Anda di halaman 1dari 25

www.referat.

ro

REFERAT

Evaluarea unei societătii cu activitate


bancară
RAIFFEISEN BANK
CUPRINS

Cap.1 Definirea misiunii de evaluare Pag.3


1.1 Baza de evaluare Pag.3
1.2 Proprietarul participatiei evaluate Pag.4
1.3 Scopul si utilizarea raportului de evaluare Pag.4
Cap.2 Cunoasterea obiectului supus evaluării Pag.4
2.1 Scurt istoric Pag.4
2.2 Tipul întreprinderii Pag.4
2.3 Situatia juridică a activelor Pag.4
2.4 Produse si servicii Pag.5
2.5 Piata bancară Pag.6
2.6 Concurenta Pag.7
Cap.3 Diagnosticul stării actuale Pag.8
3.1 Bilantul contabil consolidat pentru ex.financiare 2009 si Pag.8
2008
3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate Pag.10
3.3 Analiza comparativă a acestor indicatori Pag.11
Cap.4 Alegerea metodelor de evaluare Pag.14
4.1 Activul net contabil Pag.14
4.2 Activul net corectat Pag.14
4.3 Discounted Cash-Flow(DCF) Pag.16
Cap.5 Diagnosticul stării viitoare Pag.18
Cap.6 Concluzii Pag.22
E TAPE LE
REALIZĂRII PROCESULUI DE EVALUARE A UNEI SOCIETĂTI
COMERCIALE CU OBIECT DE ACTIVITATE BANCAR

RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA

Cap.1 Definirea misiunii evaluării.


Serviciile evaluatorului pot fi solicitate fie pentru evaluarea unor bunuri sau
active individuale din patrimonial societătii evaluate, fie pentru determinarea valorii
globale a entitătii ca intreg, sau pentru determinarea valorii activelor societătii.
Misiunea evaluării unei societăti comerciale cu obiect de activitate bancar este
acela de a stabili valoarea globală a întreprinderii ca întreg prin punerea în evidentă a
pozitiei financiare a societătii date de valoarea unor indicatori precum:
 mijloacele fixe, terenuri, clădiri, utilaje si mijloace de lucru (rentabilitatea
economică a acestora , uzura fizică si morală);
 gradul de îndatorare fată de clienti, fată de alte institutii bancare si fată de alti
agenti economici;
 nivelul disponibilitătilor bănesti, nivelul rezervei minime obligatorii;
 capacitatea de amijloci activităti economice si fluxuri de numerar;
 modalităti de finantare, actionariat, capitalul propriu.
1.1 Baza de evaluare
Situatiile financiare consolidate au fost întocmite pe baza costului istoric cu
exceptia următoarelor elemente semnificative din situatia consolidată a pozitiei
financiare:
 instrumentele financiare derivate sunt evaluate la valoarea justă;
 instrumentele financiare la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere sunt
evaluate la valoarea justă;
 activele financiare disponibile pentru vânzare sunt evaluate la valoarea justă;
 datoriile aferente aranjamentelor de plată pe bază de actiuni cu decontare în
numerar sunt evaluate la valoarea justă.
Lucrarea operează în mare parte cu elementele de active ale băncii, în care o
pondere deosebită o au si imobilizările financiare,ca important element de active al
Băncii Raiffeisen. De asemenea,la acestea se mai adaugă si situatia fluxurilor de
trezorerie,care vor fi evaluate în perioada de previzionare explicită.
1.2 Proprietarul participatiei evaluate
 99,49% Raiffeisen Bank International AG;
 0,51% peste 17.500 de actionari persoane fizice si persoane juridice.
Banca Raiffeisen România este condusă de Adunarea Generala a Actionarilor
Raiffeisen Bank S.A.
1.3 Scopul si utilizarea raportului de evaluare
Scopul raportului de evaluare este acela de a stabili valoarea globală a societătii
bancare. Utilizarea raportului de evaluare este destinat pentru scopul si numai
pentru uzul Adunării Generale a Actionarilor Raiffeisen Bank S.A.

