. Eruby Lolo ave TH any Daan Curs 1. Introducere in embriologie INTRODUCERE Embriologia este stiinga dezvoltarii ontogenetice a organismelor, studiul factorilor cauzali ai dezvoltarii, cheia organizarii corpului uman. in infelesul strict al cuvintului, ‘embriologia umani cuprinde partea intrauterina a onto-genezei (onton = individ, genesis = creafie). ‘Ontogeneza reprezint& istoria dezvoltirii individuale; ea cuprinde, in afara perioadei numita embrionard, si dezvoltarea postnatala pind la moarte. Embriologia face parte din grupa mare a stiintelor biologice si studiaz’ transformarile pe care le sufer’ oul din momentul fecunflafiei si pina la aparitia unui now individ. In ctapele sale de dezvoltare, oul uman urmeazi o cronologie precist, ca gi stramogii s&i ancestrali, determinati de aceleasi mecanisme morfogenetice. Morfogeneza formelor constituie domeniul embriologiet descriptive. Embriologia experimentalat studiazé mai mult geneza funcfiilor si incearcd si infeleagd mecanismele fiziologice ale dezvoltatii; ea a mai fost numits embriologie cauzala. Embriologia comparativd se ocupa cu dezvoltarea diverselor specii de animale, dar pentru a cunoaste perfect dezvoltarea unei speci superioare este nevoie si cunoastem dezvoltarea alteia situata mai jos pe scara animald. Cu studiul diverselor forme de ontogeneza se ocupii filogeneza, care este tot 0 stiinja a dezvoltarii, dar care studiaz formele si aspectele de viata in cursul dezvoltirii istorice si a evolutiei speciilor. Embriologia comparativa si embriologia experimentala au contribuit, prin metodele lor de studiu, la interpretarea si elucidarea diverselor mecanisme care erau mai putin clare sau mai dificil de clarificat la oul uman. La inceputul secolului al XIX-lea, embriologia ajunge sa intruneasca atributele unei stiinfe si incepe s& poata raspunde la intrebarile ce definesc o stiinf’, conturindu-se unitatea ei. in evolufia sa, embriologia trece prin perioadele amintite: descriptiva si comparativa, in care faptele se constatd si se deseriu, experimental si cauzal, in care se largeste orizontul interpretativ prin descoperirea organizatorului si a gradientilor. in zilelenoastre, datorita acumularilor de pind acum, embriologia incepe si elucideze procesele biochimice care dirijeazA diferengierile celulare, remanierile, asamblarea, cresterea si regresiunea specifica a unor organe sau fesuturi, cu rol in modelarea altor organe sau esuturi sau a embrionului in totalitate. Embriologia devine astizi una dintre cele mai dinamice si mai atrgatoare ramuri ale biologiei. Embriologia umana foloseste cunostinfele actuale ale biologiei moleculare, geneticii si biochimiei, incercind si explice si s& intervind activ nu numai fn procesele de morfogenezi normald, ci gi in cele de morfogenezi patologica (dismorfogeneza) si in dismetaboliile congenitale. Deceniul trecut a atras atenfia lumii medicale asupra acestor procese dis- morfogenetice prin tragedia produsti de Thalidomida. S-a constatat, cu aceast’ ocazie, fragilitatea proceselor de dezvoltare ale oului uman, considerat pind acum suficient de bine protejat de catre organismul matern si mai putin vulnerabil fafa de agresiunea unor factori din afara. Tulburarile dezvoltirii in perioada prenatala, indiferent de cauza care le determin’, reprezint& un factor important al mortalitafii pre- si perinatale si al morbiditatii postnatale, conturind in prezent materialul de studiu al tinerei discipline medicale denumita patologie prenatal’.