ALIMENTAȚIA RAȚIONALĂ A ADOLESCENȚILOR

Alina-Elena Radu*

Chifane Liliana**

*Profesor Coordonator, Şcoala Sanitară Postliceală Ana Aslan, Oneşti

**Elev, Şcoala Sanitară Postliceală Ana Aslan, Oneşti

Cuvinte cheie: adolescent, nevoi energetice, greutate ideala

Rezumat: Adolescența este o perioadă în care organismul își intensifică toate funcțiile
vitale, desăvârșindu-și creșterea staturo-ponerală, intelectuală și neuro-endocrină. Aceasta cuprinde
intervalul de vârstă între 13 și 19 ani și reprezintă perioada de trecere de la copilărie la starea de
adult. Putem diviza adolescența în două perioade:

1. Între vârsta de 13 și 15 ani, care coincide cu perioada de pubertate;

2. Între vârsta de 19 și 19 ani, perioada postpubertara.

Introducere: Nevoile energetice sunt de 2700 cal. pe zi la băîieții între 13 și 15 ani și de

3000 cal. pe zi la cei între 16 și 19 ani. La fete necesarul energetic se consideră a fi de cca 2500 cal.
pe zi, între 13 și 19 ani. Raportat la kg/corp greutatea ideală, aceste nevoi reprezintă cca 55 și 60
cal/kg/zi la băieți și 50-55 cal/kg/zi la fete.

Material şi metodă: Proteinele trebuie să acopere 13% din valoarea calorică a rației, din
care, cel puţin 56-60% au valoare biologică mare (proteinele de origine animală). În perioada de
adolescență se desăvârșește dezvoltarea staturo-ponderală, deci nevoia de proteine este mai mare.

Grăsimile acoperă cca 31-32% din valoarea calorică globală, din care 60% sunt de origine
animală.

Glucidele acoperă cca 55-56% din valoarea calorică a rației și se recomandă mai ales sub
forma produselor cerealiere, a legumelor, a fructelor şi mai puțin a dulciurilor concentrate.

Alimentația are un triplu rol în perioada adolescenței: să furnizeze rația de întreținere, rația
3
necesară efortului fizic și intelectual și rația necesară creșterii și dezvoltării.

Proteinele provin din carne, pește, în cantitate de 180 și 200 g/zi, lapte 400 ml/zi, brânzeturi
30-40 g/zi, ouă cca 30-40g/zi. Restul cantității de proteine se acoperă din alimente de origine
vegetală.

Lipidele provin din grăsimile alimentare, unt și alte grăsimi animale, 25-30 g/zi, și ulei, 35-45
g/zi.

Glucidele provin din pâine, care trebuie să se consume în cantitate de 280-350 g/zi, făinoase
45-50 g/zi, legume și fructe 300-350 g/zi, cartofi 200-250 g/zi, legume verzi 250-400 g/zi și
leguminoase uscate 12-15 g/zi. Pentru completarea aportului de glucide se recomandă zahărul și
dulciurile concentrate, în cantitate de 55-70 g/zi. Alimentația trebuie să fie cât mai variată din punct
de vedere al factorilor nutritivi, cu suficiente calorii, bogată în carne, legume, fructe și lactate. În
perioada de activitate intelectuală intensă mai exact examene și lucrări scrise, trebuie ca atât aportul
de proteine, cât și aportul unor elemente minerale (Ca, Ph, I) să fie suficiente. Este interzis
consumul în exces de făinoase, grăsimi prăjite, mezeluri și conserve. Este indicat să se servească 4-
5 mese pe zi. Alimentația adolescentului trebuie privită cu mare atenție în familie. Unii dintre
adolescenți au tendința să mănânce rapid, să consumre conserve, alimente picante, fripturi și să
evite legumele, fructele, pâinea și făinoasele. Mulți dintre adolescenți prezintă dezechilibrări
nutriționale, tulburări digestive, din cauza curelor de zlăbire pe care le țin nejustificat. La vârsta
adolescenței, unii consumă excesiv cafea și băuturi alcoolice. Adolescentul este adesea în dezacord
cu anturajul, datorită transformărilor psihice pe care le suferă.