Cap.2 Cunoasterea obiectului supus evaluării


2.1 Scurt istoric
Raiffeisen Bank România este subsidiara Raiffeisen International Bank- Holding
AG, care la rândul său este subsidiara integral consolidată a Raiffeisen Bank
Ӧsterreich AG(RZB) cu sediul la Viena. Fondată în 1927, RZB este a treia cea mai
mare bancă din Austria si entitatea principală a Grupului Bancar Austriac
Raiffeisen, cel mai mare grup bancar al tării din punct de vedere al activelor totale,
având cea mai vastă retea de distributie locală.
RZB si Raiffeisen International au confirmat în repetate rânduri reputatia de
promotori în Europa Centrală si de Est, înfiintând prima subsidiară bancară în
Ungaria încă din 1986, cu trei ani înainte de căderea Cortinei de Fier. În cei peste
20 de ani de prezentă pe piată , au fost fondate 10 bănci si cumpărate alte 10.
Reteaua astfel format acoperă regiunea cu bănci universale, care deservesc peste 15
milioane de clienti în peste 3.000 unităti bancare, pe 18 piete internationale.
2.2 Tipul întreprinderii
Raiffeisen Bank România S.A. ocupă pozitia de oligopol pe piata din România,
situatie în care riscul privind talia întreprinderii este de maxim 2%.
2.3 Situatia juridică a activelor
Raiffeisen Bank S.A si-a început activitatea la data de 01 iulie 2002 în urma
fuziunii prin absorbtie a Raiffeisen Bank România S.A. de către Banca Agricolă
Raiffeisen S.A. prin emisiunea de actiuni. Fuziunea dintre cele două bănci s-a
finalizat la 30 iunie 2002, cu scopul de a alinia operatiunile Grupului Raiffeisen si în
România.
Banca este autorizată de BNR să desfăsoare activităti bancare. Activitătile de bază ale
Grupului sunt reprezentate de furnizarea de servicii bancare pentru personae fizice si
persoane juridice, activităti de brokeraj, leasing si gestiunea activelor financiare.
2.4 Produse si servicii:
 MyBanking oferă informatiile financiare privind contul bancar personal si
cursul valutar si cu ajutorul său se pot efectua transferuri intra si
interbancare;
 Prin Raiffeisen Direct, banca este mai aproape de client, fară ca acesta să
facă cel mai mic efort si fară sa plăteasca comisioane si taxe suplimentare;
 Serviciul Sweep, existent în cadrul Raiffeisen Bank, oferă posibilitatea de
a transfera automat sumele care depăsesc un nivel prestabilit în alt cont
indicat de către client;
 Serviciul SmartTel oferă informatiile despre cont, disponibile 24 de ore
din 24, 7 zile pe săptamână, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma
unor mesaje text de tip SMS.
 Programul Asigurarea ta în caz de incendiu presupune o asigurare pe viată
titularilor de conturi curente în lei, deschise la Raiffeisen Bank.
 Prin Plăti directe furnizor, Raiffeisen Bank va plăti clientului, din contul
curent, toate facturile pentru telefonul fix si mobil, la gaze, la lumina si altele.
De asemenea, Raiffeisen Bank mai oferă: credite de prefinantare a exporturilor si
finantarea comertului cu bunuri fungibile.
În acord cu legea bancară, obiectul de activitate al băncii include:
 atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;
 contractare de credite, incluzând printre altele: credite de consum,credite
ipotecare;
 finantarea tranzactiilor comerciale;
 operatiuni de factoring, scontare, forfetare;
 servicii de transfer monetar;
 emitere si administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărti de credit,
cecuri de călătorie si alte asemenea, inclusiv emitere de monedă electronic;
 emitere de garantii si asumare de angajamente;
 tranzactionare în cont propriu sau în contul clientilor, în conditiile legii, cu:
instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin,
certificate de depozit; valută;
 contracte futures;
 instrumente având la baza cursul de schimb si rata dobânzii;
 valori mobiliare si alte instrumente financiare;
2.5 Piata bancară
Raiffeisen International deserveste mai mult de 13 milioane de clienti, cea mai mare
retea de distributie dintre grupurile bancare occidentale prezente în Europa Centrală si de
Est (ECE) - 3.000 de unităti bancare; amplu program de extindere de unităti; sucursalele
răman canalul principal de distributie în regiunea ECE, prezenta este puternică în tările
cu crestere economică rapidă.
Raiffeisen International Bank-Holding AG, subsidiară a Grupului Raiffeisen
Zentralbank Österreich AG (RZB), a deschis oficial unitatea cu numarul 3.000 în Europa
Centrală si de Est (ECE). Sucursala este localizată în orasul Tyumen din Rusia, resedinta
provinciei Tyumen Oblast din Districtului Federal Urals (oras aflat la aproximativ 2.100
km est de Moscova). Tyumen este un important centru pentru extractia si prelucrarea
gazelor naturale si a petrolului din Rusia si are peste 500.000 de locuitori.
Ca orice unitate din cadrul Raiffeisenbank, sucursala din Tyumen va oferi o gamă
largă de servicii pentru persoane fizice si corporatii, precum si servicii ale altor companii
ale grupului Raiffeisen: Raiffeisen-Leasing, Fondul de Pensii Private Raiffeisen si
Raiffeisen Capital Asset Management.
Sucursalele reprezintă cele mai importante canale de distributie de pe piata bancară in
regiunea Europei Centrale si de Est (ECE), deoarece clientul apreciază relatia personală
cu banca sa.
Raiffeisen International este lider în ceea ce priveste numărul de unităti bancare între
grupurile bancare internationale din cinci piete ale ECE (Albania, Kosovo, Belarus,
Ucraina si Rusia). Cresterile sunt spectaculoase, în special, pe piata bancară din Rusia. La
această crestere a contribuit si dezvoltarea rapidă a Raiffeisenbank Austria, Moscova.
Raiffeisen International detine cea mai importantă retea bancară din Europa Centrală
si de Est, fiind prezentă în 18 piete din regiune prin unităti bancare, companii de leasing,
două reprezentante si alti furnizori de servicii financiare.
RZB este cea mai mare bancă corporatistă si de investitii din Austria si institutia
centrală a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria, cel mai puternic grup bancar din tară.

