Anda di halaman 1dari 8

GEOGRAFIE ŞI DIDACTICA PREDĂRII

GEOGRAFIEI

Prof. gr.I, dr. Dana Elena Coman

Student : Budianu Roxana Petronela (căs. Paiu)

Anul III, Grupa 2

P.I.P.P

2018
Conceptul de așezare umană

Așezările umane reprezintă totalitatea comunităților omenești, sate și orașe, indiferent de


poziția, de mărimea și de funcțiile ce le îndeplinesc. Așezarea umană poate fi considerată un
peisaj geografic integrată condițiilor naturale și sociale necesare existenței locuințelor, muncii, și
echiprii (alimentarea cu energie, apă, transporturi, comunicații, salubritate, etc.).

Conceptul de așezare rurală

Aşezările rurale reprezintă grupări de locuinţe şi oameni care îşi desfăşoară activitatăţile
pe un teritoriu delimitat şi a căror înfăţişare se schimbă în raport cu condiţiile naturale şi cele
economico-sociale. Faţă de oraşe, satele au o formă mai puţin evoluată de organizare a spaţiului
geografic, având o densitate mai mică a populaţiei şi a construcţiilor.

Termenul de localitate definește o așezare umană, rurală sau urbană, delimitat în funcție
de numărul locuitorilor, caracterul fondului construit, gradul de dotare socială, funcie, etc.

Comuna reprezintă o formă de organizare administrativ-teritorială ce cuprinde exclusiv


așezări rurale, mai exact sate, al căror punct comun este reprezentat de caracterul economic
unitar, social, cultural sau etnografic. În alcătuirea acesteia pot intra unul sau mai multe sate.

Satul este cea mai veche formă de locuire umană, ce prezintă caracteristici de ordin
etnografic, istoric, economic, social sau edilitar. Satul reprezintă grupări de locuințe și de oameni
ce își scot mijloacele lor de existență dintr-un spațiu social determinat (S. Mehedini).

La noi în ţară, urmele celor mai vechi aşezări rurale sunt cele de la Hăbăşeşti (cultura
Cucuteni), din apropierea Iaşilor (3100 - 2700 î.H.), aşezare fortificată cu terenul agricol în afara
fortificaţiei. În Antichitate, satul era forma dominantă de aşezare în bazinul Dunării. Populaţia
daco-romană se îndeletnicea, majoritar, cu cultivarea pământului de unde, se pare, că se trage şi

2018
numele de sat, dat aşezării rurale de la latinescul satus-um (arătură). Populaţia agricolă locuia în
sate mari, situate pe teritoriul coloniilor romane (pagi) sau în simple aşezări rurale (vici). În
cadrul satelor mari de pe marile proprietăţi, în centru se afla conacul proprietarului (villa rustica),
iar lângă el locuinţele pentru muncitorii agricoli. Asemenea construcţii s-au identificat la
Ciumăfaia în judeţul Cluj şi la Mobiţa lângă Sarmisegetuza.

Componentele habitatului rural

Habitatul rural presupune prezența unor componente de natură umană și teritorială. Cele
trei componente ale acestuia sunt:

 Vatra – reprezentată de intravilan, aceasta delimitând gospodăriile cu locuințe și


construcții aferente;
 Moșia (țarina, hotarul) - reprezentat de locul de muncă al locuitorilor, terenurile
agricole pe care aceștia își desfășoară activitatea.
 Populația.

Tipologia asezărilor rurale

A. După numărul de locuitori


 Sate mici (sub 500 locuitori) – 215 locuitori Aciuța (Arad), 191 loc. Joia Mare ( Arad)
 Sate mijlocii ( 500-1500 locuitori) – 1103 locuitori Adea (Arad), 1472 locuitori
Călugăreni (Giurgiu)
 Sate mari (1500-4000 locuitori ) - 2638 locuitori Dolhești (Iași),
 Sate foarte mari ( cu peste 4000 de locuitori) – 20256 locuitori Florești (Cluj),11051
locuitori Tomești; 11971 locuitori Holboca, Belcești ( Iași).

B. Tipuri de sate în funcție de structură:


- Satul risipit:
Gospodăriile sunt despărţite una de alta prin teren agricol, foarte dispersate între
ele, uneori la distanţe foarte mari,chiar kilometri. Vatra şi moşia se suprapun.Sunt
valorificate păşunile pentru creşterea animalelor . Acest tip de sat predomină în
zona montană (exemplu:Vărbilău -Prahova; Dealul Geoagiului-Arad; Cârlibaba
– Suceava).

2018
- Satul răsfirat :
Are gospodăriile insirate de-a lungul vailor sau a drumurilor având de regulă un nucleu
într-o depresiune. Gospodăriile sunt despărțite de livada sau o plantație de vie sau alte
terenuri agricole, pășuni. Acest tip de sat se întâlnește în regiunile subcarpatice, podișul
Sucevei și marginile Depresiunii Colinare a Transilvaniei ( exemplu: Doftana -Prahova).

- Satul adunat ( în regiunile de câmpie și depresiune) :


Case foarte apropiate una de alta, cea mai mare parte a terenului agricol se află în
afara vetrei satului.Vatra este foarte bine conturată de moşia satului. Acest tip de
sat este întâlnit mai ales în zonele de câmpie şi de podiş (exemplu: Berzovia-
Caraș-Severin; Jina -Sibiu, Cerna –Golj).
C. Tipuri de sate după formă:
 Sate cu formă neregulată – Voinești (Iași), Geomal (Alba), satele din Comuna
Ileanda ( Salaj)
 Sate cu formă liniară – Curița (Bacău)
 Sate cu formă geometrică ( dreptunghiulară, poligonală) – Livada de Bihor ,
Palota (Bihor)

Funcţiile aşezărilor rurale

Funcţia specifică satului este cea agricolă, care se diferenţiază, de regulă, prin ponderea
valorică a culturilor de câmp - cereale, plante tehnice ş.a., a ponderii pomiviticole sau
zootehniei.

