CAPITOLUL VII METODICA CERCETARILOR iN GEN! Studiul eredititii la om Legitajile de bazi ale mostenirii caracterelor sunt valabile pentru toate organismele vii, nclusiv omul. Studiul ereditaji la om este mai dificil deoarece morala societajii umane face mposibila folosirea unor metode experimentale obignuite in geneticd. Din aceasta cauza, studiul jodului de transmitere si mostenire a caracterelor la om a impus aparitia si dezvoltarea unor wtode speciale de analiza genetica. Dintre acestea cele mai utilizate sunt metoda analizei .digriului familial, metoda analizei populationale, metoda studiului izolatelor si a familiilor Consangvine, metoda studiului gemenilor monozigoti Prin analiza pedigriului unei familii se poate stabili, in multe cazuri, modul de transmitere A diferitelor caractere urmarite. Analiza genetic a unor populafii umane permite cunoasterea distributi precum si frecventa diferitelor alele. Studiul familiilor consangvine si al izolatelor poate aduce date importante privitoare la efectele homozigotarii in populafia umand, iar studiul gemenilor monozigoti permite cunogsterea " misurii in care mediul contribuie la realizarea anumitor earactere fenotipice. in afara acestor metode de studiu clasice, genetica umand utilizeaz4, in ultimul timp. alte metode mai moderne precum: metode citogenetice si metode ce au la bazA ingineria genetis genotipurilor, 7.1 Metoda analizei pedigriurilor familiale Pedigriul poate furniza date importante pentru descifrarea modului de transmitere a numeroase caractere umane. Este evident faptul c4, in cazul omului, mu se pot realiza inerucisiri -controlate in acest scop. Geneticienii pot investiga ins rezultatele diferitelor tipuri de imperecheri, in speranta c& unele care sunt de interes s-au realizat din intémplare. O astfel de investigare a rezultatelor diferitelor tipuri de imperecheri a fost denumita analiza de pedigriu. Un membru al unei familii care ajunge primul in atenfia geneticianului este denumit propositus. Cel mai adesea fenotipul acestuia prezinta o anumité particularitate (de exemplu el poate fi pitic). Geneticianul urméreste apoi istoria caracterului in familia celui afectat, realizdnd un arbore genealogic al familiei sau un pedigriu, folosind anumite simboluri standardizate (Fig.30). Numeroase fenotipuri umane sunt determinate de perechi de alele care se mostenese conform legilor descrise de G.Mendel. Analiza pedigriului poate contribui la stabilirea modului i de mostenire a caracterului, Pentru a trage ins coneluziile corecte trebuie ca analiza de pedigriu | sii se realizeze in mod diferentiat in functie de situajie: 2) trasaturile luate in studi sunt variatii ale accluiasi caracter sau 1) trasdturile sunt fenotipuri contrastante. ‘ 101oO Barbat a Barbat afectat Oo Femeie e Femeie afectata CHO Cisttorie Individ mort a Propositus P Dizigoti Casttorie a5 eal C=O comangvina (gemeni diferiti) Monozigoti ‘ (gemeni identiciy > Sex necunoseut Fig.30 ~ Simboluri standardizate utilizate in vederea alcatuirii pediga lui in cazul omului, geneticienii si-au focalizat atenfia in primul rand asupra modului de transmitere a unor caractere patologice. 