Suma (a+b)+(b+c)+(c+a)=2(a+b+c) este un număr par, deci răspunsul este negativ.
3. Fie patrulaterul convex ABCD, M,N mijloacele diagonalelor AC, respectiv BD. Să se
arate că:
𝐵𝐴+𝐵𝐶
a) BM< ;
2
𝑝
b) MN<2, unde p este semiperimetrul patrulaterului.
Soluţie. a) Fie E simetricul lui B faţă de M. Atunci patrulaterul ABCE este paralelogram, deci
MB≡ME şi AB≡CE. În triunghiul ∆BEC avem că BE<CB+CE şi ţinând seama de
congruenţele de mai sus obţinem că 2BM<CB+AB, de unde rezultă a). b) Folosind a) în
𝐵𝐴+𝐵𝐶 𝐷𝐴+𝐷𝐶 𝐵𝑀+𝐷𝑀
triunghiurile ∆ABC, ∆ADC şi ∆MBD avem BM< , DM< , respectiv MN< ,
2 2 2
de unde după înlocuiri, se obţine inegalitatea de la b).
39
03 - 08 iulie 2017
1. Fie S suma divizorilor naturali ai numărului 2016.

a) Să se arate că S se poate scrie ca o sumă de trei numere naturale pătrate
perfecte.
b) Să se arate că produsul tuturor divizorilor naturali ai numărului 2016 este
un cub perfect.
2. Se consideră triunghiul ABC cu m(∡A) > 90°. În interiorul unghiului ∡BAC
se consideră semidreptele (Ax, și (Ay încât m( ∡BAx) = m(∡CAy). Notăm cu
M mijlocul laturii BC și cu P și Q picioarele perpendicularelor din C pe
semidreptele (Ax, respectiv pe (Ay .
a) Demonstrați că triunghiul MPQ este isoscel.
b) Sunt pe același cerc punctele P, Q, R, S, unde R și S sunt picioarele

perpendicularelor din B pe semidreptele (Ax, și (Ay?
1. Justificați dacă există nouă numere naturale prime diferite două câte două a
căror sumă să fie 125.
2. Fie patrulaterul convex ABCD cu M și N mijloacele diagonalelor AC,

respectiv BD. Să se arate că:
a) BM < BA+BC
2
;
b) MN < p2, unde p este semiperimetrul patrulaterului.
3. Fie ∆ABC cu m(∢BAC) = 90° și AB = 2AC. În punctul B se construiește o

perpendiculară pe dreapta AB pe care se consideră punctul D astfel încât
𝐵𝐷 = 𝐴𝐵 iar punctele A și D sunt de o parte și de alta a dreptei BC. Fie 𝐸 ∈ 𝐵𝐶
astfel încât 𝐷𝐸 = 𝐷𝐵. Arătați că AE ⊥ BC.
1. prof.dr. Muntean Doina
2. prof.dr. Braica Petru
3. prof. Pop Virgil
4. prof.dr. Pop Ovidiu
5. prof. Bud Adrian
40
SOLUȚII LA CONCURSUL INDIVIDUAL 2017
03 - 08 iulie 2017
1.
a) 2016 = 25 ∙ 32 ∙ 71 .
26 −1 33 −1 72 −1
𝑆 = 2−1 ∙ 3−1 ∙ 7−1 = 63 ∙ 13 ∙ 8 = 13 ∙ 14 ∙ 9 ∙ 4 = 13 ∙ 14 ∙ 36 = 13 ∙ 36 ∙ (13 + 1) = 132 ∙ 62 +
13 ∙ 62 = 132 ∙ 62 + (9 + 4) ∙ 62 = 132 ∙ 62 + 9 ∙ 62 + 4 ∙ 62 = (13 ∙ 6)2 + (3 ∙ 6)2 + (2 ∙ 6)2 =
782 + 182 + 122
b) Numărul divizorilor lui 2016 este 𝑁 = (5 + 1) ∙ (2 + 1) ∙ (1 + 1) = 6 ∙ 3 ∙ 2 = 36
Notăm divizorii numărului 2016 cu d1, d2, ..., d36. Deoarece 1 și 2016 sunt și ei divizori și
𝑑 2016 𝑑 2016 𝑑 2016
considerând 𝑑1 < 𝑑2 < ⋯ < 𝑑36 , putem scrie 11 = 𝑑 , 12 = 𝑑 , ... , 136 = 𝑑 . Înmulțind termen
36 35 1
2016 2016 2016 201636
cu termen se obține: 𝑑1 ∙ 𝑑2 ∙ … ∙ 𝑑36 = 𝑑1
∙ 𝑑 ∙ …∙ 𝑑36
⇔ 𝑑1 ∙ 𝑑2 ∙ … ∙ 𝑑36 = 𝑑 ⇔(𝑑1 ∙
2 1 ∙𝑑2 ∙…∙𝑑36
𝑑2 ∙ … ∙ 𝑑36 )2 = 201636
Atunci 𝑑1 ∙ 𝑑2 ∙ … ∙ 𝑑36 = 201618 = ((2016)6 )3.
2. a) Se alege mijlocul laturii AC, notat cu N și se demonstrează că triunghiul MNP e

congruent cu triunghiul MNQ, cazul LUL, latura MN e comună, PN și QN sunt mediane
corespunzătoare ipotenzei AC în triunghiurile dreptunghice CPA și CQA iar unghiurile
∡MNP și ∡MNQ se calculează în funcție de unghiul A și unghiul ∡BAx. Din congruența
trunghiurilor se obtține concluzia.
41
b) Se demonstrează analog că MR = MS, după care MR = MP deci punctul M e egal
depărtat de PQRS deci răspunsul e afirmativ.
3. Dacă între cele nouă numere prime îl vom considera pe 2 vom avea 8 numere prime
impare iar suma lor va fi un număr par, deci suma nu va putea fi 125. Dacă nu îl vom
considera pe 2 atunci suma primelor nouă numere prime este: 3 + 5 + 7 + 11 + 13 + 17 + 19 +
23 + 29 = 127 > 125.
4. a) Fie E simetricul lui B faţă de M. Atunci patrulaterul ABCE este paralelogram, deci MB
≡ ME şi AB ≡ CE. În triunghiul ∆BEC avem că BE < CB + CE şi ţinând seama de
congruenţele de mai sus obţinem că 2BM < CB + AB, de unde rezultă a).
BA+BC DA+DC
b) Folosind a) în triunghiurile ∆ABC, ∆ADC şi ∆MBD avem BM < 2
, DM < 2
,
BM+DM
respectiv MN < 2
, de unde după înlocuiri, se obţine inegalitatea de la b).
5.
Fie M mijlocul segmentului AB și {P} = BC ∩ DM.

BA
Astfel BM = 2
= AC
∆𝐷𝐵𝑀 DB = BA CC
{ } ⇒ ∆DBM ≡ ∆BAC ⟹ m(∢MDB)
∆𝐵𝐴𝐶 BM = AC
= m(∢CBA)
m(∢MBP) + m(∢BMP) = m(∢MDB) + m(∢BMD)

= 90° ⇒ DM ⊥ BE
În ∆DEB isoscel avem DP înălțime ⟹ DP mediana

deci P este mijlocul lui EB. În ∆AEB avem MP
linie mijlocie ⟹ { 𝑀𝑃 ∥ 𝐴𝐸 astfel că AE ⊥ BC.
𝑀𝑃 ⊥ 𝐵𝐸
42
CONCURSUL PE ECHIPE 2017
Tabăra națională de matematică LIONS SOMEȘ SATU MARE
03 - 08 iulie 2017
1. Să se rezolve în Q+ ecuația {3𝑥+5

𝑥+2
3𝑥+2
} + [ 𝑥+1 ] = 2, (7) unde {𝑥} respectiv [𝑥]reprezintă
partea fracționară, respectiv partea întreagă a numărului rațional pozitiv 𝑥.
2. Să se rezolve în Z ecuațiile:
a) 17𝑥 − 58𝑦 = 11;
b) 3𝑥 + 5𝑦 − 7𝑧 = 13.
3. Arătați că ecuația: x2 + y2 = 2019, nu are soluții în 𝒁 × 𝒁.
4. Fie triunghiul isoscel ABC cu BC = AC. Mediatoarea segmentului [BC]

intersectează latura [AB] în punctul D astfel ca AC = AD. Să se găsească măsurile
unghiurilor triunghiului ABC.
5. a) Există numere a, b ∈ Z astfel încât a + b să fie par şi a2 + b2 să fie impar?
b) Există numere a, b, c ∈ Z astfel încât a + b, b + c, c + a să fie toate impare?
6. Unde este situat Muzeul Țării Oașului?
7. În ce an s-a înființat Muzeul Țării Oașului?
8. În câte secțiuni este împărțit Muzeul Țării Oașului? Precizați-le.
9. Prin ce este reprezentată arhitectura tradițională la Muzeul Țării Oașului?
10. Care este cea mai „vie” parte a Muzeului Țării Oașului? Justificați.
11. Ce este olăritul și care sunt resursele necesare olăritului?
12. Descrieți procesul de modelare a obiectelor cu ajutorul olăritului? (cel mult 25

de cuvinte)
13. Miercuri, elevii participanți la Tabăra Națională de Matematică „LIONS

SOMEȘ” Satu Mare 2017, merg în excursie în Țara Oașului. Aceștia pornesc
din fața Liceului Teoretic German „Johann Ettinger” din Satu Mare la ora 1450,
iar autocarul circulă cu viteza medie de . Se face o pauză de răcorire cu o
înghețată timp de 15 minute, iar pentru vizitarea Muzeului Țării Oașului, se
alocă o oră și un sfert. Știind că la întoarcere viteza medie cu care circulă
autocarul este , stabiliți ora la care ajung elevii înapoi la liceu.
43
14. Diese Wörter sind versteckt:
44
1. prof.dr. Muntean Doina

