MIRCEA MUTHL LITERATURA ROMANA SL SPIRITUL SUD-EST EUROPEAN BDITURA min NERVA Bucuresti, 1976tonteazd, credem noi, in Une, Aici cuvintele ,taie un ‘gang Mind scoala autohtond de stil artistic, mat ermetismului si, mai larg, modernis- esc, nu poate fi infeles fara apelul constant Ja traditiile noastre rasiritene, indiferent ci doveanu, Ion Barbu, Eugen Barbu etc. ,,Po- imilor noastre“, ca sa-l parafrazim pe care-] definea in acest fel pe Ion bu inseamn& aventura multipla, dramaticé in Psectiune din sensibilitatea carpato-dundreana recupe f@ prin logosul artistic. Istoricul, met Si esteticul se impletesc in aceeasi dorinté de per entizare, de fiintare intr-o ,ultim&“ si miraculoas: Grecie. Iar ,Humorul balcanic“ este acela de fapt al spi- ritului romanesc ce nu si-a pierdut niciodata unitatea si integritatea spirituala sub cerul de ,mari melancolii* (V. Voiculescu) al Sud-Estului »Melanholia“ Princepelui »Princepele venea de undeva dintr-o departata insula greceascd, de la Paros, dintr-o lume a basmelor mri ce gindeste si ea ca 0 fiin{A vie in dogorile si racelile soare- lui“ In istoria balcanismului nostru literar el este cel din urma ,crai“ innobilat prin tristefe, iar blazonul su si al timpului ce-] domina e roiul de fluturi imensi, gal- beni — metaford exemplara a tragicului lipsit de sublim. sAripile galbene erau stravezii, ai fi putut vedea intepa- tura albastra a stelelor prin ele, dar in aceast4 frumu- sete totul se duse, la fel de incet, cu aceeasi tainicd mis- 276lumina‘, Valsul lui M j »Parcé. nemiseind pele se zidise intr-o rabdare fara glas*, tm u fantomatica cetate a lui Sefki (Em. Bucuts) uiese partiturile diferite p odia singulara meazi trecerea, istoria noastra résiriteana pri din vechile Invajaturi si imprecati : um si acordurile me" se rafineaza aici sul fluturilor le cro- emolate ale ,cintecului inevocarile actualului s col. Asemeni inorogului din Istoria lui Cantemir, domnul anariot este invins mai intii de singurdtatea-i covirsitoa- re, dar retorica primului se distileazd interior, in tm lanholia* Puteri pind la urma zadarnic’, ce se consumé ntr-o repetabilitate ritualica, Iarasi, ,deasupra minun. tei gradini izbucni un roi imens de fluturi galbeni, s tui, unsurosi, lovind aerul incins cu grele aripe* si in- cheind cercul fatal, pentru ca acesta si se repete apoi, la nesfirsit, incepind cu svonul ,ci pe la bariera Delea Veche intrase in Bucuresci si” un messer de la (Orient“. Cartea se incheie, nu si cintecul sau tulburé or, ce ne redescoperi la dimensiunea adevarata ,raiul Tbeteag* de la portile Orientului. ,Boala de voia rea“ e © alta istorie, secret si permanent, crescind — ca No floare neagra de tropice, plini de otrava si de miere* (Mateiu Caragiale) — in terenul fertilizat deja de sen- Sibilitatea mioriticd a nord-dunireanului. A trebuit sé ‘ina altcineva — foetusul Bizanjului disparut — pen- tru a strecura ,strigile“ disperirii, odat& cu forfa auto- Kratorului, acum parodic, Spiritu) polemic, corosiv — @i pe care Bugen Barbu fl continua — se incarcé afec- Tix, heliadismul stu de atitudine primeste nota fundamen tala culeasa din textul Eclisiarhului, din intelepciunea oste~ tite a Foletului Novel sau din viermuiala — in revers an He eiiess =segeucurescilor de odinioard, Documental qremii sint impregnate de atmosfera unici suplinind slipsa de gira spinérii epicd (Caietele Prince pelui). Me- Gievismul seriitorului din prin) nivel al parsbolei ro, manesti® nu este probat oare $1 de anularea — cu buni Sr 19 jearea noastr’i Du roman historique balkanique Ty cane CoriMcen, prezentatd u col de-al Ii-lea Congres, In- 7