2.6 Concurenta
Deşi consideră că piaţa bancară românească numără prea mulţi actori, analiştii spun
că nu se poate vorbi de o concurenţă strânsă între aceştia, în condiţiile în care peste 75%
din activul bancar este deţinut de primele cinci bănci printre care se află si Raiffeisen
Bank România.
Următorii ani nu anunţă schimbări semnificative la nivelul sistemului bancar,
întrucât băncile mari au poziţii consolidate în piaţă, iar cele mici nu sunt în ceea ce
priveşte concurenţa între băncile care activează în România, părerile sunt împărţite.
Gradul de concentrare a activului bancar e de natură să împartă lupta bancherilor pe
două fronturi. Pe de o parte, primele instituţii de credit clasate în topul activelor îşi
dispută cea mai mare parte din "felia bancară". De cealaltă parte, lupta se dă între băncile
mici, cu o cotă de piaţă sub 1% .

Cap.3 Diagnosticul stării actuale

3.1 Bilantul contabil consolidat pentru exercitiile financiare 2009 si 2008


Tabelul nr.1Bilantul contabil 2009 si
2008
2009 2008
Ron 1000 Ron 1000
Active
Numerar si echivalente de numerar 4.738.926 5.947.596
Active financiare detinute 99.874 44.806
pt.tranzactionare
Derivative detinute pt 59.230 52.077
managementul riscului
Credite si avansuri acordate băncilor 505.818 359.973
Credite si avansuri acordate 10.599.623 10.960.548
clientilor
Titluri de valoare 3.578.080 1.197.530
Participatii 50.356 44.099
Imobilizări corporale 337.399 373.703
Imobilizări necorporale 102.746 104.758
Creante privind impozitul amânat 4.650 6.864
Creante privind impozitul pe profit 70.438 747
Alte active 170.715 276.354
Total active 20.317.855 19.369.055
Datorii
Datorii financiare detinute 3.185 3.306
pt.tranzactionare
Derivative detinute 24.810 105.386
pt.managementul riscului
Depozite de la bănci 2.455.175 767.514
Depozite de la clienti 14.386.296 14.614.094
Credite de la bănci si alte institutii 440.745 772.040
financiare
Datorii subordonate 380.262 351.694
Provizioane 40.494 49.026
Datorie privind impozitul amânat 4.204 70.188
Datorie privind impozitul pe profit 165 517
Alte datorii 390.724 494.936
Total datorii 18.126.060 17.228.701
Capitaluri proprii
Capital social 1.196.259 1.196.259
Rezultatul reportat 914.373 879.885
Alte rezerve 81.163 64.210
Total capitaluri proprii 2.191.795 2.140.354
Total datorii si capitaluri proprii 20.317.855 19.369.055
Sursa: Prelucrare proprie după Situatiile Financiare Consolidate din Raportul
anual 2009/2008;pag.62 respectiv, pag.52 al Băncii Raiffeisen România.
Contul de profit si pierdere consolidat pentru exercitiile financiare la
31.12.2009 si 31.12.2008
Tabelul nr.2 Contul de profit si
pierdere
2009 2008
Ron 1000 Ron 1000

Venituri din dobânzi 1.809.265 1.581.454


Cheltuieli cu dobânzile (975.395) (664.091)
Venituri nete din dobânzi 833.870 917.363
Venituri din speze si comisioane 813.857 836.800
Cheltuieli cu speze si comisioane (80.033) (68.579)
Venit. nete din speze si comisioane 733.824 768.221
Venituri nete din tranzactionare 316.549 409.758
Venituri/(cheltuieli) nete din alte 51.220 (39.449)
instrumente fin.la val.justă prin CPP
Alte venituri operationale 52.640 46.640
Venituri operationale 1.988.103 2.102.533
Cheltuieli operationale (705.695) (662.182)
Cheltuieli salariale (525.257) (506.223
Cheltuieli nete cu provizioanele (431.476) (193.357)
pentru deprecierea valorii activelor
financiare
Câstiguri/(pierderi) din participatii în 10.161 -
entităti asociate
Profit înainte de impozitare 335.836 728.154
Cheltuiala cu impozitul pe profit (45.719) (114.149)
Profitul net al exercitiului 290.117 614.005
financiar
Alte elemente ale rezultatului global
Modificarea netă a valorii juste a 570 -
activelor financiare disponibile
pentru vânzare
Total rezultat global aferent 290.117 614.005
exercitiului financiar,după
impozitare
Sursa: Prelucrare proprie după Situatiile Financiare Consolidate din Raportul
anual 2009/2008; pag.61 respectiv, pag.51 al Băncii Raiffeisen România.

