---------------------------------------------------------------------
7. Intrebarea nr. 7: I7 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Punctajul:
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici stadiul IV TNM include
a) Chimioterapie
b) Rezecție chirurgicală
c) Radioterapie
d) Tratament paliativ
e) Rezecție toracoscopică
---------------------------------------------------------------------
8. Intrebarea nr. 8: I8 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Punctajul:
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Formele histologice incluse grupul cancerului pulmonar fără celule mici sunt
a) Scaumos
b) Cu celule medii
c) Cu celule mari
d) Adenocarcinom
e) Nediferențiat
---------------------------------------------------------------------
9. Intrebarea nr. 9: I9 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Punctajul:
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectați factorii de risc pentru cancerul pulmonar
a) Consumul excesiv de alcool
b) Fumatul
c) Asbestul
d) Vârsta
e) Hipercolesterolemia
---------------------------------------------------------------------
10. Intrebarea nr. 10: I10 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Prezentări radiologice sugestive pentru cancerul pulmonar sunt
a) Nodulul pulmonar solitar
b) Modificări de tip "fagure de miere"
c) Modificări de tip „ram înmugurit"
d) Masa centrală cu atelectazie
e) Semnul S a lui Golden
11. Intrebarea nr. 11: I11 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Hipercapnia este caracteristica definitorie a insuficienței respiratorii
a) Acută
b) Cronică
c) Tip II
d) Tip I
e) Trenantă
---------------------------------------------------------------------
12. Intrebarea nr. 12: I12 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1
2
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Saturația oxigenului țintă (SaO2) recomandată pentru oxigenoterapia la pacienții IR acută cu
rsic de hipercapnie este
a) 94-96%
b) 70-75%
c) 88-92%
d) 80%
e) 65%
---------------------------------------------------------------------
13. Intrebarea nr. 13: I13 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Mecanismul patogenetic de bază al IR la pacienții cu pneumopatii interstițiale difuze este:
a) Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzie
b) Hipoventilația
c) Reducerea FiO2
d) Reducerea difuziunii
e) Reducerea perfuziei
---------------------------------------------------------------------
14. Intrebarea nr. 14: I14 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Mecanismul patogenetic de bază al IR în emfizemul pulmonar este:
a) Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzie
b) Hipoventilația
c) Reducerea FiO2
d) Micșorarea difuziunii
e) Reducerea perfuziei
---------------------------------------------------------------------
15. Intrebarea nr. 15: I15 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Mecanismul patogenetic de bază al insuficienței respiratorii în pneumonia franclobară este:
a) Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzie
b) Hipoventilația
c) Reducerea FiO2
d) Micșorarea difuziunii
e) Reducerea perfuziei
---------------------------------------------------------------------
16. Intrebarea nr. 16: I16 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Managementul hipercapniei se face prin
a) Ventilație mecanică asistată
b) Oxigenoterapie
c) Oxigenoterapie de lungă durată
d) Baroterapie
e) Reabilitare respiratorie
---------------------------------------------------------------------
17. Intrebarea nr. 17: I17 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Cărui tip de insuficiență respiratorie corespund rezultatele gazimetriei PaO2 = 40 mm Hg, Pa
= CO2 41 mm Hg
a) Acută
b) Tip I
c) Tip II
3
d) Cronică
e) Subacută
---------------------------------------------------------------------
18. Intrebarea nr. 18: I18 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Următorii indici ai indicatorilor gazimetrici PaO2 = 48 mm Hg, PaCO2 = 60 mm Hg
corespund insuficienței respiratorii:
a) Acută
b) Tip I
c) Tip II
d) Cronică
e) Subacută
---------------------------------------------------------------------
19. Intrebarea nr. 19: I19 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Următorii indici ai indicatorilor gazimetrici PaO2 = 82 mm Hg, PaCO2 = 55 mm Hg
corespund insuficienței respiratorii:
a) Acută
b) Tip I
c) Tip II
d) Cronică
e) Subacută
---------------------------------------------------------------------
33. Intrebarea nr. 33: I20 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare:
A3 Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectați indicațiile pentru oxigenoterapia de lunga durată
a) PaO2 <55 mmHg
b) pH< 7,25
c) VEMS< 1,5 l/s
d) SaO2 < 88%
e) PaCO2 ≥ 45 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
34. Intrebarea nr. 34: I21 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare:
A3 Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectați indicațiile pentru oxigenoterapia de lungă durată
a) PaO2 56-59 mm Hg asociat cu insuficienţă cardiacă dreaptă
b) DLCO 20% din valoarea prezisă
c) PaCO2 ≥ 45 mm Hg
d) PaO2 56-59 mmHg asociat cu policetemie (Ht > 56%)
e) SaO2 < 90%+
---------------------------------------------------------------------
35. Intrebarea nr. 35: I22 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare:
A3 Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectați dispozitivele cu flux fix al O2
a) Mască facială simplă
b) Mască facială cu reinhalare
c) Cortul facial
d) Canula nazală
e) Mască facială cu valvă Venturi
---------------------------------------------------------------------
4
36. Intrebarea nr. 36: I23 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare:
A3 Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectați dispozitivele cu flux variabil al O2
a) Mască facială simplă
b) Mască facială cu reinhalare
c) Cortul facial
d) Canula nazală
e) Mască facială cu valvă Venturi
---------------------------------------------------------------------
37. Intrebarea nr. 37: I24 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare:
A3 Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Pentru astmul bronsic sunt valabile urmatoarele devieri ale parametrilor ventilatiei pulmonare
a) Cresterea volumelor expiratorii fortate
b) Cresterea volumului expirator fortat în prima secunda
c) Scaderea volumului expirator fortat în prima secunda
d) Scaderea volumului expirator fortat în primul minut
e) Nici una din aceste afirmatii nu este corecta
179. Intrebarea nr. 179: I103 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Alergenii ce pot provoca astmul bronsic atopic sunt
a) Praful de casa-acarieni
b) Polenurile
c) Sporii fungici
d) Alergenii bacterieni
e) Alergeni epidermali
---------------------------------------------------------------------
180. Intrebarea nr. 180: I104 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Evaluarea gravitatii astmului bronsic se efectueaza conform urmatoarelor criterii clinice
a) Citologia sputei
b) Rezultatele examenului spirografic
c) Tratamentul necesar pentru a mentine controlul asupra maladiei
d) Frecventa acceselor de astm bronsic
e) PEF-ul
---------------------------------------------------------------------
181. Intrebarea nr. 181: I105 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Astmul bronsic este o afectiune cronica la baza careia se afla un proces
a) Inflamator cronic al cailor respiratorii
b) Destructiv al cailor respiratorii
c) La care participa multiple celule, în deosebi, mastocitele si eozinofilele
d) La care participa multiple celule, în deosebi, limfocitele
e) Dischinezia bronsica
---------------------------------------------------------------------
182. Intrebarea nr. 182: I106 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Astmul bronsic ușor, intermitent se caracterizeaza prin
a) Crize de astm rare < 1 data pe saptamâna
b) Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul
c) Exacerbări scurte
d) VEMS > 80% din prezis
e) Variabilitatea PEF-ului constituie <20%
9
---------------------------------------------------------------------
183. Intrebarea nr. 183: I107 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
10
CM Examenul sputei în astmul bronșic relevă următoarele elemente caracteristice
a) Eozinofile
b) Fibre elastice
c) Spirale Curschmann
d) Celule atipice
e) Leucocite
---------------------------------------------------------------------
189. Intrebarea nr. 189: I113 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
---------------------------------------------------------------------
198. Intrebarea nr. 198: I122 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
---------------------------------------------------------------------
266. Intrebarea nr. 266: I142 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare secundare
a) constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi străini, chisturi,
stenoză bronșică etc.)
b) se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase, etiologic aparținând infecțiilor cu
bacterii anaerobe
c) constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni (stafilococi, Klebsiela,
Pseudomonas) - așa zisele pneumonii necrozate
d) reprezintă dilatații permanente și ireversibile ale bronhiilor subsegmentare sugerate de
consecințele clinice ale infecției cronice sau recurente în căile respiratorii dilatate
e) sunt favorizate de preexistența stenozelor bronșice (tumorale, inflamatorii, cicatriceale sau din
corpi străini), a bronșiectaziilor sau chisturilor
---------------------------------------------------------------------
267. Intrebarea nr. 267: I143 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Incidența supurațiilor pulmonare este sporită
a) în timpul epidemiilor de gripă (pneumonii stafilococice postvirale)
b) la pacienții cu statusul atopic (alergic) mărit
c) la pacienții cu deficiență de α1-antitripsină
d) în condițiile de imunitate compromisă (diabet zaharat, ciroză hepatică, alcoolism, malignități,
tratament imunosupresiv etc.)