2. prof. Bud Adrian
3. prof.dr. Braica Petru
4. prof. Pop Virgil
5. prof.dr. Pop Ovidiu
6.-13. prof. Dumitru Lorena
6.-13. prof. Peto Melinda
14. prof. Onciu Camelia
14. prof. Reiz Maria
14. prof. Szekely Sandor
45
SOLUȚII LA CONCURSUL PE ECHIPE 2017
03 - 08 iulie 2017
2. a) 17𝑥 − 58𝑦 = 11
17 1 1 1 1
Aproximăm fracția 58 = 58 = 7 = 1 = 1
3+ 3+ 3 3+ 1
17 17 2+ 2+ 1
7 2+
3
1 17 1 5
Dacă renunțăm la ultima fracție 3 se obține o aproximare a lui 58 ≅ 1 = 17
3+
2
Astfel 𝑚 = 5 și 𝑛 = 17 și soluția particulară 𝑆 = {(𝑥0 = 17 ∙ 11, 𝑦0 = −5 ∙ 11)},

adică 𝑆 = {(𝑥0 = 187, 𝑦0 = −55)}.
Ecuația devine 17𝑥 − 58𝑦 = 17 ∙ 187 − 58 ∙ 55 ⟺ 17(𝑥 − 187) = 58(𝑦 − 55)
Deoarece 17 nu este multiplu de 58 rezultă că 𝑥 − 187 ⋮ 58 ⟺ 𝑥 − 187 = 58𝑘, 𝑘 ∈ 𝑍
Astfel 𝑥 = 58𝑘 + 187, 𝑘 ∈ 𝑍 și imediat 𝑦 = 17𝑘 + 55, 𝑘 ∈ 𝑍
Soluția generală a ecuației este 𝑆 = {(58𝑘 + 187, 17𝑘 + 55)}, 𝑘 ∈ 𝑍
𝑏) 3𝑥 + 5𝑦 − 7𝑧 = 13
Ecuația este echivalentă cu
3𝑥 + 5𝑦 + 3𝑧 − 10𝑧 = 13 ⟺ 3(𝑥 + 𝑧) + 5(𝑦 − 2𝑧) = 13
Notăm 𝑥 + 𝑧 = 𝛼 și 𝑦 − 2𝑧 = 𝛽 cu 𝛼, 𝛽 ∈ 𝑍
Ecuația devine 3𝛼 + 5𝛽 = 13 cu (1,2) este o soluție particulară a ecuației.
Astfel 𝑥 + 𝑧 = 1 ⟺ 𝑥 = 1 − 𝑧 și 𝑦 − 2𝑧 = 2 ⟺ 𝑦 = 2𝑧 + 2
Considerând z ca o variabila oarecare 𝑘 ∈ 𝑍, soluția generală a ecuației este
46
𝑆 = {(1 − 𝑘, 2𝑘 + 2, 𝑘)}, 𝑘 ∈ 𝑍.
3. Presupunem că ar exista soluții pentru ecuația din enunț.

Pentru orice x număr întreg are loc x2≡ 0; 1(mod 4) și analog y2≡ 0; 1(mod 4) .
Acum aplicăm proprietatea ; din a≡ x(mod n) și b≡ y(modn) rezultă a + b ≡ x + y(mod n);
obținem că: x2+y 2 ≡ 0; 1 sau 2(mod 4) . Pe de altă parte 2019 ≡ 3(mod 4), de unde
contradicția.
Întrucât presupunerea făcută duce la contradicție problema este rezolvată.
4. În ∆ABC, BC = AC ⇒ m(∢BAC) = m(∢ABC) = x°. Fie M mijlocul segmentului [AC] DM

este mediatoare segmentului [BC] ⇒ ∆DCB este isoscel cu DC = DB ⇒ m(∢DCB) =
m(∢DBC) = x° ⇒ m(∢BDC) = 180° − 2x° ⇒ m(∢ADC) = 2x° ⇒ m(∢ACD) = 2x°(AC = AD).
În ∆ABC, m(∢BAC) + m(∢ABC) + m(∢ACB) = 180° ⇒ x = 36°. Soluție: 36°; 36°; 108°.
5. a) Suma (a + b) + (𝑎2 + 𝑏 2 ) = a(a + 1) + b(b + 1) este un număr par, deci numerele a + b şi

𝑎2 + 𝑏 2 au aceeaşi paritate. Răspunsul este negativ.
b) Suma (a + b) + (b + c) + (c + a) = 2(a + b + c) este un număr par, deci răspunsul este

negativ.
6. Muzeul Țării Oașului se află în apropierea centrului orașului Negrești Oaș, județul Satu Mare.
7. Muzeul Țării Oașului s-a înființat în anul 1966.
8. Acesta este împărțit în două secțiuni: Muzeul în aer liber și Galeria de artă ”Dr. Mihai Pop”.
9. Arhitectura tradițională este reprezentată prin biserica de lemn de la Lechința, case din Racșa,
Moișeni, Negrești, Casa olarului din Vama și două case moleculare din Gherța Mică.
10. Cea mai „vie” parte a muzeului este reprezentată de instalațiile tehnice în special cele acționate de
apă deoarece oameni vin să macine la moară, spală la vultoare, prelucrează țesuturile de lână la piuă și
produc ceramica.
11. Olăritul este procesul de modelare a obiectelor din lut, iar resursele necesare olăritului sunt roata
olarului, cuptorul de ars, malaxorul și resurse pentru vopsit/decorat.
12. Pregătirea argilei (lutului) pentru modelare, modelarea argilei cu ajutorul roatei de modelat,
uscarea vaselor, înmuierea în albeala (angoba), introducerea vaselor la cuptor, ornamentarea vaselor.
13. Elevii se întorc la cămin la ora 1835 de minute.
14.
47
Diese Wörter sind versteckt:
BUCHT INSEL GEBIRGE

BERG HüGEL
TEMPEL KANNIBALENDORF
BRüCKE BAUM
PIRAT BURG VULKAN

SCHATZ WALD
48
2018
IX. CLASE DE NUMERE ÎNTREGI
Prof.dr.Valerica Doina MUNTEAN, ISJ SATU MARE

IX.1 Numerele norocoase Ulam
Numerele norocoase Ulam sunt numerele ce rămân după trecerea tuturor numerelor naturale
printr-o sită ale cărei etape sunt: începând cu șirul întregilor pozitivi, următorul număr după 1
este 2; toate numerele pare sunt eliminate, următorul rămas după 1 este 3; fiecare al treilea
număr din șir este eliminat, următorul rămas după 1 este 7; fiecare al 7-lea număr din șirul
rămas este eliminat ș.a.m.d.
IX.2 Problemă propusă
Notăm cu M mulțimea numerelor norocoase.
a) Dacă scriem în ordine crescătoare numerele mulțimii M, care sunt primele 7 numere
norocoase?
b) Aflați numărul de divizori naturali al celui de-al 7-lea număr norocos.
c) Fie 𝑆 suma divizorilor naturali ai celui de-al 7-lea număr norocos. Să se arate că 8𝑆 este un
număr natural pătrat perfect.
Soluție:
a) Primele 7 numere norocoase: 1, 3, 7, 9, 13, 15, 21.
b) Al 7-lea număr norocos este 21 = 31 ∙ 71 .
Numărul de divizori al numărului 21 este (1 + 1)(1 + 1) = 4.
32 −1 72 −1
c) 𝑆 = ∙ = 4 ∙ 8 = 25
3−1 7−1
8𝑆 = 8 ∙ 25 = 23 ∙ 25 = 28 = (24 )2 .
49
X. CONSTRUCȚII GEOMETRICE
Prof. KOCZINGER Éva, LICEUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC „ HÁM

JÁNOS” SATU MARE
X.1 Ce înseamnă construcția?
Construcții euclidiene: - folosește numai rigla (fără unități de măsură) și compasul
Pași elementari de construcții:
-prin două puncte construite se poate construi o dreaptă ( și numai una)
-construcția unui cerc cu mijloc și rază dată
-determinarea punctului de intersecție a două drepte construite
- determinarea punctelor de intersecție a unui cerc și o dreaptă construită
- determinarea punctelor de intersecție a două cercuri contruite
Construcția euclidiană constă în repetarea finită a acestor pasuri elementare de

construcții.
O figură este constructibilă, dacă se poate obține prin repetarea nr finit de ori a
pasurilor elelmentare.
Lorenzo Mascheroni (1750-1800) a demonstrat: Contrucțiile euclidiene pot fi efectuate

numai cu compasul .
Poncelet- Steiner: Construcțiile geometrice pot fi efectuate numai cu rigla.
X.2 Construcții imposibile

- Cuadratura cercului
- Dublarea cubului
- Trisecțiunea unghiului
- Construcția poligonului regulat de 7 laturi
X.3 Construcții de bază

Trebuie cunoscute următoarele construcții simple:
1. Construcția unui segment de lungime dată (copierea segmentului)
2. Construcția unui unghi de măsură dată (copierea unui unghi)
3. Mediatoarea unui segment
4. Construcția unei drepte perpendiculară pe o dreaptă dată (2 cazuri)
50
5. Cercul circumscris unui triunghi (Cercul care trece prin 3 puncte necoliniare)
6. Determinarea centrului unui cerc
7. Construcția unei drepte ce trece printr-un punct și este paralelă cu o dreaptă dată
8. Construcția unui triunghi, dacă se cunosc două laturi și unghiul opus laturii mai mari
9. Bisectoarea unui unghi
10. Construcția cercului înscris într-un triunghi
11. Construcția unor unghiuri de măsuri specifice: 60, 30, 15, 90, 45, 75, 150, 120, 135
12. Construcția tangentei la un cerc într-un punct al cercului
13. Construcția tangentelor la cerc dintr-un punct exterior
X.4 Rezolvarea problemelor de construcții geometrice

1. Analiza
2. Construcția
3. Demonstrația
4. Discuția
X.5 Probleme
1. Să se construiască un triunghi dreptunghic cunoscând suma lungimilor catetelor și
lungimea ipotenuzei
2. Să se construiască un triunghi cunoscând lungimile medianelor sale.
3. Să se construiască un triunghi dreptunghic la care se cunosc înălțimea și mediana

corespunzătoare ipotenuzei.
4. Să se construiască un triunghi ABC, dacă se cunoaște mijloacele B, C  ale laturilor  AC 

și  AB  precum și piciorul D al înălțimii duse din A .
5. Problema lui Napoleon: Să se împartă aria unui cerc în patru părți de arii egale cu ajutorul
arcelor.
51
XI. CUM SE COMPUNE O PROBLEMĂ DE OLIMPIADĂ
Prof. Adrian BUD, Liceul Teoretic Negrești Oaș
Fie ∆𝑨𝑩𝑪 isoscel cu 𝑨𝑩 = 𝑨𝑪 și 𝒎(∢𝑨𝑩𝑪) = 𝜶° . Se construiește

∆𝑫𝑩𝑪 cu 𝑫𝑪 = 𝑩𝑪 astfel încât 𝑫 se găsește în semiplanul determinat de
dreapta 𝑨𝑩 ce nu conține 𝑪, iar 𝒎(∢𝑩𝑪𝑫) = 𝜷° . Determinați 𝒎(∢𝑫𝑨𝑩).
Soluție
În ∆𝐴𝐵𝐶 isoscel 𝐴𝐵 = 𝐴𝐶 avem