3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate

Rezultatele activitătii băncii trebuiesc determinate atât sub forma unor valori
absolute căt si sub forma unor valori relative , pentru a realiza comparatia cu
concurenta.
În evaluarea indicatorilor s-au utilizat valorile relative ale rezultatelor activitătii
Raiffeisen Bank România S.A.
Pentru a calcula indicatorii specifici de apreciere a performantelor activitătii
bancare se impune a se cuantifica veniturile, cheltuielile si a stabili situatia
rezultatelor financiare.

Tabelul nr.3 Principalii indicatori utilizati în aprecierea performantelor bancare


DENUMIREA INDICATORULUI FORMULA DE CALCUL

Indicatorii profitabilităţii:

1. Rata marjei nete de dobândă (Venituri  Cheltuieli) cu dobânda


(Net Interest Margin) Active rentabile
2. Rata profitului Pr ofit net
Venituri totale
3. Rata de utilizare a activelor (RUA) Venituri totale
Active totale
4. Rata rentabilităţii economice Pr ofit net
Active totale
(Return of Assets)
5. Efectul de pârghie (multiplicatorul Active totale
Capital propriu
capitalului)
6. Rata rentabilităţii financiare Pr ofit net
Capital propriu
(Return of Equity)
Sursa : Prelucrare proprie după www.scritube.com/economie/INDICATORI-AI-
MARIMII-SI-DINAM1CII55411243.php

Tabelul nr.4 Situatia principalilor indicatori ai profitabilitătii

-1000 Ron -
DENUMIREA FORMULA VALORI ANUALE RELATIVE
INDICATORULU DE
I CALCUL 2009 2008
0 1 2 3
Indicatorii profitabilitătii:

RMD VD  CD 505.818 917.363


 4.56%  8.11 %
AP 11 .105.441 11 .320.521
RPN PN 290.117 614.005
 9.50%  2.13%
VT 3.053.692 2.874.652

RUA VT 3.053.692 2.874.652


 15.03%  14.84%
AT 20.317.855 19.369.055

RRE PN 290.117 614.005


 1.43%  3.17%
AT 20.317.855 19.369.055

EP AT 20.317.855 19.369.055
 9.27%  9.05%
CP 2.191.795 2.140.354

RRF PN 290.117 614.005


 13.24%  28.69%
CP 2.191.795 2.140.354

Sursa:Prelucrare proprie după formule.


3.3 Analiza comparativă a acestor indicatori
Pentru vedea corectitudinea calculării indicatorilor de performantă bancară, putem
întocmi si analiza corelatia între indicatorii de rentabilitate bancară.
Corelatia între indicatorii de rentabilitate este următoarea:
RRF = RRE∙ EP ; 13,24% = 1,43% ∙ 9,27% ; pentru anul 2009.
28,69% = 3,17% ∙ 9,05% ; pentru anul 2008.
RRE = RPN ∙RUA ; 1,43% = 9,50% ∙ 15,03% ; pentru anul 2009.
3,17% = 2,13% ∙ 14,84 % ; pentru anul 2008.

Pentru o mai bună exemplificare a evaluării indicatorilor profitabilitătii am întocmit


fig.1.
1. Rata rentabilitătii financiare este un indicator a cărei marje normale se situează
între pragurile semnificative de 10% si respectiv 30%. În cazul Raiffeisen Bank, rata
înregistrată în anul 2008 de 28.69% nu a depăsit valoarea considerată optimă pentru
acest indicator.
Pentru anul 2009 valoarea ratei înregistrată a fost de 13,24%, se cunoaste că a
scăzut semnificativ din cauza efectului crizei care începe să se simtă si la noi în tară.
Pe seama indicatorilor calculati si luând în considerare relatia dintre acestia:
RRF = RRE x EP, putem concluziona următoarele:

