1.

INTRODUCERE

Cresterea struţilor este o afacere foarte rentabilă acolo unde exista o orientare
bună şi organizare strictă. Investiţia iniţială este destul de mare, dar rezultatele şi
satisfacţiile sunt pe masura. Ţinand cont şi de orientarea Romaniei din acest moment,
ferma de struţi este o opţiune care merită luată în calcul. Dezideratul care sta la baza
înfiinţării fermei de struţi este unul de natură pur economica.
În ultimul deceniu, struţul a fost privit ca o potenţială schemă de îmbogaţire
rapidă. La inceputul „modei” privind creşterea struţilor, indivizii de pe piată au observat
cum investiţia lor iniţială a crescut de 10 ori. Însă, pe măsură ce numărul păsarilor pentru
împerechere creşte, potenţialii investitori sunt avertizaţi că afacerea de creştere a struţilor
poate căpata un grad de risc. Struţul este o păsare complexă, prin faptul ca poate produce
un număr atat de mare de produse. Ceea ce trebuie acum urmărit este că aceste produse
variate să fie plasate pe piaţă de către crescator, şi de a face faţa unei pieţe dinamice.
La ora actuală, produsele obţinute de la struţi sunt extrem de scumpe, şi se
adreseaza elitelor din Europa şi SUA. Cu toate acestea, ridicarea monopolului Africii de
Sud asupra struţilor, precum şi creşterea numărului acestora, vor antrena reducerea
preţului pana la un nivel rezonabil. Atunci cand aceasta reducere se va produce,
beneficiile cărnii sănatoase de struţ, pielea de calitate vor avea un viitor luminos pe piaţa
mondiala.
Creşterea struţilor în Romania este o activitate relativ noua. La ora actuala exista
doar 10-15 fermieri din judeţele Maramureş, Satu-Mare, Cluj, Bihor, Ilfov, Argeş şi
Suceava. Piaţa din ţara nu este însă organizată. Ritmul de creştere a struţilor este
incomparabil cu al altor animale. Aceste păsari uriaşe pot fi valorificate la maximum,
deoarece sunt căutate atât carnea, pielea şi penele, cât şi ouăle, şi puii.

1
 2. DOCUMENTARE

2.1.CONCENTRAREA ŞI SPECIALIZAREA FERMELOR ŞI

ÎNTREPRINDERILOR ZOOTEHNICE ÎN CONDITIILE DEZVOLTĂRII
MULTILATERALE

Experienţa acumulata în domeniul producţie agricole scoate în evidenţă faptul că

obtinerea unor producţii mari şi eficiente, în condiţiile introducerii celor mai noi tehnologii,
se poate realiza numai în condiţiile unor întreprinderi raţional dimensionate. Procesul de
concentrare este characteristic unei agriculture modern, intensive, de înalta productivitate.
Concentrarea producţiei agricole este la fel de pregnantă în cele doua ramuri de
producţie (vegetala si animal). Cu toate acestea, particularităţile existente scot in evidenţă
tratarea în mod diferenţiat a acestui proces. Esenţa procesului de concentrare a agriculturii
constă în creşterea mărimii ramurilor (întreprinderilor) si a ponderii ramurilor mari ( marilor
întreprinderi) în volumul producţiei. Ca urmare a acestui fapt, concentrarea agriculturii poate
fi urmărită atât la nivelul fiecărei ramuri, cat şi pe ansamblul agriculturii, şi ea este urmarea
fireasca a procesului de intensificare a producţiei agricole.
Cerinţele concentrării pe scară largă în unitaţile agricole derivă din posibilitaţile pe
care aceasta formă de organizare a producţiei le oferă dezvoltării tehnice, introducerii
metodelor moderne de raţionalizare a producţiei, perfecţionării planificarii si conducerii
producţiei agricole. Unităţile agricole ar trebui sa fie astfel amplasate încât să permită
valorificarea superioară a potenţialului productiv al resurselor financiare, a efectivelor de
animale , a forţei de munca.
Studiile de specialitate existente au pus în evidenţă faptul ca procesul de concentrare
se dezvoltă în unitătile agricole în mod specific, înfaptuirea lui având loc pe doua căi
principale şi anume : prin centralizarea teritorială ( alocarea unor suprafeţe suplimentare
pentru anumite culturi, unificarea unor subdiviziuni organizatorice ale întreprinderilor in
scopul asigurării unor condiţii mai favorabile de producţie); pe calea intensificarii producţie
prin alocarea de resurse materiala si umane suplimentare pe unitatea de suprafată, in limitele
suprafetei de teren a ramurii, a subdiviziunii organizatorice, a intreprinderii in ansamblu.

2
 2.2.PARTICULARITĂTILE ŞI EVOULTIA PROCESULUI DE CONCENTRARE
ŞI SPECIALIZARE A PRODUCŢIEI ANIMALIERE

Concentrarea şi specializarea productiei animale reprezintă o parte integranta a

procesului de concentrare a productiei agricole, process obiectiv, generat de un anumit grad
de socializare a mijloacelor de productie si de perfectionarea conditiilor material si social-
economie, ca expresie a stadiului de concentrare a proprietatii.
Concentrarea intensive a productiei in intreprindei (unitati agricole) a caror
dimensiune este astfel stabilita incat sa corespuna cerintelo de utilizare cat mai eficienta a
resurselor constituie principal forma de intensificare si modernizare a agriculturii romanesti.
Experienta a dovedit ca realizarea productiei animaliera in unitati specializate , de dimensiuni
variind in functie de conditiile concrete tehnico-material ale fiecarei zone, cu un grad avansat
de mecanizare, si dispunand de o organizare superioara a productiei si a muncii, ofera conditii
de economicitate superioare, transformand aceasa activitate intr-o veritabila variant a muncii
industrial. Concentrarea productiei animala in obiective industrial realizate de agricultura de
stat si cooperatista a avut loc pe baza unor programe judicious intocmite in functie de
potentialul economic al unitatilor agricole socialiste si de conditiile pedoclimatice ale
diferitelor zone.
Marimea unitatilor industrial de crestere a animalelor a constituit una din problemele
majore ale dirijarii procesului de concentrare, specializare si industrializare. Optimul
economic dimensional a fost evaluat la data realizarii complexelor, in functie de conditiile
pedoclimatice, gradul de intensificare si prognoza productiei vegetale din zona, balanta
resureslor furajere, potentialul economic, ethnic si uman al unitatilor in cadrul carora s-au
construit obiectivele, distant fata de centrele populate, sursele de apa si energie, posibiltatile
de evitare a poluarii mediului inconjurator.
La baza fundamentarii amplasarii obiectivelor agrozootehnice de tip industrial a stat
zonarea productiei agricole-lucrare ce reprezinta un punct de referinta pentru planificarea si
organizarea productiei in profil territorial. Bazandu- se pe cunoasterea concreta a specificului
fiecarei zone , lucrarea de zonarea reluata cu o periodicitatea de 5-7 ani, a fundamentat, pe
baza unor indicatori specifici, directiile principale ale concentrarii si specializaraii productiei
agricole, stabilind totodata corelatiilte optime dintre productia vegetale si productia animal in
cadrul zonelor si judetelor, astfel incat sa se realizeze in cele mai bune condiii.

3
 Una din caracteristicele procesului de concentrare a producţiei animale este
dezvoltarea unitară a producţiei de nutreţuri combinate in intreprinderi specializate pe baza
optimizarii volumului si structurii bazei furajere. Importanta organizarii stiincifice si eficiente
a bazei furajere decurge din influenta hotaratoare a furajelor asupra costurilor de productie,
ponderea acestora fiind de 60-80%.
Particularitatea cea mai importanta a procesului de concentrare si specializare a
productiei animale esta data de alocarea unui insemnat volum de investitii pentru realizarea
de unitati moderene cu un inalt grad de tehnicitate. In toate judetele tarii, aproape 30% din
investiitile acordate agriculturii au fost destinate construirii complexelor de crestere a vacilor
pentru lapte, de ingrasare a taurinelor, de crestere si ingrasare a porcilor, de crestere a
pasarilor pentru carne si oua, de ingrasare a tineretului ovin.
In aceste complexe specializate, unele dintre ele realizand fluxuri de productie
integrate pana la produsul finit, activitatea se desfasoara dupa principiile organizarii
productiei industrial, cu un inalt grad de mecanizare a administratii furajelor si apei a
mulsului,a tunsului, colectarii si sortarii oualelor, evacuarii dejectiilor.

2.3.MĂRIMEA ŞI DIMENSIUNEA OPTIMĂ A FERMELOR ŞI

ÎNTREPRINDELOR ZOOTEHNICE

Procesul dimensionarii optime la nivel macro si microteritorial Concentrarea

productiei in unitati economice de marimi si dimensiuni optime reprezinta cadrul
organizatoric indispensabil cresterii productiei si eficientei economice. La nivel
macroeconomic o serie de etape preced dimensionarea optima a intreprinderilor si anume:
optimizarea structurii ramurilor si a limitelor concentrarii si specializarii; stabilirea legaturilor
de productie dintre ramuri; planificarea necesarului de resurse, materii prime, materiale si
produse pentru si din productia interna; stabilirea disponibilitatilor pentru export si a relatiilor
cu piata externa; stabilirea modalitatilor de acoperire a necesarului de produse prin extinderea
si modernizarea capacitatilor existente sau prin construirea de noi capacitate.
Factorii care influenteaza dimensionarea optima a intreprinderilo trebuie considerate
la nivel macro si microeconomic: resursele natural utilizate; natura proceselor tehnologice;
volum investitiilor; complexitatea conducerii; caracterul deficitar al diferitelor tipuri de
utilaje sau resurse necesare; conditiile de transport a materiilor prim, materialelor, produselor
finite; cantitatea si calitatea fortei de munca etc.
4
 2.4.CONCEPTUL DE MĂRIME ŞI DIMENSIUNE OPTIMĂ

O caracteristica esentiala intreprinderilor agricole o constituie faptul ca dimensiunea

si marimea reprezinta doua notiuni diferite. Prin dimensiune se poate intelege acea suprafata
(efectiv de animale) care asigura conditiile optime de utilizare a tuturor resurselor material si
umane, in conformitate cu structura de productie si a tehnologiilor folosite de unitatile
agricole in vederea atingerii obictivelor propuse. In ceea ce priveste marimea, se poate afirma
ca aceasta este un concept care exprima capacitatea, potentialul de productie al intreprinderii
agricole, care este exprimat de toate resursele allocate pentru a obtine un anumit volum si
valoare a productiei. Marimea fermei reflecta latura calitativa a organizarii productiei, gradul
de intensificare a acesteia. Capacitatea de productie maxima a ansamblului de resurse
material, umane si financiare reflecta limita superioara a marimii optime a fermei, care
asigura premisele obtinerii eficientei economice ridicate. Masura in care investitiile effectuate
se reflecta in nivelul randamentelor medii, al costurilor de productie, al productie nete si al
beneficiilor. Aceste rezultate exprima de fapt, eficienta folosirii capacitatilor de productie a
fermelor, in conditiile unor dimensiuni date.
Daca in ceea ce priveste dimensiunea, indicatorul principal este suprafata de teren
pentru unitatile cu profil vegetal si efectivul de animale, pentru unitatile cu profil zootehnic,
aceatsa problema este mult mai complexa in cazul stabilirii marimiii optima, pentru care
trebuie utilizat un sistem complet de indicatori tehnico-economici. In practica, procesul
dimensionarii optime cuprinde atat stabilirea dimensiunii optime, cat si intr-o masaura mai
mare sau mai mica determinarea marimii optime in functie de capacitatea sistemului de
indicatori utilizat de a exprima influenta tuturor factorilor de productie si de metodele de
calcul folosite.

2.5.FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ MĂRIMEA ŞI DIMENSIUNEA

FERMELOR
Asupra dimensiunii unitatilor agricole si a subdiviziunilor lor organizatorice actioneaza o
serie de factor de natura diferita. Urmatorii factori influenteaza in mod diferit dimensiunea si
anume:
a) Factori care influenteaza dimensiunea teritoriala, in sesnsul extinderii acesteia
b) Factori care influenteaza dimensiunea teritoriala in sensul restrangerii acesteia
c) Factori care pot influenta dimensiunea teritoriala in ambele sensuri

5
O alta grupare a factorilor care influenteaza dimensiunea intreprinderilor agricole se
refera la:
a) Forma social-economica a intreprinderii care reprezinta o conditie atat a
dimensionarii intreprinderilor in anumite limite, cat si a cailor prin care au loc
schimbarea ei.
b) Specializarea intreprinderilor sau a subdiviziunilor organizatorice ca factor
dynamic, care influenteaza dimensiunea in sensul extinderii ei.
c) Nivelul tehnicii cu care sunt dotate unitatilr agricole. Acesta influenteaza in mod
substantial rezultatele de productie economice ale intreprinderilor agricole,
determinand gradul de intensificare a productiei.
d) Gradul de pregatire profesionala a cadrelor din intreprinderi reprezinta un factor
care asigura posibilitatea de a desfasura procesele de productie agricola pe
suprafete mai intinse.
e) Reteaua drumurilor, dotarea cu mijloace de transport si cheltuielile cu transportul
constituie factori cu influenta diversa asupra dimensiunii teritoriale a
intreprinderilo agricole. Orice imbunatatire calitativa a drumurilo principale si
secundare va determina in mod obiectiv si posibilitatea de a action ape spatii mai
largi.
f) Nivelul de intensivitate al productiei reprezinta factorul care influenteaza
hotarator dimensiunea teritoriala a intreprinderii. Raportul existent intre sporirea
dimensiunii si gradul de intensivitate al productiei este inver proportional.
Schimbarea sistemului de cultura de pilda , de la extensive la intensive modifica
proportiile productiei in intreprindere si , ca atare ii modifica si dimensiunea. Cu
cat productia intreprinderii se intensifica, cu atat suprafata agricola sau efectivele
de animale trebuie sa se reduca. In cazul in care suprafata ramane neschimbata,
dar creste nivelul de intensificare, atunci se cer modificate conditiile de productie.
g) Conditiile natural-explicatia acestei legaturi este destul de simpla daca ne gandim
la impactul destul de mare pe care il au factorii naturali asupra productiei agricole.
Configuratia terenului de pilda, diferentiaza in mod evident dimensiunea unei
intreprinderi agricole din zona de ses cu a alteia din zona de deal. Se stie ca
intreprinderile amplasate in zona de ses, in conditiile aceluiasi profil, isi pot
organiza ma rational procesul de productie pe suprafete mai mari decat unitatile
amplasate in zona de deal.

