ASI reflectă viziunea strategică managerială asupra modului în care organizaţia (firma)
lucrează;
1
Etape:
1. definirea ASI;
2. găsirea soluţiei optime pentru infrastructura SI care să realizeze culegerea,
transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor şi difuzarea informaţiilor;
3. SI se descompune în subsisteme, aplicaţii, proceduri, module (care realizează funcţii
distincte în cadrul procedurii);
• Strategia descendentă
• Strategia ascendentă
• Strategia mixtă
2
MODELE ALE CICLULUI DE VIAŢĂ
3
4
5
6
7
8
9
METODOLGII DE REALIZARE A SISTEMELOR INFORMATICE
1. Metodologii generale:
Caracteristici generale:
- Metodologie orientată pe structura datelor
- Evidenţiază două tipuri de modele: modelul logic şi modelul fizic; separă
proiectarea logică de proiectarea fizică
- Se bazează pe specificarea clară a cerinţelor şi a unor reguli detaliate pentru
proiectarea celor două modele
- Face apel la reprezentarea fluxurilor de date şi prelucrărilor cu ajutorul
diagramelor
10
MODULUL 1. Analiza cerinţelor
Etapa 1. Investigarea mediului existent
Etapa 2. Opţiunile sistemului economic
Ciclul de viaţă
Ciclul de decizie
Ciclul de abstractizare
CICLUL DE VIAŢĂ
- Se bazează pe dualitatea obiect natural – obiect artificial:
S. informaţional (obiect natural) – S. Informatic (obiect artificial)
- Obiectul natural: realitatea existentă într-o organizaţie
- Obiectul artificial: construit de om pentru a reprezenta activităţile şi fluxurile
informaţionale existente
- Construcţia unui sistem informatic implică analiza sistemului informaţional din
organizaţie, perceput ca sistem natural şi conceperea unui obiect artificial care
să reprezinte această organizaţie.
- Ciclul de viaţă al unui sistem informatic cuprinde 3 perioade:
- Concepţia sistemului informatic (specificaţii funcţionale şi tehnice)
11
- Realizarea sistemului informatic (specificaţii de detaliu)
- Implementarea sistemului
CICLUL DE DECIZIE
- Cuprinde ansamblul de opţiuni care trebuie să existe în timpul ciclului de viaţă şi
defineşte interfaţa între S. Informatic (ob. artficial) şi S. Informaţional (ob.
natural). Se definesc punctele de decizie privind scopurile sistemului informatic şi
punctele de decizie privind introducerea sistemului informatic ca obiect natural.
- Deciziile sunt ierarhizate astfel încât să se ţină seama de performanţe, termeni
de predare şi de obiectivele finale.
CICLUL DE ABSTRACTIZARE
- Este util pentru a surprinde elementele semnificative în descrierea sistemului,
ignorând detaliile. Se referă în exclusivitate la sistemul informatic ca obiect
artificial.
- Presupune utilizarea a 3 niveluri de abstractizare:
Nivelul conceptual – descrie clasele de obiecte şi regulile de comportament
semnificative pentru analist, în funcţie de obiectivele beneficiarului.
Nivelul organizaţional pentru prelucrări şi nivelul logic pentru date – descrie
natura resurselor utilizate pentru a realiza descrierea statică (a datelor) şi
dinamică (a proceselor).
Nivelul operaţional pentru prelucrări şi nivelul fizic pentru date – este rezultatul
deciziilor tehnice care au fost luate în funcţie de obiectivele şi resursele tehnice.
12
Studiul prealabil
- Se realizează pe un subansamblu reprezentativ al domeniului ce urmează a fi
informatizat.
- Rezultatul: un raport ce rezumă principalele opţiuni privind informatizarea. Din
aceste soluţii se alege cea mai bună sau se întrerupe ciclul de viaţă al sistemului.
Studiul detaliat
- Se pleacă de rezultatele studiului prealabil şi presupune obţinerea
specificaţiilor funcţionale generale detaliate ale noului sistem.
Specificaţiile cuprind:
- Schema organizatorică
- Prezentarea activităţilor
- Prezentarea procedurilor utilizate pentru realizarea proceselor
- Lista datelor necesare pentru realizarea procedurilor
- Prezentarea sarcinilor manuale, total sau parţial informatizate
- Lista resurselor umane şi materiale implicate cu alocarea pe sarcini
- Prezentarea situaţiilor finale
- Situaţia echipamentelor utilizate
Studiul tehnic
- Presupune proiectarea logică şi tehnică a fişierelor / bazei de date, descrierea
arhitecturii prelucrării datelor, proiectarea arhitecturii produsului program.
Elaborarea programelor
- Constă în scrierea, testarea şi punerea la punct a programelor în funcţie de
specificaţiile din perioada precedentă.