e) la pacienții cu risc de aspirație (tulburări de conştienţă, tulburări de deglutiţie, reflux gastro-
esofagian, micşorarea activităţii motorii esofagiene)
---------------------------------------------------------------------
268. Intrebarea nr. 268: I144 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Notați cei doi factori patogenetici de bază, coexistența cărora este necesară pentru formarea
abcesului pulmonar primitiv (primar)
a) vasculita cu patogenia neclară, care afectează vasele pulmonare și bronhiale
14
b) infecția gingivală (gingivita sau pioreea), care asigură germenii
c) aspirația, care asigură accesul spre parenchimul pulmonar
d) tromboza extensiva în vasele pulmonare și bronhiale, care aduce la sfacelarea țesutului
e) slăbiciunea congenitală a peretelui bronșic, care aduce la dilatarea ireversibilă a lor
---------------------------------------------------------------------
269. Intrebarea nr. 269: I145 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Debutul unui abces pulmonar acut de obicei este
a) insidios în infecțiile cu bacterii aerobe
b) acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu germeni anaerobi
c) lent, cu stări de acutizări în perioada rece și umedă a anului: tuse, frecvent mucopurulentă,
preponderent dimineața, periodic cu striuri de sânge, simptome de impregnare infecțioasă
(astenie nemotivată, indispoziție, febră, cefalee, vertij, anorexie)
d) insidios în infecțiile cu germeni anaerobi
e) acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu bacterii aerobe
---------------------------------------------------------------------
270. Intrebarea nr. 270: I146 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Dacă focarul unui abces pulmonar acut este situat aproape de periferia plamânului, în faza
de constituire (faza pneumonică a abcesului pulmonar), obiectiv se atestă
a) framăt vocal accentuat
b) framăt vocal diminuat/abolit
c) matitate/submatitate fixă
d) suflu tubar patologic
e) bronhofonie, pectorilocvie afonă
---------------------------------------------------------------------
271. Intrebarea nr. 271: I147 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Dacă focarul unui abces pulmonar acut este situat aproape de periferia plamânului, în faza
de drenare bronșică (sau faza de focar deschis) obiectiv se atestă
a) framăt vocal accentuat
b) hipersonoritate timpanică
c) frotație pleurală
d) suflu cavernos
e) crepitație
---------------------------------------------------------------------
272. Intrebarea nr. 272: I148 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Tusea la un pacient cu abces pulmonar drenat incomplet are următoarele caracteristici
a) se accentuează când bolnavul stă culcat în poziția ce favorizează mobilizarea secrețiilor din
cavitatea abcesului și eliminarea lor
b) este supărătoare, cu spută în cantitate variată: de la abundentă la nesemnificativă (ori de câte
ori drenarea focarului se întrerupe)
c) poate fi cu spută mucopurulentă, purulentă sau piosanguinolentă, cel mai adesea fetidă
d) este sezonieră, fiind însoțită de rinită și de raluri sibilante
---------------------------------------------------------------------
273. Intrebarea nr. 273: I149 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați formele clinice particulare de abces pulmonar
15
a) abcesul pulmonar primitiv (de aspirație)
b) abcesul pulmonar "decapitat"
c) abcesul pulmonar "descălțat"
d) abcesul pulmonar secundar
e) abcese pulmonare mari (gigante)
---------------------------------------------------------------------
274. Intrebarea nr. 274: I150 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare primitive (de aspirație)
a) constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi străini, chisturi,
stenoză bronșică etc.)
b) se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase
c) constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni (stafilococi, Klebsiela,
Pseudomonas) - așa zisele pneumonii necrozate
d) la acești pacienți se atestă surse endogene de anaerobi (periodontite, gingivite etc.)
e) la acești pacienți se atestă afecțiuni, care favorizează aspirația (tulburări de conştienţă,
+tulburări de deglutiţie, reflux gastro-esofagian, micşorarea activităţii motorii esofagiene)
---------------------------------------------------------------------
275. Intrebarea nr. 275: I151 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați afirmațiile caracteristice abcesului pulmonar cronic
a) decurge mai mult de 3 luni, cu perioade de remisie și acutizări
b) decurge mai puțin de 2 luni, rezolvându-se prin autolimitare
c) în perioada de acutizări bolnavii acuză dispnee, tuse cu eliminări de spută purulentă cu miros
fetid, periodic hemoptizie, subfebrilitate
d) se pot constata pierderea ponderală, anemia, hipocratismul digital, splenomegalia
e) se tratează cu doze mici de antibiotice de spectru larg, timp de 7-10 zile
---------------------------------------------------------------------
276. Intrebarea nr. 276: I152 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare hematogene (embolice)
a) apar drept complicații ale emboliilor septice (de exemplu, în tromboflebitele purulente ale
venelor bazinului)
b) se pot dezvolta în cadrul unor septicemii (cu stafilococ auriu, Klebsiella, streptococi, bacili
Gram negativi etc.)
b) sputa este purulentă, cu miros fetid, expectorându-se în cantități mari (de la 20-30 ml până la
sute mililitri - vomica)
c) sputa, de obicei, se depune în 4 straturi - spumos și aerat, mucopurulent cu "stalactie", mucos,
purulent
d) tusea, deobicei, este neproductivă, chinuitoare ("spastică"), uneori însoțindu-se de
expectorație în cantitate mică, dificilă, sub formă de mulaj bronșic
e) periodic poate apărea hemoptizia - spută uniform colorată (din vasele bronșice) sau sub aspect
de striuri sanguinolente
---------------------------------------------------------------------
284. Intrebarea nr. 284: I160 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tabloul clinic obiectiv în bronșiectaziile
avansate
a) acrocianoza cu fața împăstată
b) hiperemia obrazului pe partea afectată
c) scăderea ponderală
d) hipocratismul digital
e) retard fizic (în cazurile cu debut din copilărie)
***************************************************************************
1): Hipertensiunea pulmonaraCare sunt valorile normale ale presiunii în artera pulmonară ?
a) 45-60 mm Hg
b) 25-30 mm Hg
c) 60-100 mm Hg
d) 100-120 mm Hg
e) 60-120 mmHg
a) Limitare uşoară a capacităţii de efort . Nu există simptome în rapaos, iar activitatea fizică
obişnuită determină simptome (dispnee, durere toracică, presincopă, fatigabilitate)
b) Nu există o limitare a capacităţii de efort. Activitatea fizică obişnuită nu determină simptome
c) Limitare marcată a capacităţii de efort. Nu există simptome în repaos, iar activitatea fizică mai
mică decît obişnuită determină simptome
d) Nu sunt capabili să efectueze activitate fizică. Pot avea simptome în repaos, care sunt agravate
la cel mai mic efort
e) Nici una de mai sus
a) 25-40 mm Hg
b) 41-75 mm Hg
c) 76-110 mm Hg
d) >110 mm Hg
19
e) Nici una de mai sus
a) 25-40 mm Hg
b) 41-75 mm Hg
c) 76-110 mm Hg
d) >110 mm Hg
e) Nici una de mai sus
a) 25-40 mm Hg
b) 41-75 mm Hg
c) 76-110 mm Hg
d) >110 mm Hg
e) Nici una de mai sus
a) 25-40 >110 mm Hg
b) 41-75 >110 mm Hg
c) 76-110 >110 mm Hg
d) >110 mm Hg
e) Nici una de mai sus
a) hipertrofie ventricularădreapta
b) hipertrofie atrială dreaptă
c) semne de bloc incomplet de ram drept
d) P pulmonar
e) Alungirea PQ
20
16) Cînd este indicată angiografia pulmonară la un pacient cu HTP:
a) edem pulmonar
b) suspecţia de HTP prin trombembolism cronic
c) fibroză pulmonară interstiţială
d) bronşiectazii
e) şunt arterio-venos
a) sub 99%
b) sub 95%
c) sub 90%
d) < 70%
e) < 60%
a) BPCO
b) Alveolite fibrozante
c) Astm Bronşic
d) Hipertensiunea pulmonară idiopatică
e) Toate cele enumerate
a) somnolenţă
b) obezitate
c) pletoră
d) edemele
e) situs inversus
a) hipersomnolenţă diurnă
b) episoade apneice nocturne repetate
c) somnambulism
d) cefalee matinală
e) tuse cu expectoraţie
21
22) Simptomele cordului pulmonar cronic sunt următoarele, cu excepţia:
a) O2 terapie
b) Digoxina
c) Diureticele
d) Anticoagulante orale
e) Nitraţi
36) CMExplorări paraclinice uzuale pentru un pacient cu cord pulmonar cronic sunt:
a) Electrocardiograma
b) Ecocardiografie
c) Spirografie
d) Radiografia cutiei toracice
e) Tomografie computerizată
40) Astmul Bronsic CSCare dintre proprietăţile de mai jos NU aparţin aminofilinei utilizate în
astmul bronşic?