𝑚(∡𝐵𝐴𝐶) = 180° − 2𝑚(∡𝐴𝐵𝐶) = 180° − 2𝛼
𝒎(∡𝑨𝑪𝑫) = 𝒎(∡𝑨𝑪𝑩) − 𝒎(∡𝑩𝑪𝑫) = 𝜶 − 𝜷
Fie ∆𝐴𝐵𝐸 echilateral.
𝒎(∡𝑬𝑩𝑪) = 𝒎(∡𝑬𝑩𝑨) − 𝒎(∡𝑪𝑩𝑨) = 𝟔𝟎° − 𝜶
𝑚(∡𝐸𝐴𝐶) = 𝑚(∡𝐵𝐴𝐶) − 𝑚(∡𝐵𝐴𝐸) = 180° − 2𝛼 − 60° = 120° − 2𝛼
În ∆𝐴𝐶𝐸 isoscel 𝐴𝐶 = 𝐴𝐸(= 𝐴𝐵) avem
180° − 𝑚(∡𝐸𝐴𝐶) 180° − (120° − 2𝛼)
𝑚(∡𝐴𝐸𝐶) = 𝑚(∡𝐴𝐶𝐸) = =
2 2
= 30° + 𝛼
𝑚(∡𝐵𝐸𝐶) = 𝑚(∡𝐵𝐸𝐴) + 𝑚(∡𝐴𝐸𝐶) = 60° + 30° + 𝛼 = 90° + 𝛼
Comparăm ∆𝐴𝐷𝐶 cu ∆𝐸𝐶𝐵

[𝑪𝑨] ≡ [𝑩𝑬]
∆𝑨𝑫𝑪 𝐿𝑈𝐿
{∢𝑨𝑪𝑫 ≡ ∢𝑬𝑩𝑪 (∗)} ⇒ ∆𝐴𝐷𝐶 ≡ ∆𝐸𝐶𝐵
∆𝑬𝑪𝑩
[𝑫𝑪] ≡ [𝑩𝑪]
52
De unde ⟹ 𝑚(∡𝐷𝐴𝐶) = 𝑚(∡𝐶𝐸𝐵) = 90° + 𝛼
𝑚(∡𝐷𝐴𝐵) = 𝑚(∡𝐷𝐴𝐶) − 𝑚(∡𝐵𝐴𝐶) = 90° + 𝛼 − (180° − 2𝛼) = 3𝛼 − 90°
CONDIȚIE (∗)
𝒎(∡𝑨𝑪𝑫) = 𝒎(∡𝑬𝑩𝑪)
𝜶 − 𝜷 = 𝟔𝟎° − 𝜶 ⟹ 𝜷 = 𝟐𝜶 − 𝟔𝟎°
OBS pentru 𝛼 = 40° si 𝛽 = 20° se obține problema 2 din lista scurtă ONM
2018 clasa a VI-a, autor prof. Braica Petru.
53
XII. ECUAŢII DIOFANTICE
Prof. Manuela POPESCU, COLEGIUL NAȚIONAL „DOAMNA STANCA”

SATU MARE
XII.1 Introducare
Aparent, o ecuaţie nu ridică mari probleme în studiul existenţei soluţiilor şi
determinarea acestora. Însă există ecuaţii cu o formă foarte simplă, care se
rezolvă cu dificultate sau nu se rezolvă. Aceste ecuaţii poartă numele
matematicianului grec Diofant, considerat “părintele algebrei”. Acesta s-a
născut în jurul anului 214 d. Hr. şi a trăit 84 de ani, după cum rezultă din
descifrarea “ghicitorii” de pe piatra sa funerară:
„Călătorule! Aici odihnesc osemintele
Unui om bun care a trăit
O viaţă lungă şi plină de virtuţi.
Copilăria lui a ţinut o şesime de viaţă.
Apoi a mai trăit o doisprezecime

Până când s-a însurat cu o femeie
Care nu i-a dăruit copii, decât după ce
A mai trecut a şaptea parte din viaţă,
Plus încă 5 ani.

Iar fiului său soarta i-a hărăzit
Să trăiască doar jumătate din viaţa părintelui
În mâhnire adâncă a murit bătrânul
Supravieţuind cu patru ani fiului său
Călătorule! Ştii câţi ani am eu

În această zi când îmi sfârşesc viaţa?”
54
În legătură cu o ecuaţie diofantică de forma 𝐸(𝑥1 , 𝑥2 , … , 𝑥𝑛 ) = 0, unde
𝐸(𝑥1 , 𝑥2 , … , 𝑥𝑛 ) este o expresie cu coeficienţi întregi, se pun următoarele
probleme:
- în ce condiţii are soluţii întregi;
- dacă ecuaţia are soluţii întregi, numărul lor este finit sau infinit;
- în condiţiile în care ecuaţia are soluţii întregi, cum se determină
mulţimea acestora.
Mulţimea soluţiilor ecuaţiei va fi: 𝑆 = {(𝛼1 , 𝛼2 , … , 𝛼𝑛 )|𝛼𝑖 ∈ 𝑍, 𝑖 = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛 ∧
𝐸(𝑥1 , 𝑥2 , … , 𝑥𝑛 ) = 0}.
XII.2 Exerciţii şi metode de rezolvare:
Metoda descompunerii
1. Determinaţi numerele întregi a şi b, ştiind că:
5a  2  2a  1  b  4  a  b  a  2  9
Soluţie: Ecuaţia devine: 5a  10  2ab  2b  4a  ab  2b  9  a  ab  9  10 

a  1  b  1
Se disting cazurile:
Caz 1: a  1 şi 1  b  1
Caz 2: a  1 şi 1  b  1.
Mulţimea soluţiilor va fi: S   1,0; 1,2
x y
2. Aflaţi unde x,y sunt soluţiile întregi ale ecuaţiei: xy  5x  7 y  2046
Soluţie: Ecuaţia devine: x  7 y  5  2011 . Dar 2011 este număr prim, de
unde distingem cazurile: x  7  1 , y  5  2011 sau x  7  2011 , y  5  1 .
x  y  2014,2010
Deci
55
Metoda parametrică
1. Arătaţi că ecuaţia x  67 y  2010 are o infinitate de soluţii în mulţimea

2
numerelor întregi.
Soluţie: Se observă că 2010  2  5  3  67 . Ecuaţia devine: x  67  30  y  ceea

2
ce implică 67  30  y  - pătrat perfect. Cum y este număr întreg

30  y  67k 2 , k  Z , adică y  30  67k 2 , k  Z , respectiv x  67k . Într-adevăr
ecuaţia are o infinitate de soluţii şi S  67k ,30  67k  k  Z 

2
Folosirea inegalităţilor
2 xy
 y2  7
1. Determinaţi numerele întregi pozitive x şi y pentru care: 2 x  1 .
(Etapa locală Caraş-Severin)
2 xy 2x y2  7
 y 7
2 
Soluţie: 2 x  1  2x  1 y
2x 2x y2  7
0 1 0  1
Fracţia 2 x  1 este subunitară, ceea ce implică 2x  1 y .
y2  7
0
Din y se obţine y  3 (1)
y2  7
1
Din y se obţine y   y  1  7, y  0 , ceea ce implică y  1,2,3 (2)
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă y  3 , după care x  1 .
Ecuaţii diofantice liniare
1. Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia: 3x  4 y  7
Soluţie: Ecuaţia este echivalentă cu 3x  1  4 y  1  0 .
De aici x  14  x  1  4k  x  4k  1
3  4k  4 y  1  0  y  1  3k  y  3k  1
56
Mulţimea soluţiilor este S  4k  1,3k  1 k  Z 
XII.3 Probleme propuse
1. Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia: 2 x  3 y  5

57
XIII. CALCULUL UNOR SUME
Prof. Traian TĂMÎIAN, LICEUL TEORETIC CAREI
XIII.1 Proprietăți. Formule utile

n
Notăm a
k 1
k  a1  a2  ...  an
4
Exemple. Ex1) k
k 1
2
 12  22  32  42  30
10
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 10
Ex2)  ( k  k  1)  (1  2 )  ( 2  3)  ...  (10  11)  1  11  11
k 1
n n n
Proprietăţi. P1)  (ak  bk )   ak   bk
k 1 k 1 k 1
n n
P2)  pa
k 1
k  p  ak
k 1
n
n(n  1)
Formule utile. F1)  k  1  2  ...  n 
k 1 2
n
n(n  1)(2n  1)
F2) k
k 1
2
 12  22  ...  n 2 
6
n
n(n  1) 2
F3) k
k 1
3
 13  23  ...  n3  [
2
]
XIII.2 Aplicaţii
I) Calculaţi sumele :
100 n n
1 1 1 1
1) S   (  ) ; 2) S   ; 3) S   ;
k 1 k k 1 k 1 ( 2k  1)(2k  1) k 1 (3k  2)(3k  1)
n
1 n
2k  1
4) S   ; 5) S   2
k 1 ( 4k  3)(4k  1) k 1 k ( k  1)
2
58
II) Calculaţi sumele :
n
1) S   k (k  2) ; 2) S  1 2  2  3  ...  n(n  1) ; 3) S  1  3  5  ...  (2n  1)
k 1
n n
4) S   2k (3k  2) ; 5) S   3k (2k 2  4)
k 1 k 1
59
XIV. PUNCTE COLINIARE
Prof. Cristian GUȚ, ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 CAREI
XIV.1 Metode de abordare

Având în vedere că noţiunea legată de punctele coliniare apare atât la concursurile de
matematică cât şi la evaluarea naţională iar mulţi dintre copii întâmpină dificultaţi în a aborda
o astfel de temă , mi-am propus să abordez coliniaritatea a trei puncte pe baza informaţiilor
care apar în geometria de clasa VI-a.
În funcţie de datele problemei eu am găsit trei modalităţi de abordare:
Metoda I
Dacă se dau trei puncte distincte A,B,C şi are loc una dintre relaţiile
𝐴𝐵 = 𝐴𝐶 + 𝐵𝐶 sau
𝐴𝐶 = 𝐴𝐵 + 𝐵𝐶 sau
𝐵𝐶 = 𝐴𝐶 + 𝐴𝐵
atunci punctele A, B, C sunt coliniare.
Metoda II
Dacă se dau trei puncte distincte A,B,C şi dacă :
𝑚(∢𝐴𝐵𝐶) = 180° sau
𝑚(∢𝐵𝐴𝐶) = 180° sau
𝑚(∢𝐵𝐶𝐴) = 180°
atunci punctele A, B, C sunt coliniare.
Metoda III
Dacă se dau trei puncte distincte A, B, C şi arătăm că ele aparţin aceleaşi drepte , atunci ele
sunt coliniare.
60
XIV.2 Puncte coliniare-probleme
1) Fie punctele A, B, C coliniare astfel încât 𝐴𝐵 = 7,2 𝑐𝑚, 𝐵𝐶 = 8,1 𝑐𝑚 să se calculeze

lungimea segmentului AC.
2) Fie punctele P, Q, R distincte, 𝑃𝑄 = 4𝑐𝑚, 𝑄𝑅 = 7 𝑐𝑚 și 𝑃𝑅 = 11𝑐𝑚, să se stabilească

dacă punctele P, Q, R sunt coliniare.
3) Dacă punctele D, E, F sunt distincte astfel încât 𝐷𝐸 = 8𝑐𝑚, 𝐸𝐹 = 12𝑐𝑚, 𝐷𝐹 = 10 𝑐𝑚, să

