Anda di halaman 1dari 7

Alcadiene qi alchine

l.ln molecula izoprenului, raportul leglturilor o:n este:


A.l:4 B.4:l C.2:l D.6:l E'5:8 litri
a 0,6 moti din aceasta se consuml 0'5
2.Care este alchena cu formula moleculartr c6H12 dacl pentru oxidarea
solufie K2Cr2O: de concentrafie 0,8 M (in prezenfi de acid sulfuric)?
D.2' hexena E'3'3-d imetil- l -bute na
A.3-hexena B.2,3-d imetil-2-b utena C.i-metil-2-penten a
pot tla la oxidarea cu K2cr2o7/H* compui carbonilici
l.cite diene alifatice cu lbrmula C5H3
A.0 B.l c.2 D.l 8.1
{.Cili derivali cu formula C.HsCl2 dru prin dehidrohalogenare t'3 ciclopentadiena:
A.l 8.2 C.J D.-l E.5 maximl de agent oxidant (Kmnoa/H2SO1)
5.Cea mai simpll dienl care la oxidare energici folosegte o cantitate
9i

formeaztr un singur compus organic este:


A.butadiene B.propadiena CI2,4-dimetil-2,3-pentadiena D.2,3-dimetil butadiene
E'izopren
6.Referitor la cauciucul vulcanizat este corecttr afirmafia:
B'Este foarte plastic
A.ln cursul vulcaniztrrii se formeazl punfi C-O-O-C intre lanfurile macromoleculare
107" sulf numegte gutapercl
C.Este solubil in hidrocarburi. D.Cauciucul cu se
de sulffolositl
E. Proprietilile fizice ale cauciucului vulcanizat depind de cantitatea
T.NumIiul total de hexine izomere ce pot reacfiona cu sodiu este:
A.l B.2 c.J D.,l 8.5
g.Un copolimer obfinut din doi monomeri in raport molar l:l formeaztr prin oxidare cu K]\'lnOa in
mediu acid numai
acid 3-metil-6-ceto-heptanoic. Cei 2 monomeri sunt:
D.izopren 9i propenl E'butadieni 5i
A.butadieni 9i eteni B.butadientr 9i propentr C.izopren gi butentr
buten i
g.Numirul de izomeri geometrici ai compusului 4-metil 2'5-heptadieni este:

A.l 8.2 C.3 D.'l E.6


I 0.Este corectl afi rrna(ia:
A. poliacetatul de vinil con{ine 58'5lJ% carbon
de etiliden
B.prin reac{ia ncetilenei cu HCI in raport molar l:2 se lbrmeazI clorura
C.prin antonoxidareir propenei se obIine acidul cianhidric
D.prin dinrerizarea acetilenei se formeazl butadiena E. vinilacetilena are NE='l'
I l.Cum se recunoa$te mai ugor acetilena ?