a) proprietăţi cardiotonice
b) proprietăţi diuretice
c) depresor respirator
d) stimulator respirator
e) creşterea contractilităţii diafragmului
41) CSDiferenţierea clinică între bronşita cronică obstructivă şi astmul bronşic se face pe baza:
a) antecedentelor îndelungate de tuse cu expectoraţie
b) trecutului îndelungat cu wheezing
c) reversibilităţii complete a obstrucţiei bronşice sub tratament bronhodilatator
d) debutului recent al tusei cu expectoraţie
e) prezenţei sputei mucopurulente
43) CSMedicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:
a) inhibitorii enzimei de conversie
b) antiinflamatoarele nesteroidiene
24
c) blocanţii de calciu
d) antibioticele betalactamice
e) antiinflamatoarele steroidiene
44) CSLa examenul clinic la un pacient astmatic în criză, în mod caracteristic constatăm:
a) wheezing
b) hipersudoraţie
c) hipersecreţie apoasă nasoconjunctivală
d) jugulare turgescente
e) bradiaritmie
48) CSCromoglicatul de sodiu este utilizat în tratamentul astmului bronşic datorită efectului:
a) de inhibare a degranulării mastocitelor
b) bronhodilatator
c) antiinfecţios
d) expectorant
e) mucolitic
49) CSIn astmul bronşic cu crize rare, tratamentul de elecţie este administrarea:
a) de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie
b) cronică de simpaticomimetice inhalatorii
c) cronică de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
d) cronică de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelor
e) cronică de glucocorticoizi pe cale orală
50) CSObstrucţia reversibilă a căilor aeriene, ca diagnostic pentru astmul bronşic, este definită
convenţional ca o creştere a VEMS-ului, după 2 pufuri de agonist beta-adrenergic cu:
a) <5%
b) 5% - 10%
c) >10%
25
d) 10% - 15%
e) > 15%
51) CSCel mai eficace tratament al episoadelor acute de astm se realizează folosind:
a) agenţii stabilizatori ai mastocitelor
b) corticoterapia inhalatorie
c) medicaţia anticolinergică
d) corticoterapia orală
e) beta-2-agoniştii sub formă de aerosoli
53) CSUrmătoarele medicamente folosite în astmul bronşic sunt foarte selective pentru tractul
respirator şi sunt lipsite practic de efecte adverse cardiace notabile (la doze uzuale) cu excepţia:
a) metaproterenolului
b) terbutalinei
c) fenoterolului
d) albuterolului
e) salbutamolului
54) CSMedicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:
a) inhibitorii enzimei de conversie
b) blocanţii de calciu
c) antiinflamatoarele nesteroidiene
d) antibioticele betalactamice
e) antiinflamatoare steroidiene
56) CSDiagnosticul diferenţial dintre astmul bronşic şi insuficienţa ventriculară stangă acută are
la bază prezenţa:
a) stridorului
b) efortului muşchilor respiratori accesori
c) ralurile umede la baze
d) expectoraţia perlată, aderentă
e) degetele hipocratice
a) a alveolelor pulmonare
b) la nivelul laringelui
c) a căilor respiratorii
d) a interstiţiului
e) a căilor respiratorii şi a interstiţiului
a) alergeni
b) infecţii virale
c) infecţii bacteriene
d) efort fizic
e) la o multitudine de stimuli
27
64) CSAstmul bronşic se manifestă, din punct de vedere fiziologic, prin:
a) minute, ore
b) săptămîni
c) luni
d) ani
e) secunde
a) este blandă
b) este reversibilă spontan
c) durează minute
d) se poate termina fatal
e) este reversibilă la terapia obisnuită
a) rară
b) foarte frecventă
c) a femeilor
d) întalnită numai la copii
e) întalnită numai la persoane peste 60 ani
69) CSPentru a susţine diagnosticul diferenţial dintre bronşita cronică şi astmul bronşic trebuie
să se evidenţieze în primul rând:
71) CSUrmătoarele medicamente sunt recomandate pentru terapia de durată a astmului bronşic
cu excepţia:
a) metotrexatului
b) beta - 2 - agoniştilor
c) corticoterapiei inhalatorii
d) agenţii stabilizatori ai mastocitelor
e) corticoterapiei orale
72) CSUrmătorii stimuli interacţionează cu reactivitatea căilor aeriene şi produc episoade acute
de astm bronşic cu excepţia:
a) alergenilor
b) stimulilor farmacologici
c) infecţiilor respiratorii
d) fumatului
e) efortului fizic
a) o creştere cu 15% sau mai mult a VEMS după 2 puff-uri de agonist beta - adrenergic
b) dispariţia dispneei după tratament
c) dispariţia tusei după tratament
d) creştere cu 5% sau mai puţin a VEMS după 2 puff-uri de agonist beta - adrenergic
e) creştere cu 10% sau mai puţin a VEMS după 2 puff-uri de agonist beta – adrenergic
74) CSMed Interna rom.colCapitol: Pulmonologie Pacienta T., 30 de ani, acuză tuse cu
expectorare de spută vâscoasă, accese de sufocare. Este bolnavă de 5 ani. Obiectiv: în pulmoni
murmur aspru, raluri sibilante. Cordul: accentuarea zgomotului II pe artera pulmonară,
contracţiile ritmice. În spută - eozinofilie. Cel mai corect diagnostic este:
a) Astm bronşic
b) Astm cardiac
c) Bronşită fibrinoasă
d) Bronşiectatizie
e) Tuberculoza pulmonară
75) CSPacienta F., 30 ani, acuză tuse cu spută mucoasă în cantităţi neînsemnate, dispnee,
periodic accese de sufocare. Timp de 5 ani s-a tratat ambulator şi în staţionar, a suportat
29
amigdalite, mulţi ani fumează. În pulmoni murmur aspru, raluri sibilante. Contracţiile cardiace
ritmice. Pulsul 70 pe min; TA 120/70 mm Hg. Toleranţa la efort fizic nu este micşorată,
modificările obstructive au caracter tranzitor. Indicele Tiffeneau 60%. Presupunem diagnosticul:
a) Penicilină
b) Sulfanilamide
c) Adrenalină
d) Acidul acetilsalicilic
e) Pesticide
77) CS În patogenia ABr are loc eliberarea de substanţe biologic active, cu excepţia:
a) Histaminei
b) Bradikininei
c) Serotoninei
d) Acetilcolinei
e) Streptolizinei
30
80) CSBolnava C., în vârstă de 25 de ani, angajată la ferma de păsări, a fost internată cu accese
de dispnee, care apar numai ziua în timpul lucrului la fermă. Antecedente neagă. Obiectiv: în
pulmoni se auscultă raluri sibilante pe fondalul murmurului vezicular diminuat. T.A. - 120/80
mm Hg; Ps - 70 pe min. Celelalte organe fără patologie. În spută - leucocite 4-5 în câmpul de
vedere; eozinofile - unice. Analiza sângelui fără patologie. Indicele Tiffeneau - 65%. Care este
diagnosticul?
a) Astm cardiac
b) Astm bronşic intrinsec
c) Astm bronşic atopic
d) Bronşită cronică
e) Criză de isterie
81 CSPacienta E., 15 ani, în copilărie mulţi ani a suferit de diateză şi dermatită alergică,
provocată de ouă şi brânză de vaci. La vârsta de 13 ani aceste semne au dispărut. Pentru
succesele deosebite la şcoală părinţii i-au dăruit o pisică. Peste câteva luni după aceasta ea se
adresează la medic cu prurit cutanat şi accese de dispnee, care apăreau la domiciliu. Care este
diagnosticul corect?
a) Inhalatorie
b) Intravenoasa
c) Intramusculara
d) Subcutanata
e) Orala
83) CSCromoglicatul disodic este utilizat în tratamentul astmului bronsic datorita efectului:
84) CSIn astmul bronsic intermitent, tratamentul de electie este reprezentat de:
31
85) CSDiagnosticul de astm necesită obligatoriu demonstrarea:
a) Efect anticolinergic
b) Stimularea receptorilor beta-adrenergici
c) Diminuarea inflamaţiei mucoasei bronşice
d) Inhibiţia fosfodiesterazei
e) Inhibarea degranulării mastocitelor
87) CSIndicele Tiffeneau la un bolnav cu astm bronşic în faza de acutizare poate fi? Selectaţi
varianta corectă.