se stabilească dacă punctele D, E, F sunt coliniare.
4) Se dă următorul desen:
Ştiind că punctele B, C, Q sunt coliniare în această ordine şi dacă [CR este bisectoarea
∢𝐴𝐶𝑄 și 𝑚(∢𝐵𝐶𝑅) = 125° să se determine 𝑚(∢𝐴𝐶𝐵) și 𝑚(∢𝑅𝐶𝑄) .
5) Fie ∆ABC oarecare, 𝑚(∢𝐴) = 49° , 𝑚(∢𝐵) = 71°, punctele P,Q situate în exteriorul
∆ABC, P∈ Int∢ACQ și 𝑚(∢𝐴𝐶𝑃) = 100°, 𝑚(∢𝑃𝐶𝑄) = 20°, să se arate că
punctele B, C, Q sunt coliniare.
6) Dacă ∆ABC este isoscel cu vârful în punctul A, iar punctele H, G, I, O reprezintă

ortocentrul,centrul de greutate, centrul cercului încris în triunghi respectiv centrul cercului
circumscris triunghiului să se arate că punctele H, G, I, O sunt coliniare.
7) Fie ∆ABC oarecare, punctul P simetricul punctului C faţă de mijlocul [AB], punctul Q
simetricul punctului B faţă de mijlocul [AC], să se arate că punctele P, A, Q sunt coliniare.
61
XV. ŞIR DE RAPOARTE EGALE
Prof. Anca ȘTEȚ, ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CAREI
XV.1 Probleme
1. Să se afle numerele natural 𝑎, 𝑏, 𝑐 şi m ştiind că 2𝑎 = 3𝑏, 6𝑐 = 5𝑎, 𝑎, 𝑏, 𝑐
sunt prime intre ele şi 𝑚 = [𝑎, 𝑏, 𝑐]
𝑎 𝑏 𝑏 𝑐
2. Aflaţi numerele 𝑎, 𝑏, 𝑐 ştiind că = şi = ştiind că 𝑎2 + 𝑏 2 +
2 6 8 4
𝑐 2 = 7056.
5 9 6
3. Dacă x + y + z = 26 şi = = să se afle x, y şi z.
4𝑥 2𝑦 8𝑧
̅̅̅̅̅ ştiind că 𝑎+𝑏 =
4. Determinaţi numerele de forma 𝑎𝑏𝑐
𝑏+𝑐
=
𝑐+𝑎
.
1 4 5
𝑎 𝑏 𝑏 7 𝑎 𝑏 𝑐
5. Dacă = şi = + şi +
= 30 să se afle numerele a, b şi c.
4 7 𝑐 9 2 3,5 4,5
̅̅̅̅̅ ştiind că 𝑎𝑏
6. Aflaţi toate numerele natural 𝑎𝑏𝑐 ̅̅̅ , 𝑏𝑐
̅̅̅ , 𝑐𝑎
̅̅̅ sunt direct
proporţionale cu 3; 2; 6 iar suma cifrelor numărului este divizibilă cu 7.
7. Numerele a, b, c, d sunt numere natural, iar a+1, b+2, c+3 şi 4 sunt direct
proportionale cu 5; 6; 7 şi d. Scrieţi în ordine crescătoare cele patru
numere.
𝑎+𝑏+𝑐 𝑏+𝑐+𝑑 𝑐+𝑑+𝑎
8. Fie numerele raţionale a, b, c, d astfel încât = = =
𝑑 𝑎 𝑏
𝑑+𝑎+𝑏
. Arătaţi că oricare dintre ele este media aritmetică a celorlalte trei.
𝑐
XV.2 Soluții
𝑎 𝑏 1 𝑎 𝑏
Pb.1. 2𝑎 = 3𝑏 → = /⋅ ⟺ =
3 2 2 6 4
𝑐 𝑎 𝑎 𝑏 𝑐
6c=5a → = , din cele douărelaţii obţinem = = =𝑘→
5 6 6 4 5
→ a = 6k, b = 4k , c = 5 k , cd. k = 1 obţinem că a = 6, b = 4, c = 5 şi m =

60.
𝑎 𝑏 𝑏
Pb. 2. = /⋅ 2 → a =
2 6 3
𝑏 𝑐 𝑏
= / ⋅4 → = 𝑐
8 4 2
62
𝑏 2 𝑏 2
Înlocuind în relaţia 𝑎2 + 𝑏 2 + 𝑐 2 = 7056, obţinem ( ) + b2 + ( ) =
3 2
7056, efectuând calculele obţinem că 𝑏 = 72, 𝑎 = 24 şi 𝑐 = 36.
5 9 6
Pb. 3. = = simplificând ulrimul raport cu 2 şi amplificând al doilea
4𝑥 2𝑦 8𝑧
5 18 3 5+18+3 26 26 1
raport cu 2 obţinem = = = = = =
4𝑥 4𝑦 4𝑧 4𝑥+4𝑦+4𝑧 4( 𝑥+𝑦+𝑧) 4⋅26 4
5 1
= →x= 5
4𝑥 4
9 1
= → y = 18
2𝑦 4
3 1
= → z =3.
4𝑧 4
𝑎+𝑏 𝑏+𝑐 𝑐+𝑎

Pb. 4. = = =𝑘→a+b=k
1 4 5
→ b + c = 4k
→ c + a = 5k, adunând relaţiile vom obţine:
2a + 2b + 2c = 10k ⟺ 2 ( a + b + c ) = 10 k / : 2 → a + b + c = 5k.
a + b + c = 5k şi a + b = 1 k rezultă din cele două relaţii că c = 4k
a + b + c = 5k şi b + c = 4k rezultă din cele două relaţii că a = 1k
a + b + c = 5k şi c + a = 5k rezultă din cele două relaţii că b = 0

̅̅̅̅̅ = 104
Pt. k = 1 → a = 1, b = 0 , c = 4 𝑎𝑏𝑐
̅̅̅̅̅ = 208
Pt. k = 2 → a = 2, b = 0 , c = 8 𝑎𝑏𝑐
𝑏 7 𝑏 𝑐 𝑎 𝑏 𝑎 𝑏 𝑐
Pb.5. = ⟺ = şi = obţinem = = /⋅ 2 ⟺
𝑐 9 7 9 4 7 4 7 9
𝑎 𝑏 𝑐
= = = k → a = 2k
2 3,5 4,5
→ b = 3,5k
→ c = 4,5k
63
2𝑘 3,5𝑘 4,5𝑘
+ + = 30 ⟺ 3k = 30/ : 3 → k = 10
2 3,5 4,5
Înlocuind aflăm a = 20, b = 35, c = 45.

̅̅̅, 𝑏𝑐, 𝑐𝑎
Pb. 6. { 𝑎𝑏 ̅̅̅ } d.p. { 3, 2, 6}
̅̅̅̅
𝑎𝑏 ̅̅̅̅
𝑏𝑐 ̅̅̅̅
𝑐𝑎 10𝑎+𝑏 10𝑏+𝑐 10 𝑐+𝑎 10𝑎+𝑏+10𝑏+𝑐+10𝑐+𝑎
= = ⟺ = = = =
3 2 6 3 2 6 3+2+6
11( 𝑎+𝑏+𝑐 )
= 𝑎 + 𝑏 + 𝑐.
11
7/ (𝑎 + 𝑏 + 𝑐 )→ (a,b,c ) € { 7, 14, 21}
Cazul I – a+b+c =7
̅̅̅̅
𝑎𝑏 ̅𝑏𝑐
̅̅̅ ̅̅̅̅
𝑐𝑎
= = = 7 → ̅̅̅
𝑎𝑏 = 21
3 2 6
→ ̅̅̅
𝑏𝑐 = 14
̅̅̅̅̅ = 214
̅̅̅ = 42 →a = 2, b = 1, c = 4, deci 𝑎𝑏𝑐
→𝑐𝑎
Cazul II - a+b+c =14

̅̅̅̅
𝑎𝑏 ̅̅̅̅
𝑏𝑐 ̅̅̅̅
𝑐𝑎
= = = 14 → ̅̅̅
𝑎𝑏 = 42
3 2 6
→ ̅̅̅
𝑏𝑐 = 28
̅̅̅̅̅ = 428
̅̅̅ = 84 →a = 4, b = 2, c = 8, deci 𝑎𝑏𝑐
→𝑐𝑎
Cazul III - a+b+c =21

̅̅̅̅
𝑎𝑏 ̅𝑏𝑐
̅̅̅ ̅̅̅̅
𝑐𝑎
= = = 21 → ̅̅̅
𝑎𝑏 = 63
3 2 6
→ ̅̅̅
𝑏𝑐 = 42
̅̅̅ = 126, nu ne convine.

→𝑐𝑎
Pb. 7.{a+1,b+2,c+3,4} d.p. { 5, 6, 7, d}

𝑎+1 𝑏+2 𝑐+3 4
= = = → ( a + 1)⋅d = 20
5 6 7 𝑑
→ ( b + 2)⋅d = 24
64
→ ( c + 3 )⋅ d = 28,
din toate relaţiile obţinem că d/(20,24,28) ⟺ d/4 ⟺ d€{ 1; 2; 4}
Cazul I d = 1 → a + 1 = 20/ -1 → a = 19
b + 2 = 24 / -2 → b = 22
c + 3 = 28 / -3 → c = 25
Cazul II d = 2 → a + 1 = 10/ - 1 → a = 9
b+ 2 = 12/ - 2 → b = 10
c + 3 = 14 / -3 → c =11
Cazul III d = 4→ a + 1 = 5 / - 1 → a = 4
b+ 2 = 6 / - 2 → b = 4
c+3=7/-3→c=4
Pb.8.Conform proprietăţii şirurilor de rapoarte avem :

𝑎+𝑏+𝑐 𝑏+𝑐+𝑑 𝑐+𝑑+𝑎 𝑑+𝑎+𝑏 𝑎+𝑏+𝑐+𝑏+𝑐+𝑑+𝑐+𝑑+𝑎+𝑑+𝑎+𝑏
= = = = =
𝑑 𝑎 𝑏 𝑐 𝑑+𝑎+𝑏+𝑐
3( 𝑎+𝑏+𝑐+𝑑 )
= 3.
𝑎+𝑏+𝑐+𝑑
𝑎+𝑏+𝑐 𝑎+𝑏+𝑐
Egalând fiecare raport cu 3 obţinem : =3⟺ =𝑑(
𝑑 3
schimbând mezii între ei am obţinut că d este media aritmetică a
celorlalte trei numere)
Analog pentru celelalte numere.
65
XVI. PROBLEME DE DIVIZIBILITATE
prof. LUPOU Agota, COLEGIUL NAȚIONAL „IOAN SLAVICI” SATU MARE
XVI.1 Metode de determinare a unor numere prime în condiții date
1. Determinați numerele prime a și b știind că 28a+21b=2030.