6
 2.6.PARTICULARITĂŢI ALE DIMENSIONĂRII OPTIME A FERMELOR
ZOOTEHNICE, ÎN RAPORT CU SPECIALIZAREA PRODUCŢIEI

Concepţia de dezvoltare intensive a agriculturii, aparută în epoca de varf a

utilizarii resurselor neregenerabile de energie, a imprimat acesteia un caracter
industrial si ritmuri dinamice.
Concepţia “agriculturii biologice” a revenit , cautandu-se solutii de a antrena
procesle ciclice in randamentele maxime de bioconverise , intr-un timp cat mai scurt.
Spre acest obiectiv sunt inidreptate preocuparile si eforturile tehnico-stiintifice din
intreaga lume. Agricultura va ramane in continuare o ramura de productie intensive,
adaptandu-se din mers la utilizarea energiilor disperse, rejudecand decand
tehnologiile, folosind cu economicitate crescuta intreaga gama de energii disponibile,
promovand o noua politica de crestere si utilizare a capacitatii productive a
pamantului si reevaluand toti factorii natural ice pot fi angrenati in productia agricola,
in cadrul unui echilibru ecologica si social stabil.
In aceste conditii procesul de investire a fondurilor ina gricultura capata noi
valente. Fiecare noua investitie trebuie sa raspunda caracterului nou si complex al
utilizarii resurselor si factorilor progresului tehnico-stiintific, si in primul rand al
factorilor de progress biologic

7
 3. CRESTEREA STRUŢILOR

3.1.SCURT ISTORIC

Cresterea strutilor in ferme, asa cum se intalneste astazi in Africa de Sud si in alte
regiuni, s-a dezvoltat probabil intre anii 1857 si 1864 ca o noua ramura in agricultura.
Comertul cu pene de strut insa, are o vechime de cateva secole, datand din civilizatiile
primitive, in special in timpul imperiilor Egiptean, Asirian si Babilonian. Exista marturii in
Biblie, hieroglife si istorie despre existenta strutilor chiar inainte de Hristos. Continentul
african, in special zonele vaste de desert, reprezinta habitatul natural pentru aceste pasari. Din
cele mai indepartate timpuri, penele de strut au fost folosite in scop decorativ. In Egiptul
Antic ele reprezentau un simbol al justitiei. Penele acestor pasari salbatice erau exportate din
Senegal, Maroc, Algeria, Sudan, Tripoli si Egipt. Desertul Sahara era un spatiu excelent
pentru vanatoarea strutilor, doar pentru penajul acestora. Datorita faptului ca de la distanta
silueta unui strut se aseamana cu cea a unei camile, arabii il numeau „pasarea-camila” (de aici
specia numita Struthio Camelus).
Numerosi indivizi au afirmat faptul de a fi fost primii care sa creasca si sa smulga
penajul pasarilor vii. Exista dovezi despre un numar de fermieri din Little Karoo si Capul
Estic care aproape simultan (1863) au crescut struti. Dupa ce Arthur Douglas a construit si
patentat primul incubator pentru ouale de strut, numit Eclipsa, in 1896, aceasta industrie a
luat rapid amploare.
Primul succes in cresterea strutilor a avut loc in Europa, la Gradina Zoologica din
Marsillia. Strutii au fost importati pentru prima data de Germania, in 1906. Strutii se
adapteaza rapid oricarui mediu. Ei au s-au inmultit cu succes chiar si timpul unor ierni aprige,
in Nordul Germaniei, langa Hamburg. Primii struti pentru imperechiere (aflati in afara
supravegherii Gradinii Zoologice) au fost adusi din Africa in Europa acum 20 de ani.
Strutii au ajuns din Olanda in Slovacia, in iunie 1992, si apoi exportati in Republica
Ceha. Au fost adusi cu scopul unic de a popula fermele din aceste tari.
Astazi, strutul domestic este crescut pentru pielea de foarte buna calitate, carnea fara
grasimi si penajul fin. Obiectivele actuale vizeaza cresterea strutilor: 60% pentru piele, 14%
pentru carne, 11% pentru pene si 15% pentru altele (exempalre vii, oua si turism). Aceasta
reprezinta o buna parte din veniturile industriei Sud-Africane.
In prezent, cresterea strutilor in ferme reprezinta o industrie in dezvoltate in tari
precum SUA, Canada, Israel, Olanda, Anglia, Germania, Austria, Franta etc.

8
 3.2.DATE GENERALE

Strutul este un animal intrigant. Este o pasare dar

nu poate zbura. Face parte alaturi de Emu, Rea, Cazuar
(Noua Guinee) si Kiwi (Noua Zeelanda) din familia
ratitelor. Termenul 'ratite' provine din latinescul ratis
cuvant care inseamna lipsa musculaturii de pe osul
pieptului (stern). Lipsa acestei musculaturi a dus la
pierderea abilitatii de zbor dar a fost compensata de cresterea capacitatii de alergare.
Ca membru al acestei familii, strutul a fost inzestrat cu o pereche de picioare
puternice capabile sa-l propulseze cu o viteza de pina la 70Km/h in caz de pericol (find dupa
ghepard cel mai rapid animal), in mod normal putand mentine o viteza de 50Km/h timp de 20
de minute. Este cea mai mare pasare din zilele noastre. Un adult poate atinge pana la 2.75m
inaltime si pana la 150-180Kg putand trai in libertate pana la 70-80 de ani.
Masculul adult are cea mai mare parte a penajului negru cu parti albe la coada si in
virful aripilor, femela este colorata in gri-maro pe tot corpul cu anumite nuante de gri spre alb
catre coada si varful aripilor. Puii nou nascuti au aproximativ 1kg si 25 cm inaltime si sunt
colorati in maro, galben, portocaliu sau crem cu pete negre, iar cei pina intr-un an au coloritul
penajului asemanator cu cel al femelelor.Ouale strutului sunt cele mai mari in comparatie cu
ale altor pasari - 1-2 Kg in greutate, insa ele sunt cele mai mici daca le raportam la
dimensiunea parintelui.
Specii de struţi
Strutul sau Strutio Camelus cuprinde 4 subspecii: Strutio Camelus Australis si Strutio
Camelus Molybdophanes, mai cunoscuti sub numele de Blue necks; Strutio Camelus
Camelus si Strutio Camelus Masaicus cunoscuti sub numele de Red Necks. Cele mai uzate
nume de identificare a subspeciilor sunt:
AFRICAN BLACK (BLACK NECK) - este rezultatul a foarte multe incrucisari, care
au inceput acum mai bine de 100 ani, in Africa de Sud, mai intai pentru a creste calitatea
penelor (pentru piata franceza) si dupa cativa ani pentru productia de piele. Strutii din aceasta
specie au gatul si picioare mai scurte pielea fiind de culoare gri. Pe piele, foliculii sunt
numerosi si foarte desi. Ciocul si picioarele femelelor au zone mai deschise. In medie depun
65 oua pe sezon fiecare ou cantarind 1.1 - 1.6 kg. In general este o pasare linistita si docila.

9
 BLUE NECK - NAMIBIA - are gatul si picioarele lungi; corpul sau este ingust si are
la spate o cocoasa vizibila (iesita in afara). Penajul este subtire si moale. Pielea are cativa
foliculi, destul de rari in timpul perioadei de imperechere, partea frontala a metatarsului si
picioarele masculului devin rosii. Nu au un caracter foarte bun si sunt foarte iritabili.
BLUE NECK ZIMBABWE - este inalt cu un corp masiv. Greutatea si masa crpului
este mult mai mare decat a celorlalte specii; 120-140 kg pentru femele si 150-170 kg pentru
masculi. In timpul sezonului de imperechere picioarele sunt colorate in rosu pana la baza
coapsei, de asemeni capul si pielea de pe gat capata tente rosiatice. Foliculii de pe piele sunt
mai rari. Femelele au pene lungi si drepte; cele de pe pieptul masculilor fiind putin curbate.
Ciocul si picioarele femelelor au o culoare gri-negru uniforma. Femelele depun in jur de 60
de oua pe sezon, fiecare ou cantarind aproximativ 1.5-2.2 kg. Au un caracter usor de
manipulat.
RED NECK - are un corp
masiv, este destul de agresiv si
neproductiv. Pielea de pe intregul corp
este colorata in roz, mai intensa in
perioada de imperechere. Capul este
lipsit de puf. Femela incepe sa depuna
oua dupa ce ajunge la 3-5 ani; se
adapteaza foarte greu pentru
reproductie in mediul artificial si de
aceea se intampla sa nu depuna nici un
ou sau atunci cand o face, puii rezultati sunt foarte slabi.
African Black este cea mai comuna specie din lume, a fost obtinuta de fermierii sud
africani prin incrucisari selective obtinand o pasare docila cu o productie ridicata de oua,
ajung devreme la maturitate sexuala, cu o productie de piele si pene de o calitate superioara.
Tot ei au fost si primii exportatori in intreaga lume. Fiind crescuti de multa vreme,
imperecheati si selectati pentru productia de pene si piele, au o marime mai mica si de aceea
cantitatea de carne furnizata este mai mica.
In ceea ce priveste Blue Neck Namibia - aceasta subspecie este chiar mai saraca in
carne decat cea anterioara. Blue Neck Namibia a crescut aproape complet in zona desertica si
de aceea strutii originali erau inalti si slabi pentru a face fata mai bine caldurii.
In acele locuri in care cresterea strutilor a devenit o activitate serioasa, cele 2
subspecii anterioare sunt din ce in ce mai des substituite cu Blue neck Zimbabwe, care au
10
dimensiuni mai mari ceea ce duce la o productivitate mai mare de carne; mai mult pentru ca
datorita originii lor se adapteaza mai usor climatului temperat continental de la noi.
Blue Neck Zimbabwe are o rata de crestere mult mai rapida fata de celelalte subspecii
ajungand sa depaseasca 100Kg in greutate atunci cand are doar 7 luni.

Scheletul /prezentare schematica

1 .Atlas
2. Axis
3. Ultima vertebra a gitului
4. Prima vertebra a gitului
5. Vertrebre sacrale
6. Os sacral
7. Osul ischiatic
8. Osul pubian
9. Humerus
10. Radius
11. Ulna
12. Osicioarele miinii
13. Oasele degetelor
14. Sternum
15. Coracoid
16. Scapula
17. Coastele
18. Femur
19. Menisc
20. Tibia
21. Articulatia intertarsiala
22. Tarsometatarsus
23. Degete

11
 3.3.Informaţii referitoare la piaţa mondială a struţilor

In ultimii ani, datorita in principal 'bolii vacii nebune' si a diferitelor epidemii ce au