a) = 60%
b) = 70%
c) < 70%
d) > 70%
e) = 80%
a) bronhodilataţia
b) efect inotrop pozitiv
c) scăderea edemului şi bronhiolospasmului (prin acţiune antiinflamatorie)
d) efect diuretic
e) creşterea forţei de contracţie a diafragmului (în condiţii de hipoxie sau oboseală musculară)
90) Astmul bronsic CMIn astm se eliberează următorii mediatori cu rol în reacţia inflamatorie:
a) leucotriene
b) factorul de activare plachetar
c) fosfolipaza A2
32
d) serotonina
e) bradichinina
91) Astmul bronsic CMUrmătoarele medicamente pot fi asociate cu inducerea unor episoade
acute de astm:
a) indometacin
b) naproxen
c) captopril
d) atenolol
e) amlodipina
93) Astmul bronsic CMDefiniţia astmului bronşic include una sau mai multe dintre următoarele
afirmaţii:
a) astmul bronşic este o afecţiune a căilor respiratorii, caracterizată printr-o reactivitate crescută a
arborelui traheobronşic, la o multitudine de stimuli
b) astmul bronşic se caracterizează, din punct de vedere fiziopatologic, printr-o îngustare
generalizată a conductelor aeriene, care poate ceda spontan sau ca raspuns la tratament
c) astmul bronşic se caracterizează, din punct de vedere clinic, prin accese de dispnee, tuse si
wheezing
d) astmul bronşic este o boală cu evoluţie episodică, cu exacerbări acute, care alternează cu
perioade asimptomatice
e) astmul bronşic este o afecţiune care evoluează cu tuse cronică, productivă
94)Astmul bronsic CMCele mai eficace mijloace de tratament în astmul bronşic sunt
reprezentate de:
a) eliminarea agenţilor cauzali din mediul unui astmatic alergic
b) medicamente care inhibă contracţia musculaturii netede bronşice
c) medicamente care diminuează şi/sau previn inflamaţia
d) antibiotice
e) expectorante
96) Astmul bronsic CMAstmul alergic se asociază cu istoric personal sau familial de:
a) boli alergice (rinite, urticarie, eczemă)
b) reacţie cutanată de tip papulă eritematoasă pozitivă la injectarea intradermica de extracte din
antigene
33
c) niveluri crescute de IgE în ser
d) teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific
e) niveluri scăzute de IgE în ser
98) Astmul bronsic CMEpisoade recurente de bronhospasm, care trebuie diferenţiate de astmul
bronşic, se pot întîlni în:
a) tumori carcinoide
b) embolii pulmonare recurente
c) bronşite cronice
d) tromboflebita profundă
e) tahicardie paroxistică
102) Astmul bronsic CMÎn tratamentul de durată al astmului bronşic sunt recomandaţi:
a) beta-2-agoniştii cu acţiune de lungă durată
b) corticoterapia inhalatorie
c) agenţii stabilizatori ai mastocitelor
d) corticoterapia orală
e) metotrexatul
105) Astmul bronsic CMDin punct de vedere clinic, astmul bronşic se manifestă prin:
a) accese de dispnee
b) accese de tuse
c) accese de wheezing
d) accese de febră
e) accese de stridor
118)CMLa bolnavii cu astm bronşic reacţia antigen-anticorp are loc pe suprafaţa căror celule?
a) Eritrocitelor
b) Neutrofilelor
c) Bazofilelor
d) Limfocitelor
e) Mastocitelor
121) CSAlegeţi varianta cu cea mai mare prevalenţă din grupul pneumonitelor interstiţiale
idiopatice
a) Pneumonita organizantă criptogenică
b) Pneumonita interstiţială acută
c) Pneumonita intestiţială nespecifică
d) Pneumonita interstiţială comună
e) Pneumonita interstiţială descuamativă
122) Pneumonite interstitiale CSAlegeţi varianta cu pronosticul cel mai favorabil din grupul
pneumonitelor interstiţiale idiopatice
a) Pneumonita organizantă criptogenică
b) Pneumonita interstiţială acută
c) Pneumonita intestiţială nespecifică
d) Pneumonita interstiţială comună
e) Pneumonita interstiţială descuamativă
123 CSCare variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie acută?
a) Pneumonita organizantă criptogenică
b) Pneumonita interstiţială acută
c) Pneumonita intestiţială nespecifică
d) Pneumonita interstiţială comună/Fibroza pulmonară idiopatică
e) Pneumonita interstiţială descuamativă
124) CSCare variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie cronică?
a) Pneumonita organizantă criptogenic
b) Pneumonita interstiţială acută
c) Pneumonita intestiţială nespecific
37
d) Pneumonita interstiţială comună/Fibroza pulmonară idiopatică
e) Pneumonita interstiţială descuamativă
127) CSCriterii minore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză pulmonară idiopatică sunt
toate cu excepţia:
a) Vârsta peste 50 ani
b) Durata bolii până la 3 luni
c) Crepitaţii bazal bilateral
d) Dispnee inexplicabilă la efort fizic, cu debut insidios
e) Durata bolii peste 3 luni
128) CSLa HRCT s-au determinat fagure de miere subpleural şi în lobii inferiori, opacităţi
reticulare difuz răspândite, opacităţi în sticlă mată arii restrânse, bronşiectazii de tracţiune în
lobii inferiori. C0are este cel mai probabil diagnostic?
a) BPOC
b) Boala bronşiectatică
c) Fibroza chistică
d) Fibroza pulmonară idiopatică
e) Sarcoidoza
130)CMCare din cele enumerate sunt criterii majore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză
pulmonară idiopatică în lipsa biopsiei pulmonare
a) Expuneri profesionale la diverse pulberi
b) Evidenţierea restricţiei (CVF redusă cu un raport VEMS/CVF sporit)
c) Evidenţierea restricţiei (CVF sporită cu un raport VEMS/CVF redus)
d) Schimbul gazos periclitat
e) Opacităţi liniare şi reticulare neregulate situate bazal bilateral la HRCT
131) CMCare din cele enumerate sunt criterii minore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză
38
pulmonară idiopatică în lipsa biopsiei pulmonare
a) Vârsta peste 50 ani
b) Vârsta sub 50 ani
c) Durata bolii până la 3 luni
d) Durata bolii peste 3 luni
e) Crepitaţii bazal bilateral
142)CMÎn cazul apariţiei la HRCT pulmonar a ariilor noi de opacităţi „în sticlă mată" şi/sau a
arilor de condensare pulmonară la un pacient cunoscut cu fibroză pulmonară idiopatică vom
suspecta:
a) BPOC
b) Asocierea infecţiei
c) Exacerbarea fibrozei pulmonare idiopatice
d) Dezvolarea pneumotoracelui
e) Dezvoltarea piopneumotoraxului
149): Pleurezie/patologia pleurei CSPleurita uscată se atestă frecvent în stările de mai jos, cu
excepţia:
a) Tuberculoză
b) Artrită reumatoidă
c) Insuficienţă cardiacă
d) Sarcoidoză
e) Uremie
153 CSCauzele cele mai frecvente ale transsudatelor sunt următoarele cu excepţia:
a) Insuficienţa cardiacă congestivă
b) Ciroza hepatică
c) Sindromul nefrotic
d) Empiemul pleural
e) Hipoalbuminemia
156) CSMecanismele principale de apariţie a exudatului pleural sunt toate cele enumerate, cu
excepţia:
a) Extinderea la pleură a afecţiunilor de pulmoni
b) Extinderea la pleură a afecţiunilor de mediastin, organe abdominale
c) Extravazarea în cavitatea pleurală a lichidului din insuficienţa cardiacă congestivă
d) Atingerea pleurală în bolile de sistem
e) Leziunea primară a pleurei
159) CSSemnele unui exsudat masiv sunt toate cele enumerate, cu excepţia:
a) Bombarea hemitoracelui afectat cu lărgirea spaţilor intercostale şi cu diminuarea mişcărilor
respiratorii
b) Palpator diminuarea pînă la abolire a vibraţiilor vocale
c) Percutor - matitate bazală cu limita superioară a matităţii sub formă de curbă parabolică (linia
Damoiseau)
d) Abolirea murmurului vezicular în zona de matitate
e) Palparea frecăturii pleurale în zona de matitate
162) CSCare sunt semnele radiologice ale unei pleurezii cu volum mediu de colecţie pleurală?
a) Hidropneumotorace de stânga cu emfizem mediastinal şi subcutan
b) Amputarea sinusului costodiafragmatic, uneori - ascensionarea discretă a diafragmului cu
diminuarea excursiilor lui
c) Opacitate (de regulă, de intensitate supracostală) cu linia superioară concavă asemănător liniei
Damoiseau, deplasabilă cu poziţia bolnavului
d) Opacifieri de întreg hemitorace
e) Deplasarea controlaterală a mediastinului cu coborîrea diafragmului
163) CSCel mai sensibil examen în depistarea revărsatelor pleurale mici îl constituie:
a) Radiografia de faţă a cutiei toracice
b) Radiografia de profil
c) Tomografia convenţională
d) Examenul ecografic al cutiei toracice
e) Tomografia computerizată
164 CSÎntr-un exsudat pleural tomografia computerizată ere rolul decisiv în:
a) Depistarea revărsatelor pleurale mici
b) Ghidarea puncţiei pleurale
43
c) Aprecierea cantităţii de lichid
d) Sugerarea aspectului lichidului pleural (hemotorax, empiem etc.)
