„Ochii pot ameninta ca o arma sau pot insulta ca o suieratura sau lovitura;
ori schimband-usi expresia, pot , cu dragoste, sa faca inima sa danseze de bucurie.”
I. Oglinda Sufletului
1
din orbite.
Frica este un mecanism de supravietuire ce apare ca raspunsul unui om la
amenintare concreta, de obicei negativa. Frica este legata de anxietate. Aceasta depinde de
persoana si poate varia de la prudenta la fobie si paranoia. Ea tine de mai multe stari, printre
care grija, anxietatea, teroarea, paranoia, oroare, panica.
O frica de o intensitate extrema, persistenta, sesizata de catre subiect ca fiind irationla
se numeste fobie. Fobia este determinata de prezenta sau doar anticiparea prezentei unui
obiect, a unei vietati sau a unei situatii. Psihologul american Jerome Kagan sustine ca la unele
persoane frica este innascuta.
Microexpresia specifica fricii se manifesta prin:
- sprancene ridicate si apropiate
- pleoapele superioare ridicate
- pleoapele inferioare incordate
- buzele usor incordate si intinse orizontal catre urechi
- albul ochilor vizibil desupra irisului
2. Bucuria (Fericirea)
2
Microexpresia specifica bucuriei se manifesta prin:
- riduri in jurul ochilor
- obrajii ridicati
- muschii fetei asezati in concordanta cu ochii
- fruntea relaxata
- colturile externe ale sprancenelor usor coborate
- ochii ingustati
- linia sub ochi
- colturile gurii ridicate
- buzele usor ridicate, dezvelind partea superioara a dintilor
3. Tristetea
Tristetea este una dintre emotiile care dureaza cel mai mult. In sentimentul tipic,
vedeti o fata ca de clovn. Barbia coboara, pleoapele la fel, iar pielea devine flasca. Totul
incepe sa atarne, ca si cum trasaturile fetei vi s-ar topi. Colturile gurii coboara si uneori le
puteti vedea cum tremura. In acelasi timp, coltul intern al sprancenelor se ridica si pe frunte se
3
formeaza o linie verticala pe muschiul corrugator supercilii, care ajunge sa creee aproape
impresia unui V intors.
Tristetea este o stare de mahnire, regret, amaraciune pe care omul o simte in raport cu
evenimentele din viata sa sau din viata altora. Ea este si pozitiva cand este fie o manifestare
a pocaintei, fie o stare prin care se exprima solidaritatea cu cei ce sufera.
4. Furia (Mania)
Furia, in latina ira, este o stare de iritare puternica, dar trecatoare, provocata de un fapt
care contrariaza, generand o stare agresiva. Furia este o stare de manie extrema, in care se
pierde stapanirea de sine.
Unele studii au revlat faptul ca, in mijlocul unei multimi, putem observa mai usor o
fata furioasa decat una fericita. Din cauza sentimentului de furie, sprancenele coboara si se
apropie in forma de V.
4
- pleoapele inferioare coborate
- privirea intensa
- pleoapele inferioare tensionate
- narile dilatate
- gura deschisa intr-un patrat
- buzele tensionate
- buza inferioara iesita in exterior
5. Dispretul
Dispretul este similar dezgustului, dar nu pare sa reflecte si repulsia fizica, asa cum se
intampla in cazul dezgustului. In schimb, dispretul apare atunci cind un om se simte superior
altora sau cand nu este de acord cu actiunile sau comportamentul lor. Dispretul poate fi insotit
de furie, dezgust sau fericire, din combinatie rezultand cateva expresii diferite.
5
6. Dezgustul
Dezgustul (scarba, greata, sila) este un sentiment de respingere fizica si morala a unui
lucru sau fapt considerat imoral, impur, murdar, nesanatos, dezgustator. In comparație cu alte
forme de respingere, scarba se manifesta prin ample manifestari corporale precum: greata,
voma, transpiratie, scaderea tensiunii corporale, tahicardie chiar si ameteli.
Stiinta considera scarba o emotie elementara si nu un instinct datorita faptului ca se
dobandeste si se dezvolta prin procesul de socializare si nu este ceva cu care te nasti.
Dezgustul isi are sediul in amigdalele cerebrale care apartin de sistemul limbic, loc in
care se nasc mai multe alte emotii.
6
7. Uimirea
Uimirea este o stare emotionala de scurta durata rezultata ca urmare a unui fapt
neasteptat, a unei surprize. Uimirea este una dintre emotiile cele mai rapide. Este o emotie de
baza, identificata de Paul Ekman si Sigmund Freud in cartea lor aparuta in 1975, Demascand
chipul. Uimirea poate fi cauzata de o surpriza placuta, neplacuta sau neutra.