Rezolvare:
După împărțire cu 7 relația devine 4a+3b=290
4a și 290 sunt divizibile cu 2 , deci și 3b  2 . Deoarece (2,3)=1 și b este număr prim
rezultă că b=2.
După înlocuire obținem 4a=284, deci a=71.
2. Să se găsească numerele naturale p astfel încât p, p2+4, p2+6 să fie simultan prime.
Rezolvare:
Metoda 1
Observăm că p este număr impar . p=3 nu este soluție, p=5 verifică condițiile
(p2+4=29, p2+6 =31 sunt numere prime). Demonstrăm că problema nu mai are altă
soluție.
Dacă p=5k+1 sau p= 5k+4 rezultă p2+4 5 deci nu e prim
Dacă p=5k+2 sau p=5k+3 rezultă p2+6 5 deci nu e prim.
Deci p=5 este singura soluție.
Metoda 2
p este număr impar , p3, pentru a fi îndeplinite condițiile cerute deci ultima cifră a
lui p2 poate fi 1, 5 sau 9.
Dacă 𝑢(𝑝) ∈ {1,9} atunci 𝑢(𝑝2 + 4) = 5 deci este divizibil cu 5, nu este număr prim.
Dacă 𝑢(𝑝) ∈ {3,7} atunci 𝑢(𝑝2 + 6) = 5 deci este divizibil cu 5, nu este număr prim.
Dacă 𝑢(𝑝) = 5 atunci 𝑝 = 5.
p2+4=29, p2+6 =31 sunt numere prime. Soluția este p=5.
3. Să se determine toate numerele natural n și p pentru care numerele p, p+3n, p+3n+1,

p+3n+2, p+3n+3 sunt prime.
Rezolvare: 3𝑛 este număr impar , ∀ 𝑛 ∈ 𝑁 , deci p trebuie să fie număr par. Rezultă
că p=2.
2+3n, 2+3n+1, 2+3n+2, 2+3n+3 sunt numere prime.
1 , 𝑛 = 4𝑘
3 , 𝑛 = 4𝑘 + 1
𝑢(3𝑛 ) = {
9 , 𝑛 = 4𝑘 + 2
7, 𝑛 = 4𝑘 + 3
3n, 3n+1 ,3n+2,3n+3 sunt puteri consecutive ale lui 3, deci au ultima cifră diferită și una
din ele are ultima cifră 3.
66
Dacă n=4k+1 ultima cifră a lui 2+3n este 5 , deci numărul este divizibil cu 5 și pentru
că este prim trebuie să fie 5. Doar primele două sunt suficient de mici pentru a fi egale
cu 5.
Cazul I Dacă 2+3n=5 atunci rezultă n=1
Cazul II Dacă 2+3n+1=5 atunci rezultă n=0.
4. Să se determine numerele prime x,y,z știind că (x+3y-4z)(8x-36)=(2x-3y+4z)(36-5x).

Rezolvare:
2𝑥−3𝑦+4𝑧 8𝑥−36
Scriem relația sub formă de proporție 𝑥+3𝑦−4𝑧 = 36−5𝑥 și folosind proporții derivate
2𝑥−3𝑦+4𝑧 8𝑥−36
obținem = . De unde obținem 6x+3y-4z=36 și după rezolvare x=7, y=2,
3𝑥 3𝑥
z=3.
XVI.2 Probleme care se rezolvă folosind teorema împărțirii cu rest, cmmdc, cmmmc
1. Aflați numerele naturale de trei cifre care prin împărțire la 7 dau restul 1, prin
împărțire la 8 dau restul 4 şi prin împărțire la 9 dau restul 7.
Rezolvare: xN, 100  x  999
x=7c1+1 ǀ+20  x+20=7c1+21  x+20 ⁝ 7
x=8c2+4 ǀ+20  x+20=8c2+24  x+20 ⁝ 8
x=9c3+7 ǀ+20  x+20=9c3+27  x+20 ⁝ 9
[7,8,9]= 504  x+20 ⁝ 504  x+20{504, 1008}  x{484, 988}
2. a)Aflați cel mai mare divizor comun al numerelor a  3n  7 n1  6 și b  3n1  7 n  4 ,

unde n este un număr natural.
b)Determinați n pentru care cmmmc a, b  91 .
Rezolvare: a) fie (a,b)=d
d ǀ ( 3n  7 n1  6 )  d ǀ 3( 3n  7 n1  6 )  d ǀ ( 3n1  7 n1  18 )
d ǀ ( 3n1  7 n  4 )  d ǀ 7( 3n1  7 n  4 )  d ǀ ( 3n1  7 n1  28 )

deci d ǀ 10  d{1,2,5,10}
u(a)=3 și d ǀ a  d nu este 2, 5 sau 10  d=1
b) (a,b)∙[a,b]=a∙b
(a,b)=1  a∙b=91=7∙13
Cum a >b și a 13 , b  7 avem a=13 și b=7 deci n=0.
 
3. Arătați că dacă x și y sunt numere naturale prime între ele atunci x 2  y 2 , xy  1
 
Rezolvare: fie x 2  y 2 , xy  d
67
d ǀ (x2+y2)
d ǀ xy  d ǀ 2xy  d ǀ (x2+2xy+y2)  d ǀ (𝑥 + 𝑦)2  d ǀ (x+y)
dacă (x,y)=1 atunci și (x+y, xy)=1 deci d=1
XVI.3 Probleme temă:
1. Determinați numerele N= a  b0c , unde a,b,c sunt cifre, 𝑎 = 𝑏 + 𝑐 și a respectiv b0c sunt
numere prime.

2. Determinați numerele prime n pentru care mulțimea A  n  2, n2  2, n2  4, 6n  1 
conține numai numere prime.
5n  3
3. Arătați că fracția , n  N  este ireductibilă.
3n  2
10n  3
4. Arătați că fracția , n  N este ireductibilă.
15n  4
2n  7
5. Fie fracția F = , în care n este număr natural. Dacă fracția este reductibilă arătați că
5n  3
n ≥ 11.
Problemele au fost alese din subiectele date la olimpiadele de matematică, Concursul

interjudețean de matematică și informatică „Grigore Moisil” și din Gazeta matematică
68
XVII. METODA REDUCERII LA ABSURD
prof. Călin POPESCU, COLEGIUL NAȚIONAL „IOAN SLAVICI” SATU

MARE
Metoda reducerii la absurd este o metodă generală de rezolvare a problemelor de matematică.
La baza acestei metode stă principiul terțului exclus, potrivit căruia orice propoziție este
adevărată sau falsă, iar o a treia posibilitate nu există, precum și principiul contradicției,
potrivit căruia, o propoziție nu poate fi adevărată și falsă în același timp.
Metoda reducerii la absurd constă în a presupune provizoriu ca adevărată negarea enunțului

care se cere să se arate că e adevărat, iar apoi, din această presupunere, se deduc o serie de
consecințe care conduc la un rezultat absurd, adică în contradicție cu un adevăr stabilit
anterior, sau la negarea datelor problemei. În continuare se raționează astfel: dacă
presupunerea ar fi fost adevărată, atunci în urma raționamentelor logic corecte ar fi trebuit să
se ajungă la o concluzie adevărată; deoarece s-a ajuns la o concluzie falsă, înseamnă că
presupunerea inițială a fost falsă și rămâne ca adevărată concluzia propoziției date.
Metoda reducerii la absurd se folosește atât în rezolvarea problemelor „de calcul” („de aflat”)
cât și la rezolvarea problemelor „de demonstrat”. Metoda este des utilizată în demonstrarea
teoremelor reciproce, precum și în demonstrarea teoremelor de unicitate.
XVII.1 Probleme rezolvate

39n  4
1. Arătați că pentru orice n  , fracția 26n  3 este ireductibilă.
Soluție:
Se folosește metoda reducerii la absurd.
Se presupune că fracția este reductibilă și se notează cel mai mare divizor comun
d   39n  4, 26n  3
, cu d  , d  1.
*
d  39n  4   d  78n  8 

  d  78n  9    78n  8   d 1
d  26n  3  d  78n  9   d  1 , în contradicție cu
d  1 , deci presupunerea făcută este falsă, iar fracția este ireductibilă.
69
2. Se consideră trei drepte diferite d1 , d 2 , d 3 concurente într-un punct O. Arătați că cel puțin
unul dintre unghiurile formate are măsura mai mare sau egală cu 60 .
Soluție:
Se presupune că nu există niciun unghi cu măsura mai mare sau egală cu 60 . Atunci suma
măsurilor celor șase unghiuri formate în jurul punctului O ar fi mai mică decât 6  60  360 ,
în contradicție cu faptul că suma măsurilor unghiurilor formate în jurul unui punct este de
360 . Deci presupunerea făcută este falsă și rezultă că există cel puțin un unghi cu măsura
mai mare sau egală cu 60 (chiar două, fiind opuse la vârf).
3. Se consideră 12 numere naturale mai mici decât 144. Demonstrați că printre ele există trei
care pot fi lungimile laturilor unui triunghi.
Soluție:
Se consideră cele 12 numere naturale astfel încât 1  a1  a 2  ...  a12  144 .
Se presupune că printre cele 12 numere nu există trei care pot fi lungimile laturilor unui
triunghi. Trei numere naturale x, y, z, cu x  y  z nu pot fi laturile unui triunghi dacă
z  x  y . În aceste condiții au loc inegalitățile:
a 3  a 2  a1  1  1  2
a 4  a3  a 2  2 1  3
a5  a 4  a3  3  2  5
a6  a5  a 4  5  3  8
a 7  a 6  a 5  8  5  13
a 8  a 7  a 6  13  8  21
a 9  a 8  a 7  21  13  34
a10  a 9  a8  34  21  55
a11  a10  a 9  55  34  89
70
a12  a11  a10  89  55  144 .
Se obține astfel o absurditate, deoarece ar trebui ca a12  144 .
Deci presupunerea făcută este falsă și printre cele 12 numere există trei (cel puțin) care pot fi
lungimile laturilor unui triunghi.
4. Aflaţi numerele naturale x, y, z ştiind că 3  3  3  245 .

x y z
Soluție:
Cu toate că problema aceasta este „de aflat” și nu „de demonstrat”, se va folosi și metoda
reducerii la absurd.
Se poate presupune, pentru început, că x  y  z .
Se presupune, prin reducere la absurd, că x  0 . În acest caz, fiecare dintre numerele 3 , 3

x y
și 3 este multiplu de 3, iar suma lor 3  3  3 este de asemenea un număr divizibil cu 3,

z x y z
dar 245 nu este divizibil cu 3. S-a ajuns astfel la o contradicție, deci presupunerea făcută este
falsă și x  0 .
Ecuația devine 3  3  3  245 , deci 3  3  244 .