afectat fermele de vaci din Europa, a aparut tot mai pregnanta necesitatea gasirii unui
inlocuitor pentru aceasta carne. Faptul ca este o carne rosie cu un gust intre cel al carnii de
vaca si cel al carnii de pui a dus la alegerea strutilor ca o alternativa viabila.
Carnea de strut este promovata ca fiind una dintre cele mai sanatoase carni, cu un
continut foarte scazut in grasimi si calorii fata de carnea de vaca, porc, pui sau curcan
prezentand un continut bogat in proteine si fier. De asemeni carnea de strut este cunoscuta ca
fiind foarte saraca in colesterol constituindu-se ca o alternativa excelenta pentru persoanele ce
prefera carnea rosie (asemanatoare celei de vaca) si sunt ingrijorati de nivelul ridicat de
grasimi din dieta lor.
Datorita cererii foarte mari de pe piata europeana stocurile multor ferme s-au epuizat
rapid, recurgindu-se astfel la importuri din Africa de Sud, Israel si alte tari.Anul acesta
crescatorii din Africa de Sud se asteapta sa poata exporta pana la 350.000 de pasari in
Uniunea Europeana si tarile din Asia.( sursa:
Datorita cererii foarte mari si a epuizarii stocurilor de pasari pretul strutilor a crescut
constant in ultima perioada.
In Romania, cresterea strutilor este o activitate relativ noua. Primele ferme au fost
construite in 1996-1997 cu pasari aduse din Belgia sau Ungaria, anul acesta (2001) numarul
total de struti fiind undeva in jurul cifrei de 300 de pasari. Momentan piata se indreapta spre
popularea fermelor existente cu capital animal adus din strainatate. Exista cativa producatori
care au investit in instalatii de incubatie.
Facand un calcul estimativ putem avea o viziune asupra pietei strutilor in Romania si
in lume. Pentru Romania se estimeaza in 2003 un consum de 278 mii tone carne de vita
(sursa: http://www.camib.agravista.md/n18_2.html). Daca 1% din acest consum ar fi acaparat
de carnea de strut, aceasta ar insemna 2.780.000 Kg carne de strut/an. Tinand cont de faptul
ca de la un strut ajuns la varsta sacrificarii (12-14 luni) se pot obtine 40-50Kg de carne
rezulta ca pentru satisfacerea acestui procent de 1% sunt necesare intre 55.600 si 69.500 de
struti. Fata de numarul curent de struti din Romania necesarul ar fi de peste 200 de ori mai
mare. Puteti extrapola acest calcul pentru piata Uniunii Europene unde, dupa declansarea
bolii 'vacii nebune', consumul de carne de vita a scazut cu peste 50%. In aceste conditii nu
este de mirare ca stocurile de carne de strut s-au epuizat rapid iar crescatorii nu pot face fata
cererii.
12
 Strutul (Struthio camelus) face parte din familia ratitelor, ca si Emu, Cassowary, Rhe
si Kiwi. Este cea mai mare pasare de pe glob, nu poate zbura, dar alearga cu o viteza de pana
la 60-70 Km / ora pentru o durata de 20 de minute. Strutul este ultima specie in viata din
familia Struthionidae, ordinul Struthioniforme. In urma cu 40-50 milioane de ani, in Eocen,
putea fi gasit in stepele asiatice ulterior raspindindu-se in Asia, Europa si Africa. In zilele
noastre poate fi intalnit in libertate doar in Africa.
Termenul 'ratite' provine din latinescul ratis cuvant care inseamna lipsa musculaturii
de pe osul pieptului (stern). Lipsa acestei musculaturi a dus la pierderea abilitatii de zbor dar
a fost compensata de cresterea capacitatii de alergare. Strutul comun are o inaltime cuprinsa
intre si 2,5 metri, o lungime de circa 2 metri, greutate de circa 75 kg, un corp puternic, gat
lung si aproape neacoperit, cap foarte mic si plat, cioc de lungime mijlocie, forma dreapta, la
capat rotunjit si aplatizat. Masculul adult are cea mai mare parte a penajului negru cu parti
albe la coada si in virful aripilor, femela este colorata in gri-maro pe tot corpul cu anumite
nuante de gri spre alb catre coada si varful aripilor. Puii nou nascuti au aproximativ 1kg si 25
cm inaltime si sunt colorati in maro, galben, portocaliu sau crem cu pete negre, iar cei pina
intr-un an au coloritul penajului asemanator cu cel al femelelor.
Anatomia strutului are anumite insusiri specifice, in principal datorita lungimii
gatului. Narile strutului sunt localizate pe cioc, foarte in fata si nu la baza lui cum se
intalneste la alte pasari. Traheea este mare si localizata in partea de jos a gurii. Esofagul se
afla deasupra deschiderii traheei si se continua in jos pe partea dreapta, alaturi de vena
jugulara. Sistemul respirator al strutului ca al oricarei alte pasari consta din plamani si un
sistem de saci cu aer care se gasesc in spatiile intercostale. Strutul utilizeaza acesti saci pentru
a-si regla temperatura corpului. Rata normala de respiratie este de 7-12 respiratii/minut. Ca
orice alta ratita, strutii, desi au aripi, nu zboara. Strutul are un piept putenic ce acopera cutia
toracica protejand inima si ficatul. Un fapt caracteristic strutului si familiei din care acesta
face parte (ratite) este ca aceste pasari nu au muschi pe stern, muschi ce le-ar putea permite sa
zboare.
Ouale strutului sunt cele mai mari in comparatie cu ale altor pasari - 1-2 Kg in
greutate, insa ele sunt cele mai mici daca le raportam la dimensiunea parintelui.
Cresterea acestor pasari a suscitat un interes continu incepand cu anii 1980 pana astazi
ceea ce arata tendinta de a atinge dimensiuni majore deoarece carnea de strut are o valoare
nutritiva considerabila, in conditiile in care aceasta contine foarte putine grasimi.
In ultima perioada cresterea strutilor in ferme, a luat o deosebita amploare datorita
cererii tot mai mari de carne de pe piata Uniunii Europene.
13
Iata cateva din avantajele cresterii strutilor:
- Pentru cresterea lor se pot utiliza zone abandonate sau care nu sunt folosite in agricultura
- Terenul necesar unei ferme este mic, ajungand doar 1-2 hectare.
- Sunt pasari ierbivore, hranindu-se in special cu lucerna, porumb, grau, orz si concentrate
- Productie nelimitata - Un trio (1 mascul si 2 femele) pot fi productivi timp de peste 30 de
ani
- Sunt pasari foarte rezistente, nepretentioase si docile
- Nu polueaza atmosfera sau zona in care traiesc
- Perioada mare de fertilitate - peste 30 de ani.
- Investitii limitate in echipamente, constructii, timp si personal
- O piata a carnii foarte receptiva si in continua crestere ca urmare a apritiei bolii vacii
nebune si altor epidemii in cadrul fermelor de vaci, piata satisfacuta doar intr-o proportie
foarte mica
- Calitatea si valoarea foarte ridicata a pielii
- Pielea este folosita in marochinaria de lux
- Penele sunt cautate in lumea modei si in industria electronica (datorita proprietatilor
electrostatice)
- Randament mult superior celorlalte animale si pasari
- Sunt foarte prolifice - pot ajunge la peste 80 oua / an
- Ajung la o greutate de sacrificare de peste 100 kg in 12 luni
- Au cea mai mare rata de conversie a mancarii in greutate
- Grasimea este cautata in industria farmaceutica si cosmetica
- Ministerul Agriculturii acorda o serie de subventii pentru crescatorii de struti
- Carnea de strut se vinde cu aproximativ 20 lei/kg, ouale fecundate se vand cu 2-300
lei/bucata, iar 1,5 metri de piele costa in jur de 300 lei.
- De la o singura femela strut se pot obtine anual 5.000 USD numai din valorificarea oualor.
Alimentatia strutilor este cel mai important factor ce va influenta cresterea unor pasari
sanatoase si productive. Foarte adesea se fac grave erori in ceea ce priveste nutritia strutilor
lucru ce va reduce fertilitatea pasarilor si implicit scaderea productivitatii.
In ciuda marimii sale, strutul este una dintre cele mai economice specii in ceea ce
priveste hrana. Nu are nimic de-a face cu crescutul altor animale sau pasari productive, a
caror alimentatie devine adesea neprofitabila. Cu toate acestea, amestecul (compozitia) corect
al alimentatiei strutului este o problema foarte delicata. Psihologia acestei pasari alaturi de
particularitatile sale anatomice cer un amestec special, bine proportionat de
14
ingrediente.Hranirea corecta garanteaza un venit substantial ca urmare a obtinerii unor pasari
sanatoase, viguroase si productive.
De asemenea, trebuie amintit ca alimentatia strutilor din zona mediteraneeana difera
de cea a pasarilor crescute la tropice. Strutii sunt animale ierbivore, hranindu-se in principal
cu lucerna si anumite tipuri de graunte. Exista retete speciale de preparare a amestecului de
mancare in functie de stadiul de viata al pasarii (de exemplu, continutul in proteine va avea
variatii intre 16-22%) ratiile pentru puii de o zi foarte bogate in proteine nu sunt
recomandabile deoarece pot genera anumite tulburari digestive.
Ratiile pentru strutii reproducatori trebuie sa contina un supliment de calciu. O alta
problema a nutritiei strutilor este legata de obiceilul acestora de a manca orice este stralucitor,
mai ales puii. De aceea este de dorit ca ei sa fie tinuti intr-un spatiu curat, de preferat o curte
cu multa iarba, dar fara alte obiecte sau resturi in ea.

15
 4. PLAN DE AFACERI –FERMA DE STRUŢI

Strutomania.Srl este o firma de productie si comert care va avea ca obiect de activitate

cresterea strutilor si comercializarea acestora si a produselor derivate. Initial vanzarea se va
face direct de la microferma urmand ca in scurt timp firma sa-si dezvolte reteaua de
distributie prin incheierea de contracte cu magazine ,supermarket-uri, restaurante si firme de
comercializarea produselor agroindustriale si alimentare.
Firma va fi o Societate cu raspundere limitata, avand doi actionari principali (sot si
sotie).Acestia se vor ocupa de toate problemele operationale, comerciale si manageriale ale
firmei. Investitia initiala este de 30000 RON (din care 20000 RON capitaluri proprii si 10000
RON imprumut necesar de la banca ) si va fi folosita in scopul infiintarii firmei, achizitionarii
de pasari, achizitionarii materialelor necesare pentu tarcuri si a hranei pentru pasari.
Obiectivul principal al firmei in prima faza este sa patrunda si sa se mentina pe piata
produselor de acest fel. De asemenea isi propune sa organizeze piata de acest tip din
Romania, si prin atragerea de investitii sa construiasca un abator pentru sacrificarea strutilor.
Are in vedere incheierea de contracte cu firme de profil din strainatate in scopul
comercializarii produselor.
Dezideratul care sta la baza infiintarii fermei de struti este unul de natura pur
economica. Cresterea strutilor reprezinta una dintre cele mai bune oportunitati de investitie in
agricultura. Aceasta activitate s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani in multe din tarile din
America, Asia si Europa Exista o cerere pe piata internationala si locala nesatisfacuta de
productia actuala.Din cauza encefalopatiei spongiforme a bovinelor si a febrei aftoase la
porcine, carnea de strut castiga tot mai mult teren in fata carnii de vaca si de porc. In plus,
strutul nu este afectat de bolile specifice animalelor de consum. Cresterea strutilor in
Romania este o activitate relativ noua. La ora actuala exista doar 10-15 fermieri din judetele
Maramures, Satu-Mare, Cluj, Bihor, Ilfov, Arges si Suceava. Piata din tara nu este insa
organizata. Ritmul de crestere a strutilor este incomparabil cu al altor animale. Aceste pasari
uriase pot fi valorificate la maximum, deoarece sunt cautate atat carnea, pielea si penele, cat
si ouale, si puii. Carnea de strut are calitati nutritive diferite de cele ale carnii de vita si de
porc, fiind un aliment ideal pentru cei care vor sa tina cura de slabire si pentru bolnavii de
inima. Este carnea cu cel mai mic continut de grasime (de zece ori mai putina decat la cea de
porc) si contine cu 50% mai putin colesterol decat carnea de vita si de porc.
Pielea de strut, de trei ori mai valoaroasa decat pielea de crocodil, este folosita mai ales in

16
marochinaria de lux, o poseta de dama din piele de strut fiind vanduta in Occident cu 1.200
dolari. Un kilogram de carne de strut se vinde in Romania cu 30 de dolari, iar in Occident,
pretul este de 50 de dolari. Un ou de strut, care cantareste intre 1,5 si 2,2 kg se vinde cu 1.5
milioane de lei, avand o valoare nutritiva incomparabila si fiind recomandat pentru diferite
boli. Ouale de strut sunt folosite insa si in mica industrie de artizanat, din ele fiind realizate
lampi. O pana de strut costa un dolar, o coaja de ou valoreaza 5 dolari.
Firma va practica preturi mai mici fata de cele ale concurentei, oferind facilitati in cazul
contractelor mari in scopul dezvoltarii canalelor de distributie. Pretul estimativ minim de
vanzare calculat atat pentru ou cat si pentru pui incepand cu a treia luna de activitate este
1427 RON ( in conditiile in care pretul mediu al pietei este de 125 RON /ou si 1250 RON/pui
in functie de varsta acestuia).
Strutomania.Srl isi propune sa aiba in primul an un profit net calculat de aproximativ
3500 RON urmand ca acesta sa creasca in anii urmatori (in cel mai rau caz sa se dubleze)
avand in vedere strategia de marketing (astfel veniturile din vanzari vor creste in raport cu
costurile fixe). Daca in primul an firma isi propune sa vanda numai o parte din oua si din pui,
in anii urmatori numarul produselor va creste (carne, piele, pene). In scopul dezvoltarii
firmei, actionarii isi propun reinvestirea profitului (prioritara este achizitionarea de
incubatoare in al doilea si al treilea an).
Acest plan de afaceri este un proiect de afacere si reprezinta o estimare a
potentialului firmei. El a fost conceput luand in calcul valorile medii ale costurilor si
preturilor. Deci este o estimare “probabila”. Trebuie mentionat ca nu pot fi prevazute toate
riscurile majore. Insa, unul din riscurile mari ar putea fi mortalitatea mare a pasarilor (dar
trebuie sa tinem cont de faptul ca potrivit studiilor sunt pasari foarte rezistente, traiesc intr-o
mare varietate de clima , arida, semiarida si temperata, suportand conditii climaterice
extreme).
Felul firmei: Companie privata
Obiect de activitate : cresterea si comercializarea strutilor si produselor derivate
Actionari principali: Popescu Ion, Popescu Ioana
Surse de finantare :
Investitii proprii -; 10000 RON .
Imprumuturi-; 20000 RON -; (rambursabil in 3 ani)
Finantare totala : 30000 RON
Obiective financiare:
Investitie totala : 30.000 RON
17
Profit brut: 4.700 RON
Profit net: 3.525 RON
Total costuri = 45.300 RON
ROI = Profit net/investitie = 12%
Rata de recuperare a investitiei este buna, tinand cont ca prognoza vanzarilor totale luata in
calcul este pentru preturi medii si productie medie.
Costuri directe
Ambalaje 500 RON
Intretinere anuala 4.000 RON
Buget: 4.500 RON
Costuri fixe
Publicitate 1.500 RON
Amenajare tarcuri 500 RON
Salarii 15.000 RON
Impozite pe teren, cladire 200 RON
Amortizare 5.100 RON
Taxe si impozite(12%) 1.800 RON
Rata la credit 6.700 RON
Dobanda la credit (50%) 10.000 RON
Buget: 40.800 RON
Amortizarea investitiei:5 ani 25.500 RON(struti + amenajare tarcuri)
Amortizare lunara:425 RON
Produs Volum vanzari Valoare vanzari
Oua 100 12.500 RON
Pui 30 37.500 RON
Total venit estimat pentru primul an: 50.000 RON
Pentru primul an nu ne propunem sacrificarea pasarilor.
Aceasta previziune se situeaza in categoria “probabil”.
In cazul in care: nu sunt atinse vanzarile prevazute sau concurenta isi reduce preturile sau
mortalitatea puilor este mare, putem lua in considerare si previziunea “in cel mai rau caz”
astfel incat venitul estimat pentru primul an sa se reduca cu 25% (37.500 RON).
Daca luam in calcul preturile maxime de vanzare, chiar o crestere a preturilor si “pierderi 0”,
venitul estimat pentru primul an ar deveni 70.000 RON.