7.1.1 Transmiterea autozomalit recesivi Un numar apreciabil de maladii umane sunt datorate prezenfei unei alele recesive in stare homozigota. Indivizii stnatosi prezinta alela dominant in stare homozigota sau heterozigota. De exemplu, fenilcetonuria este datorati prezenfei alelei p in stare homozigota, Indivizii afectati vor avea deci genotipul pp, in timp ce indivizii sindtosi vor avea genotipurile PP sau Pp. Aceasta maladie consti in incapacitatea indivizilor afectati de a metaboliza fenilalanina, un aminoacid aromatic prezent in aproape toate proteinele din hrana noastra. In organismele afectate fenilalanina este transformati in acid fenilpiruvic, a carui concentratie crescuta influenteazi negativ dezvoltarea sistemului nervos, ducdnd la intarziere mintala. Daca maladia este depistati imediat dupa nastere, cantitatea de acid fenilpiruvie poate fi redus& printr-o dietd special Aceasta consti in diminuarea pan la eliminarea din consum a alimentelor care conjin 102 esis¥ fenilalanina, cea ce va permite 0 dezvoltare normala a sistemului nervos. Prin analiza de pedigriu se va observa ci indivizii afectati apartin ambelor sexe gi apar cel mai adesea din parin{i Mindtogi. Urmatorul pedigriu (fig.31) ilustreaza cele menjionate mai sus. omen t Fig. 31 - Pedigriu in care indivizii marcati sunt afectati de o maladie recesiva autozomall. i Din acest pedigriu putem deduce cu usurinfé modul mendelian de mostenire pentru o alela tecesiva, responsabila de producerea fenotipurilor afectate. Mai mult, putem deduce faptul ca fambii parinfi sunt heterozigoti, de tipul 4a, deoarece fiecare contribuie cu o alela a la genotipul copilului afectat, dar in acelasi timp fiecare dintre parinfi trebuie s& aiba o alela A, intrucat ambii sunt stindtosi. Pe baza acestui rafionament genotipurile indivizilor din fig.31 sunt Aa__Aa Lda Din analiza unui astfel de pedigriu se observa cA legile mendeliene de transmitere a caracterelor se respecta, dar proporjile diferitelor fenotipuri nu. in exemplul de mai sus, raportul fenotipic al descendentei a doi indivizi heterozigoti este de 1:1. Acest fapt este datorat numérului mic de descendenti pe care il au familiile umane. Dac& cuplul al carui pedigriu l-am prezentat mai sus ar avea 20 de copii, raportul de segregare ar fi probabil de cca. 15 sanatosi : 5 bolnavi, adic& 3 : 1. In familiile cu numar mic de copii poate fi intalnit orice raport fenotipic. In cazul maladiilor cu determinare recesiva autozomala, indivizii afectati apar ca niste cazuri izolate. in familiile mici, atét parintii cat si bunicii sunt cel mai adesea sinatosi, Pentru a Injelege acest aspect este necesard cunoasterea unor date referitoare la freeventa genelor si genotipurilor. in mod normal, daca alela este rara in populatie cea mai mare parte dintre indivi niu o poartd, iar dact o poarta ea se gaseste sub forma heterozigota. Principala cauz& pentru care heterozigotii sunt mai freeventi in populatie decat homozigotii se poate explica simplu, Pentru a uparitia unui heterozigot este suficient ca unul dintre parinfi s8 fie heterozigot, in timp ce pentru aparitia unui homozigot este absolut necesar ca ambii parinti sd fie heterozigoti Geneticienii pot aprecia cantitativ frecventa unei alele in populajie. Considerand c& populatia este in echilibru Hardy-Weinberg se poate calcula frecvenja relativa a’ genelor si enotipurilor. Acceptind conditia de echilibru, freevenfele celor doua alele A si a, vor fi p $i respectiv g. Frecvenfele genotipurilor posibile vor fi : p” pentru AA, 2pq pentru Aa si q’ pentru aa, Dac’ frecvenfa unei alele recesive responsabile de o maladie genetica este q = 1/50, frecventa alelei dominante va fi p = 49/50. in acest caz frecventa homozigofilor recesivi, afectati va fi g? = (1/S0)*= 1/2500, iar frecventa heterozigotilor va fi 2pq = 2 x 49/50 x 1/50 = aproximativ 1/25 Din exemplul prezentat se poate observa cu usurind faptul c& heterozigofii sunt de 100 de ori mai frecvenfi comparativ cu indivizii bolnavi (homozigoti recesivi). Acest raport va creste cu cét alela este mai rara in populafie. 103 A AA