e) Precizarea stării parenchimului pulmonar sub aria opacităţii pleurale (abces pulmonar,
pneumonie, cancer bronhogen)
166) CSSelectaţi descrierea macroscopică a lichidului pleural (prelevat prin toracenteză) care
corespunde unui empiem pleural cu anaerobi:
a) Lichid incolor, fluid, clar, fără miros
b) Lichid franc purulent, cu miros specific neplăcut
c) Lichid hemoragic, de o culoare rozată, spumos
d) Lichid vîscos, tulbure, fără miros
e) Lichid opalescent şi lăptos
167) CSSelectaţi descrierea macroscopică a lichidului pleural (prelevat prin toracocenteză) care
corespunde unui chilotorax sau pseudochilotorax:
a) Lichid incolor, fluid, clar, fără miros
b) Lichid franc purulent, cu miros specific neplăcut
c) Lichid opalescent şi lăptos
d) Lichid hemoragic, de o culoare rozetă, spumos
e) Lichid vâscos, tulbure, fără miros
168) CSCare din criteriile biochimice ale unui revărsat pleural este caracteristic pentru un
transsudat :
a) Reacţia Rivalta pozitivă
b) Raportul LDH pleural/LDH seric ≥ 0,6
c) Raportul proteine pleurale/proteine serice ≥ 0,5
d) Reacţia Rivalta negativă
e) Proteine totale > 30g/l
169) CSCare test biochimic este caracteristic pentru colecţia lichidiană din mezoteliomul pleural
a) Glucoza din lichidul pleural are valori egale cu cea din ser
b) Creşterea semnificativă a amilazei din lichidul pleural
c) Nivelul crescut de trigliceride şi acizi graşi
d) Nivelul crescut de colesterol în colecţia pleurală
e) Nivelul crescut al acidului hialuronic în colecţia pleurală
171) CSNumărul de leucocite mai mic de 1000/mm3 la examenul citologic al unei colecţii
lichidiene pleurale este caracteristic pentru:
44
a) exsudat parapneumonic
b) exsudat tuberculos
c) transsudat din insuficienţă cardiacă congestivă
d) exsudat neoplazic
e) exsudat din afecţiuni colagenice
172) CSÎn care din stările de mai jos este indicată biopsia pleurală prin puncţie transtoracică?
a) revărsat pleural din tuberculoză demonstrat prin examen bacteriologic precedent
b) revărsat pleural din mezoteliom demonstrat prin examen citologic precedent
c) revărsat pleural la un pacient cardiac cunoscut de mulţi ani cu insuficienţă cardiacă congestivă
d) pleurezie de etiologie neclară cu o cantitate semnificativă de lichid în cavitatea pleurală
e) pleurezie de etiologie neclară cu o cantitate infimă de lichid în cavitatea pleurală
173) CSLa un pacient de 28 ani la examenul lichidului pleural, obţinut prin toracenteză, s-a
constatat un exsudat serocitrin, cu predominanţă a limfocitelor la examenul citologic şi prezenţa
BAAR la examenul bacrteriologic. Care este diagnosticul probabil?
a) Exsudat parapneumonic
b) exsudat neoplazic
c) transsudat din insuficienţă cardiacă congestivă
d) Exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
e) Exsudat tuberculos
174 CSLa un pacient de 68 ani la examenul lichidului pleural , obţinut prin toracenteză, s-a
constatat un exsudat serocitrin-hemoragic, cu predominanţa celulelor mezoteliale, a limfocitelor
şi celulelor atipice la examenul citologic şi a fost prelevat bioptat pleural pentru confirmarea
diagnosticului. Care este diagnosticul probabil?
a) exsudat parapneumonic
b) exsudat neoplazic
c) transsudat din insuficienţă cardiacă congestivă
d) exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
e) exsudat tuberculos
175) CSLa un pacient de 70 ani la examenul lichidului pleural, obţinut pentru prima dată prin
toracenteză, s-a constatat un lichid serocitrin, cu raportul LDH pleural/LDH seric<0,6 şi cu
depistarea unei capacităţi mici de celule mezoteliale la examenul citologic. Care este
diagnosticul probabil?
a) exsudat parapneumonic
b) exsudat neoplazic
c) transudat din insuficienţă cardiacă congestivă
d) exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
e) exsudat tuberculos
176) CSLa un pacient de 42 ani la examenul lichidului pleural, obţinut prin toracenteză, s-a
constatat un exsudat lăptos, cu un nivel crescut de triglicerid şi acizi graşi, concentraţia
colesterolului fiind scăzută. Care este diagnosticul probabil?
a) exsudat parapneumonic
b) exsudat neoplazic
c) transsudat din insuficienţă cardiacă congesti
d) exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
e) exsudat tuberculos
177) CSLa un pacient de 36 ani la cîteva zile de la debutul pneumoniei, în pofida tratamentului
45
antibacterian, persistă febra, s-a intensificat junghiul toracic şi tusea. Obiectiv: pe lîngă
sindromul de condensare se depistează abolirea vibraţiilor vocale în regiunea inferioară a
hemitoracelui stâng, matitate suflu pleuretic. Radiologic - opacitate lichidiană pe stânga pe
fundal de condensare pulmonară. Examenul lichidului pleural prezintă un exsudat citrin cu o
cantitate mare de fibrină, citologic evidenţiindu-se numeroase neutrofile polinucleare care nu-s
alterate. Ce complicaţie a pneumoniei se constată la acest pacient?
a) insuficienţă cardiacă congestivă cu transsudat pleural
b) empiem pleural
c) pleurezie parapneumonică
d) piopneumotorax
e) pericardită purulentă
179 CSUn pacient obez, de 58 ani acum 2 săptămâni a fost operat pentru o flebotromboză a
membrului inferior drept. După imobilizare de 10 zile au apărut dispneea, hemoptizii mici şi
modificări radiologice caracteristice infarctului pulmonar cu o colecţie lichidiană pleurală pe
stânga. Examenul lichidului pleural prezintă un exsudat sero-hemoragic cu predominaţia
eritrocitelor şi a unei cantităţi moderate de polimorfonucleare. Care este diagnosticul probabil?
a) exsudat parapneumonic
b) exsudat neoplazic
c) exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
d) exsudat tuberculos
e) exsudat din tromboembolism pulmonar
182) CMÎn ce exsudat se poate observa leucocitoză cu deviere spre stânga a formulei
leucocitare?
a) Pleurezie virală
b) Pneumonie cu pleurezie
46
c) Pleurezie din lupus eritematos sistemic
d) Abces subfrenic cu pleurezie
e) Ruptură de esofag (mediastenită şi empiem
)
183)CMSelectaţi semnele radiologice ale unui exsudat masiv:
a) Hidropneumotorace de stânga cu emfizem mediastinal şi subcutan
b) Amputarea sinusului costodiaframatic; uneori - ascensionarea discretă a diafragmului cu
diminuarea excursiilor lui
c) Opacifieri de întreg hemitorace
d) Deplasarea controlaterală a mediastinului cu colaborarea diafragmului
e) Opacitate (de regulă, de intensitatea supracostală) cu linia superioară concavă asemănător
liniei Damoiseau
194)CMSelectaţi care din descriirile macroscopice ale lichidului pleural (prelevat prin
toracenteză) corespund unui exsudat:
a) Lichid de culoare gălbuie, citrină, mai gros şi spumos
b) Lichid vîscos, tulbure, fără miros
c) Lichid franc purulent, cu miros specific
d) Lichid incolor, fluid, clar, fără miros
e) Lichid hemoragic, de o culoare rozată, spumos
195)CMSelectaţi cauzele unei pleurezii hemoragice, confirmate prin analiza lichiduluui pleural:
a) Neoplasm pleural primitiv sau metastatic
b) Insuficienţă cardiacă congestivă
c) Tuberculoză
d) Endometrioză pleurală
e) Boala Hodgkin
196)CMSelectaţi cauzele unei pleurezii prelevate prin toracenteză la care se constată un lichid
opalescent şi lăptos:
48
a) Neoplasm pleural primitiv sau metastatic
b) Pleurezia chiloasă cu o colecţie limfatică în cavitatea pleurală
c) Pleurezia hemoragică recentă din bola Hodgkin
d) Pleurezie cu colesterol în colecţie lichidiană veche din tuberculoză
e) Pleurezie chiliformă în colecţie lichiană veche din poliartrita reumatoidă
201) CSPentru care din patologiile enumerate este patognomonic prezenţa în spută a sfacelelor:
a) bronşiectazii
b) astmul bronşic
c) abces pulmonar
d) gangrenă pulmonară
e) fibroză chistică
205) CSUn bărbat de 40 de ani, fumător, cu 6 luni în urmă a suportat abces pulmonar acut.
Acuze: tuse cu expectoraţie muco-purulentă (100-200 ml/24h), episodic - subfebrilitate,
fatigabilitate. Tegumentele pal-pământii, subnutriţie, degete sub formă de "beţişoare de tobă". În
plămâni se auscultă suflu amforic, raluri buloase în proiecţia lobului mediu pe dreapta. Care din
maladiile enumerate se poate suspecta?
a) Bronşiectazii
b) Pneumonie micotică cu abcedare
c) Abces pulmonar cronic
d) Tuberculoză pulmonară (forma cavitară)
e) Pneumonie franc lobară (pneumococică) cu abcedare
206) CSPacientul J., 41 de ani, cu 3 luni în urmă a suportat o boală respiratorie acută, urmată de
frison, febră, tuse neproductivă. Nu s-a tratat, ca urmare au apărut expectoraţii în cantităţi mari
cu miros fetid, transpiraţie profuză, subfebrilitate, dispnee, pierdere ponderală. Obiectiv: pe
stânga sub omoplat sunet percutor timpanic, raluri buloase. Radiologic - cavitate cu nivel
hidroaeric pe stânga în lobul inferior cu infiltraţie intensă a ţesutului pulmonar adiacent.