A.cuap:ldebromB.cureactivTollensC.cuCu(NH3)2ClD.Cusodiu.E.Prinaprindere
unui catalizator de:
l2.Hidrogenarea vinilacetilenei la butadientr se realizeaztr in prezenfa
A.platini cu slruri de plumb B.palarliu cu slruri de plumb c.Nichel D' oxid de cupru E' Argint
lJ.C]areclintreafirrnafiilereferitoarelaacetiluratlecupruestefalsl?
A.seob(inecaprecipitat,insolufieapoasl,dinacetilenlgiclorurldiaminocuproasl
B.incIlzitI in stare uscatl sau lovitl, explodeazl violent'
de aptr hidrolizeazi
C.acizii tari o descompun regener6nd acetilena D.in mare exces
E.servegte la recunoagterea calitativtr a acetilenei, in antestec cu alte gaze.
un alcool nesaturat, atcoolul propargilic
l,l.Din reacfia dintre acetilenr gi formaldehidr, in raport molar de l:i rezulttr
cu structura:
C-CH: B.HC = C-CH2-oH c.cH2= cH-cH2-oH D.cH2= c = GH-OH
E'CH2 = C(OH)-cHr
A.HO-C =
l5.Dinl60mgcarbidseob{in4.t,8mlacetilenl.Puritateacarbiduluieste:
A.'70' 8]50 c.80' D.85% 8.95'
l6.Prin adif ia apei la fenilacetileni in prezenla HgSOI;i H2SO1 se forme.aztr:
I'enil-vinilic
.\.1-l'eniletanol B.2-l'eniletanol c.acetofenonrl D.benzofenona E.alcool
lT.Sunt corecte afirmafiile de maijos, cu excep{ia:
A.lzoprenul lace parte din categoria alcadienelor cu duble leglturi
conjugate B'Forma cis a poliizoprenului este
denumit[ gutapercI C.Propadiena con]ine duble leglturi cumulate
E'lzoprenul este izomer de funcfiune cu 2-
D.Cu bromulin exces l,J-butadiena formeazr 1,2,3,4-tetrabrombutan
pentinal8'Afirmafiacorectlrlesprereacfiacloruluiinexcescuacetilenl:
A.are|ocinlazlgazoas5BesteputernicendotermlC.seobfineteflonD.Seobtineclorurldevinil
E.in solvent organic se obfine 1,1,2,2-tetracloretan
puritnte 99olu necesari pentru
19.152 g de vinilacetileni 9i diacetllenr confin 5,26%hidrogen. lllasa de sodiu cu
neutrllizarea amestecului este:
A.162,6 g 8.69 g C.69,69 g D' I l6'2 g E'l l5 g
20.Compusul C6Hs0 poate avea in moleculi:
C'patru atomi de carbon ter{iari
A.numai atomi de carbon secundari B. trei atomi rle carbon cuaternari
atomi de carbon sp E.numai atomicle carbon secundari 9i unul
ter{iar'
D.trei
CG
2l.Sunt corecte afirmaf iile:
l.alchinele pot prezenta izomerie de constitufie 2.alchinele
sunt izomeri de funcfiune cu cicloalchenele
alchinele propinl se ob(ine propannl
3.alcadienele au aceiagi compozifie procentuall cu 'l'prin adi{ia apei la
22.Pot polimeriza in pozi(ie l-;l compugii:
l.butadienal,f2.J-rnetil-1,2-butadienaS'l,J-hexadiena4.2,3,;t-pentatriena.
confine:
2J.llidrocarburl Cr,H3 cnre la oxidare formeazi acicl acetic 5i acid dicetobutiric
2.2 carboni cuaternari 3.2 carboni prirnari ',l' 2 izomeri
geonretrici
1.2 carboni ter{iari
2,l.Formula brutlC5Hs corespunde la:
l,gutapercl 2'izopren 3.cauciucnatural'1'nretilciclopentena'
25.L.ln copolimer butadieni-izopren in raportul molar
2:l tli la oxidare energictr urmltorii compugi:
succinic 3.aci6 2-ceto-pentanoic 4.acid 4-ceto-pentanoic'
l.acid J-ceto-pentanoic 2.acitl
26.Despre obfinerea acetilenei sunt corecte afirmafiile:
2'temperatura de reacfie este >13000C'
l.in reacJia 6e formare a unui mol de C2H2 se obtin 9i 2 moli de H2
3. reactia de obfinere este exotermi'
,l.reaclia de hidrolizrl a carbidului este puternic exoterm'I
2T.Obfinerea acetilenei din carbitt se car2lcterizeazl prin:
l.este un process exoterm 2' in carbura de calciu apar ioni de clrbon
cirbune la 25000C'
J.crrbi6ul dI reacJie de hi4roliza .l.carbi6ulse obfine din var stins 9i
obfinerea reactantului necesar prepariirii acetilurii cul)roase se folosesc compugii:
28.Pentru
blAnd
l.sulfat de cupru 2.clorhidrat de hidroxilaminir cu rol de reducirtor
S.solufie concentratl de :rntoniac 4'apI distilatl'
29.Sunt corecte afi rmaf iile:
l.acidul clorhirlric regenereazi acetilena din acetilura de cupru' 4.acetilena este insolubil:1 in
2.acetilura de cu este un precipitat rosu 3.acetilena are o structurtr liniartr