0 y z y z
Se presupune, prin reducere la absurd, că y  0 . În acest caz, fiecare dintre numerele 3 și 3

y z
este multiplu de 3, iar suma lor 3  3 este de asemenea un număr divizibil cu 3, dar 244 nu
y z
este divizibil cu 3. S-a ajuns astfel la o contradicție, deci presupunerea făcută este falsă și
y  0 . Înlocuind se obține 30  3z  244 , deci 3z  243 și z  5 .
S-a obținut, în ipoteza că x  y  z , soluția x  0 , y  0 , z  5 , dar ecuația este simetrică în
necunoscutele x, y și z, deci soluțiile ecuației sunt tripletele

 0, 0,5 ,  0,5, 0  și  5, 0, 0  .
XVII.2 Probleme propuse
1. Suma a două numere naturale nenule a şi b este 169. Arătaţi că unul dintre numere este mai
mare sau egal cu 85.
2. Suma a şase numere naturale nenule este 20. Arătaţi că cel puţin două dintre numere sunt
egale.
71
3. Într-o urnă sunt bile de două culori: albastre şi roşii. Oricum am scoate 6 bile între ele sunt
şi bile albastre şi bile roşii. Arătaţi că numărul total de bile este mai mic sau egal cu 10.
4. Demonstraţi că numărul 7654 nu poate fi scris ca suma unor numere impare consecutive.
(Dâmboviţa, etapa locală)
5. În copacul fermecat sunt 2006 mere de aur. Prâslea are voie să culeagă de fiecare dată 21,
32 sau 42 de mere. În fiecare caz cresc la loc 11, 7, respectiv 23 de mere. Este posibil ca
Prâslea să culeagă toate merele? (Suceava, etapa judeţeană)
6. Fie numerele naturale a şi b astfel încât 2a  3b , 2a  4b , 2a  5b nu se divid prin 3.

Arătaţi că b este divizibil cu 3 şi că a nu este divizibil cu 3.
7. Se consideră un tabel cu 2012 linii şi 2011 coloane. Este posibil ca în fiecare celulă a
tabelului să fie scris câte un număr natural nenul astfel încât suma numerelor de pe orice linie
sau coloană să fie număr prim? Justificaţi. (Mathematica – Modus vivendi, Rîmnicu Vâlcea)
8. Fiecare element al mulţimii A se colorează cu una din culorile roşu, galben şi albastru,
respectând următoarele reguli:
a) suma dintre orice număr galben şi orice număr albastru este divizibilă cu 3;
b) suma oricăror două numere roşii este divizibilă cu 3;
Arătaţi că numărul 3 este roşu şi calculaţi suma tuturor numerelor care nu sunt roşii. (Mureş,
etapa locală)
9. Într-un an oarecare, trei luni consecutive conţin exact câte 4 duminici fiecare. Demonstraţi
că una dintre aceste luni este februarie. (Concurs „La şcoala cu ceas”, Rîmnicu Vâlcea)
10. Dacă numărul 5a  5b , a, b  , se scrie ca sumă de două pătrate perfecte, atunci

b  a este par.
11. Există nouă numere naturale prime diferite două câte două a căror sumă să fie
125? Justificaţi. (Bucureşti, etapa locală)
12. Suma a zece numere naturale distincte este 62. Arătaţi că produsul lor se divide cu
60. (Concurs Gheorghe Ţiţeica)
13. Dacă suma a 63 de numere naturale nenule este 2000, să se arate că printre ele
există cel puţin două egale. (Sălaj, etapa judeţeană)
14. Să se arate că numărul 49n  1 , n  , nu poate fi divizibil cu 100. (Concurs

Arhimede)
15. Câtul şi restul împărţirii numerelor naturale a şi b sunt 19, respectiv 99. Dacă
a  b  1917 , aflaţi numerele a şi b.
72
16. Aflaţi suma tuturor numerelor naturale cuprinse între 1000 şi 2000 care împărţite la 49
dau câtul şi restul numere egale.
17. Determinaţi cel mai mare număr natural a care, împărţit la 1985 dă câtul mai mic decât
restul.
18. Determinaţi toate numerele naturale care împărţite la 36 dau ca rest pătratul câtului.
19. Arătaţi că nu există nici un număr natural a care împărţit la 15 dă restul 7 şi împărţit la 12
dă restul 3.
20. Suma a zece numere naturale nenule distincte este 103. Demonstraţi că printre ele există
cel puţin două numere impare.
21. Cercetaţi dacă există numere naturale m şi n astfel încât

 m  n  m  n  1  1999 .
XVII.3 Surse bibliografice utilizate:
1. Matematică - Teme pentru activități opționale la clasele V-VIII, A. Bălăucă și colab., Ed.
Thaida
2. Matematică pentru grupele de performanță - clasa a VI-a, V. Pop, V. Lupșor, Ed. Dacia
Educațional
3. Matematica gimnazială dincolo de manual, A. Ghioca, L. Cojocaru, Ed. GIL
4. Metoda reducerii la absurd – material al Centrului de Excelență București
5. Metoda reducerii la absurd – material al Claselor de Excelenţă – matematică, zona Balş,

judeţul Olt, C. Mîinescu, C. Mîinescu
6. Metoda reducerii la absurd – material al Centrului de Excelență pentru Matematică al

județului Constanța, V. Arsinte
73
XVIII. PROBLEME PREGĂTITOARE PENTRU CONCURSURILE DE
MATEMATICĂ
Prof. Nicoleta CUIBUȘ, ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.10 SATU MARE

2 9 8
𝑦
1. Daca 𝑥
= = 𝑧
si 𝑥 + 𝑦 + 𝑧 = 108, sa se determine x,y si z.
0,(2) 0,(3) 0,(4)
Soluție: Transformând numerele periodice în fracții și făcând calculele obținem
2 9 9 9 8 9
∙ = ∙ = ∙
𝑥 2 𝑦 3 𝑧 4
9 27 18 9 + 27 + 18 54 1
= = = = =
𝑥 𝑦 𝑧 𝑥+𝑦+𝑧 108 2
9 1 27 1 18 1
= ⇒ 𝑥 = 18; = ⇒ 𝑦 = 54; = ⇒ 𝑧 = 36
𝑥 2 𝑦 2 𝑧 2
2. Determinati numerele prime a, b si c, stiind ca:
a) 2𝑎 + 3𝑏 + 4𝑐 = 32;
b) 𝑎2 + 2𝑏 2 + 6𝑐 2 = 172.
Soluție:
a) 2𝑎 + 3𝑏 + 4𝑐 = 32 𝑠𝑖 2𝑎, 4𝑐, 32 ∈ 𝑀2 ⇒ 3𝑏 ∈ 𝑀2 𝑑𝑎𝑟 𝑏 𝑛𝑟. 𝑝𝑟𝑖𝑚 ⇒ 𝑏 = 2. Atunci

2𝑎 + 6 + 4𝑐 = 32 ⇒ 2𝑎 + 4𝑐 = 26 ⇒ 𝑎 + 2𝑐 = 13 ⇒ solutiile vor fi
𝑎=3 𝑎=7
{𝑏 = 2 𝑠𝑖 {𝑏 = 2
𝑐=5 𝑐=3
b) 𝑎2 + 2𝑏 2 + 6𝑐 2 = 172 𝑠𝑖 2𝑏 2 , 6𝑐 2 , 172 ∈ 𝑀2 ⇒ 𝑎2 ∈ 𝑀2 ⇒ 𝑎 ∈ 𝑀2 𝑑𝑎𝑟 𝑎 𝑛𝑟. 𝑝𝑟𝑖𝑚
⇒ 𝑎 = 2 𝐴𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 4 + 2𝑏 2 + 6𝑐 2 = 172 ⇒ 2𝑏 2 + 6𝑐 2 = 168 ⇒ 𝑏 2 + 3𝑐 2 = 84
𝑑𝑎𝑟 3𝑐 2 , 84 ∈ 𝑀3 ⇒ 𝑏 2 ∈ 𝑀3 ⇒ 𝑏 ∈ 𝑀3 𝑠𝑖 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑑 𝑛𝑟. 𝑝𝑟𝑖𝑚 ⇒ 𝑏 = 3
Atunci 9 + 3𝑐 2 = 84 ⇒ 3𝑐 2 = 75 ⇒ 𝑐 2 = 25 ⇒ 𝑐 = 5
𝑎=2
Deci solutia este {𝑏 = 3
𝑐=5
3. Sa se calculeze suma inverselor primelor n numere triunghiulare
74
Soluție: Un număr triunghiular este numărul de puncte dintr-un triunghi echilateral umplut
uniform cu puncte. De exemplu, trei puncte pot forma un triunghi şi deci 3 este un număr
triunghiular. Al n-lea număr triunghiular este numărul de puncte dintr-un triunghi cu n puncte
pe latură.
Echivalent, un număr triunghiular este suma primelor n numere naturale de la 1 la n.

𝑛(𝑛+1)
Deci 𝑇𝑛 = 1 + 2 + 3 + ⋯ + 𝑛 = 2
1 1 1 1 1 1 1 1
Asa ca 𝑆 = 1 + 1+2 + 1+2+3 + ⋯ + 1+2+3+⋯+𝑛 = 1∙2 + 2∙3 + 3∙4 + ⋯+ 𝑛(𝑛+1) =
2 2 2 2
2 2 2 2 1 1 1 1
+ + +⋯+ = 2∙( + + + ⋯+ )=
1∙2 2∙3 3∙4 𝑛(𝑛 + 1) 1∙2 2∙3 3∙4 𝑛(𝑛 + 1)
2−1 3−2 4−3 𝑛+1−𝑛