Diagnosticul este:
a) Pneumonie acută
b) Empiem pleural
c) Chist pulmonar infectat
d) Abces pulmonar
e) Cancer pulmonar
213) CSPacientul K., 39 ani, acuză tuse cu spută purulentă în cantitate de 300-400 ml/24h,
periodic hemoptizie, pierdere ponderală, febră (39 gr.C). Examenul obiectiv: paliditatea
tegumentelor, tahipnee (36 pe minut), în regiunea axilară pe dreapta matitate, respiraţie amforică,
raluri buloase. Examen de laborator: anemie, VSH 50 mm/h, leucocitoză cu deviere neutrofilică
până la metamielocite, hipoproteinemie. Imaginea radiologică e caracteristică pentru o
formaţiune cavitară. Diagnosticul definitiv necesită următoarele investigaţii suplimentare, cu
excepţia:
a) Tomografiei pulmonare
b) Scintigrafiei pulmonare
c) Testelor cutanate cu alergeni
d) Analizei sputei la BK şi celule atipice
e) Spirografiei
234) CMCei mai frecventi agenti implicati în dezvoltarea abcesului şi gangrenei pulmonare
sunt:
a) Legionella pneumoniae
b) Mycoplasma pneumoniae
c) Klebsiella pneumoniae
d) Bacterioides
e) Staphylococcus aureus
237) CMŞansa apariţiei unui proces necrotic-supurativ pulmonar creşte în prezenţa următoarelor
condiţii sistemice:
a) Hipertensiunii arteriale
b) Diabetului zaharat
c) Cancerului pulmonar avansat
d) Ulcerului gastroduodenal
e) Corticoterapiei îndelungate
238) CMPacientul L., 30 ani, suferă de abces pulmonar timp de 4 săptămâni. Ultimele 2 zile
starea s-a agravat datorită intensificării dispneei, frisonului, febrei. Imaginea radiologică relevă
apariţia empiemului pleural. Tratamentul cel mai adecvat este:
242) CSCare sunt varstele la care este atinsă incidenţa de varf a neoplasmului pulmonar:
a) 30 - 35
b) 45 - 60
c) 65 - 75
d) 25 - 35
e) peste 75 ani
243) CSDe cate ori creşte riscul de cancer pulmonar la un fumător faţă de nefumător:
a) De 13 ori
b) De 2 - 3 ori
c) De 20 ori
d) De 50 ori
e) Nu creşte
244) CSCare este cel mai frecvent tip histologic de neoplasm bronho-pulmonar la cei care nu au
fumat niciodată, la femei şi la pacienţii tineri:
a) Carcinomul cu celule mici
b) Carcinomul cu celule mari (anaplazic)
c) Tumorile carcinoide
d) Adenocarcinomul
e) Carcinomul epidermoid
245) CSÎn cancerul pulmonar cu celule mici cea mai utilizată metodă de tratament este:
a) tratamentul chirurgical
b) chimioterapia
c) radioterapia
d) tratamentul cu laser YAG
e) toracoscopia video-asistată
246) CSSindromul Pancoast din cancerul pulmonar rezultă din extensia locală a tumorii care se
dezvoltă:
a) în hilul pulmonar
b) în lobul mediu
c) la bifurcaţia traheei
d) la apexul pulmonar
e) la baza plămanului
254) CMCare sunt semnele şi simptomele legate de extinderea regională a cancerului pulmonar
în interiorul toracelui prin contiguitate sau prin metastazare la ganglionii limfatici regionali:
a) midriaza
b) disfagie
c) exoftalmie
d) obstrucţia traheei
e) ptoza palpebrala
260) Pneumoniile CSCele mai multe particule inhalate se depozitează în bronhiolele mici sau în
alveole, declanşînd infecţia, dacă marimea lor nu depaşeşte în diametru:
a) 8 micrometri
b) 5 micrometri
c) 10 micrometri
d) 15 micrometri
e) 20 micrometri
261) CSSindromul pneumonic "tipic" (debut brusc, tuse productivă cu spută purulentă, durere
toracică de tip pleural, semne de condensare pulmonară) este de obicei cauzat de:
a) Streptoccocus pneumoniae
b) Mycoplasma pneumoniae
c) Pneumocystis jiroveci
d) Coxiella burnetti
e) Chlamydophila psittaci
58
262) CSEritemul multiform, anemia hemolitică, meningita buloasă, encefalita, mielita
transversă pot complica evoluţia unei pneumonii cu:
a) Streptoccocus pneumoniae
b) Chlamydophila psittaci
c) Mycoplasma pneumoniae
d) Legionella pneumophila
e) Staphylococcus aureus
264) CSPentru ca un frotiu Gram din probele de spută studiate la o mărire mică (obiectiv de
10x, ocular de 10x) să facă dovada contaminării minimale cu secreţii din tractul respirator
superior numărul de polimorfonucleare şi celule epiteliale pe cîmp de vedere trebuie să fie:
a) <10 polimorfonucleare si >25 celule epiteliale
b) >10 polimorfonucleare si <25 celule epiteliale
c) >25 polimorfonucleare si <10 celule epiteliale
d) <25 polimorfonucleare si >10 celule epiteliale
e) Nici unul dintre acestea
265) CSAgentul patogen cel mai frecvent întîlnit în pneumonia comunitară şi care determină un
sindrom pneumonic "tipic" este:
a) Mycoplasma pneumoniae
b) Streptococcus pneumoniae
c) Staphylococcus aureus
d) Pseudomonas aeruginosa
e) Pneumocystis jiroveci
267) CSPneumoniile, survenite la pacientii cu infectii pe catetere intravenoase, sunt cel mai
frecvent determinate de:
a) Staphylococcus aureus
b) Mycoplasma pneumoniae
c) Pseudomonas aeruginosa
d) Anaerobi orali
e) Haemophylus influenzae
269) CSNu pot fi cultivaţi prin metode de rutină (medii de cultură obişnuite):
a) Mycoplasma pneumoniae
b) Chlamydophila pneumoniae
c) Pneumocystis jiroveci
d) micobacteriile
e) toate microorganismele de mai sus
273) CSUrmătorii agenţi patogeni ce determină pneumonii nu pot fi cultivaţi prin metodele de
rutină (medii de cultură obişnuite), cu excepţia:
a) Mycoplasma pneumoniae
b) Pneumocystis jiroveci
c) Legionella pneumophila
d) Germenii anaerobi
e) Staphylococcus aureus
60
276) CSMedicamentul de elecţie în tratamentul pneumoniei prin Pneumocystis jiroveci este:
a) AMO/AC
b) ceftriaxon
c) trimetoprim-sulfametoxazol
d) ceftazidim
e) amikacină
279): CSÎn care stadiu al pneumoniei franc lobare (pneumococice) se auscultă "crepitatio
indux"?
a) Congestie
b) Hepatizare roşie
c) Hepatizare cenuşie
d) Rezoluţie
e) Nici оn una din stadiile enumerate
281) CSÎn care stadiu al pneumoniei franc lobare (pneumococice) se auscultă "crepitatio
redux"?
a) Congestie
b) Hepatizare roşie
c) Hepatizare cenuşie
d) Rezoluţie
e) În toate stadiile enumerate mai sus
282) CSCe curbă febrilă este caracteristică pneumoniei franc lobare (pneumococice)?
a) Febris undularis
b) Febris continua
c) Febris recurrens
d) Febris hectica
e) Febris intermitens
284) CSÎn tratamentul pneumoniei, complicată cu edem pulmonar, se pot indica următoarele, cu
excepţia:
a) Prednizolonei
b) Oxigen
c) Eufilină
d) Antibiotice
e) Fluticazonă
286) CSPacienta C., 18 ani, prezintă acuze la dispnee, tuse cu spută, durere în hemitoracele
stâng, febră până la 38 gr.C. Obiectiv: starea generală gravă, obrajii hiperemiaţi. La percuţie pe
stânga, subscapular se determină matitate. Auscultativ în pulmoni, în regiunea subscapulară pe
stânga -suflu tubar, raluri nu se auscultă. Zgomotele cordului atenuate, ritmul regulat, f.c.c.
100/min; TA 110/60 mm Hg. An-za sumară a sângelui: Er. - 4,0x1012/l; leucocite - 10,0x109/l;
VSH - 36 mm/h. Care este diagnosticul prezumtiv?
a) Pneumonie franc lobară (pneumococică)
b) Pneumonie stafilococică
c) Abces pulmonar
d) Infarct-pneumonie
e) Bronşită acută
287) CSPacienta A., 54 de ani, s-a îmbolnăvit acut cu frisoane, febră până la 39,5 gr.C. A doua
zi a apărut tuse cu expectoraţie seroasă, hemoptizie. Obiectiv: starea generală gravă, herpes
labialis, acrocianoză, tahipnee cu frecvenţa 30 respiraţii pe minut. În pulmoni din dreapta, mai
jos de coasta a V-a se determină: palpator - vibraţie vocală accentuată, percutor - matitate,
auscultativ -suflu tubar, crepitaţie, frotaţie pleurală. Zgomotele cardiace atenuate, ritmul regulat,
f.c.c. 100/min; T.A. - 95/60 mm Hg. Radiografia toracelui determină o opacitate omogenă a
lobului inferior a pulmonului drept. An-za generală a sângelui: leucocite - 15,1x109/l:
nesegmentate - 10%, segmentate - 56%, limfocite - 22%, monocite - 6%, VSH - 46 mm/h.