Implementarea sistemului
- Presupune pregătirea lansării în execuţie şi lansarea propriu-zisă. Etapa include
încărcarea bazelor de date, informarea şi pregătirea utilizatorilor.
Menţinerea în funcţiune
- Presupune asigurarea funcţionalităţii sistemului la parametrii proiectaţi şi
eventual mici dezvoltări pe parcurs.
13
METODE ŞI TEHNICI DE REALIZARE A SISTEMELOR INFORMATICE
Observaţii:
1. Metodologia cuprinde etapele / procesele de realizare a unui sistem informatic;
fluxul realizării acestor etape / procese; modul de derulare a ciclului de viaţă a
sistemului informatic, etc.
2. Metoda reprezintă modul unitar în care analiştii de sistem, programatorii şi alte
categorii de personal implicate realizează procesul de analiză a sistemului
existent, proiectarea, realizarea şi implementarea noului sistem informatic.
3. Tehnicile de lucru reprezintă felul în care se acţionează eficient şi rapid în cadrul
unei metode, pentru soluţionarea diferitelor probleme ce apar în procesele de
realizare a sistemelor informatice. Metoda are un caracter general, în cadrul ei
se aplică diferite tehnici.
5. Tehnica interviului X
6. Tehnica chestionarului X
7. Tehnici de reprezentare (sl, diagrame,..) X X
8. Tehnica tabelelor de decizie X X
9. Tehnici de corecţie şi control automat al datelor X X X
14
ANALIZA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL
Observaţii:
- Analiza începe cu investigarea şi elaborarea modelului fizic al sistemului existent,
din care derivă modelul logic al sistemului existent
- Modelul logic al sistemului existent împreună cu cerinţele beneficiarului stau la
baza elaborării modelului logic al noului sistem
15
Procesul de colaborare
echipa de management (MN) – analiştii de sistem (AS)
Pasul 6. MN alege varianta convenabilă după mai multe criterii (timp, cost,
completitudine, echipamente,...). Dacă nicio variantă nu este convenabilă se poate
renunţa la realizarea noului sistem.
16
Diagrama de flux a documentelor
Simboluri utilizate:
Flux de date – este format din datele transmise între două activităţi
entitate
17
Diagrama de flux a resurselor fizice
Simboluri utilizate:
Flux de date – este format din datele transmise între două activităţi;
este etichetat printr-un substantiv care sugerează informaţia sau pachetul de
informaţii transmise
entitate
Activitate
resursa
18
Diagrama de flux a datelor
Simboluri utilizate:
Flux de date – este format din datele transmise între două procese;
este etichetat printr-un substantiv care sugerează informaţia sau
pachetul de informaţii transmise
entitate
Entitate externă – (terminator) este sursa / receptorul de date. Poate fi un alt sistem
(organizaţie, compartiment, persoană) şi în acest caz comportamentul
nu va fi studiat.
19
entitate
nr locaţie
prooces
et Stoc de date
Stocul de date – este un depozit temporar sau permanent de date. Poate fi manual
(registru, dosar, arhivă de documente) sau baze de date. În etichetă se
precizează:
manual M
pe suport magnetic D
temporar T
et Stoc de date
20
21
22
Utilizarea instrumentelor CASE
Poate cel mai mare avantaj al utilizării instrumentelor CASE îl reprezintă faptul că aceste
instrumente permit utilizatorilor să analizeze impactul modificărilor de mentenanţă.
Instrumentul CASE va trece peste fiecare ecran, raport sau fişier ce este folosit, creând
un plan de mentenanţă complet.
Instrumentele CASE se împart în două categorii:
- Instrumente UPPER CASE
- Instrumente LOWER CASE
23
Un instrument UPPER CASE permite analistului să creeze şi să modifice design-ul
sistemului. Toate informaţiile despre proiect sunt stocate într-o enciclopedie numită
depozitul CASE. Acesta este o mare colecţie de înregistrări, elemente, diagrame, ecrane,
rapoarte sau alte informaţii. Analiştii pot astfel vedea pe schema design-ului sistemului
unde pot apare erori.
Instrumentele LOWER CASE sunt utilizate pentru a genera sursa cod a programului,
eliminând nevoia de programare.
Instrumentele LOWER CASE fac ca sistemul să fie produs mai rapid, pe baza
generatoarelor de cod.
Suma de timp petrecută cu mentenanţa scade datorită faptului că codul este generat
deci nu are erori. Singurele erori care pot apare sunt erorile de design. Prin scăderea
timpului se poate aloca mai mult timp pentru dezvoltarea unor noi sisteme mai
performante.
Codul generat poate fi făcut în mai multe limbaje, deci se poate face o migrare rapidă a
sistemelor de pe o platformă pe alta.
24