2∙( + + +⋯+ )=
1∙2 2∙3 3∙4 𝑛(𝑛 + 1)
2 1 3 2 𝑛+1 𝑛
= 2( − + − + ⋯+ − )=
1∙2 1∙2 2∙3 2∙3 𝑛(𝑛 + 1) 𝑛(𝑛 + 1)
1 1 1 1 1 1 1 1 2𝑛
= 2( − + − + ⋯+ − ) = 2( − )=
1 2 2 3 𝑛 𝑛+1 1 𝑛+1 𝑛+1
2𝑝 ∙5𝑝+1 +4 2𝑛+1
4. Fie 𝐴 = {𝑦 | 𝑦 = , 𝑝 ∈ 𝑁 ∗ } 𝑠𝑖 𝐵 = {𝑥 | 𝑥 = 𝑛2 +𝑛 , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ }
6𝑝+3
Aratati ca:
a) orice fractie din A este reductibila;
b) orice fractie din B este ireductibila;
c) 𝐴 ∩ 𝐵 = ∅.
Soluție: a) 6𝑝 + 3 = 3(2𝑝 + 1) ∈ 𝑀3
2𝑝 ∙ 5𝑝+1 + 4 = 2𝑝 ∙ 5𝑝 ∙ 5 + 4 = 10𝑝 ∙ 5 + 4 = 500 … 04 ∈ 𝑀3
Astfel daca si numaratorul si numitorul sunt multiplii de 3fractia se poate simplifica cu 3 deci
este reductibila.
𝑑|(2𝑛 + 1)
b)Presupunem ca fractia x este reductibila si fie 𝑑 = (2𝑛 + 1, 𝑛2 + 𝑛) ⇒ { ⇒
𝑑|(𝑛2 + 𝑛)
𝑑|𝑛(2𝑛 + 1) 𝑑|(2𝑛2 + 𝑛)
{ ⇒ { ⇒ 𝑑|[(2𝑛2 + 2𝑛) − (2𝑛2 + 𝑛)] ⇒ 𝑑|𝑛
𝑑|2(𝑛2 + 𝑛) 𝑑|(2𝑛2 + 2𝑛)
𝑑|𝑛 𝑑|2𝑛
Deci { ⇒{ ⇒ 𝑑|[(2𝑛 + 1) − 2𝑛] ⇒ 𝑑|1 ⇒ 𝑑 = 1
𝑑|(2𝑛 + 1) 𝑑|(2𝑛 + 1)
75
Deci fractia este ireductibila.
2𝑝 ∙5𝑝+1 +4 2𝑛+1
c) Presupunem că 𝐴 ∩ 𝐵 ≠ ∅ 𝑑𝑒𝑐𝑖 𝑐ă 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡ă 𝑛, 𝑝 ∈ 𝑁 ∗ 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 î𝑛𝑐â𝑡 = 𝑛2 +𝑛 ⇒
6𝑝+3
(2𝑝 ∙ 5𝑝+1 + 4)(𝑛2 + 𝑛) = (6𝑝 + 3)(2𝑛 + 1). Dar acest lucru nu este posibil deoarece
membrul stâng este par iar membrul drept impar. Deci 𝐴 ∩ 𝐵 = ∅.
76
XIX. PROBLEME DE GEOMETRIE
Prof. Virgil POP, ȘCOALA GIMNAZIALĂ „VIOREL SĂLĂGEAN” BELTIUG
1. Se consideră triunghiul ABC cu 𝑚(∢𝐶) = 60°. Se prelungesc înălțimile (BE) și (AD)

cu (𝐵𝐸) ≡ (𝐸𝐹) și (𝐷𝑀) ≡ (𝐴𝐷), 𝐸 ∈ (𝐴𝐶), 𝐷 ∈ (𝐵𝐶). Să se arate că punctele M,
C, F sunt coliniare.
2. Se consideră triunghiul oarecare ABC. Să se arate că mijloacele laturilor [AB] și [BC]

și proiecția vârfului B pe bisectoarea unghiului A sunt trei puncte coliniare.
𝐷𝐶 1
3. În triughiul ABC, D este un punct interior laturii [BC] astfel încât 𝐵𝐶 = 3. Dacă M este
mijlocul medianei [CC’], C’∈(AB), arătați că punctele A, M, D sunt coliniare.
4. În triughiul ABC, punctul R este mijlocul laturii (AB). Paralela prin R la BC

intersectează paralela prin C la AB în T și pe AC în E. Fie {F}=CR ∩ BT. Arătați că
punctele E, F și mijlocul laturii BC sunt coliniare.
5. Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A și MN ∥ BC, M ∈ (AB), N ∈ (AC).

Dacă P este mijlocul segmentului [MN] și R este mijlocul segmentului [BC], arătați
că punctele A, P, R sunt coliniare.
6. Se dă triunghiul ABC. Pe laturile AB și AC, ca baze, se construiesc în exterior

triunghiurile isoscele ABD și ACE, astfel încât ∢𝐴 ≡ ∢𝐷 ≡ ∢𝐸. Să se arate că
punctele D, A, E sunt coliniare
7. Fie M mijlocul laturii (AB) a triunghiului ABC. Paralela prin M la AC intersectează

paralela prin C la AB în P. Dacă AP ∩ BC = {R}, să se arate că dreptele BP, AC și MR
sunt concurente.
8. Pe catetele [AB] și [AC] ale unui triunghi dreptunghic ABC se construiesc în exterior
pătratele ABMN și ACPQ. Să se arate că dreptele PB, CM și AD sunt concurente,
știind că AD ⊥ BC, D ∈ (BC).
Bibliografie: „Geometrie - Excelență” – clasa a VI – a Mircea Fianu, Cristian Pop,

Lucia Iepure, Vasile Șerdean
77
XX. PROBLEME DE SINTEZĂ
Prof. CZIPROK Andrei, COLEGIUL NAȚIONAL „KOLCSEY FERENC” SATU

MARE
Problema 1.
𝑛∙ (𝑛−1)∙(2𝑛+5)
Se consideră numărul A = + (𝑛 − 1), n∈ ℕ∗ . Pentru ce
2
valori ale lui n numărul A este prim?
Soluție:
Factorii n și n-1 numere naturale consecutive ⇒ fracția se simplifică
prin 2.
Cazul I. n = 2k, k ∈ ℕ∗
2𝑘∙ (2𝑘−1)∙(4𝑘+5)
A= + (2𝑘 − 1) = (2𝑘 − 1) ∙ [𝑘(4𝑘 + 5) + 1] =
2
=(2𝑘 − 1) ∙ (4𝑘 + 1) ∙ (𝑘 + 1)
Cazul II. n = 2k+1 , k ∈ ℕ

(2𝑘+1)∙ (2𝑘)∙(4𝑘+7)
A= + 2𝑘 = k ∙ [(2𝑘 + 1)(4𝑘 + 7) + 2] =
2
= 𝑘 ∙ (4𝑘 + 3) ∙ (2𝑘 + 3)
A este prim dacă doi dintre factori sunt egali cu 1. În ambele cazuri
acesta este imposibil. Ca urmare nu există număr natural nenul pentru
care A este prim.
Problema 2.
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ este divizibil cu 13 dacă și numai dacă
Numărul natural de forma 𝑎𝑏𝑐𝑑𝑒𝑓
̅̅̅̅̅ și 𝑎𝑏𝑐
diferența dintre 𝑑𝑒𝑓 ̅̅̅̅̅ este divizibilă cu 13.
78
Soluție:
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ = ̅̅̅̅̅̅
𝑎𝑏𝑐𝑑𝑒𝑓 ̅̅̅̅̅ = ̅̅̅̅̅̅
𝑎𝑏𝑐 ∙ 1000 + 𝑑𝑒𝑓 ̅̅̅̅̅ - 𝑎𝑏𝑐
𝑎𝑏𝑐 ∙ 1001 + 𝑑𝑒𝑓 ̅̅̅̅̅̅
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ este divizibil

Cum 1001 = 7 ∙ 11 ∙ 13 rezultă că numărul 𝑎𝑏𝑐𝑑𝑒𝑓
̅̅̅̅̅ și 𝑎𝑏𝑐
cu 13 dacă și numai dacă diferența dintre 𝑑𝑒𝑓 ̅̅̅̅̅ este divizibilă
cu 13.
Observație 2.1.
Un număr natural format din cel puțin 4 cifre este divizibilă cu 13 dacă și
numai dacă diferența dintre numărul format din ultimele trei cifre, respectiv
numărul format din restul cifrelor este divizibilă cu 13.
Problema 3.
Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 ∈ ℤ astfel încât 𝑎 + 𝑏 + 𝑐 + 𝑑 = 0. Demonstrați că
𝑎𝑏 + 𝑎𝑐 + 𝑎𝑑 + 𝑏𝑐 + 𝑏𝑑 + 𝑐𝑑 ≤ 0 .
Soluție:
(a + b + c + d )2 = 𝑎2 + 𝑏 2 + 𝑐 2 + 𝑑 2 + 2 ∙ (ab + ac + ad +
bc + bd + cd )
(a + b + c + d )2 =0 și 𝑎2 + 𝑏 2 + 𝑐 2 + 𝑑 2 ≥ 0 implică
ab + ac + ad+ bc + bd + cd ≤ 0 .
„ = “ are loc dacă 𝑎2 + 𝑏 2 + 𝑐 2 + 𝑑 2 = 0 adică 𝑎 = 𝑏 = 𝑐 = 𝑑 = 0.
Problema 4.
Fie mulțimea M = {1, 2, 3, … , 𝑛} cu proprietatea că 59 de elemente sunt
pare, dar nu se divid cu 4 și 29 de elemente se divid cu patru, dar nu se divid
cu 8. Determinați card M.
79
Soluție:
Numerele pare care nu se divid cu 4 sunt: 2, 6, 10, … ultimul ar fi 2 + 58∙ 4
= 234.
Ca urmare n ∈ {234, 235, 236, 237}
Numerele divizibile cu 4 care nu se divid cu 8 sunt:
4, 12, 20, … ultimul ar fi 4 + 28∙ 8 = 228. Ca urmare n

∈ {228, 229, … , 235}
Valorile comune sunt 234 și 235 ⇒ card M ∈ {234, 235}.
Problema 5.
Fie mulțimea M = {𝑛 + 2, 6𝑛 + 1, 𝑛2 + 4, 𝑛3 + 2}. Determinați n
natural astfel încât elementele mulțimii M să fie numere prime.
Soluție:
Se observă că n par nu este soluție pentru că (𝑛2 + 4) ⋮ 4
n = 1 este soluție
n = 3 este soluție
n = 5 este soluție
Cazul I. n = 5k+1 numărul (𝑛2 + 4) ⋮ 5
Cazul II. n = 5k+2 numărul (𝑛3 + 2) ⋮ 5
Cazul III. n = 5k+3 numărul (𝑛 + 2) ⋮ 5
Cazul IV. n = 5k+4 numărul (6𝑛 + 1) ⋮ 5
Cazul V. n = 5k necesită discuții după k.
Deosebim cazurile: - k par, nu este soluție
- k impar vor mai fi soluții care sepot calcula

utilizând calculatorul.
80
Observația 5.1. Sunt multe exerciții asemănătoare la care rezolvarea se
face pe cazuri.
Unele dintre acestea pot fi chiar simple, dar restul pot fi dificile sau
complicate,
nereușind de fiecare dată rezolvarea completă a problemei.
Observația 5.2. Determinați un n de forma 5k care este soluția problemei