conjugate, in raport molar l:1, rezuttr un compus care confine


5lToclor' Diena poate fi:
,dB?," crorurarea unei diene
l.l,l-hexadien a 2.izoltren3' 2,4-hexadiena 'l' l'3-pentadiena
rezulta:
Jl.La oxidarea 2-vinil-1,3-ciclopentadienei cu K2Cr2O7/ll* poate
l. acid vinilmalonic 2.acid cetonralonic 3.acid cetosuccinic 'l.acid malonic'
J2.Sunt adevlrate despre reacfia Kucerov afirma(iile:
l.produgiidereac(iesuntcetonecuosingurlexcepfie2.esteoreacfiedehidroliztr molecule nepo^lare
J.heterontomuf .rt. rrirrri,lirnt rlr' 'l.produgii de reac(ie sunt
propenl cu volumul de 50"1 tlnis este oxidat cu o solufie de KmnOl 0'4lvl rezultind 26'l g
3J.LJn arnestec de ltropan 9i
precipitat brun NI11,;55 g)- Amestecul pt-opltl o propenl conf ine: .
.:i
l.,l: I (rnport rrrolar) 2."'80'/" propan 3' 20 propentr 'l' l:'[ (raport molar)
3d.Sunt adevlrlte despre acrilonitril afirnra{iile:
l.azotul este hibridizat sp 2'are cifra de nesaturare 2
la acetilenii '1. se
poate obfine prin amonoxirlarea metanului
J. se ob(ine prin adifia n.i,trlui cianhidric
J5.Sunt reacfii de adi(ie:
t. alchene cu O, in prezenfa Ag 2' dimerizarea acetilenei
3.polimeriznrea etenei d' vulcanizarea cauciucului
l6,Dintre acetilurile de maijos formeazl acetilenii prin hidrolizi:
de calciu il'acetilura de cupru'
l.acetilura de sodiu 2.acetilura cte argint 3.acetilura
JT.Sunt adevirate despre cauciucul natural afirma(iile:
l.are formula moleculartr (CsHs)" 2.c:ruciucului natural ii corespunde izomerul trans
plastomer
i.i, IOOoC in absenfa "..riri formeazl izoprenul ,l.cauciucul este uncaracteristici:
prezinti urmitoarele
38.Atomii rle carbon ai triplei leglturi din alchine
orbitalilor din legrturao este digonalr
l.cei patru orbitali au a..irgiiormr gi aceiagi energie 2.simetria
4.unghiul orbitalilor de legiturl este de 1800'
J.forma orbitalilor din tegirtura o este bitobare siiletricl
i funcf ie de.:,
Jg.Prin adifia halogenilor la alchine se obtin produgi diferif 4'catalizatorul utilizat
l. naturr halogenului 2. natura alchinei 3. raportul nrolar halogen/alchini
{0.Adi(ioneazl la alchine:
l.iodul 2. bromul 3.fluorul 4'clorul
,.;:;':;,iT:tpozitie ai butartienei se tteosebesc prin tipul de hibridizare al atornilor de carbon, deoarece hibridizarea
etc')
depinde de natura atonrilor de carbon (primar' secundar'
polimerilor liniari tle la 1,3-diene se ob{in intoldeauna acizi rlicarboxilici deoarece polimerizarea are loc
2.prin oxiclarea
nuntai in pozifie l"l. j- ^..rr (J0-;10%)
/rn rnol\ perntite
mare cle sulf ^arnrira fifortnarea unul num:lr
LEbonita este un protlus cu rigiclitate mirre, tleoarece cantitlltea
folrte mare rle punJi de hidrogen intre macronrolecule' "alil"
pozifii ce
pentru cr in structura nracromoleculelor existr
5.Expus ra aer cauciucul se 6egradeazr prin autooxidare
rlau reacIii de substituJie.
doux substanJe tautomere' deoarece ele au
6.Alcoolul vinilic, oblinut prin adi(ia apei la acetileni, Si acetaldehicla sunt
cifra de nesaturare egall cu unu'
alchine cu reactivul rollens este insolubil in apr deoirrece
T,precipitatul rogu vioret care se ob(ine in urma reac(iei unei
legltura carbon-argint este covalenti'
ca acetilena o scoate din sarea sa'
8.Carbidul hidrolizeazh deoarece apa liincl un ncid mai tare
9'lzoprenulirrepunctulclel.ierberemaimicdecf,tizopentanuldeoarecepunctuldel'ierberescadecucre$teret
deoarece adifia se face la capetele sistenrului
,r:?l:li::,:;. formeazr, prin adifia bronrurui, 1,6-dibrom-2,4-hexadiena,
co nj u gat
.-

Tcst an 9i Proteine

arc acclagi corllintrt procentual cle c'' H'


o 9i N ca tripcptidtrl
r c:,[.sai,,,r. tripepti<Jeie .rixte urmltoarc
sirnplu alanil-alanil-alan inil?
A. glicil-alanil-serinl ti glicil-valil-valin[ C'glicil-glicil-valinil
D.alanil-alanil-serinl E'glicil-glicil-scrinr.
sLrb lbrnra:
I=l)' acidul asparagic cxistft
2,irr solulre p,.,t.rnic acidil (pl