 în cazul în care eficienţa reprezentată de rata rentabilitătii economice scade,


banca trebuie să-şi asume riscul de îndatorare în aşa fel încât să-şi mulţumească
acţionarii;
 cu cât efectul de pârghie este mai mare, datorat creşterii activelor profitabile,
cu atât rata rentabilitătii financiare este mai mare.
2. Efectul de pârghie (EP) înregistrează niveluri de peste 20% pentru băncile mari,
în vreme ce băncile mici le este caracteristic nivelul de 10 – 20% al levierului.
În cazul de fată, nivelul multiplicatorul capitalului se încadrează aproape la limita
nivelului minim optim (9,05% în 2008 si în 9,27% în 2009). Pentru a putea ajunge la
nivelul optim considerat pentru băncile mari, se impune atragerea de clienti si poate
cresterea numărului de unităti teritoriale.
Acest indicator înregistrează valori optime, ca urmare a faptului că băncile operează în
principal pe seama resurselor atrase. Cu cât gradul de îndatorare a băncii este mai mare, cu
atât rentabilitatea capitalului propriu este mai mare.
3. Rata rentabilităţii economice (Return of Assets) reprezintă cea mai cuprinzătoare şi
perfectă măsură contabilă a performanţei globale a unei bănci. Ea măsoară pentru
Raiffeisen Bank profitabilitatea cu care sunt folosite toate activele din patrimoniu.
Pragul de variaţie a indicatorului este de 0,5 – 1,6%. Băncile de dimensiuni foarte mari
înregistrează rate mai mici de 1%.
4. Rata utilizării activelor (RUA)
Mărimea acestui indicator depinde de mărimea dobânzii active pe piaţă şi de
structura activelor bancare. Indicatorul arată veniturile totale ce se obţin din utilizarea
activelor (venituri din dobânzi, comisioane, taxe).
Rata utilizării activelor calcultă pe baza rezultatelor obţinute la finele anilor analizaţi
este în crestere 2009 comparativ cu anul 2008, ca urmare a creşterii activelor totale cu în
ultimul an.
5. Rata profitului net (RPN) reprezintă principalul indicator de analiză când se are în
vedere reducerea costurilor cu activitatea băncii.
Pentru anul 2008, rata profitului se încadrează sub valoarea minimă normală (30-
50%), datorită profitului minim realizat (cheltuieli mari de funcţionare, investiţii în
infrastructură). În anul 2009, rata profitului creşte cu 7,37 %.
6. Rata marjei nete de dobândă (Net Interest Margin)
Recurgând la exemplificare, băncile de detaliu înregistrează marje nete de dobânzi mai
ridicate, în timp ce băncile mari unele mai scăzute, datorită costurilor mari ale fondurilor.
În cazul de faţă, marja netă de dobândă a scăzut în anul 2009,comparativ cu 2008,
cu 3,55% este expresia managementul putin defectuos în cadrul elementelor de activ şi
pasiv, dar poate fi şi expresia unui plasament în active foarte riscante.
Cap.4 Alegerea metodelor de evaluare
În general nu există reguli specific pentru alegerea metodelor de evaluare si nici nu
se poate utilize o metodă universal. Metodele de evaluare se diferentiază în general
prin importanta care se dă unor elemente ca: patrimoniul întreprinderii, rentabilitatea,
cifra de afaceri .Valoarea unei societăti poate fi dată de relatia:
V ꞊ Px + Ry + CAz , unde x, y, z sunt coeficienti de pondere.
Ponderea alocată fiecărui element determină metoda de evaluare aleasă, dar
ponderea este diferită de la un caz la altul, în functie de conditiile specifice ale
întreprinderii evaluate.
În cazul nostru este vorba despre metoda activului net corectat(ANC) care este o
metodă patrimonială si de metoda discounted Cash-Flow(DCF) care este o metodă
bazată pe venit.
De asemenea se poate aplica si metoda patrimonială a activului net contabil care este
considerată de specialisti ca fiind cea mai usoară metodă patrimonială de evaluare.
4.1 Activul net contabil
Reprezintă metoda cea mai rapidă de estimare a valorii unei entităti. Determinarea
activului net contabil, în optica evaluării rapide a sociatătilor comerciale pe baza
unui raport de evaluare simplificat, se face pe baza relatiilor dintre indicatorii
ultimului bilant contabil.
Calcularea activului net contabil, presupune efectuarea unor corectii care afectează
câteva din elementele activului si pasivul bilantului.
4.2 Activul net corectat
Necesitatea corectării bilantului contabil si constituirii unui bilant economic, care să
reflecte mai aproape de realitate patrimoniul net al unei societăti, rezultă din
necesitatea depăsirii inconvenientele metodei activului contabil.
Activul net corectat reprezintă mărimea capitalului necesar pentru a reconstrui
patrimonialul existent al societătii la nivelul valorii reale de utilitate al acestuia.
Metoda activului net corectat reprezintă o fotografie clară a patrimoniului net al
unei întreprinderi la data evaluării, dar nu exprimă pretul la care poate fi cumpărată o
societate, în mod direct pentru că această valoare trebuie corectată cu o altă valoare
calculată la o altă metodă de evaluare.
Elementele de activ sunt corectate după cum urmează:
 Activele considerate non-valori nu sunt luate în considerare;
 Plătile anticipate nu se includ în evaluare;
 Avansurile primite si nici cele acordate nu sunt luate în calcul;
 Disponibilitătile bănesti sunt evaluate la valoarea lor contabilă, iar cele
exprimate în valută sunt convertite în lei la cursul BNR din ziua evaluării.
Ajustarea creantelor se corectează după cum urmează:
 cele mai vechi de un an cu probabilitatea mare de neîncasare si de vechimea
lor;
 Creantele a căror lichiditate depăseste 1 an nu sunt luate în considerare;
 Creantele cu o lichiditate cuprinsă între 6 luni si 1 an se diminuează cu 25-
30% în functie de riscul de neîncasare si de rata dobânzii practicată la creditul
comercial;
 Creantele exprimate în valute se evaluează la cursul BNR din ziua evaluării.
Imobilizările corporale sunt evaluate în functie de natura lor:
 terenurile se evaluează la pretul pietei;
 clădirile, constructiile speciale si mijloace fixe se evaluează, în mod specific
fără a se tine cont de amplasarea lor,uzura lor fizică si morală;
 investitiile în curs se evaluează după aceleasi metode ca si investitiile.
Imobilizări necorporale sunt formate din titluri de participare, titluri imobilizate ale
activitătii de portofoliu, alte titluri imobilizate si creante imobilizate.
Plătile anticipate nu se includ în evaluare.
Avansurile primite de la furnizori nu se includ în evaluare.
Disponibilitătile bănesti în lei se preiau la valoarea lor iar cele în valută sunt
transformate în lei la cursul de referintă al BNR la data evaluării.
Cheltuielile de repartizat pe mai multe pe mai multe perioade nu se includ în
evluare.
Corectarea pasivelor:
 datoriile se evaluează la valoarea probabilă de piată;
 creditele pe termen lung se evaluează după aceleasi principii ca si
imobilizările financiare acordate de întreprindere;
 includerea în datoriile totale a sumelor de natura provizioanelor a căror
estimare este posibilă.
4.3 Discounted Cash-Flow (DCF)