5.
Problema 6.
Se consideră segmentul AB și punctele C și D de o parte și de alta a dreptei
AB cu proprietatea că AD = BD, ∢ 𝐴𝐶𝐷 ≡ ∢ 𝐵𝐶𝐷. Notăm cu M mijlocul
lui (𝐴𝐵).
Demonstrați că punctele D,M,C sunt coliniare.
Soluție:
Construim perpendicularele din D pe AC, respectiv BC.
Notăm picioarele perpendicularelor cu R, respectiv S.
∆𝑅𝐷𝐶 ≡ ∆𝑆𝐷𝐶 (cazul IU) de unde avem
RD = SD și RC = SC.
∆𝑅𝐷𝐴 ≡ ∆𝑆𝐷𝐵 (cazul IC) de unde RA = SB.
Avem AC = RC – RA } ⟹ AC = BC.
BC = SC − SB
În ∆𝐴𝐷𝐵 și ∆𝐴𝐶𝐵 isoscele, DM respectiv CM sunt medianele
corespunzătoare bazei AB, rezultă sunt și înălțimi, ca urmare D, M, C
sunt coliniare.
Observația 6.1.
Problema nu se putea rezolva fără construcție ajutătoare, doar prin

compararea triunghiurilor ADC și BDC. Chiar dacă în cele două
triunghiuri sunt câte trei elemente congruente, acestea nu se încadrează în
nici unul dintre cazurile de congruență a triunghiurilor oarecare. Însă,
81
construind cele două triunghiuri dreptunghice, putem utiliza niște cazuri
de congruență speciale.
Observația 6.2. Rezolvați următoarea problemă utilizând, eventual,

demonstrația problemei 6:
82
02 - 07 iulie 2018
1. a) Rezolvați în mulțimea numerelor întregi ecuația:

𝑥𝑦 2 + 2008 𝑦 2 = 2009.
̅̅̅̅̅ știind că 𝑎+𝑏 = 𝑏+𝑐 = 𝑐+𝑎.
b) Determinați numerele de forma 𝑎𝑏𝑐
1 4 5
2. Aflați cel mai mare divizor comun al numerelor 𝑎 = 2𝑛+2 ∙ 3𝑛+1 + 7 și

𝑏 = 2𝑛 ∙ 3𝑛+2 + 4, unde n este un număr natural.
3. În Fie ∆𝐴𝐵𝐶 isoscel cu 𝐴𝐵 ≡ 𝐴𝐶 și 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶) = 100° , 𝑀 ∈ (𝐴𝐵), 𝑁 ∈

(𝐴𝐶) astfel încât 𝑚(∢𝐴𝐵𝑁) = 10° și 𝑚(∢𝐴𝐶𝑀) = 20° .
Notăm cu {𝑃} = 𝐶𝑀 ∩ 𝐵𝑁. Se construiește ∆𝐴𝑆𝐶 echilateral astfel încât

punctele A și S sunt de o parte și de alta a dreptei BC.
a) Să se arate că ∆𝑆𝐵𝐶 ≡ ∆𝑃𝐵𝐶;
b) Să se determine 𝑚(∢𝐵𝐴𝑃).
Subiectul a fost întocmit de profesorii care au susținut cursuri în tabără la ediția a III-a.
83

2018-The Riemann Hypothesis

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

2018-The Riemann Hypothesis

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

Valerica Doina MUNTEAN, Ovidiu T.

POP, Maria REIZ

Despre tabăra națională LIONS SOMEȘ Satu Mare ........................................................................ 6

Această tabără se dorește a fi un stagiu de pregătire a Olimpiadei de Matematică

Pentru a asigura activități delectante de petrecere a timpului liber, au fost

Cursurile de matematică s-au constiuit din teme care au respectat programa

I. METODĂ AREOLARĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE

Prof.dr. Petru Braica, ȘCOALA GIMNAZIALĂ „GRIGOREMOISIL” SATU

I.2 Probleme pregătitoare

1. Fie pătratul ABCD iar M,N,P și q sunt mijloacele laturilor (AB),(BC),(CD),(CA).

Mai rămâne de arătat că BX=XY =YXPZ.

În ∆𝐵𝑌𝐶 𝑋𝑁¬𝐵𝑌 ș𝑖 𝐶𝑌¬𝐵𝑌 𝑑𝑒𝑐𝑖 (𝑋𝑁)𝑙𝑖𝑛𝑖𝑒 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑖𝑒 =› BX=XY

Din ∆𝐵𝑋𝑁 ≡ ∆CYP (i.v) =› BX=YP

|𝑏 − 𝑐| < 𝑎 ≤ 𝑏 + 𝑐 și cu anaoagele. 3,7,11 nu reprezintă lungimea lataturilor unor ∆.

Demonstrați că se poate construi un triunghi cu lungimiile ℎ𝑎 , ℎ𝑏 , ℎ𝑐 dacă a|c-b|< 𝑏: 𝑐 <

Soluție: |𝑐 − 𝑏| < 𝑎 < 𝑏 + 𝑐; 2𝑠 = 𝑎ℎ𝑎 = 𝑏ℎ𝑏 = 𝑐ℎ𝑏

Dacă ∃∆ cu lun.lat ℎ𝑎 , ℎ𝑏 , ℎ𝑐 atunci:

↔ 𝑎|𝑐 − 𝑏| < 𝑏𝑐 ≤ 𝑎(𝑏 + 𝑐) și reciproc

Pentru partea a doua obținem că:

∃∆ 𝑐𝑢 𝑙𝑎𝑡. 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑖 ℎℎ𝑎 , ℎℎ𝑏 , ℎℎ𝑐 ↔

ℎ𝑎 |ℎ𝑏 − ℎ𝑐 | ≤ ℎ𝑏 ∙ ℎ𝑐 < ℎ𝑎 (ℎ𝑏 + ℎ𝑐 )

Analog se arată că 𝑆1 = 𝑆2 = 𝑆3 iar ∆𝐴𝐵𝑁 ș𝑖 ∆𝐵𝑁𝐶 sunt echivalente, deci concluzia

Observație: ∆𝐴𝐵𝑁 ș𝑖 ∆𝐴1 𝐵1 𝐶1 au același centru de greutate.

7. Fie ABCD pătrat și 𝑀, 𝑁 ∈ 𝐼𝑛𝑡 𝐴𝐵𝐶𝐷 cu 𝑚(∡𝑀𝐴𝑁) = 𝑚(∡𝑀𝐶𝑁) = 45𝑜 . Demonstrați

I.3 Demonstrarea unor teoreme clasice folosind arii

13. (Teorema Menelaus) ∆ABC, M ∈ BC, N ∈ AB, P ∈ AC.

(Bibliografie: Pătrate perfecte și cuburi perfecte Edit. Gil I. Cucurezeanu)

Prof.dr.Petru Braica, ȘCOALA GIMNAZIALĂ „GRIGOREMOISIL” SATU

II.1 Binomul Newton

(𝑎 + 𝑏)3 = 𝑎3 + 3𝑎2 𝑏 + 3𝑎𝑏 2 + 𝑏 3

Selectăm coeficienții și obținem un tabel.

Cum scriem: (𝑎 + 𝑏)5 = 1𝑎5 + 5𝑎4 𝑏 + 10𝑎3 𝑏 2 + 10𝑎2 𝑏 3 + 5𝑎𝑏 4 + 1𝑏 5

(𝑎 + 𝑏)6 = 1𝑎6 + 6𝑎5 𝑏 + 15𝑎4 𝑏 2 + 20𝑎3 𝑏 3 + 15𝑎2 𝑏 4 + 6𝑎𝑏 5 + 1𝑏 6

Dem. (𝑎 + 𝑏)𝑛 = 1𝑎𝑛 + (𝑛1)𝑎𝑛−1 𝑏1 + (𝑛2)𝑎𝑛−2 𝑏 2 + ⋯ + 1𝑏 𝑛 = 𝑀𝑎 + 𝑏 𝑛 .

13𝑛 = (12 + 1)𝑛 = 𝑀12 + 1.

𝑎2 + (𝑎 + 1)2 + (𝑎 + 2)2 = 𝑀3 + 2, deci nu poate să fie pătrat perfect.

ℕ = {7𝑘} ∪ {7𝑘 + 1} ∪ {7𝑘 + 2} ∪ …

II.2 O VII 397 RMT Ion Pârse

Soluție: Analizăm două cazuri 𝑛 = 2𝑘 sau 𝑛 = 2𝑘 + 1.

𝑛 = 2𝑘 + 1. 𝐴 = 32𝑘+1 + 52𝑘+1 + 72𝑘+1 = (4 − 1)2𝑘+1 + (4 + 1)2𝑘+1 + (8 − 1)2𝑘+1 =

2) Arătați că numărul 𝐴 = 3𝑛 + 5𝑛 nu este pătrat perfect pentru nici un număr natural.

3) Arătați că ecuația 𝑥 2 + 2016𝑦 = 2017𝑧 3 − 𝑧 + 2015 nu are soluții. GM1/2016.

Sol. 2017𝑧 3 − 𝑧 = 2016𝑧 3 + 𝑧 3 − 𝑧 = 𝑀3 + (𝑧 − 1)𝑧(𝑧 + 1) = 𝑀3

Deci 𝑥 2 + 𝑀3 = 𝑀3 + 2015 ⇒ 𝑥 2 = 2015 𝑓𝑎𝑙𝑠

5) Verificați dacă există numere întregi a astfel încăt 8𝑎2 + 2𝑎 + 7.

(+) 2(𝑎 + 𝑏 + 𝑐) = 𝑀3 + 1 ⇒ 2(𝑐 − 2) = 𝑀3 + 1

7) Fie a≥2, 𝑎 = 𝑘 2 . Demonstrați că √ 𝑎3 − 1 ∉ ℚ .

8) Arătați că nu există pătrat perfect cu ultimele 4 cifre 4444.

𝑁 =a∙ 104 + 4444 = 4 ∙ 𝑎 ∙ 54 ∙ 22 + 4 ∙ 1111 = 4 ∙ [𝑎 ∙ 54 ∙ 22 + 1111] = 4(𝑀4 + 3)

Prof. BUD ADRIAN, Lic. Teoretic Negrești Oaș

Prof. BUD ADRIAN, Lic. Teoretic Negrești Oaș

IV.1 Rezolvați în mulțimea întregi următoarele ecuații:

IV.3 Rezolvați în mulțimea întregi următoarele ecuații:

𝟐𝒙+𝟑 𝟑𝒚+𝟐 𝟑𝒙+𝟐 𝟐𝒚+𝟑 𝟑𝒙−𝟐 𝟑𝒙+𝟐 𝟐𝒙+𝟏 𝟑𝒙−𝟓

Ecuația nu are soluții întregi.

Tabăra Națională de Matematică

1. În Tabăra Naţională de Matematică Lions Someş Satu Mare, 11-16 iulie

Fie 𝑛 = (𝑎2016 − 𝑏2016 )(𝑏2016 − 𝑐 2016 ) și 𝑚 = (𝑐 2016 − 𝑑2016 )(𝑑2016 − 𝑎2016 ).

3. Se consideră ∆𝐴𝐵𝐶 de arie 5 cm2.

4. În triunghiul ∆𝐴𝐵𝐶 avem 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶) = 100° și 𝐴𝐵 = 𝐴𝐶. Pe

Subiectul a fost întocmit de:

Tabăra națională de matematică

LIONS SOMEȘ SATU MARE

11-16 iulie 2016