A wa, Cl{-
HO@- CH2- *-
@Ot-l B -OOC- CH2- CH- C@H

i*, In'
C HOoC-CH2-CH-C@F1
-lL D -occ-cHz-cH-coot-1
NHi N H3*

.E -OOC -- Cr12- CH -COO-


kHz

tnccliu puternic bazic (pl l= l2), liz-ina


existil predtlnlinant ca:
i.in
A CH2-(CHz)s-CH-CooH t ?n'-(cH2)3-CH-CooH
rlll NHz r''Hz *NH3
NHz
(CH2)3- *-
C CH2 - (CHz):- CH - coo- ' ?n'- ?'-
[n, *[ns NHz NHz

. ?*, - (CH2)3- CH - Coo-


*I\H: *NH3
unei proteinc la pl [ = 7 cstc:
.1 ",'' - prin
,\rninoaciclul carc contribuic radicalLrl sllu la incllrcarca e lectrictl a
A.valina
'-
n'glitinu C'alanina D cistcina E liz-ina
prin dccarboxilarca:
5.AcitlLrl gatntna-atllino-bLrtiric rezulti
A.acidtrluiaSpalticB.valinei(].scritlt'iI).acidultliglutamic[.cistcinci
(r.N u prczintil activ itate optictr:
acid dc neopcntil
n,:-rnctit_plnionurur Il.alanina c.sullatul
D.gliceralcieltida Lr'acidul lactic
7.Ccl nrai trgor reaclioncaztr cr'r I lCl:
A.ntctilantina g.t"if i"t C'difenilanrina D dirnctilanilina tr'dictilanrina
S.Ccr,olrrnlcleaer(c.tr.giaerulctl20okoxigcn)estcllcccsarp:nt,1^.oxida48,7.5kgbenzcnla500"C
ranclarnent de 80%'l
\'.O,'l Ce carltitate ac p'otl"' clercaclie.sc oblinc la
A.il519i49gBi15rrr9i49kg-C:::rni9i49kgD'3l5nrr5i5ttkg
t: 252 rrrr 5i 72"5 kg
nunrai din anrinoaciclul:
r artr.cbui slr fle oonstituiti
9.I)cttttrtaaleaunconlinutntaxitncleil'/ot'oln'olelnAalu'ct)ulsilllu.LUrr)Lrtlrrror
A.lizinxi}.aciclgltrtanricC.u-alarliniiD.glicocol[l.aciclasparaetc din tlc vinil
pentrLl a obline i0o kg copolinrer lirrrrlat
clorLrr'11
It).Cantitatca cle cloruril cic vinil necesarai
;iacetatclevinil,gtiindcdceidoinronontcriseatltrinrapofiniolardel:2cstc:
A.0.(r7 kg 8.0'80 kg C'0'75 kg. . D 0'95 kg ['0'15 kg
L,n a,rcstlc ce conIinc lizil-glicinl'
scril-
ILl)ri. lrirlrolizir l)arlialn a u.ui pentapcptid sc tirrmcazil
cstc:
valinli, valil-lizinl 9i valil-valintr Pcntapepticltrl
n lizil-vaiil-glicil-valil-scrina Il.seril-valil-valil-lizil-glicina
C valil_liz.il_ialil-seril-glicina D,scril-lizil-liz-il-valil-glicina
E.lizil-glicil-valil-valil-serina
in mporl nrolar l:3 in prczcnla ttntti catalrzrto*111.:t'prodtrsLtl
l2.Acetalcichida gi lbrnralcichicla reacliorreiv:1 rcacJiolla cu Lttl ntttllitr
proius,'rl rezultut irt urttla retiuccrii poate
rezultat este sullr.rs rlecluccrii. I.Jn rnol dirr
cu:
rrraxinr cle rnoli de anhidridii accticd cgal
A.l tl.2 c'l D.4 ll.nici unul

I 3 I zonrertrI glutarni l-aspuragi I-glicil-glicinci.cstc:


"A.aspalagi
l-gl ic i l-asparagi l -alan ina I3,asparagil-glutarn il-alan il-va iina
t).glutarni l-val i l-asparagil-glicina
C.glLrtanl il-alarr il-glutam il-alart ina
L.asparagil-asparagil-alarlil-alanirra
lz1.l(cprczintI un procitrs de ctlndensare
crotonicl: r=\
c HzN -1al!
\\--,,/ ",'-((
I \v/
))- N,cr32
r/^\
t(tL )
/ \,
(( ,,cHo t rucH:cri-cH2-cHo (vA
\!-//
t-
Noz
)FCH:c \
Lnl >,
Noz
fK
.crr.
clll