18
 4.1. MARKETING

Cresterea strutilor in Romania este o activitate relativ noua. Cererea de produse este mare .
La ora actuala exista doar cateva ferme de strut in tara noastra. Piata din tara nu este
insa organizata. Exista posibilitatea organizarii acestui fel de comert mai ales ca strutii sunt o
marfa buna la export .Exista o cerere pe piata internationala si locala nesisfacuta de productia
actuala. Un pui de strut se poate cumpara cu 300 RON si poate fi vandut, cand implineste trei
luni, cu 1.000 RON .
Productivitatea este de 31-45 kg carne macra, 1-2 kg pene, 1.1-1,4 m² piele per
individ. Carnea de strut a inceput sa fie servita in cele mai fine restaurante din SUA din 1992,
dar in restaurantele selecte din Europa se serveste de mult. Carnea de strut este o alternativa
superba pentru iubitorii de carne rosie- culoarea, gustul si textura este similara cu cea a carnii
de vaca, dar are de doua ori mai putina grasime. Retetele si metodele de gatit valabile pentru
vitel sint valabile si pentru strut. Cercetarile au determinat ca muschiul de strut este foarte
fraged. Pielea de strut, de trei ori mai valoaroasa decat pielea de crocodil, este folosita mai
ales in marochinaria de lux, o poseta de dama din piele de strut fiind vanduta in Occident cu
1.200 dolari. Un kilogram de carne de strut se vinde in Romania cu 30 de dolari, iar in
Occident, pretul este de 50 de dolari. Un ou de strut, care cantareste intre 1,5 si 2,2 kg se
vinde cu 1.5 milioane de lei, avand o valoare nutritiva incomparabila si fiind recomandat
pentru diferite boli. Ouale de strut sunt folosite insa si in mica industrie de artizanat, din ele
fiind realizate lampi . De asemeni exista femei care realizeaza oua de strut incondeiate,
turistii oferind pentru asemenea opere de arta 200 de dolari. Pentru ca are atita cautare, o
coaja de ou valoreaza 5 dolari. Penele sunt cautate in lumea modei si in industria electronica
(datorita proprietatilor electrostatice) . O pana costa 1 dolar. Grasimea este cautata in
industria farmaceutica si cosmetica.
Avantajele majore ale cresterii strutilor sunt:
1. Terenul necesar unei ferme este mic, ajungand doar 1-2 hectare.
2. Terenul folosit poate fi zona arida sau semiarida, chiar impropriu agriculturiii.
3. Nu produce poluare zonala si nu induce mirosuri neplacute.
4. Amenajarile nu sunt costisitoare.
5. Sunt pasari ierbivore, hranindu-se in special cu lucerna, porumb, grau, orz si
concentrate.
6. Sunt pasari foarte rezistente, nepretentioase si docile.
19
 Preturile vor fi stabilite pe baza costurilor de productie, si a cererilor clientilor .
Procentajul adaugat la costul unitar va fi stabilit in functie de preturile competitorilor ,de
cererile clientilor(volumul de marfa si modalitatea de plata -;de exemplu pentru plata in avans
se va acorda discount). Promovarea produselor se va face la inceput prin toate mijloacele care
nu implica costuri iar pentru cele cu plata, am alocat un buget de 1.500 RON pentru primul
an: Publicitate in mass-media 1.500 RON/primul an -; publicitate gratuita in toate ziarele
care publica anunturi gratuite si publicitate la radio si TV Realizarea unui site web cu
prezentare in toate limbile de circulatie internationala. Promovarea site-ului prin inscrierea in
toate paginile web - baze de date (motoare de cautare) si prin abonarea la listele de discutii
on-line Gratis -; realizarea site-ului si a banner-ului o face managerul, gazduirea lui pe un
server este gratuita iar schimbul de bannere se va face initial prin sistem barter (promovare
reciproca). Prezentarea ofertei de produse pe site-ul Centrului Roman de Comert Exterior si
pe alte site-uri similar
Inregistrarea in programul GTN-Southeast Europe (Global Technology Network ) -;
program care ajuta la dezvoltarea comertului local si regional in tarile din sud-estul Europei si
faciliteaza legaturile cu firmele americane- contribuie la dezvoltarea comertului prin
intermediul Internetului. Conceperea unui comunicat de presa care va fi distribuit revistelor
de profil.
Principalele obiective de marketing pentru primul an financiar :
Am luat in calcul atat un volum mediu al vanzarilor cat si un pret mediu al produselor.
Grupul tinta pentru toate produsele oferite este format din persoane fizice (indiferent de sex si
varsta, cu un venit disponibil mediu, pot fi angajate sau pensionare) si firme (intreprinderi de
orice dimensiune din domeniul agicultura, zootehnie, alimentatie, comert).

20
 5. ALEGEREA SPAŢIULUI PENTRU FERMA DE STRUŢI

Constructii anexe ale fermei agroturistice

fig.1. fig.2.

care reprezinta: fig.1-adapost pentru animale,

fig.2.- adapost furaje

fig.3.-magazie pentru unelte si utilaje

21
Terenul trebuie sa fie relativ plat si se recomanda ingradirea lui precum si semanarea cu
iarba, lucerna, etc.
Conditia principala care trebuie avuta in vedere atunci cand se vrea infiintarea unei
microferme sau ferme de struti este ca aceste pasari sunt usor stresabile in special la zgomote
puternice, asadar amplasarea ei trebuie facuta departe de sosele circulate, de zone industriale
sau orice altceva ii poate stresa. De asemenea sa nu fie in zone cu curenti de aer foarte
puternici si sa fie feriti de curiozitatea trecatorilor sau a localnicilor.

5.1. Construcţiile
Avem 2 categorii de constructii, cele care sunt
destinate adapostirii strutilor si puilor si cele
administrative. Familiile trebuie sa aiba la
dispozitie un tarc cu dimensiuni cuprinse intre 500
m patrati la 1000 m patrati ( sa nu fie foarte mic,
dar nici foarte mare pentru a se evita salbaticirea
pasarilor). Adapostul indicat este o constructie
usoara din lemn cu o suprafata de aproximativ 20
m patrati. Nu se recomanda zidarie deoarece strutii sunt animale salbatice – semisalbatice si
tot ceea ce ii inconjoara trebuie sa fie cat mai natural. In afara de acest considerent sa nu se
uite ca strutul este extrem de rezistent inclusiv la variatiile de temperatura si isi petrece
majoritatea timpului afara indiferent de anotimp. In schimb cladirea in care sunt crescuti puii
in prima parte a vietii lor trebuie sa fie o constructie solida incalzita si izolata termic.
Cladirea in care se tine incubatorul
(incubatoarele), la fel, trebuie sa fie o cladire
izolata termic si careia sa i se asigure o buna
ventilatie si temperatura constanta. Celelalte
cladiri: pentru furaje, moara, tocatoare, etc., -
ramane la latitudinea proprietarului cum vor fi.
Sa nu se uite ca strutul are nevoie de nisip si
pietris marunt pe care le inghite in vederea
digerarii hranei si le mai foloseste pentru a se
'scalda'.

22
 Ţarcuri exterioare pentru puii de struţ

Puii de strut trebuie sa fie plasati in tarcuri optime pana la varsta de 4-5 luni. Mutarea
lor trebuie evitata, pentru a reduce stresul. Marimea tarcurilor exterioare trebuie largita pe
masura trecerii timpului, avand in minte regula de „4,6 metri patrati/strut”.
Puii tineri trebuie separati in grupuri de varsta asemanatoare, pentru a evita ranirea celor mici
de catre strutii mai mari. De la aprox. 8 luni pana la 18 luni, strutii au greutatea asemanatoare,
astfel incat pot fi tinuti in acelasi tarc. Tarcurile mari pot fi despartite prin garduri temporare
(panza sau plastic) pentru a separa puii foarte mici in grupuri care nu au mai mult de 4
saptamani. Pe masura ce puii cresc, ingradirea temporara poate fi eliminata, largind strucura
tarcului. Cand puii ating 4-5 luni, diferenta de varsta nu mai reprezinta o problema, astfel
incat unele tarcuri pot fi unite, oferind un spatiu mai mare puilor.
Garduri exterioare
Gardurile pentru puii mai mari si pentru adulti trebuie sa aiba o inaltime de cel putin
1,5 metri si sa fie construite din 5-7 randuri de sarma neghimpata, neteda. Randul de sarma
de jos trebuie sa fie suficent de inalt incat sa permita ingrijitorului sa scape de masculii
agresivi. Uneori se foloseste plasa de sarma la gardurile exterioare pentru a tine la distanta
pradatorii, dar nu se recomanda a fi folosita in cazul tarcurilor, deoarece strutii se pot rani in
ea. Stalpii gardului trebuie plasati in afara tarcurilor.
Tuburile pentru incarcare si tarcurile pentru captare trebuie sa fie de cel putin 2,4
metri inaltime, constructii solide pentru a preveni ca pasarile sa evadeze. Gardurile tarcurilor
pot fi construite din numeroase materiale si trebuie sa fie inalte de 1,5-1,6 metri.Gardul de
imprejmuire a terenului poate fi construit din gard de sarma, gard din zale de metal sau plasa
din plastic. Gardurile din sarma impletita sunt de asemenea folosite cu succes. Gardurile
inalte de 1,5 metri vor putea retine un strut adult. Aproape toate gardurile au o parte
superioara fina, pentru ca strutii sa nu se raneasca in sarma. Gardurile nu trebuie ingropate in
pamant, ci deschise in partea inferioara. Se recomanda plasarea unor garduri duble intre
pasuni pentru ca masculii sa nu se raneasca intre ei in lupta, cu o distanta de cel putin 1,8
metri intre ele. Nu folositi niciodata sarma ghimpata care poate cauza serioase leziuni
strutilor. Daca se amplaseaza gard viu sau un paravant intre tarcuri, se asigura intimitate in
timpulsezonului de imperechere.
Gardul de plastic si paravantul pot fi folosite pentru a crea despartituri temporare in
tarcurile exterioare. Trebuie remarcar faptul ca puii de strut pot evada prin gaurile de plasa

23
(iar animalele de prada pot intra). Cand puii sunt mici, trebuie blocata temporar partea de jos
a gardului la o inaltime de 0,3-0,6 metri pentru acest tip de gard.
Este important ca gardurile sa fie construite dintr-un material neted si flexibil pentru a
reduce riscul de ranire a strutilor. Gardul nu trebuie sa aiba colturi ascutite. Incepand cu
varsta de 6 luni, gardul ar trebui sa aiba 1,5-1,6 metri in inaltime. Materialul folosit poate fi
plasa cu ochiuri/zale, sarma 2×4, etc.

Construcţii si ţarcuri interioare

Adăpostul
Strutii sunt pasari rezistente; cu toate acestea, ei trebuie protejati impotriva zapezii,
ghetii, vantului puternic, ploilor reci si lapovitei. Pasunile trebuie astfel amenajate incat sa
ofere strutilor posibilitatea sa intre in adapost pentru a se hrani si a bea apa. Tarcurile
amenajate astfel simplifica procesul de prindere si retinere a pasarilor. Astfel, existenta hranei
si apei in adapost protejeaza strutii impotriva conditiilor meteorologice neprielnice.
Alimentatoarele si adapatoarele trebuie astfel pozitionate incat managerii sa aiba acces la ele
fara a se expune strutilor agresivi. Desi nu dau semne de agresivitate in mod normal, strutii
pot deveni violenti in timpul sezonului de imperechere.
In timpul verii, trebuie asigurata umbra. Puii si strutii mai tineri de un an, binainteles,
trebuie protejati de vremea rea. Adapostul trebuie astfel conceput incat strutii sa intre printr-
un culoar de retinere, care faciliteaza prinderea lor. Hrana si apa trebuie plasate in interiorul
adapostului pentru a determina strutii sa intre de bunavoie, precum si pentru a proteja hrana
de vremea rea.Atat alimentatoarele cat si adapatoarele trebuie sa fie deschise si adaptate astfel
incat sa ajunga la nivelul pieptului strutilor. Adapostul pentru cresterea puilor este prevazut
cu o sursa de caldura, si se deschide catre un tarc aflat in exterior.
In amenajarea unui astfel de stabiliment trebuie prevazut un spatiu in care sa fie izolate
pasarile bolnave sau cele nou-venite. Adaposturile trebuie sa prevada un spatiu de 5,5-7,5
metri patrati/strut. Pasarile mai tinere au nevoie de mai putin spatiu – 1,5-2,5 metri patrati.

Construcţii şi ţarcuri interioare pentru păsari mari (6 luni-varsta adulta)

Desi strutii traiesc foarte bine in orice tip de clima iar adultii pot rezista la temperaturi de –23
grade Celsius, ei au nevoie de adapost pentru vreme rea, si in caz de vant puternic. Desi unii
producatori asigura hambare incalzite pentru struti, cele mai bune rezultate s-au inregistrat la
folosirea unor sere deloc costisitoare sau hambare cu baloturi pentru adapost si vreme rea.
24
În construcţia unui adăpost trebuie avute in vedere:

 masuri de siguranta si protectie

 alimentatoarele si adapatoarele sa poata fi accesate din afara adapostului
 usile trebuie astfel proiectate incat sa fi deschise si inchise cu usurinta din afara
tarcului. Aceasta permite separarea masculului de personalul ingrijitor in timpul
colectarii oualor
 facilitand sortarea si manipularea.
 stabiliti o zona in care sa examinati pasarile, protejandu-va astfel si pe dvs. si strutii.
Se poate realiza o deschizatura prin atasarea unei usi batante pe o parte a tarcului,
langa un colt. Cand nu este folosita, poarta batanta sta lipita de un perete. Cand este
necear, poarta va fi deschisa la un unghi de 90 grade, sau mai mare, spre colt,
realizand o zona in forma de „U” sau in forma de triunghi.
 asigurati apa printr-o sursa de caldura care sa o impiedice sa inghete pe timpul iernii.
Aceasta asigura pastrarea apei la o temperatura optima; strutii nu agreaza apa foarte
rece. O cale economica de a realiza acest lucru o reprezinta plasarea unui boiler de
250 Watti intr-o caldare de 15-20 litri.
 furnizati iluminare si ventilatie corespunzatoare
 planificati dimensiunile tarcului interior in functie de marimea hambarului si de
numarul pasarilor din fiecare tarc. O pereche trebuie sa dispuna de minim 3-3,5 metri,
un trio de 3,5-5 metri.
 spatiile mai mari sunt intotdeauna de preferat.
 portile trebuie sa fie suficient de largi pentru ca pasarile sa intre neingradite (1,4-2,4
metri). Cele mai folosite sunt portile care se deschid intr-o parte, cele care se deschid
in doua parti si cele care se ridica.
 cel mai cunoscut tip de podea folosit pentru strutii tineri sau cei pentru imperechere
este solul natural sau cel acoperit cu nisip, acoperit cu paie pentru odihna (asigura
caldura si absorbtia).