Diagnosticul clinic: Pneumonie franc lobară (pneumococică) în lobul inferior din dreapta
evoluţie severă.Care complicaţii din cele enumerate mai jos pot apărea la această pacientă?
a) Proces distructiv pulmonar
b) Şoc infecţios-toxic
c) Insuficienţă respiratorie acută
d) Colaps
e) Toate enumerate mai sus
288) CSBolnavul V., 19 ani, a fost spitalizat cu acuze la tuse cu expectoraţie de spută ruginie,
dureri în hemitoracele stâng, febră 38 gr.C. S-a îmbolnăvit acut cu 3 zile în urmă. Obiectiv;
62
starea generală gravă; în pulmoni pe stânga subscapular: percutor - matitate; auscultativ -suflu
tubar. Pulsul 100/min; TA 95/60 mm Hg. Care este diagnosticul prezumtiv?
a) Tuberculoză pulmonară
b) Abces pulmonar
c) Pneumonie franc lobară (pneumococică)
d) Bronhopneumonie
e) Infarct-pneumonie
290) CMIndivizii normali sunt purtători ocazionali, la nivelul nazofaringelui, de agenţi patogeni
pulmonari, cum ar fi:
a) Streptoccocus pneumoniae
b) Mycoplasma pneumoniae
c) Haemophilus influenzae
d) Moraxella catarrhalis
e) Nici unul dintre ei
291) CMLa pacienţii spitalizaţi pentru pneumonie dobîndită în comunitate, printre cei mai
frecvenţi patogeni sunt:
a) Pseudomonas aeruginosa
b) Streptoccocus pneumoniae
c) Bacilii enterici Gram negativi
d) Haemophilus influenzae
e) Legionella pneumophila
292) CMLa pacienţii cu pneumonie dobîndită în spital mai mult de 50% din cazuri sunt induse
de:
a) Bacilii enterici Gram negativi
b) Mycoplasma pneumoniae
c) Pseudomonas aeruginosa
d) Haemophilus influenzae
e) Chlamydophila pneumoniae
293) CMDintre agenţii patogeni ai pneumoniei nu pot fi cultivaţi prin metodele de rutină (medii
de cultură obişnuite):
a) Steptoccocus pneumoniae
b) Mycoplasma pneumoniae
c) Chlamydophila pneumoniae
d) Legionella pneumophila
e) Pseudomonas aeruginosa
295) CMÎn tratamentul pneumoniilor nosocomiale, cauzate de bacili Gram negativi enterici,
sunt eficiente următoarele combinaţii de antibiotice, cu exceptia:
a) ceftazidim + fluorochinolonă
b) ticarcilina/clavulanat + aminoglicozid
c) meticilina + vancomicină
d) imipenem + aminoglicozid
e) penicilina + macrolidic
296) CMCare dintre criteriile de mai jos nu obligă la spitalizarea bolnavilor cu pneumonie?
a) tahipneea > 30 respiraţii/minut
b) leucocitoza 8500/mm3
c) alterarea acută a statusului mental
d) varsta de 40 ani
e) diabetul zaharat asociat
304) CMSelectaţi germenii patogeni cei mai frecvent intîlniţi în pneumonia comunitară:
a) Streptococcus pneumoniae
b) Chlamydophila pneumoniae
c) Pseudomonas aeruginosa
d) Haemophilus influenzae
e) Staphylococcus aureus
305) CMDintre agenţii patogeni pulmonari asociaţi cu defectele specifice ale imunităţii gazdei,
următorii apar mai frecvent asociaţi în neutropenii severe (< 500 neutrofile/mm3):
a) Streptococcus pneumoniae
b) Pseudomonas aeruginosa
c) Mycoplasma pneumoniae
d) Staphylococcus aureus
e) Citomegalovirus
308)CMAgenţii patogeni microbieni care mai frecvent produc pneumonie în mediu spitalicesc
sunt:
65
a) fungi
b) Chlamydophila psittaci
c) Streptococcus pneumoniae
d) Pseudomonas aeruginosa
e) bacili enterici aerobi Gram negativi
314) CMEtiologia pneumoniilor dobîndite în spital este cel mai frecvent determinată de:
a) Streptococcus pneumoniae
b) Pseudomonas aeruginosa
c) Staphylococcus aureus
d) Mycoplasma pneumoniae
e) Chlamydophila pneumoniae
315) CMLa persoanele infectate cu virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-1) etiologia
pneumoniei este determinată în primul rînd de următorii agenţi patogeni:
a) Chlamydophila psittaci
66
b) Pneumocystis jiroveci
c) Mycobacterium tuberculosis
d) Stafilococcus aureus
e) Mycoplasma pneumoniae
316)CMLa bolnavii cu forme grave de pneumonii se pot folosi următoarele proceduri invazive
pentru obţinerea de material biopsic pulmonar:
a) aspiraţia transtraheală
b) puncţia pulmonară transtoracică percutanată
c) bronhoscopia cu fibre optice
d) biopsia pulmonară deschisă
e) biopsia ganglionară
67
322) CMLa un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate iniţia
tratament cu:
a) cefalosporine de generaţia a III-a
b) metronidazol
c) gentamicină
d) ampicilina/sulbactam
e) trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol)
324) Pneumoniile CMCare dintre următoarele cauze neinfecţioase produc cavitaţie pulmonară:
a) diabet zaharat
b) insuficienta renală
c) infarct pulmonar
d) neoplasme pulmonare
e) granulomatoza Wegener
68
329) CMSelectaţi răspunsurile corecte:
a) Pneumonia este o infecţie a parenchimului pulmonar
b) Pneumonia este determinată de factori chimici, alergici, fizici
c) Terapia antimicrobiană ţintită necesită identificarea germenului etiologic
d) Micoplasmele, rickettsiile, clamidiile constituie agentii etiologici cei mai frecvenţi ai
pneumoniilor
e) Alegerea iniţială a terapiei antimicrobiene rămîne empirică
330)CMLa pacienţii spitalizaţi pentru pneumonie comunitară severă printre cei mai frecvenţi
patogeni sunt:
a) Pseudomonas aeruginosa
b) Streptoccocus pneumoniae
c) Bacilii enterici Gram negativi
d) Micoplasma pneumoniae
e) Legionella pneumophila
69
336)CMAntibacterienele cu activitate antipiocianică sunt:
a) piperacilină/tazobactam
b) ticarcilină
c) ceftriaxon
d) cefuroxim axetil
e) ceftazidim
70
343)CMCriterii de spitalizare în serviciul terapie intensivă a pacientului cu pneumonie
comunitară sunt:
a) vârsta peste 60 ani
b) ineficienţa antibioterapiei iniţiale
c) comorbidităţi importante
d) debitul urinar sub 20 ml/oră
e) pneumonia progresivă
356)CMPacientul C., 58 de ani, a fost spitalizat la a treia zi de boală cu acuze la febră până la
38,5 gr.C, durere în hemitoracele stâng, tuse cu expectoraţie sero-purulentă. Obiectiv: la percuţie
pe stânga mai jos de coasta a treia, anterior se determină submatitate; tot aici, auscultativ -
murmur vezicular atenuat, raluri buloase. Pulsul 120 pe min., TA 110/65 mm Hg. Radiologic se
determină o opacitate intensă neomogenă în segmentul posterior a lobului superior pe stânga. La
însămânţarea sputei s-a depistat Stafilococcus aureus. Diagnosticul clinic: Bronhopneumonie оn
lobul superior pe stînga. Оn tratamentul acestui pacient se pot folosi medicamentele:
a) Oxacilina
b) Gentamicina
c) Ceftriaxon
d) Dimedrolul
72
e) Clofelina
73
364) CSValorile normale ale PaCO2 sunt:
a ) 30-50 mmHg
b) 35-45 mmHg
c) 30-35 mmHg
d) 45-55 mmHg
e) 45-50 mmHg
373) CMCare din cele enumerate reprezintă metode neinvazive de apreciere a gazelor sangvine:
a) Puls-oximetria
b) Caracterizarea arterială
c) Utilizarea electrozilor transcutanaţi pentru aprecierea PaCO2
d) PEF-metria
e) Body-pletismografia
391) CSAcţiunea nefavorabilă a fumului de tutun asupra aparatului respirator este dată de
următoarele, cu excepţia:
a) inhibarea funcţiilor macrofagelor alveolare
b) hipertrofia şi hiperplazia glandelor mucosecretorii
c) alterarea mişcărilor cililor epiteliului respirator
d) stimularea regenerării epiteliului bronsic
e) eliberarea enzimelor proteolitice din macrofagele alveolare şi neutrofilele
398) CSÎn stadiile avansate ale bolii la pacienţii cu fibroza chistică căile rspiratorii sunt
colonizate în special de:
a) E.colli
b) Acinetobacter colcoaceticus
c) Candida
d) St.viridans
e) Pseudomonas aeruginosa
399) CSSelectaţi tipul modificărilor spirografie cel mai caracteristic pentru un pacient cu fibroza
chistică:
a) restrictiv
b) obstructiv
c) mixt
d) fibrotic
e) asociat
78
400)CSActivitatea epiteliului ciliar se măreşte:
a) la stimularea β2-adrenoreceptori
b) la inhalarea fumului de ţigară
c) infecţii
d) la inhalarea vaporilor toxici
e) mărirea concentraţiei de oxigen
407) CSPacientul K., 45 de ani, acuză tuse cu spută purulentă aproximativ 100 ml/24h,
79
preponderent dimineaţa; tusea se intensifică în timpul rece şi umed al anului; dispnee la efort
fizic. Este bolnav de 3 ani după o expunere la frig. Obiectiv: starea generală satisfăcătoare. În
pulmoni - murmur vezicular, raluri uscate unice. Pulsul 80 pe minut; TA - 110/70 mm Hg.