Vasile Cucu (1995), a stabilit în funcţie de structura socio-profesională a populaţiei active


corelată cu valoarea producţiei, poziţia geografică şi volumul fluxurilor de navetişti, patru tipuri
funcţionale de aşezări rurale:

a) Aşezări rurale cu funcţii predominant agricole (peste 65% din populaţia activă ocupată în
agricultură şi o valoare a producţiei agricole mai mare de 70% din totalul producţiei
globale a aşezării respective), cu subtipuri distincte:

2018
- aşezări agricole, cuprinzând profilele:
 cerealier şi de creştere a animalelor,
 legumicol,
 viticol (peste 15% din suprafaţa agricolă este ocupată cu viţă de vie; exemple
reprezentative: Jidvei (Alba), Jariştea (Vrancea), Ostrov (Constanța), Niculiţel
(Tulcea), Cotnari ( Iași) etc.);
 de creştere a animalelor (sate montane);
- aşezări rurale cu activităţi meşteşugăreşti sau industrie mică şi artizanală ce
valorifică unele resurse locale de materii prime pentru aprovizionarea populaţiei cu
articole de uz casnic şi gospodăresc, ţesături, confecţii, produse lactate, semipreparate .:
Tismana (Gorj), Şieu (Bistrița-Năsăud), Vereşti (Suceava), Corund (Harghita) etc.);

b) Aşezări rurale cu funcţii predominant industriale, a căror populaţie activă în proporţie de


peste 65% lucrează în industrie, iar valoarea producţiei industriale depăşeşte 70% din
producţia agricolă. Reprezentative pentru această categorie sunt următoarele subtipuri:
- aşezări rurale cu industrie extractivă (cărbune, petrol, gaze naturale, minereuri, roci de
construcţie), cum ar fi: Greci (Tulcea), Turcoaia (Tulcea), Ghelari (Hunedoara), Ruşchiţa
(Caraș-Severin), Finta (Dâmbovița), Măneşti ( Prahova)etc.;
- aşezări rurale cu industrie prelucrătoare a materiilor prime agricole sau minerale, cum
ar fi: Bucecea (Agricole), Băiculeşti (Argeș), Valea Roşie (Călărași), Topleţ (Caraș-
Severin), Mâneciu (Prahova) etc.;
- aşezări cu industrie extractivă şi prelucrătoare, cum ar fi: Suplacu de Barcău (Bihor),
Chistag (Bihor), Hoghiz ( Brașov), Pădurea Neagră (Bihor) , Doaga (Vrancea)etc.

c) Așezări rurale cu funcţii mixte, în care activităţile agricole şi neagricole deţin ponderi
aproximativ egale (între 35 şi 65%), având ca subtipuri:
- aşezări rurale agroindustriale cum ar fi: Floreşti (Cluj), Baloteşti ( Ilfov), Leşu (Bistrița-
Năsăud), Margina (Timiș), Brăneşti (Ilfov) etc.;
- aşezări rurale agroforestiere asociate frecvent cu prelucrarea lemnului (Gălăuţaş
(Harghita);

2018
- aşezări rurale agropiscicole (prezente în Delta Dunării, Câmpia Transilvaniei, Câmpia
Moldovei, Câmpia Crişurilor.);
- aşezări rurale agricole şi de transport: Apahida (Cluj), Ciceu (Harghita), Vinţu de Jos
(Alba), Dragalina (Călărași) etc.;
- aşezări rurale agroindustriale şi de servicii, având sub 15% din populaţia activă ocupată
în sectorul terţiar: Pătârlagele (Buzău), Vidra (Ilfov), Cacica (Cacica), Marginea
(Suceava), Turceni (Golj)etc.
d) Aşezări rurale cu funcţii speciale:
- aşezări rurale turistice (peste 25% din populaţia activă este ocupată în servicii, alături
.de funcţiile agricole, forestiere, industriale): Bodoc (Covasna), Bilbor (Harghita),
Homorod (Brașov), Moneasa (Arad), Bazna (Sibiu), Agapia (Neamț), Săpânţa
(Maramureș) etc.
- aşezări rurale piscicole şi turistice, frecvente în Delta Dunării, Costinești, Vama Veche.

Modernizarea satelor

Efecte negative ale modernizării aşezărilor rurale :

-dispar casele vechi cu aspect arhitectural tradiţional

-depopularea satelor

-teren agricol nelucrat

-dispare portul popular tradiţional

Efecte pozitive ale modernizării aşezărilor rurale:

-străzi pietruite sau asfaltate

-locuinţe transformate sau înlocuite cu unele mai mari şi din materiale mai rezistente

- locuinţe dotate ( apă curentă,canalizare, încălzire centrală) radio, televiziune, internet.

2018
Probleme ale aşezărilor rurale : inundaţii, eroziune, alunecări de teren, poluarea apei, solului,
aerului, depozitarea neautorizată a deşeurilor, defrişări.

Aplicație:

Clasa: a IV-a

Tipul lecției: predare- învățare

Etapa lecției: asigurarea retenției și a transferului

Strategia didactică:

Metoda didactică : exercițiul

Mijloace de învățământ: hartă mută

Copii, astazi am învățat despre așezările rurale. În continuare vă voi împărți o fișă de lucru în
care aveți harta mută a țării nostre, voi trebuie să precizați unitatea de relief și să numiți tipul de
sat corespunzător acesteia.

2018
2018