Alexandru Lăpușneanul

De Costache Negruzzi
Prima nuvelă istorică din literatura română, “Alexandru Lăpușneanul” de Costache
Negruzzi apare la 30 ianuarie 1840, în primul număr al revistei “Dacia literară”, înscriindu-
se într-una dintre direcțiile imprimate de articolul-program, “Introducție”, conceput de Mihail
Kogălniceanu și anume inspirarea scriitorilor din istoria patriei. Pentru crearea acestei nuvele,
Negruzzi se inspiră, în principal, din cronica lui Grigore Ureche.

Nuvela “Alexandru Lăpușneanul” de Costache Negruzzi este o nuvelă istorică

deoarece cuprinde numeroase elemente realiste ilustrate de adevărul istoric, preluat de
Costache Negruzzi din “Letopisețul Țării Moldovei” scris de Grigore Ureche. Astfel preia fapte
istorice înregistrate de cronică: ocuparea tronului Moldovei de către Alexandru Lăpușneanul
pentru a doua domnie, întâlnirea lui Lăpușneanul cu boierii, replica lui Alexandru vodă: “Dacă
voi nu ma vreți, eu vă vreu.”, scena ospățului și a măcelului, descrierea morții lui Lăpușneanul.

În afară de datele istorice reale, în nuvelă se manifestă și ficțiunea, ca rezultat al

procesului de transfigurare a realității, ca produs al fanteziei autorului. Astfel, mai multe
scene/secvențe narative din nuvelă sunt ficționale: prezența lui Moțoc la măcelul boierilor,
piramida de capete, linșarea lui Moțoc, moartea lui Lăpușneanul în mâinile călăilor săi, Spancioc
și Stroici, scena de la Mitropolie etc.

Tema nuvelei ilustrează evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei,cea de-a
doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanul, lupta pentru impunerea autorităţii domneşti şi
consecinţele deţinerii puterii de un domnitor crud, tiran. Tema este susținută prin diferite
secvențe și citate regăsite în cadrul nuvelei. Unul dintre cele mai sugestive citate este titlul
primului capitol “Daca voi nu ma vreți, eu vă vreu..”. El este un raspuns pe care Lapușneanul il
dă soldei de boieri care îi ceruseră să se întoarcă de unde a venit, fiindca norodul nu îl vrea. Cu
toate acestea, Lapușneanul este hotărât să își reia tronul și să se răzbune pe boierii trădători.

Structura narativă a nuvelei este simetrică și riguros construită, cu un echilibru

solid, fiind organizată în patru capitole, fiecare purtând un motto semnificativ pentru conținutul
acestuia: “Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu…”- cuvintele lui Alexandru Lăpușneanul ca răspuns
la îndemnul de a renunța la tronul Moldovei, adresat lui de către boierii veniți să-l întâmpine; “Ai
să dai samă doamnă”- replica văduvei unui boier ucis de Lăpușneanul, adresată doamnei
Ruxanda, soția domnitorului; “Capul lui Moțoc vrem…”- cuvintele mulțimii de țărani veniți la
curtea domnească să se plângă de asuprirea boierilor, de sărăcie, de foamete, de viața lor
devenită insuportabilă; “De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu...”- cuvintele lui
Alexandru Lăpușneanul aflat pe patul de suferință, ca o amenințare împotriva celor care-l
călugăriseră.
 Compoziția narativă reunește mai multe curente literare: clasicismul, definit de simetria
și echilibrul solid al nuvelei; romantismul, reprezentat atât de psihologia și tragismul
personajului, cât și de scenele cutremurătoare; realismul, ilustrat de adevărul istoric al celei de-
a doua domnii a lui lui Alexandru Lăpușneanul.

Acțiunea este clară și se bazează pe conflictul bine evidențiat dintre domnitor și boierii
care-l trădaseră în prima domnie și-l siliseră să părăsească tronul Moldovei. Naratorul omniscient
și narațiunea la persoana a III-a definesc perspectiva narativă a nuvelei.