7
III. Semnalele ochilor si ale sprancenelor
semnal facial : contactul vizual
Avem tendinta de a ne uita in ochii oamenilor atunci cand suntem de acord cu ei si ne
ferim privirile, cand nu suntem de acord sau nu ne plac interlocutorii sau ne simtim intimidati
de ei. Contactul vizual sugereaza interlocutorului ca aveti incredere in el, ca il ascultati si ca
stiti despre ce vorbiti. Un ascultator atent, pastreaza contactul vizual cu interlocutorul cam
70% din timp. Fara indoiala, capacitatea de sustinere a contactului vizual adecvat intr-o
anumita situatie este cruciala pentru a face cea mai buna impresie asupra celorlalti.
Cand vorbim, nu pastram tot timpul contactul viziual, dar il putem folosi ca punct de
plecare pentru a schimba un subiect. Aceasta intrerupere de contact vizual, lasa ca cealalta
persoana sa inteleaga ca e randul dumneavostra sa vorbiti.
Un contact vizual extrem de lung, poate fi un indiciu ca cineva minte. Cei care stiu sa
minta, vor mentine in mod intentiona un contact vizual, doar pentru a parea de incredere.
8
Privirea agresiva, este privirea insistenta, dura, care invadeaza. Acest tip de privire,
provocatoare, sta la baza multor batai in baruri, discoteci sau chiar pe strazi.
9
procesului de gandire si, in consecinta, frecventa clipirii. Daca va ganditi intens la ceva sau va
concentrati ori daca priviti fix, frecventa clipirii poate scadea pana la doua sau trei pe minut.
Trebuie sa va dati seama de cate ori clipeste cineva in mod obisnuit, pentru a putea
folosi clipitul ca indicator al starii sale. Odata ce ati studiat acest semnal, veti putea vedea ca
media frecventei clipirii oamenilor difera chiar foarte mult. Unii oameni au o boala numita
blefarospasm, manifestata printr-un spasm muscular incontrolabil, care ii face sa clipeasca
excesiv. Daca cineva clipeste de doua sau de trei ori mai repede decat de obicei, atunci
inseamna ca ceva nu este in regula.
Chiar daca vrem sa controlam frecventa clipirii in perioadele de stres intens, aceasta
incercare constienta nu va duce decat la inrautatirea situatiei. Este mult mai bine sa invatati sa
va relaxati intregul corp, in situatiile stresante. Daca sunteti mai relaxat, corpul nu va
declansa procesul automat care creste frecventa clipirii.
10
Cand sprancenele sunt apropiate una de alta, pe fruntea persoanei se formeaza riduri
orizontale si se observa o line verticala intre cele doua sprancene.
Acest semnal poate exprima anxietate, frica sau furie, dar si o combinatie a acestor
stari.
IV. Zambetele
11
Un zambet adevarat este mai simetric decat unul prefacut sau „social” si nu dureaza
atat de mult ca celelalte.
V. Incruntarile
In viata sociala, o expresie faciala negativa va poate produce multe prejudicii, dar la
momenetul potrivit, o incruntare poate fi un mijloc de comunicare eficient.
Incruntarea face ca o fata sa para negativa din toate punctele de vedere. O incruntare
nu indica numai furie, aceasta poate semnala o stare de neplacere, enervare, dezgust sau
frustrare.
12
fetei. Oamenii care au aceasta expresie din cauza structurii osoase, au tendinta de a se lumina
imediat cum vad ceva placut, spre deosebire de cei care au aceasta expresie din cauza starii de
spirit.
Buzele sunt instrumente faciale fascinant de expresive. Buzele de cele mai multe ori
sunt legate de senzualitate, iar miscarile lor sunt adesea considerate sexy si inclinate spre flirt.
Oamenii care isi musca des buzele se crede ca sunt stanjeniti sau timizi. Acest gest
poate transmite celorlalti un semnal universal de vulnerabilitate sau, o muscare usoara a
buzelor poate fi o tehnica de flirt.
Linsul pe buze este adesea perceput ca semn de anxietate. Cand miscarea este facuta
cu nervozitate, limba iese rapid din gura, sterge buza de sus si apoi intra la loc, dupa ce trece
si peste buza de jos.
Buzele dispar pus si simplu in interiorul gurii. Uneorii oamenii fac acest lucru in
incercarea semi-inconstienta de a nu vorbi. Aceasta miscare poate parea o incercare de a
pastra un secret.
13
VII. Expresile nasului si ale barbiei
Nasul este una din partile mai putin expresive la fetei, iar barbia este mai mult un
element accentuare a expresilor faciale, fiind in majoritatea situatilor un element secundar.
Fata este o panza mereu fascinanta, pe care ne imprimam emotiile. In cea mai mare
masura, putem controla ceea ce se picteaza pe aceasta panza. Abilitatea noastra de a controla
ceea ce dezvaluie restul corpului despre gandurile si sentimentele noastre este mult mai
limitata.
14