Construcţii şi ţarcuri interioare pentru puii tineri (varsta: o zi-6 luni)

Se recomanda construirea hambarelor pentru pui pe sistemul „toti intrati-toti iesiti”, ca

pasarile sa creasca impreuna in acelasi loc fara a fi mutate sau amestecate cu altele. Mutarea
puilor dintr-un loc in altul trebuie minimizata, chiar evitata, deoarece poate cauza stres
nedorit, urmat de pierderea puilor, datorita impactului si expunerii la boli.
25
Spatiul interior pentru pui devine foarte important in timpul sezonului rece, deoarece puii au
nevoie de un mediu cald cel putin in primele 3-4 luni de viata. Ei au, de asemenea, nevoie de
spatiu pentru alergare. Deoarece cresc foarte repede, facilitatile trebuie planificate astfel incat
puii sa dispuna de spatiul necesar. Aceasta se poate realiza prin marirea spatiului pe masura
ce puii cresc.

În construcţia amenajării trebuie avut in vedere:

Spatiul sau marimea tarcului depinde de numarul de pasari din grup, varsta sau dimensiuni, si
daca ele dispun de un spatiu exterior. Pentru primele 4 saptamani din viata, se recomanda un
spatiu de 2,5×3,5 metri, unde pot fi plasati pana la 12 pui. In timp, spatiul poate fi marit, pe
masura ce puii cresc. Retineti regula de 1,5-2,5 metri patrati spatiu/pui.

5.2.Măsuri de siguranţă

Caile de iesire din tarcurile pentru crestere trebuie realizate sub forma portilor specifice
caselor, sau se poate lasa un spatiu de 4,5-5,5 metri de la sol pana la limita gardului –
suficient de inalt pentru ca un om sa se rostogoleasca pe sub gard. (Acest spatiu nu este
adecvat, bineinteles, tarcurilor pentru pui). O metoda necostisitoare de realiza porti o
reprezinta lasarea unui spatiu intre cladire, hambar si primul gard, suficient de larga pentru a
permite accesul unui om, dar poate fi prea ingusta pentru ca o pasare matura sa patrunda prin
ea. (Aceste gauri nu trebuie sa fie prea inguste, altfel pasarile risca sa-si prinda gatul).
Cand se folosesc aceste porti realizate de om,trebuie sa va asigurati ca le puteti inchide
temporar atuni cand puii sunt inca mici.

5.3.Creşterea artificială a puilor

Managementul joaca un rol important in cresterea cu succes a puilor.La varsta de 0-12

saptamani se inregistreaza cea mai mare mortalitate. Devine imperativ ca prin experienta,
cercetare si cunoastere, sa se reduca mortalitatea.O serie de factori sunt esentiali in cresterea
puilor: genetici, starea de sanatate, managementul, conditiile de clima, nutritia, facilitatile si
mediul, precum si factorii de stres.Crescatorii de struti se confrunta adesea cu o mortalitate
ridicata la pui si strutii tineri, ca urmare a cresterii neadecvate.

26
Facilitatile pentru crestere trebuie astfel proiectate incat sa protejeze puii in fata pradatorilor
(caini, vulpi etc), cat si in fata conditiilor de clima neprielnice. Puii nu trebuie niciodata
lasati sa se ude pana la piele. Trebuie tinuti intr-un mediu uscat si curat, precum si ventilat.

I. Temperatura

Deoarece temperatura in incubator este de 36 grade Celsius, trebuie acordata atentie pentru ca
puii sa nu raceasca cand sunt mutati. Sectorul in care sunt tinuti puii de o zi trebuie sa fie
dezinfectata inainte. Temperatura puilor trebuie sa fie de 33-34 grade Celsius in primele 10
zile de viata, apoi de 29-30 pana la varsta de 3 saptamani. De la 3 la 8 saptamani, temperatura
ideala este de 21-26 grade Celsius.
Puii nu trebuie expusi la temparaturi scazute, si nici prea ridicate. Puii crescuti intr-un
mediu stramt, incalzit cu infrarosii, sunt susceptibili de a se imbolnavi intr-un mediu rece.
Camerele incalzite uniform vor preveni aceasta problema. Se recomanda incalzirea centrala
sau becuri calorice ceramice. Daca puii sunt asezati pe rumegus, coji de orez sau nisip pentru
constructii, acestea trebuie acoperite cu panza de sac in primele 20 zile pentru ca puii sa nu
manance resturile, aparand astfel probleme intestinale. Dupa ce panza este indepartata,
rumegusul sau nisipul sunt scuturate zilnic pentru a se usca.

II. Hrănirea

Dispozitivele pentru hrana si apa trebuie curatate, dezinfectate si reumplute. Este

important ca puii sa invete sa manance terci din primele zile de viata, inainte de a fi trecuti pe
alimentatie cu lucerna. In acest timp, puii trebuie tinuti intr-un spatiu mic (3×3 m/50 pui), cu
8-10 orificii de alimentare cu hrana si apa. Ei trebuie sa aiba acces la hrana si apa din primele
zile. Prin agitarea hranei cu regularitate, pui vor fi indemnati sa manance; sunt curiosi si vor
veni sa cerecteze.Poate fi de asemenea plasat un pui mai mare care stie sa se hraneasca,
pentru a-i invata pe cei mici acest lucru.
Lucerna se taie foarte fin (bucatele de 5 mm), se inmoaie, se amesteca cu terci pentru
pui si se da puilor de 6 ori pe zi. Puii vor fi atrasi de alimentatoare si vor invata repede sa
manance. Acestea nu trebuie sa fie adanci pentru ca puii sa se poata deplasa cu usurinta
printre ele. Lucerna se administreaza dupa virta de 2-3 saptamini.

27
 Imediat ce puii incep sa manance din terci, spatiul in care stau poate fi marit cate
putin in fiecare zi, pentru ca acestia sa incepa sa faca mai multa miscare.
Dupa 7 zile acesta zona trebuie sa masoare 4×10 m/50 pui. Puii mai mici de 4
saptamani nu trebuie sa primeasca fibre mai lungi de 5-8 mm. Daca fibrele sunt mai lungi, ele
vor forma un ghem fibros in stomac, cauzand indigestie. Dupa 4 saptamani, fibrele pot ajunge
la 10 mm.Pentru a preveni deshidratarea, apa potabila poate fi colorata galben-verde, culoare
preferata de struti. Apa poate fi imbogatita cu o soluti e de multivitamine.Containerele pentru
hrana trebuie proiectate astfel incat puii sa nu se calce in picioare. Se presara lucerna
proaspata peste hrana, pentru a incuraja ciugulitul.Adapatoarele trebuie sa fie putin adanci
pentru puii de o zi pana la 2 saptamani, pentru a preveni inecarea accidentala.Este important
sa se asigure pietris pentru pui, circa 2 kg la 50m kg de hrana.

III. Ventilaţia

Incalzirea suficienta, mai ales in prima saptamana, este esentiala, dupa care puii
trebuie invatati sa se adapateze la temperaturi normale. O temperatura constanta, mai ales in
lunile de iarna, poate fi mentinuta in puiernita prin suspendarea unor senzori de caldura, la
inaltimea puilor, ce vor activa sistemul de incalzire atunci cand se inregistreaza scaderea
temperaturii la un anumit prag.. puiernita trebuie ventilata permanent, mai ales daca sunt
multi pui, pentru a preveni cresterea amoniacului.Curentul este nociv pentru pui, dar pe de
alta parte ei nu trebuie supraincalziti.
Un grad in plus la caldura este mai nociv decat unul in minus.Grupurile de mai mult
de 50 de pui trebuie tinute in spatii largi, permitand detectarea anomaliilor, dar ingreunand
managementul general. Puii care se dezvolta mai greu sunt dificil de indentificat in grupuri
mari. Puii trebuie sa fie cat mai apropiati ca varsta in cadrul unui grup.

IV. Iluminatul

Performantele reproductive ale strutilor sunt reglate in functie de durata zilei-lumina.

Programele de iluminat folosesc o combinatie de lumina naturala si lumina artificiala pentru a
stimula si prelungi productia de oua si fertilitatea. Trebuie utilizate ceasuri alaturi de lumina
artificiala, pentru a controla durata luminii. Ouale sunt de obicei nefertile in ultima parte a
sezonului de imperechere; acest fapt poate fi cauzat de infertilitatea masculului. Masculii
pentru imperechere ar trebui sa primeasca 16 ore de lumina pe zi, incepand cu 3-4 saptamani,
28
inainte de a se imperechea cu femelele. Dupa ce au fost plasati in acelasi loc, atat femelele cat
si masculii primesc 16 ore de lumina pe zi, pe parcursul intregului sezon de imperechere.
Daca ferma de struti este plasata intr-o zona in care durata de zi-lumina este mai mare
de 16 ore, potriviti ceasul pentru a arata cea mai lunga perioada cu lumina naturala. Dupa
apusul soarelui, pot fi aprinse 2-5 lumanari pentru lumina artificiala, pentru a stimul
aproductia de oua. Durata de zi-lumina nu trebuie niciodata scurtata iar intensitatea luminii
nu trebuie niciodata scazuta in timpul ciclului de depunere.Trei sau patru zile cu lumina
sczuta sau durata micsorata poate genera ca intregul grup sa stopeze productia de oua.
Femelele si masculii adulti trebuie separati dupa sezonul de imperechere. Aceasta va permite
pasarilor sa fie mai odihnite, ele incepand productia de oua mai repede cand vor fi plasate
impreuna in sezonul de imperechere.

V. Condiţii exterioare

Exista o serie de sisteme de crestere a puilor, insa baza tuturor sistemelor o reprezinta
sistemul pasunilor cu lucerna si al alimentatiei pe baza de concentrate.Daca un anumit sistem
da rezultate bune, el nu trebuie schimbat. Schimbarea, atunci cand se impune, trebuie facuta
gradual.Cand puii au doua saptamani si sunt pregatiti pentru lucerna, nu trebuia lasati afara in
frig, in primele zile. Pe masura ce se incalzeste, sistemul de incalzire trebuie inchis iar puii
scosi afara, pentru cateva ore. Lucerna trebuie sa fie scurta, nu mai mult de inaltimea burtii
strutilor, iar gardul nu este mai mare de 3×3-5×5 metri. Pe masura ce puii cresc, ei pot fi
plasati in spatii mai mari. Daca tarcurile sunt prea mari, puii vor manca prea multa lucerna, si
prea putina hrana concentrata.
Alimentatoarele si adapatoarele trebuie plasate in tarcuri. In zilele cu vant puternic, se
pot plasa folii de plastic la garduri pentru a proteja. In caz de vreme rea, puii trebuie tinuti
inchisi. Pe masura ce se avanseaza in sezonul de imperechere, cuibarul se aglomereaza cu
pui, iar pui mai mai sunt scosi afara. Daca in acest interval se inrautatesc conditiile meteo,
fara sa existe spatiu disponibil, se pot produce pierderi considerabile. Puii trebuie tinuti in
sistem extensiv cat mai mult timp posibil, inainte de a fi transferati pe pasune (nu inainte de
varsta de 4 luni).Nu trebuie neglijata importanta hranirii corecte, in sistemul extensiv.
Crescatorul de struti trebuie sa cunoasca ce elemente nutritive sunt cerute de pasari.Daca
strutii pot fi hraniti cu furaje sau grane, trebuie sa se realizeze un echilibru intre acestea si
alimentatia din comert. Nu trebuie permis ca strutii sa devina supraponderali.
29
 Excesul de grasime este daunator productiei de oua si afecteaza calitatea carnii de
strut.La varsta de 6-8 saptamani, puii pot fi plasati afara daca vremea este prielnica, dar
trebuie bagati in adapost pe timp de noapte.Pot fi manevrati in grupuri de 25-50 pasari. Puii
tineri vor ingiti orice. Tarcurile trebuie curatate de pietricele, vegetatie uscata,sarma, pioneze,
si alte materiale ce pot cauza obstructie intestinala, si chiar deces. De asemenea, se curata
resturile de hrana.

5.4. Hrănirea puilor de struţ

Nutritia in cazul strutilor a reprezentat o problema majora pentru producatori, inca de

la infiintarea primelor ferme de crestere a acestor pasari. S-au intocmit putine studii si exista
inca foarte multe necunoscute despre dietele optime.Aceasta se datoreaza, probabil, faptului
ca strutii prefera o dieta variata, constand in principal din plante.Acest tip de dieta este dificil
de duplicat in forma de cocoloase.Exista o cantitate limitata de informatii cu privire la
cerintele nutritionale ale strutilor. Cu toate acestea, au fost trasate cateva linii generale prin
activitatea desfasurata in Africa. Ca in cazul tuturor dietelor, o serie de ingrediente de calitate
ar trebui sa fie intalnite in recomnadarile de hrana pentru struti. Utilizarea unei game
diversificate de ingrediente ajuta la reducerea variatiilor inerente la toate ingredientele luate
separat.
Strutii sunt animale ierbivore, hranindu-se cu o varietate de plante si arbusti. In multe
cazuri, plantele si fructele suculente constituie o componenta importanta alaturi de insecte si
soparle. Strutii calatoresc pe distante mari pentru a-si procura hrana si apa necesare.Atunci
cand hrana este fabricata, trebuie acordata atentie pentru a produce portii consistente.Intr-o
prima etapa, hrana trebuie oferita sub forma faramitata. Celelalte tipuri de hrana trebuie sa fie
sub forma de cocoloase.