Această metodă este cea mai evoluată dintre metodele de evaluare. Metoda DCF sau
metoda fluxurilor nete de trezorerie sau metoda fluxurilor financiare are ca bază
teoretică determinarea eficientei economice a investitiilor.
Din punct de vedere cantitativ notiunea de cash- flow se întâlneste sub două forme si
anume:
 cash- flow brut format din: profitul net corectat
-amortizare
-provizioanele cu caracter de rezervă.
 Cash- flow net disponibil care se compune din trei agregate clasice:
-cash- flow operational(sau de exploatare);
-cash- flow pentru activitatea de investitii;
-cash- flow din activitatea de finantare.
Etapele obligatorii pentru asigurarea unei abordări corecte a principiilor si ipotezelor
specifice metodei DCF sunt:
 Proiectia profitului net pe baza evolutiei previzibile a veniturilor si
cheltuielilor(ct.CPP);
 Estimarea evolutiei necesarului de fond de rulment(NFR);
 Stabilirea valorii investitiei necesare pentru functionarea eficientă a societătii si a
impactului lor economic asupra evolutiei CA(cifrei de afaceri) si elementelor de ch.
 Calcularea valorii reziduale;
 Stabilirea ratei de actualizare;
 Calcularea valorii financiare a întreprinderii;
 Corectarea valorii finale cu prima de control si cu diminuarea pentru lipsa de
lichiditate.

Tabelul nr.5 Situatia activelor si datoriilor la Raiffeisen Bank 2009


Valoare Corectii Valoare
Elemente contabilă Ron’000 corectată
patrimoniale Ron’000 Ron’000
Numerar si echivalent de 4.738.926 - 4.738.926
numerar
Active financiare 159.104 - 159.104
detinute
Credite si avansuri 505.818 - 505.818
acordate băncilor
Credite si avansuri 10.599.623 - 10.599.623
acordate clientilor
Titluri de valoare 3.578.080 - 3.578.080
Participatii 50.356 - 50.356
Imobilizări corporale 337.399 +60.000;-35.000 362.399
Imobilizari necorporale:
-cheltuieli de dezvoltare
-alte imob.necorporale 102.746 -10.000 92.746
Creante privind 4.650 - 4.650
impozitul amânat
Creante privind 70.438 - 70.438
impozitul pe profitul
curent
Alte active 170.715 170.715
TOTAL ACTIVE 20.317.855 +15.000 20.332.855
Datorii financiare 27.995 - 27.995
detinute
Depozite de la bănci 2.455.175 - 2.455.175
Depozite de la clienti 14.386.296 - 14.386.296
Credite de la bănci si alte 440.745 - 440.745
institutii financiare
Datorii subordonate 380.262 - 380.262
Provizioane 40.494 - 40.494
Datorie privind impozitul 4.204 - 4.204
amânat
Datorie privind impozitul 165 - 165
pe profit
Alte datorii 390.724 -700 390.024
TOTAL DATORII 18.126.060 -700 18.125.360
Sursa: Prelucrare proprie cu date din Situatiile Financiare ale Raiffeisen Bank
Activul net contabil ꞊ 20.317.855 lei – 18.126.060 lei ꞊ 2.207.495 lei
Activul net corectat se calculează ca diferentă dintre activul contabil corectat si datoriile
totale corectate (pe termen scurt, mediu si lung).
ACTIVUL NET CORECTAT ꞊ ACTIVUL CONTABIL CORECTAT− DATORII TOTALE CORECTATE

Activul net corectat ꞊ 20.332.855 lei – 18.125.360 lei ꞊ 2.207.495lei


ACTIVUL NET CORECTAT꞊ 2.207.495lei
LEI
ACTIVUL NET CONTABIL ꞊ 2.207.495
Informatii suplimentare privind evaluarea prin metoda activului corectat, acestea sunt
urmatoarele:
1. În categoria altor imobilizări necorporale este inclus un program informatic pentru
baza de date a băncii, achizitionându-se în urmă cu 2 ani la pretul de 10.000 lei,
care nu mai este utilizat în prezent în societate si pentru care aceasta nu detine
licentă de vânzare.
2. Valoarea contabilă a unui teren intravilan detinut de bancă, este de 56.000 lei, iar
suprafata de teren detinută este de 800 m.p. Pretul de tranzactionare pentru terenuri
similare la data raportului este de 145 lei/ m.p.
Evaluarea terenului se realizează prin comparatie cu valoarea de piată si anume:
Valoarea de piată ꞊ 80 m.p. ∙ 145 lei/m.p. ꞊ 116.000 lei;
Valoarea contabilă ꞊ ꞊ 56.000 lei
Diferenta de pret este următoarea ꞊ + 60.000 lei
3. Pe parcursul anului, în sedinta AGA, s-a hotărât la achizitionarea unei case de
vacantă din lemn, în valoare de 35.000 lei. Fiindcă asemenea case sunt
achizitionate numai pentru protocol, acestea nu se evaluează.
 includerea în datorii a provizioanelor.