Rezultate: Nu trebuie constrâns brutal adolescentul, ci cu multă răbdare și exemplul personal

îi vom putea schimba conduită.
Masa de dimineață nu trebuie neglijată; solicitarea fizică și psihică dimineața este maximă, de
aceea micul dejun trebuie să fie destul de consistent. La micul dejun este bine să se servească
alimente bogate în proteine, cu valoiare biologică ridicată, cum ar fi: lapte, brânză, ouă.

Masa de seară se servește cu două ore înainte de culcare, și nu trebuie să fie prea copioasă, să nu
conâțină alimente excitante sau care solicită prea mult tubul digestiv.

Regulile de comportare igienică sunt:

Ø Spălatul pe mâini înainte de masă;

Ø Spălatul pe dinți după fiecare masă;

Ø Evitarea consumului de apă sau a altor băuturi în timpul mesei;

Ø Masticatul atent, trebuie respectat cu strictețe.

Regulile de comportament învățate în această perioadă vor deveni deprinderi însușite pentru
tot timpul vieții. Trebuie ca regulile de alimentație raționalăî să fie respectate, deoarece obiceiurile
alimentare greșit căpătate la această vârstă pot sta la originea sau pot reprezenta stadii incipiente ale

3
unor boli cronice digestive (obezitatea, ateroscleroza, diabetul zaharat, ulcerul gastro-duo-denal).

În cazul adolescentelor care rămân însărcinate sau alăptează, rația va fi suplimentară caloric
și în factori nutritivi, în funcție de starea nutrițională și de activitatea depusă.

Sarcina și alăptarea pot sta la originea unor dezechilibre nutriționale severe, atât în sensul
sub-alimentației, cât și în sensul supra-alimentației. Prezentăm în continuare un exemplu de meniu
pentru un adolescent:

DIMINEAȚA: cacao cu lapte, pâine intermediară cu unt și mușchi file, gem sau dulceață.

GUSTAREA DE LA ORA 10: cașcaval cu roșii, pâine, fructe.

PRÂNZUL: felul 1- ciorbă de perișoare;

felul 2- sărmăluțe în foi de viță cu smântână, pâine;

felul 3- tartă cu vișine.

GUSTAREA DE DUPĂ-AMIAZĂ: orez cu lapte și dulceață.

SEARĂ: friptură la grătar cu cartofi franțuzești, salată de ardei copți și roșii, pâine, cremă caramel.

Așa dar alimentația descrie procesul prin care o persoană consumă alimente din care
organismul asoarbe nutrienții de care are nevoie pentru o bună funcționare a organismului. În rândul
adolescenților alimentația corectă contribuie la prevenirea anumitor afecțiuni, starea generală de
sănătate se îmbunătățește și ajută la creșterea și dezvoltarea normală a organismului.

Un regim alimentar echilibrat presupune consumarea alimentelor moderată din diferite

categorii de produse, ofereind posibilitatea organismului de a asimila substanțe nutritivre necesare
din fiecare grupă.

Adolescenții au și un necesar mai mare de fier. În cazul băieților dezvoltarea masei musculare
se însoțește și de mărimea volumului de sânge, iar fetele prezintă pierderi lunare de fier odată cu
instalarea menstrelor. Un dificit de fier poate avea ca urmare scăderea răspunsului imun cu creșterea
consecutivă a susceptibilităţii la infecții și afectarea procesului de învățare.

Concluzii: Alimentele bogate în fier sunt: carne, pește, legume cu frunze verzi, mazăre,
fasole. În privința calciului atât de necesar pentru sănătatea dinților și oaselort, 3 căni de lapte pe zi
sau mai bine zis echivalentul lor însemmând și iaurt brânza dintr-un sandviș sunt suficiente pentru
un adolescent.

Bibliografie:

1. Dumitrescu C. : Cum tratăm excesul şi deficitul ponderal . Editura Medicală,

3
Bucureşti, 1974;

2. Gonţea I. : Bazele alimentaţiei. Editura Medicală, Bucureşti 1963;

3. Robinson Corine H. : Normal and therapeutic Nutrition. The Macmillan Company,

N.Y. 1172.