5.4.1. Modificări în dieta

Modificarile in dieta trebuie introduse gradat. Schimbarile bruste de dieta pot provoca
probleme digestive si chiar deces.Intotdeauna, schimbarea de la un tip de hrana la altul se
realizeaza incet, amestecand noua dieta in cea deja existenta.Intr-o prima etapa, se amesteca
¼ hrana noua cu ¾ hrana actuala. Dupa 4 zile, mixul este de ½ cu ½. Dupa 8 zile, se
amesteca ¾ cu ¼ din vechea dieta. Dupa doua saptamani din acest proces, noua dieta ar
trebui sa o inlocuiasac total pe cea veche. Este foarte important ca tranzitia sa fie facut

30
incet.Pot aparea probleme dupa ce a avut loc tranzitia. De exemplu, pasarile pot evita hrana,
poate aparea diaree, sau alte reactii. Cerintele se schimba in mod continuu.
Deoarece necesitatile nutritive ale strutilor se schimba in primele 10 luni, ratia trebuie
ajustata in mod continuu. Nivelele acceptate de aminoacizi, vitamine, minerale si necesar
energetic trebuie incluse in fiecare ratie. Daca una dintre aceste componente este exclusa
cresterea va fi influentat negativ, rezultand numeroase probleme. Hrana sub forma de
cocoloase este esentiala incepand cu varsta de trei luni. Combinatiile de materii deteriorate
pot determina incapacitatea de a consuma hrana, ceea ce va determina retard si malformarea
oaselor. Pregatirile trebuie facute in avans pentru a asigura rezervele de hrana si apa pentru
cazuri de urgenta (ex. zapada abundenta).Cercetarile efectuate in ultimii 5 ani ne indica cum
trebuie modificate ratiile pentru a obtine maximum de crestere.Aceste cercetari au ajutat la
stablirea ratiilor pentru struti. Pana la varsta de 10 luni, strutul este un animal foarte
„economic”. Pana la aceasta varsta raportul este de 6,5 kg hrana / 1 kg luat in greutate. Dupa
aceasta etapa, raportul devine 12:1.
Printr-o hranire adecvata a strutului se poate atinge maximum de greutate pana la
varsta de 10 luni, dupa care se poate folosi o ratie mai slaba, de mentinere a greutatii.Daca
evolutia strutului da semne de retard ca urmare a continutului scazut de proteine avut la
varsta de o zi, costul total pentru hrana de la varsta de o zi pana la 14 saptamani va fi mult
mai mare.Un pui bine hranit, din prima zi, va creste mai repede, atingand varsta pentru
vanzare mult mai rapid. Cercetarile au indicat faptul ca o hranire adecvata poate determina
diferente de greutate de pana la 13 kg la varsta de 3 luni. Pasarile care au fost hranite in
concordanta cu greutatea lor in 1995, au atins o greutate de 35 kg, comparativ cu 22 kg in
1991 (pentru varsta de 3 luni).
Cercetarile efectuate au indicat faptul ca puii pana la varsta de 6 luni trebuie hraniti cu
„cocoloase”. Compozitia generala a acestui tip de hrana consta in 18% proteine si 16% fibre.
Componenta proteica este suficienta pentru a asigura o crestere adecvata fara a cauza
probleme pentru picioare sau sistem osos, iar continutul ridicat de fibre se dovedeste a regla
consistenta fecalelor, reducand bacteriile.
In primele zile, puii isi consuma propriile fecale, provocandu-si probleme intestinale. Pentru
a evita pericolele, fecalele trebuie adunate cu regularitate. Puii tineri prefera sa manance
pamant decat „cocoloase”. In general puii prefara hrana umeda in locul celei uscate. Trebuie
insa retinut faptu ca hrana umeda va fi asimilata mai rapid de organism, cauzand indigestie.
Recipientele pentru hrana trebuie curatate zilnic iar resturile de hrana trebuie indepartate si
oferite pasarilor mai in varsta. Dupa prima hranire, fecalele pasarilor trebuie supravegheate
31
timp de 3-5 zile. La primele semne de diaree, pasarile trebuie tratate cu antibiotice plasate in
hrana sau apa.

Rata de creştere

Varsta (saptamani) 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8

Greutatea medie (kg) 0,6 1,3 1,8 3,1 5 10

Dieta pentru strutii adulti este asemenatoare cu cea pentru pui, cu exceptia faptului ca pasarile
pentru reproducere trebuie sa aiba o ratie de calciu/fosfor suficienta pentru a compensa
productia de oua. Se recomanda consultarea veterinarului si/sau companiei furnizoare pentru
detalii in ceea ce priveste hrana.
Se recomanda mentinerea pasarilor pe dieta de intretinere in afara perioadei de
depunere a oualor. Acest regim trebuie sa permita pasarilor sa-si pastreze grautatea fara sa o
creasca si chiar sa o reduca (nu mai mult de 5-10%) in afara perioadei de depunere a oualor.
Cu doua luni inainte de aceasta perioada, proteinele pot fi din nou administrate pasarilor
pentru a le energiza inainte de depunere.
In general, strutii adulti consuma aprox. 1,3-1,8 kg de hrana/zi. Cei care initiaza o
astfel de afacere trebuie sa apeleze la experienta companiilor de furnizare a hranei pentru
struti. Acestea pot determina cea mai adecvata forma de hrana si nivelul optim de hranire a
strutilor pe diferite stadii de dezvoltare .Hrana pentru pui trebuie proiectata pentru ca pasarile
sa castige in greutate cu minim de efort. Luarea in greutate intr-un timp foarte scurt poate
cauza probleme cu picioarele la puii tineri. Puii sunt alimentati cu o ratie de start in primele
trei luni. Apoi ratia este crescuta pana la varsta de 10-14 luni (cand sunt pregatiti pentru
taiere). Stocul pentru inmultire este alimentat cu o ratie speciala timp de 6 luni pe an, si o
ratie de intretinere, in celelalte luni ale anului.

5.5. Economia struţului

In ultimul deceniu, strutul a fost privit ca o potentiala schema de imbogatire rapida.
La inceputul „modei” privind cresterea strutilor, indivizii de pe piata au observat cum
investitia lor initiala a crescut de 10 ori. Insa, pe masura ce numarul pasarilor pentru
imperechere creste, potentialii investitori sunt avertizati ca afacerea de crestere a strutilor
poate capata un grad de risc.

32
 Strutul este o pasare complexa, prin faptul ca poate produce un numar atat de mare de
produse. Ceea ce trebuie acum urmarit este ca aceste produse variate sa fie plasate pe piata de
catre crescator, si de a face fata unei piete dinamice.
La ora actuala, produsele obtinute de la struti sunt extrem de scumpe, si se adreseaza
elitelor din Europa si SUA. Cu toate acestea, ridicarea monopolului Africii de Sud asupra
strutilor, precum si cresterea numarului acestora, vor antrena reducerea pretului pana la un
nivel rezonabil. Atunci cand aceasta reducere se va produce, beneficiile carnii sanatoase de
strut, pielea de calitate vor avea un viitor luminos pe piata mondiala.

Harta economica comparativă

Perioada de incubare -zile- 42
Perioada pana la taiere zile 365
Marimaniea tarcului-ha- 0.2
Perioada de productie 35
Animale crescute1 an 30
Greutatea medie la taiere-kg- 100
Cant. carne obtinuta-kg- 35
Productia medie de carne-1 an- 3500
Pret mediu carne (USD)-1 kg- 5
Venituri estimate (USD)1 an- 17500

Avantaje
Strutii nu necesita un spatiu mare pentru a creste, spre deosebire de vaci sau oi. Doar
4000 metri patrati sunt necesari pentru a creste o pereche de struti, iar daca se adauga o a treia
pasare, atunci este necesar 5000 metri patrati.Strutii fac pui foarte devreme si cu mai multa
regularitate decat animalele traditionale, ca vaca. De exemplu, femela-strut poate incepe sa
depuna oua la varsta de 2 ani, si poate produce 30-90 oua pe an. Din acest motiv, potentialul
pe piata al strutului este enorm; carnea de strut este asemanatoare cu cea de vaca, fiind mult
mai sanatoasa, datorita faptului ca are un continut scazut de grasimi si colesterol. De cand s-a
dovedit ca aceasta carne „rosie” este mai sanatoasa decat carnea rosie traditionala, numerosi
consumatori constienti din intreaga lume, care sunt ingrijorati de atacurile de cord, presiunea
ridicata a sangelui, si bolile cardiace, au devenit tot mai interesati in a achizitiona carne de
strut.

33
 Atunci cand strutul este taiat, se pierde foarte putina carne in procesul de taiere. Cand
strutul este dus la sacrificare, carnea este vanduta distribuitorilor si restaurantelor; pielea este
vanduta pentru productia de produse de inalta calitate; picioarele sunt plasate intr-un praf
foarte fin si vandute in Estul indepartat, ca afrodisiac; penele sunt vandute constructorilor de
automobile pentru a fi folosite in ultima etapa de vopsire a acestora; in cele din urma, ochii
sunt dispusi pentru centrele de cercetare a cataractei la oameni pentru a fi studiati.
Industria de crestere a strutilor are acces la programe de crestere si cumparare
disponibile On-Line, iar fermele de struti pot comunica intre ele, fie ca se afla in SUA,
Europa, Africa, Australia sau Noua Zeelanda, prin Internet. „Strutii on-line” pot realiza
procesul de gasire a perechilor, de incubatie, clocire, crestere, vanzare oua si pui, si chiar
deplasarea pasarilor la taiere. Se previzioneaza ca piata de struti se va afla in plin proces de
crestere a cererii in viitorul apropiat.
Dezavantaje
Investitia de intrare pe piata de struti este destul de ridicata; cu toate acestea, avand in
vedere rata ridicata de natalitate a strutilor, este posibil sa se realizeze un profit semnificativ
in 5 ani.Aceasta se datoreaza, pe de o parte cresterii numarului de exemplare disponibile
pentru imperechere, iar pe de alta parte ridicarii monopolului sud-african. In prezent,
produsele obtinute de la struti devin din ce in ce mai accesibile, fapt extrem de benefic,
deoarece pielea de strut este considerata a fi cea mai fina si mai rezistenta din lume, in timp
ce carnea de strut are un continut scazut de grasimi si colesterol. Numarul actual de struti
crescuti in ferme, pe teritoriul SUA, variaza intre 400.000 si 700.000. Asociatia Americana
pentru Struti estimeaza ca va fi nevoie de aprox. 3.000.000 struti in SUA, pentru a face
aceasta industrie profitabila atat pentru crescator, cat si pentru consumator.
In prezent, cea mai grava problema in ceea ce priveste carnea de strut, o reprezinta
faptul ca nu sunt suficiente exemplare, iar carnea este foarte scumpa. De aceea, se recomanda
ca producatorii sa se asocieze, pentru a furniza o cantitate suficienta de carne, astfel incat
ambalalatorii sa identifice restaurante si distribuitori en-detail, carora sa le ofere aceste
produse la un pret rezonabil.

34
 5.6. Dimensiunile oualor

Ouale de strut pot varia de la 350 la peste 2200 grame. Marimea medie variaza in functie de
subspecie si de conditiile de domesticire, dar se situeaza intre 1300 si 1700 g. Ouale
supradimensionale au o suprafata mica pentru gaze si schimb de vapori de apa, si de aceea
pot produce pui slabi, cu edeme. Pe de alta parte, ouale subdimensionale pierd excesiv apa in
timpul incubatiei, rezultand pui slabi si deshidratati. Ouale mici sunt de obicei produse la
inceputul sezonului sau de catre pasari tinere, si sunt cel mai adesea infertile. Ouale foarte
mici au coaja foarte subtire si de obicei nu contin galbenus.

Coaja de ou
Coaja se comporta ca o bariera selectiva ce permite schimbul de oxigen, dioxid de
carbon si vapori de apa, inhiband in acelsi timp, patrunderea unor factori de infectie.
Grosimea cojii variaza intre struti, si poate avea intre 1,4 si 2,4 mm, cu o medie de 1,7-2,0
mm. Goaja groasa inhipa pierderile de apa, ducand la nasterea de pui slabi, edematosi. Coaja
subtire permite trecerea excesului de apa, expunand oul la bacterii sau ciuperci. Coaja cu
crapaturi, ciobituri, creste, sau alte texturi neregulate, are o pierdere de integritate structurala
care o expune la invazia agentilor straini.

Calitatea oului
In general, daca femela este deficitara in proteine, carbohidrati sau grasimi, ouale
produse sunt echilibrate dar mai mici decat marimea normala sau mai putine la numar. Cu
toate acestea, carenta de vitamine sau minerale poate duce la un ou redus din punct de vedere
nutritiv. Efectele datorate hranirii asupra morfologiei embrionului si mortalitatii au fost
descrise in cazul puilor degaina, si servesc in prezent ca baza pentru analiza relatiei nutritie-
capacitate de clocire in cazul strutilor. De exemplu, famelele-strut hranite excesiv cu cereale,
au produs oua care au dat nastere la pui cu edeme datorate sangerarilor subcutanate.

Cerinţe pentru cuibar

Atat procedura de colectare a oualor cat si cea de igienizare pot fi simplificate daca se
proiecteaza adecvat cuibarele. Strutilor trebuie sa li se puna la dispozitie zone pentru cuib cu
nisip curat. Nisipul trebuie sa se afle intr-o groapa adanca de 1 metru, cu un canal de scurgere
pe margine pentru a drena apa pe timp ploios. Daca se plaseaza un sopron in tarcurile pentru
imperechere, atunci se recomnada construirea unei anexe sau a unei zone acoperite, pe o
35
latura a sopronului, unde sa se construiasca cuibarul acoperit. Alaturi de hambar,acesta va
proteja de ploaia venita din mai multe directii.Masculul va sapa in cuib in mod regulat, ceea
ce angajeaza o cantitate mare de nisip; de aceea, trebuie sa aveti o rezerva permanenta de
nisip curat pentru a acoperi cuibul. Teoretic, aceasta metoda ar trebui sa functioneze dar
strutii pot alege sa-si construiasca cuibul unde doresc. In cele mai multe cazuri, acesta este
plasat langa gard. Puteti astepta pana ce masculul incepe sa construiasca cuibul, si apoi
acoperiti locul cu nisip.