Cap.5 Diagnosticul stării viitoare


O societate poate fi evaluată prin lichiditătile pe care urmează să le genereze în viitor.
Valoarea ei este dată de fluxurile de trezorerie(cash flow-ul) previzionale susceptibile a fi
obtinute în următorii ani. Pentru un astfel de demers, în primul rând, trebuie să definim
metoda de măsurare a fluxurilor de trezorerie. Cele două metode, cea directă si cea indirectă
care pot fi utilizate cu acest scop, fac distinctia între fluxurile din activităti de exploatare,
activităti de investitii, activităti de finantare.
Metoda indirectă porneste de la profitul net înainte de impozitare la care se adaugă
amortizările, cheltuielile si pierderile financiare si se scad veniturile din investitii financiare,
se ajustează (+/-) stocuri si datorii sau creante pentru obtinerea fluxului din activităti de
exploatare la care se adaugă sau scade fluxul din activitătile de investitii si finantare.
Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda directă se bazează pe încasările de la
clienti din care se scad plătile către furnizori, angajati, comisioane bancare, impozit pe profit
la care se adaugă sau scade numerarul rezultat din activităti de investitii (achizitia de clădiri,
echipamente sau vânzarea lor) numerarul rezultat din activităti de finantare( emisiuni de
actiuni).
După alegerea metodei de determinare a fluxurilor de trezorerie începe munca de
constructie a unei proiectii a activitătii societătii în următorii ani pe care dorim să-i
previzionăm. Prin realizarea unei astfel de situatii, se încearcă să se estimeze nevoia
viitoare de investitii(corporale, necorporale), posibilitătile operatiunilor
financiare(achizitii sau vînzări de actiuni, operatiuni de leasing), necesarul pentru
asigurarea functionării curente a societătii care să asigure o dezvoltare constantă a
activitătilor.
Metoda discounted Cash- Flow (DCF)
Estimarea valorii societătii prin metoda DCF se bazează pe următoarea relatie:

V꞊ , unde

a꞊ rata de actualizare; i ꞊ numărul de ani ai perioadei de previziune explicită;


VR ꞊ valoarea reziduală; CFi ꞊ cash flow pentru fiecare an al perioadei de previziune
explicită.
Ipoteză de lucru:
1. Profitul net(PN) estimat se stabilizează la 24,5% din cifra de afaceri(CA).
2. Necesarul de fond de rulment (NFR) se estimează stabil ca mărime relativă la 35%
din cifra de afaceri (CA).
3. Investitiile se estimează la 11.500 lei /an.
4. Amortizarea se consideră stabilă la 6.600 lei/an.
5. În perioada de previziune explicită (3 ani) are loc rambursarea unui credit cu rate
egale de 12.500 lei /an.
6. Necesarul de fond de rulment(NFR) anul de bază(anul în care începem calculele)
este de
1.068.792 lei.

Tabelul nr.5 Dinamica cifrei de afaceri(CA) pentru 3 ani


Indicatori Anul de bază- 2010 2011 2012
2009(1000 Ron) (1000 Ron) (1000 Ron) (1000Ron)
1 2 3 4 5
Cifra de afaceri 3.053.692 3.206.378 3.527.016 4.056.068
Cresterea CA 5% 10% 15%
Profitul net(24.5% 785.562 864.119 993.736
din CA)
NFR(35% din CA) 1.068.792 1.122.232 1.234.455 1.419.623
∆NFR 53.440 112.223 185.168
Tabelul nr.5 Dinamica cifrei de afaceri(CA) pentru 3 ani
Sursa: Prelucrare proprie după ipoteza de lucru si
CCP

Tabelul nr.6 Ipoteză de lucru pentru perioada de previziune explicită(2010,2011,2012)


Agregate clasice 2010 2011 2012
(1.000 Ron) (1.000 Ron) (1.000 Ron)
Cash-flow 738.722 758.496 815.168
operational ꞊ profit net 785.562 864.119 993.736
+ amortizarea + 6.600 + 6.600 +6.600
±crest/descrest.NFR −53.440 −112.223 −185.168

Cash-flow investitii ꞊ −11.500 −11.500 −11.500


−achizitii mijloace fixe −11.500 −11.500 −11.500
+vânzări de mijl.fixe 0 0 0

Cash-flow finantare ꞊ 37.500 −12.500 −12.500


+majorare cap.social +50.000 0 0
−rambursări credite −12.500 −12.500 −12.500

CASH-FLOW TOTAL 764.722 734.496 791.168


TOTAL GENERAL = 2.290.386

Sursa: Prelucrare
proprie

Estimarea valorii societătii prin metoda DCF se bazează pe următoarea relatie:


(1.000 Ron)

V꞊ , unde

a꞊ rata de actualizare; i ꞊ numărul de ani ai perioadei de previziune explicită;


VR ꞊ valoarea reziduală; CFi ꞊ cash flow pentru fiecare an al perioadei de previziune
explicită.