Bronhografia fără modificări. Diagnosticul prezumtiv:
a) Bronşită cronică catarală
b) Bronşită cronică obstructivă
c) Bronşită cronică purulentă
d) Bronşiectazii
e) Cancer pulmonar
408) CSCare dintre factorii etiologici implicaţi în patogenia bronşitei cronice este considerat a fi
cel mai important
a) Predispoziţia genetică
b) Poluarea aerului
c) Fumatul
d) Expunerea profesională la pulberi şi gaze toxice
e) Factorii infecţioşi
415)CMCare din următoarele sunt consideraţi factori predispozanţi pentru bronşita acută:
a) suprarăceala
b) extenuarea fizică
c) aerul poluat
d) consumul exagerat de cafea
e) contraceptivele orale
424)Intrebarea nr. 424: CMCare sunt cei mai frecvenţi germeni implicaţi în bronşita cronică:
a) Pseudomonas aeruginosa
b) pneumococul
c) Haemophilus influenzae
d) Stafilococcus aureus
e) Bacteroides
82
428)CMCum se modifică indicii spirografici în disfuncţia respiratorie de tip obstructiv:
a) VEMS micşorat
b) VEMS crescut
c) VEMS/CV micşorat
d) VEMS/CV crescut
e) PEF crescut
429) CMCare modificări ale indicilor spirografici nu corespund disfuncţiei respiratorii de tip
obstructiv:
a) VEMS crescut
b) PEF micşorat
c) VEMS/CVF în limitele normei
d) CVF micşorat proporţional VEMS-ului
e) DEM 25-75% micşorat
443)CMCei mai frecvenţi germeni izolaţi la pacienţii cu fibroza chistică la debutul bolii:
a) Staphylococcus aureus
b) Haemophilus influenzae
c) E.colli
d) Bacteroides
e) Pseudomonas aeruginosa
446) CMNumărul căror celule sanguine creşte la pacienţii cu bronşita cronică obstructiv-
purulentă?
a) Eritrocitelor
b) Neutrofilelor
c) Reticulocitelor
d) Limfocitelor
e) Trombocitelor
448) CMBolnavul L., 50 de ani, acuză tuse cu spută muco-purulentă, hemoptizie. Este bolnav de
10 ani. Obiectiv: în pulmoni raluri sibilante şi ronflante. Zgomotele cardiace atenuate, ritmul
regulat. Pulsul 72 pe minut; TA 120/70 mm Hg. R-grafia cutiei toracice: intensificarea desenului
pulmonar, pneumoscleroză difuză. Diagnosticul prezumtiv: Bronşită cronică muco-purulentă în
fază de acutizare. Complicaţii pot fi:
a) Emfizem pulmonar
85
b) Insuficienţă mitrală acută
c) Bronşiectazii
d) Hemoragia pulmonară
e) Infarct miocardic
451) CMPacientul T., 40 de ani, acuză tuse cu expectoraţie purulentă în cantitate de circa 400-
500 ml nictemeral, febră 37-38°C. La examenul obiectiv: malnutriţie, tegumentele cu nuanţă
surie, unghiile - sub formă de "sticlă de ceasornic", degetele în formă de "beţişoare de tobă". La
examenul bronhografic s-au depistat sectoare de dilatare a bronşiilor. Diagnosticul prezumtiv:
Bronşiectazii. Care este tratamentul?
a) Mucolitice, expectorante
b) Antibiotice
c) Bronhodilatatoare
d) Drenaj postural
e) Diuretice
86
455) CSNivelul seric scăzut sau absent al uneia din următoarele substanţe este asociat cu debutul
precoce al emfizemului pulmonar:
a) glucozo 6 fosfat dehidrogenaza
b) piruvatkinaza
c) alfa¬1 antitripsina
d) lipoproteinlipaza
e) lactatdehidrogenaza
464) CMEmfizemul in cele mai multe cazuri, poate fi diagnosticat cu precizie prin:
a) anamneza
b) CT de înaltă rezoluţie
c) probe biologice
d) examinare histologică a secţiunilor printr-un plămân
e) spirometrie
471)CMEmfizemul panacinar:
a) interesează doar zonele centrale
b) duce în cazul unui proces exins, la reducerea suprafeţei de schimb gazos alveolo-capilar
c) duce la pierderea proprietăţilor elastice ale plămânului
d) interesează atât zonele centrale cât şi cele periferice ale acinului
e) se diferenţiază dificil faţă de tipul centroacinar în cazurile severe
473)CMFumatul:
a) este cel mai frecvent factor patogen în corelaţie cu bronşita cronică şi cu extinderea
emfizemului
b) îndelungat alterează mişcarea cililor
c) îndelungat conduce la hipertrofia şi hiperplazia glandelor secretoare de mucus
d) pasiv nu este nociv
e) asociat cu infecţiile virale uşoare poate dezvolta sau agrava temporar obstrucţia
474)CMRenunţarea la fumat:
a) duce la reversibilitatea completă a obstrucţiei severe
b) este tardivă după instalarea obstrucţiei
c) duce la o încetinire semnificativă în alterarea funcţiei pulmonare
d) poate duce la dispariţia obstrucţiei în cazul fumătorilor tineri
e) nu este niciodata prea tardiva
486)CMAminofilina este:
a) sarea etilen diaminică a teofilinei
b) administrată doar oral
c) cea mai folosită metilxantină
d) un bronhodilatator puternic
e) rar indicată parenteral, cu excepţia episoadelor de insuficienţă respiratorie
488) CMCorticosteroizii:
a) sunt administraţi la toţi pacienţii cu BPOC
b) sunt administraţi doar după utilizarea fără succes a bronhodilatatoarelor şi drenajului
pulmonar
c) sunt monitorizaţi prin spirometrie şi evaluarea schimburilor gazoase
d) sunt administraţi în doză de 50 mg zi
e) sunt scăzuţi până la doza minimă pentru o funcţie pulmonară satisfăcătoare
91
490)CMCorticoterapia este:
a) medicaţie de elecţie în BPCO
b) administrată doar parenteral
c) medicaţie de primă linie în astmul bronşic
d) administrată în urma unor argumente ştiinţifice solide în BPCO
e) urmată la unii pacienţi de rezultate favorabile
491)CMSuplimentarea oxigenului:
a) creşte toleranţa la effort
b) scade toleranţa la effort
c) creşte performanţa cerebrală
d) ameliorează hipertensiunea pulmonară
e) ameliorează fenomenele de insuficienţă cardiacă dreaptă
495) CMÎn calitate de factori exogeni în dezvoltarea emfizemului pulmonar pot fi:
a) Fumatul
b) Abuzul de alcool
c) Aerul poluat
d) Inflamaţia infecţioasă a ţesutului pulmonar
e) Traume toracice
499) CMCele mai frecvente aspecte radiologice intalnite in bronsita cronica sunt
a) Îngrosarea peretilor bronhiilor, manifestata prin umbre tubulare sau "in sina de tramvai"
b) Accentuarea generalizata a desenului bronhovascular
c) Aspect de "sticlă mată" in campurile pulmonare inferioare
d) Opacitati confluente hilare
e) Multiple arii infiltrative pulmonare, care ulterior vor cavita
93
504) CMPacientul cu bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are
urmatoarele caracteristici
a) este fumator inveterat
b) are antecedente de pneumonii repetate
c) frecvent are antecedente de tuberculoza pulmonara
d) are trecut de dispnee progresiva
e) antecedente de tuse cronica cu expectoratie purulenta
506) CSPentru urticaria cronică sunt corecte afirmaţiile de mai jos, în afară de:
a) Elementele urticariane persistă sau recidivează mai mult de 6 săptămâni
b) Agentul etiologic se stabileşte până la 30% cazuri
c) Se întâlneşte în practica medicului de familie la 30% din bolnavi
d) Este o continuare evolutivă obligatorie a urticăriei acute
e) Provoacă discomfort şi probleme cosmetice
98