5.6.1. Colectarea oualor

Strutii isi depun ouale, in general, dupa-amiaza sau seara, de aceea ele trebuie colectate cat
mai curand posibil. In mod ideal, colectarea oualor trebuie sa se faca de cateva ori pe zi, cu
ultima colectare la apusul soarelui. Ouale ramase in cuib pot fi strivite sau chiar mancate de
catre strutii adulti. De asemenea, ouale lasate in cuib peste noapte se pot raci, permitand
bacteriilor sa intre in ou prin pori.
Ouale lasate in cuib timp de cateva zile sunt expuse variatiilor de temperatura, mai
ales cand stau la soare. Strutii agresivi pot fi hraniti si inchisi intr-en tarc in timp ce sunt
colecatate ouale. Daca ouale sunt colectate in fiecare zi, va rezulta o productie mai mare.
Ouale trebuie identificate la fiecare colectare. Numarul tarcului, numarul femelei, si alte
metode de identificare, sunt necesare pentru a evalua productivitatea, si pot fi notate pe ou cu
un creion. Toate aceste date trebuie organizate in dosare inainte ca ouale sa fi igienizate si
depozitate.
Trebuie sa existe lucratori specializati care sa supravegheze femelele, astfel incat
ouale sa fie colectate la 10-15 minute dupa ce au fost ouate, mai ales in zilele calduroase,
permitand cuticulei sa se usuce. Colectarea imediata previne distrugerea embrionului la
temperaturi ridicate, expunerea la microbi si pierderilor datorate furtului. Mentinerea igienei
cuibului reprezinta cea mai simpla cale pentru a reduce atacul mocrobilor. Usurinta in
colectarea oualor depinde de structura tarcurilor pentru imperechere si a cuiburilor. Nu este
simplu de intrat in cuib pentru a colecta ouale. In cele mai multe cazuri, colectarea oualor
reprezinta o munca de echipa, o persoana distrage atentia masculului catre cealalta parte a
tarcului, permitand celeilalte persoane sa se furiseze rapid pentru a aduna ouale.Aceasta
metoda functioneaza mai bine atunci cand cuibul este plasat in apropierea portii de acces. Pe
de alta parte, metoda este ineficienta.

36
 Pe cat posibil, se construiesc tarcurile astfel incat sa se poata inchide pasarile in afara
cuibului. Daca acest lucru nu este posibil, exista un dispozitiv numit „captator de oua” care
poate fi folosit din afara tarcului pentru a apuca oul. Din nou, cuibul trebuie sa se afle la o
distanta rezonabila de gard. Oricare metoda este folosita, asigurati-va ca va spalati pe maini
inainte de colectare, sau folositi manusi de cauciuc, sau o punga de plastic pentru a colecta
ouale . Trebuie remarcat faptu ca strutii obisnuiesc sa stea in cuib si sa se joace cu ouale dupa
ce au fiost depuse, deci strutii trebuie indepartati din cuib inainte de colectare.
Manusile de latex trebuie purtate la manipularea oualor, pentru a preveni ca uleiurile din piele
sa patrund in coaja de ou.

Curăţarea ouălor
Cel mai important aspect in reducerea contaminarii oualor il reprezinta producerea unui
ou curat. Managementul strutilor recomnada ca ouale sa fie depuse in cuiburi sub forma unor
gropi nu foarte inalte in pamant. Este imperativ ca aceste cuiburi sa fie cat mai curate cu
putinta, iar ouale sa fie colectate cat mai rapid. Nisipul plasat in cuib asigura un substrat curat
ce este tolerat de struti. Desinfectia cuibului este sustinuta de unii crescatori, dar eficienta
metodei ramane de dovedit. Cu toate acestea, deoarece ouale de strut sunt depuse in pamant,
teoretic toate sunt acoperite de praf si pamant pe suprafata si in pori.
Doar ouale curate trebuie incubate. Pamantul si ingrasamintele trebuie indepartate cu grija cu
smirghel. Ouale nu trebuie sterse cu o carpa, intrucat poate impinge bacteriile mai adanc in
porii oului, crescand sansele de infectare. Daca ouale trebuie spalate, se foloseste apa ce
contine un agent de igienizare, ce contine compusi cu amoniu, clor, iod. Apa trebuie
schimbata permanent, pentru a preveni raspandirea bacteriilor. Curatarea incorecta este mai
daunatoare decat absenta ei. Nu se recomanda curatarea oualor decat daca este absolut
necesar. Doar in situatii extreme ouale pot fi udate in tipul procesului de curatare. De
asemenea, trebuie sa existe cate un prosop curat pentru fiecare ou care sa nu fie reutilizat. Nu
se foloseste dezinfectant care poate altera coaja de ou.

Igienizarea ouălor
Acesta este un sector unde inca se intreprinde un volum insemnat de munca. Exista, la
ora actuala, o serie de metode de igienizare a oualor, unele dintre ele adoptate de la cresterea
puilor.Marimea fizica a unui ou, precum si perioada lunga de incubatie, il expun la
contaminari, dar acest risc poate fi redus prin metode de igienizare adecvate.

37
 O metoda utilizata este inmuierea oului intr-o solutie de dezinfectare. Dezavantajele
acestei metode constau in faptul ca bacteriile se pot dezvolta in aceasta solutie daca nu este
schimbata in mod frecvent , astfel ca udarea oului poate duce la deteriorarea suprafetei oului.
O varianta a acestei metode consta in pulverizarea oului cu dezinfectant, urmata de stergerea
oului cu un prosop de hartie. Aceasta metoda este mai fina decat prima, dar prezinta de
asemenea un coeficient de risc in ceea ce priveste suprafata oului. Au fost dezvoltate o serie
de metode de igienizare a oualor, inclusiv expunerea acestora la ultraviolete.
Ouale sunt lasate in cuib timp de 10-15 minute dupa ce au fost depuse daca temperatura si
suprafata cuibului sunt uscate. Daca cuibul este umed, ouale trebuie colectate cat mai curand
posibil. Orice fir de nisip sau praf de pe suprafata oului trebuie „periat” cu o pensula moale.
Oul este apoi pulverizat cu un dezinfectant, si sters imediat cu un prosop de hartie. Ulterior,
oul trebuie lasat sa se raceasca pana ce o celula de aer devine vizibile (2-4 ore in, functie de
temperatura). Oul este apoi plasat intr-un frigider la o temperatura de 16 grade Celsius pana
ce va fi dus in incubator. In acest punct, orice igienizare este efectuata de incubator.
Ouale „se strica” atunci cand au fost depuse intr-un cuib umed, de aici si necesitatea de a feri
cuibul de ploaie.

5.6.2. Depozitarea ouălor

Depozitarea oualor inainte de incubatie sporeste eficienta managementului clocirii, permitand

procesarea in grup a oualor. Atunci cand se efectueaza corect, depozitarea la rece nu
dauneaza oualor. Pragul de temperatura pentru cresterea embrionului trebuie sa fie de 20
grade Celsius. Ouale de strut depozitate la/peste aceaste temperatura prezinta o mortalitate
crescuta inca din a doua zi de viata. Ouale depozitate la o temperatura cuprinsa intre 12,8-
18,3 grade Celsius, pot fi pastrate in siguranta timp de o saptamana, dar clocirea va fi redusa
semnificativ la doua saptamani.
Umiditatea relativa de 75% este recomandata pentru a preveni pierderea in exces a
apei sub forma de vapori, in timpul depozitarii oualor.
Ouale ar trebui plasate pe un gratar (rastel) din sarme curat in camera de depozitare.
Daca ouale sunt pozitionate cu celula de aer in sus in tava incubatorului, atunci ele pot fi
transferate fara a contamina oule individuale. Celula de aer poate fi identificate imediat ce oul
este depus, luminand capatul oului cu o lanterna, intr-o camera intunecata.
O varianta o reprezinta depozitarea oualor in pozitia orizontala.

38
 Daca ouale nu sunt incubate in 4-7 zile, gradul de clocire scade. Ouale trebuie intoarse
de 3 ori pe zi inainte de a fi plasate in incubator. Ouale sunt plasate timp de 7 zile sub
ultraviolete pentru a elimina bacteriile. Se mentine o umiditate relativ scazuta de 35% pentru
a preveni aparitia unor pui umflati. Trebuie mentinuta, de asemenea, o temperatura de 17-21
grade Celsius.

5.7. Incubaţia

Sunt consacrate doua metode de incubatie pentru strutii domestici - naturala si

artificiala. Majoritatea crescatorilor de struti africani perfera metoda naturala de incubatie
deoarece sunt de parere ca puii obtinuti pe cale artificiala nu sunt la fel de sanatosi. Acest fapt
este probabil adevarat, deoarece puii cei mai puternici pot supravietui in conditii naturale; cu
toate acestea, putini pui supravietuiesc la incubatia pe cale naturala. De asemenea, permitand
strutilor sa stea pe oua pana la 6 saptamani, poate cauza tensionarea acestora, deteriorandu-le
conditia.
Atat femela cat si masculul impart responsabilitatile de clocire, masculul mai ales noaptea iar
femela ziua. Daca femela poate sta pe oua, ea va depune cate un ou la interval de doua zile,
cumuland astfel 12-15 oua pe luna.
Cuibul este o groapa nu foarte adanca in pamant; poate fi marit prin saparea unei mici
gropi in pamant, langa cuib, umpluta cu nisip, iar in jurul ei se construieste o ridicatura.
Producatorii din Statele Unite sunt adeptii incubatiei artificiale; ei considera ca investitia in
incubatia naturala este mult mai mare.
O productie mare de oua se obtine daca ouale sunt indepartate din cuib in fiecare zi.
Daca se apeleaza la incubatia artificiala, se colecteaza ouale de doua ori pe zi, se depoziteaza,
se racesc la 18-21 grade Celsius, si se plaseaza in incubator timp de 7-10 zile. Daca ouale nu
sunt incubate in 7-10 zile, rata de clocire este semnificativ redusa.
Principii generale de incubatie:
Perioada medie de incubatie 42 – 43 zile
Temperatura medie 36 grade Ceslius
Umiditate relative 23% - 26%
Rotatia 6 – 8 ori/zi
Depozitarea 10 zile – 12–15 grade Celsius

39
 5.7.1. Facilităti pentru incubaţie şi clocire

Sunt necesare sisteme performante de incubatie si clocire. Alaturi de struti, aceste sisteme
reprezinta o importanta investitie financiara. Aceste tehnici au fost perfectionate, contribuind
la reducerea mortalitatii timpurii. Ventilatia inadecvata, umiditatea improprie au reprezentat
probleme majore in trecut.
Obiectivul incubatieiil reprezinta crearea conditiilor necesare pentru ca din ouale
fertile sa rezulte pui de strut intr-o perioada de 42-43 zile, folosind echipament special. In
natura, parintii-struti asigura in mod instinctiv conditiile de mediu pentru clocire, dar in
mediul artificial, trebuie creat un mediu similar.
Facilitatile pentru incubatie difera de la o ferma la alta, in functie de buget,
dimensiunea afacerii, cladirile existente. Fiecare producator trebuie sa puna la punct o
structura, permanenta sau temporara, in functie lde numarul anticipat de oua.Dimensiunile
actuale ale echipamentelor pentru incubatie si clocire vor varia, de aceea trebuie stiute aceste
dimensiuni, inainte de a sti suprafata cladirii.
La planificarea facilitatilor trebuie avute in vedere:
 izolarea fata de circulatia persoanelor
 controlul de mediu asupra camerelor si cladirii
 igienizarea camerei
 sursa de curent de rezerva
 extinderea ulterioara
 spatii adecvate pentru provizii
 spatiu pentru depozitarea echipamentului necesar pentru incubator.
Incubatorul trebuie astfel proiectat incat sa asigure temperatura, umiditate si circulatia aerului
constante.
5.7.2. Echipament
Pe piata actuala exista mai multe tipuri de echipamente pentru incubatie si clocire.
Un incubator are 4 functii de baza:
1.controlul temperaturii
2.controlul umiditatii
3.circulatia adecvata a aerului
4.mecanismul de rotatie (acest mecanism nu este prezent la instalatiile de clocire)
Fiecare dintre acesti factori poate cauza erori fatale in procesul de incubatie.

40
1. Temperatura
Valorile recomandate variaza intre 32,2 grade Celsius si 36,6 grade Celsius dar valorile cele
mai comune sunt cuprinse in intervalul 35,5-36,6.

2. Umiditatea
Este de asemenea foarte importanta. Ouale trebuie sa piarda o anumita cantitate de
apa in timpul incubatiei – 13-15% din greutatea initiala. Umiditatea si circulatia aerului joaca
un rol important in pierderea apei. Umiditatea trebuie sa aiba valori cuprinse intre 20-40%.
Pierderea de apa va fi determinata prin cantarire saptamanala. In functie de pierderea in
greutate a oului, se opereaza ajustari in incubator in ceea ce priveste umiditatea. Pentru a tine
o evidenta clara, se recomnada un registru operat pe calculator.
Umiditatea relativa trebuie mentinuta la valoarea de 25% pana in ziua a 40-a, dupa
care se trece la valoarea de 35-40%. Vor exista diferente de marime la oua, de forma si
porozitate. Ca urmare, temperatura si umiditatea in incubator trebuie ajustate.

3. Circulatia aerului
In timpul incubatiei, ouale consuma oxigen (respiratie) si elimina dioxid de carbon. Deoarece
embrionul se dezvolta mai ales dupa primele 6 saptamani, creste si consumul de oxigen, deci
si cantitatea de dioxid de carbon eliminate, de aceea, este esentiala circulatia adecvata a
aerului in cadrul sistemelor de incubatie.