Din formula valorii calculăm mai întâi al doilea termen adică: , mai departe din

acest termen calculăm VR(valoarea reziduală) si atunci vom avea: VR꞊

, unde

(a) este rata de actualizare si( g ) este rata de crestere, atunci VR ꞊ ,

Deci, ꞊ ꞊ ꞊ 159.586, acest rezultat reprezintă al doilea termen.

Acum vom calcula CFi (cash-flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicită.

CF1(2010) ꞊ ꞊ ꞊ 415.338 ;

CF2(2011) ꞊ ꞊ 216.947 ;

CF3(20 12) ꞊ ꞊ ꞊ 126.996 ;

CF1+ CF2 + CF3 ꞊ 415.338 + 216.947 + 126.996 ꞊ 759.291.


V꞊ deci, cu ajutorul acestei formule vom calcula valoarea

societătii si va fi în felul următor:


V ꞊ 759.291 + 159.586 ꞊ 918.867, deci V ꞊ 918.867 si reprezintă valoarea societătii prin
metoda fluxului de trezorerie redus.

Cap.6 Concluzii- cu privire la utilizarea metodelor de evaluare pentru o


societate cu obiect de activitate bancar
Metoda DCF
Societatea comercială cu obiect de activitate bancar este o societate comercială pe
actiuni al cărei obiect de activitate este acla de finantare a activitătilor economice, de a
mijloci circulatia fluxurilor de bani în economie, de a sprijini financiar atît pe agentii
economici producători, cât si pe cei consumatori (populatia), prin oferirea de credite si
constituirea de depozite, alte activităti întreprinse de o societate bancară tin de domeniul
pietei de capital, mai precis pe piata primară, prin plasarea pe piată a titlurile
financiare(actiuni si obligatiuni). Într-un cuvănt, activitatea inei societăti bancare
presupuse exclusiv circulatia fluxurilor de bani în economie.
Metoda DF este cea mai complexă metodă de evaluare, ce presupune actualizarea
fluxurilor viitoare de venituri.
Alegerea acestei metode de evaluare pentru o societate bancară presupune scoaterea în
evidentă a eficientei a unei investitii indiferent de naturaei. La nivel global, prin luarea în
considerare a tuturor investitiilot efectuate de agentii economici, se poate, determina gradul
de eficientă a investitiile la nivelul întregii economii.
Metoda activului net contabil
Ca orice metodă de evaluare patrimonială, aplicarea ei presupune efectuarea unor
corectii la nivelul indicatorilor din ultimul bilant încheiat, atât în cazul activelor cât si în
cazul pasivelor unei societăti. Ajustările efectuate la nivelul bilantului au ca scop
aducerea la zi a unei valorii unei întreprinderi.
Ajustarea acestei metode de evaluare patrimonial are ca scop scoaterea în evidentă a
unei valori cât mai actuale a societătii, prin:
Ajustarea valorii activelor prin eliminarea unor active asa-zise nonvalori, cum ar
fi cheltuielile de constituire, cheltuieli de cercetare- dezvoltare ce au sanse minime de a
se transforma în inovatii.
Toate aceste ajustări au scopul de scoate în evidenta valoarea întreprinderii prin
prisma capacitătilor sale de eficientizare a investitiilor( faptul că s-au efectuat cheltuieli
de cercetare- dezvoltare, dar sansele acestora de a se concretiza în inovatii sunt minime,
nu garantează dezvoltarea entitătii economice si deci, nu putem vorbi de o eficientă a
unor investitii în produse noi.
Luarea în considerare a clădirilor, a terenurilor si a altor constructii la valoarea lor
de piată, fără a se tine cont de amplasarea lor, implică ignorarea caracterului speculativ
în functie de zonă, al valorii imobilizărilor.

BIBLIOGRAFIE
1. Mitică Pepi, Evaluarea afacerii, Editura Ex Ponto, Constanta, 2006.
2. Marin Preda, Initiere în evoluarea întreprinderilor ,Editura Ceccar, Bucuresti,
2009.
3. Basno Cezar, Nicolae Dardac, Management bancar, Editura Economică,
Bucureşti, 2002;
4. Gust Marius, Management bancar, Editura Independentă, Bucuresti, 2004.
5. Manolescu Gheorghe, Management bancar – Analiza rezultatelor financiare,
Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2001;
 Rapoartele anuale 2007, 2008, 2009 ale Raiffeisen Bank;
 www. Raiffeisen.ro;
 www.bnr.ro;