41
4. Pozitia
Ouale de strut trebuie depozitate cu capatul mai mare in sus la o temperatura de 18-21 grade
Celsius. In acest timp, trebuie sa se efectueze rotatia oualor in fiecare zi.
Sacul de aer se formeaza dupa 24 ore de la depunerea oualor. In sacul de aer se colecteaza
albumina ce contine un factor antibacterial necesar pentru embrion. Cu cat sta mai mult, cu
atat calitatea va fi crescuta. Sacul de aer nu trebuie sa fie mai larg de 6 mm, sau mai mic de 4
mm. Ouale mai mari de 10 zile au o rata de succes scazuta.

6. Salubritatea
Sunt plasate in incubator doar ouale curatem si solide. Apa pentru dezinfectare trebuie plasata
la intrarea in incubator. Se vor purta doar haine si incaltaminte sterile, chirurgicale in
incubator. Inainte de inceperea activitatii, mainile trebuie spalate si dezinfectate.

7.Cantarirea
Cantarirea oualor saptamanal determina pierderea in greutate a acestora, permitand adaptarea
factorilor de umiditate si temperatura. Cei mai multi producatori se asteapta la o pierdere de
15-18%.

5.8. PRODUSE OBŢINUTE DIN STRUŢ

Oul
Sunt foarte cautate pentru incubare, decor si incondeiere. Ouale infertile se pot folosi si
pentru consum, un ou are 14-18 cm lungime, 12-15cm diametru si in medie 1.1-1.6kg; cu alte
cuvinte 1 ou de strut este echivalentul a aproximativ 24 oua gaina, omleta pregatita dintr-un
singur ou fiind suficienta pentru hrana a 12 persoane.

42
Pielea
Pielea de strut este un produs foarte popular pentru confectionarea de cizme, haine si tapiterii.
Un strut adult poate produce 1.5mp piele, iar din
aceasta se pot confectiona pana la 4 perechi de
cizme. Pielea este foarte moale, dar rezistenta si
usor de tabacit, doar pielea de elefant este mai
rezistenta decat cea a strutului. Ea a fost
intotdeauna considerata foarte pretioasa,
confectionandu-se lucruri luxoase de tipul:
pantofilor si posetelor. Pielea este recunoscuta in
toata lumea pentru calitatea si durabilitatea ei piata pentru aceasta incepand sa se extinda. La
mijlocul anilor 90 producatorii din SUA utilizau annual aproximativ 150000 de piei aduse din
Africa de Sud, deoarece oferta nu satisfacea cererea.
Penele
Penele sunt unele din cele mai cautate produse datorita durabilitatii lor de-a lungul timpului,
dar si datorita faptului ca sunt foarte matasoase. Penele de strut pot fi stranse odata pe an si
sunt utilizate pentru o varietate intreaga de
produse, inclusiv in ceea ce priveste cunoscutele
pamatufuri pentru praf. Penele sunt utilizate in
industrie din ce in ce mai mult, in principal pentru
proprietatile antistatice, dar si pentru faptul ca au
un continut foarte mic de grasime in ele..
Pamatufurile atrag si mentin praful asa cum nici
un alt instrument asemanator nu o face.
Cu o piata mai mica, dar in continua crestere sunt
utilizate la costume si la carnavale, pentru ornamente in industria de distractii. Penele mici si
puful de pe gat sunt utilizate pentru a produce perii sofisticate pentru instrumentele
electronice si de mare precizie, dar si in industria de calculatoare si cea de masini (pentru
curatarea acestora inaintea vopsirii). Penele sunt curatate, masurate, spalate si vopsite in
aproape orice culoare, pentru ca apoi sa fie utilizate in confectionarea diverselor obiecte din
industria vestimentara. Cele mai frumoase si de calitate pene sunt cele de pe aripile si coada
masculilor. Principalele clase de pene sunt: Cele albe (de pe aripile masculilor), Cele negre
(de pe aripile masculilor) ,Fantezii (de la capatul aripilor), Feminas (de pe aripile femelelor)
Puf (de sub aripi), Cele de la coada (de la cozile masculilor si femelelor).
43
Carnea
Carnea de strut este promovata ca fiind
una dintre cele mai sanatoase carni, cu un continut
foarte scazut in grasimi si calorii fata de carnea de
vaca, porc, pui sau curcan prezentand un continut
bogat de proteine si fier. De asemeni carnea de
strut este cunoscuta ca fiind foarte saraca in
colesterol constituindu-se ca o alternativa excelenta pentru persoanele care prefera carnea
rosie (asemanatoare celei de vaca) si sunt ingrijorati de nivelul ridicat de grasimi din dieta lor.
Studiile recente din SUA, au aratat ca in medie 57.57% din carnea ce imbraca carcasa
osoasa a animalului poate fi folosita. De aceea, de exemplu, pentru un strut cu o greutate de
250kg, 130kg o reprezinta carnea. Carnea de strut se comercializeaza ca muschi, carnaciori,
pastrama si salam de vara, iar in restaurante a devenit din ce in ce mai solicitata. Carnea
proaspata este destul de rara in restaurantele din Africa de Sud, dar in mod evident a devenit
din ce in ce mai solicitata in cele din Europa (datorita bolii vacii nebune), nemaifiind o
raritate in supermarketuri si restaurante. Carnea de strut a inceput sa fie servita si in avioane,
British Airways incluzand-o in meniurile pasagerilor de la 'First Class' care circula pe rutele
transatlantice. Belgia si Elvetia sunt doua dintre tarile ce se intrec pentru locul intai in lume la
consumul de carne de strut pe cap de locuitor. Acest fenomen este strans legat de fobia
cauzata de boala vacii nebune, de colesterol si grasimile nesaturate. Nu este numai o
problema de curiozitate gastronomica, ci mai degraba un semn al intentiei de a ne schimba
modalitatile de alimentatie. Pentru a analiza gustul acestei carni, pe scurt, putem spune ca
este undeva intre gustul celei de vaca si a celei de pui. Are aceeasi culoare rosu inchis ca cea
de vaca, adeseori avand nuanta cireselor rosii. Are un gust particular, propriu, mai putin
pronuntat ca cea de vaca, dar mai pronuntat ca cea de pui; este usor de digerat datorita
faptului ca nu necesita o preparare indelungata, si nici nu necesita garnituri sau sosuri pentru
a-i imbogati gustul. Are un continut sarac in grasimi si colesterol (1-2%). Este bogata in
minerale, in special fier si fosfor, si saraca in sodiu. 100 g carne avand o valoare energetica
de 105kcal. Poate ca nu este atat de surprinzator faptul ca o astfel de carne sa serveste de
foarte multa vreme in caminele, spitalele si clinicile elvetiene. Faptul ca nu a fost inclusa in
preparatele prezente in cartile de bucate poate constitui un motiv in plus pentru pasionatii de
bucatarie, insa pentru moment se pare ca nimeni nu a depasit faza de file sau muschi de strut.

44
 6. CALCULUL ECONOMIC

RESURSE UMANE
Forta de munca:

Profesii Numar Salariu mediu Buget

Administrator 500 RON 500 RON
Ingrijitor 300 RON 600 RON
Contabil 500 RON 500 RON
Buget total 1600 RON/ luna

Va fi angajata forta de munca calificata, ea este usor de gasit, nu necesita cheltuieli

suplimentare pentru pregatire.
Personalul cheie:
Nume Varsta Pozitia Salarii
Popescu Ion 33 Director general 700 RON
Popescu Ioana 33 Director comercial 700 RON
Buget total 1400 RON/ luna

Cei doi directori sunt persoane cu studii superioare.

- Popescu Ion: inginer, cu experienta de conducere, fara experienta insa in cresterea pasarilor
(dar cu mare potential in a invata si spirit intreprinzator remarcabil)
- Popescu Ioana: inginer, cu experienta de conducere si mai ales experienta in domeniul
comercial (8 ani comert pe piata interna si activitati de import-export)
Spatiul de activitate: - teren 10.000 mp in proprietatea actionarilor principali, cu sursa
de apa. Spatiul se afla intr-o zona propice pentru cresterea strutilor (lipsita de umiditate). Este
suficient pentru inceput tinand cont ca daca atunci cand sunt pui se multumesc cu un spatiu
mic, cu cat castiga in inaltime strutii au nevoie de mai mult loc, astfel ca pentru fiecare adult
trebuie calculat un spatiu de cel putin 500 de metri patrati. Pe terenul respectiv for fi
amplasate tarcuri special.
Pentru a depozita ouale se va folosi o combina frigorifica aflata in proprietatea
actionarilor. Transportul acestora se va face initial (in tara) cu masina proprietate personala
(incluzand si cheltuielile de transport in pret).

45
In faza initiala, suma este folosita pentru achizitionarea a
- o femela de doi ani si jumatate (3000 RON)
- doua femele de 3 ani si jumatate (10.000 RON)
- doi masculi de doi ani(12000 RON) -; din specia African Black.
Strutii se pot creste in perechi, in trio (doua femele si un mascul) sau in grupuri de pana la 10
pasari (cu 3-4 masculi la 6-7 femele). Tinand cont de experienta redusa in acest domeniu am
hotarat sa cumparam pasarile de aceste varste cu toate ca sunt mai scumpe . Preturile sunt
mult mai mari, deoarece pasarile sunt deja producatoare de oua si ofera crescatorului
posibilitatea de a intra in productie in anul achizitionarii Dupa varsta de doi ani, o femela face
intre 20 si 25 de oua iar dupa varsta de patru ani aproape 80 de oua pe an.
Restul sumei (5000 RON)va fi folosita pentru: infiintarea firmei,achizitionarea materialelor
necesare pentu tarcuri si a hranei pentru pasari (lucerna, porumb si concentrate)
In perspectiva, intentia este de a stabili legaturi cu toti producatorii din tara si a
infiinta o asociatie a crescatorilor de struti in scopul organizarii pietei respective. Printr-un
efort comun in a gasi investitori sau parteneri, intentia este de a construi un abator pentru
sacrificarea strutilor. Aceasta asociatie poate organiza targuri de specialitate (cu un accent
deosebit pe organizarea unui targ “online”). Are in vedere incheierea de contracte cu firme de
profil din strainatate in scopul comercializarii produselor .
Pentru dezvoltarea crescatoriei proprii se impune achizitionarea de incubatoare.
In cazul cresterii cash-flow-ului, va fi angajata o firma specializata in promovarea produselor
.Informatii despre produse:
-Pentru femela de 2.5 ani am considerat o productivitate de 40oua/an
-Pentru femelele de 3.5 ani am considerat o productivitate de 140 oua /an
Total : 180oua/an
-Am considerat ca cele 2 femele de 3.5 ani clocesc intr-un an 30oua/exemplar
Total : 60oua
- Consideram o pierdere de 20 de oua
-Am considerat ca din cele 60oua clocite vor iesi(trai) 45 pui din care 30 vor fi vanduti si 15
crescuti.
Informatii despre produs
PRODUS -; OU -; in prima luna
Intretinere struti: 300 RON
Salarii personal ingrijire: 1000 RON
Productie lunara: 20 oua
46
Cost unitar(ou): 150 RON
Salarii administratie: 1200 RON
Rate:560 RON
Dobanda:830 RON
Taxe:167. RON
Amortizare:425 RON
TOTAL: 4.482 RON

Pret minimde vanzare:154 RON/ou

PRODUS - PUI -; a doua luna
Intretinere struti: 150 RON
Salarii personal ingrijire: 1000 lei (administratorul si un ingrijitor)
Productie lunara: 3 pui
Cost unitar(pui):1.274 RON
Salarii administratie: 750 lei

47
 7. CONCLUZII

Cresterea strutilor este o afacere foarte buna , desi investitia initiala este destul de
mare, dar rezultatele si satisfactiile sunt pe masura. Tinand cont si de orientarea Romaniei din
acest moment, ferma de struti este o optiune care merita luata in calcul, avand in vedere ca
este foarte profitabila.
Cresterea strutilor are foarte multe avantaje, incepand de la simplul fapt ca nu necesita
un teren foarte mare, si nici personal mult astfel reducandu-se anumite costuri, in comparatie
cu necesitatile din cadrul altor ferme, cu alte specii de animale mult mai pretentioase.
Obiectivul principal al firmei in prima faza este sa patrunda si sa se mentina pe piata
produselor de acest fel. Cresterea strutilor reprezinta una dintre cele mai bune oportunitati de
investitie in agricultura.
Potentialul pe piata al strutului este enorm; carnea de strut este asemanatoare cu cea
de vaca, fiind mult mai sanatoasa, datorita faptului ca are un continut scazut de grasimi si
colesterol. De cand s-a dovedit ca aceasta carne „rosie” este mai sanatoasa decat carnea rosie
traditionala, numerosi consumatori constienti din intreaga lume, care sunt ingrijorati de
atacurile de cord, presiunea ridicata a sangelui, si bolile cardiace, au devenit tot mai interesati
in a achizitiona carne de strut.
Industria de crestere a strutilor are acces la programe de crestere si cumparare
disponibile On-Line, iar fermele de struti pot comunica intre ele, fie ca se afla in SUA,
Europa, Africa, Australia sau Noua Zeelanda, prin Internet. „Strutii on-line” pot realiza
procesul de gasire a perechilor, de incubatie, clocire, crestere, vanzare oua si pui, si chiar
deplasarea pasarilor la taiere. Se previzioneaza ca piata de struti se va afla in plin proces de
crestere a cererii in viitorul apropiat.

48
 BIBLIOGRAFIE

1. Iosif. Gh. N, Dimensionarea optima a unitatilor agricole ferme si intreprinderi

zootehnice , 1987, Bucuresti
2. www.fermastruti.ro
3. http://www.scritube.com/biologie/animale/STRUTI-TOTUL-DESPRE-
STRUTI61159.php
4. http://www.ferme-de-struti.info/
5. http://www.fermadestruti.3x.ro
6.

49