/F\
D (|FCH.- E. CH3- CH2- CH: C- CH2- CHO

\v/
/aA cHl
Noz

5.(lare ditrtrc Ltrtritrtoare le percchi de


derrurniril" ::t:
1 ::i:t:1,1
B.acitl arttirltl brrtandioic - acicl u-arltirlosLlccIIilc
valinlf ilcid o-alninoizopcntanotc D.cistcind - acid u-aln illo-B-tioProPionic
C.acid glutarrlic - acid []-anrinoglLrtaric
f-.r.rini' ac i(l (r-arlr ino-[]-h idrox ipropionic
I6.Sc tiil trirLrl ile trarlslolntlri:
,tttt, , O ,\'t( ) I ! litt ! ti\i ol ) I - I I l Jr nB\ > L)
l/,s(). (100('( - tl!)t
|' bu ltrn ol
tr J
4
Il.l,2-dibrombutan C.2-blorlbutan
Substanla I) este: A. l,l-dibronrbutan
E,l-brombtrtan
D.2'3-dibronrbrttan
I 1,175 g alrcstco ..,i,t acetic $i acicl tricloracetic carc cstu
J,i,,;;;;l;,1'd.
l7.Se consiclerai va ticulraliza anicstecrrl..inilili-dupi
cu volunrul de 600 .,r, ,
conccntralia Lrnei solulii de NaOll 'u"
h.idroliz"[']
A.1,66 M 8.2,5 c 0'2 N
D'0'5 M E'0'3 N N.
lS,NtrrrrlrrrrlderripepticlelliiXtcCarcdaulahiclroliz-irlisintrgicr-alanin[,esteegal.ictl:
Ai 1l'1 c5 ..D'6
"'9
cnunlLrrilc cu cxccplla:
l9.i{e te ritor la ittllilroaciz-i sr'llll corcctc
an,ino.ciz-iror esre .lll,ll,li:.,g.,. organisr, sub lbrr.i*rc
t li]]lilillili Hill'il..:;lllll",ll,,,,,-,',,rrii
C arnirroacizii naturali sullt o-alnlnoacll-l
tlrcc sall acicl uric
rezult/ind ur.rltorit
t).aciclLrlo.atttilrobcnz,cticcstcl'lI]u,uinnu.i.i.o,ortlaticE.serirlitcon!ine50,5.7oO
l0 aiotnicic carborr::::^tl,l"t hidrolizci'
10.U. a,esrc. a. p.p,ii..are.u,r1in cate care intra i'conrpoz-i1ia arrestecului artcrior'
rrrrri.ouciz-i irla, gli, val. Nu,rlrul nraxirn dc pcpticre r)ot
cstc: (. 12 D I-]
A 6 tl lo , ",1,0 de la cl-l'q 9i restul reactiviior
cle acr-'til pornind
I l.Nurniir.ul rrini.r cle r.eaclii .cccsare sintczci clo.trrii
lurrorglttt ic i tlecesari cstc:
A.3 Il.4 D6[7
c5
22.t..,steamilloacitltttotroanrinodicarboxilic: t:.,^ D lizina
r-rri-,inn E acidul asparagrc
A.acidul arltt'anilic U ti"tino
C'valina
afirnta!ii cste incorccttr:
-' -n clintre urniiltoarele
ll.Carc
aninlal nu poate depozita protcinc
"rg.,iisrllulica cea,rai irnporta,tl a protei,clor estc spcciiicit.tca
[].caractcris(
(].llccaretttaCromolecrrlllcleproteintrestcalcitLritildin50pa,,Il?..10.000deo.aa
din substanlc anorganlcc
il ,,nr,,i 1i arrirltalcle pot sintetiz'ar llroteinc
cr:ltrlclc vii
I nu.i.op,u,.idclc sc glsr"sc itt toittc
2-l liibrinogeItul estc: C.o protcintr flbroasii
acid in aph
i :'l,ll:Jli;1',ll,l'l'oliil'i",,,0,,?,\'i'.;'X"':-l: i.:.l,l,lil'l;;;;';;'it;sorubirii
la rlcnaturarea proteinelor este
corecttr:
15. Ctare clintre alirnrui;il;;;i;;i;";,c
irctivitatea liziologicil specifici
n.pritl denatl,ro,e p'utti"tle i5i pierd
ll.clcnaturarcll cottstl irt rtlperca uno'
ttgltt''i'tuuutt"tt"ai'' interiorul tllacroniolectrlciprotcicc
(l.tle natttlitreit sstc intotdcirrrna re versrbilll i icc
lbrrlre i spalialc A lnilcrolllolectile llrote
l).tlenatuftrr.cl.r t1u prcstlptlne rlroclillcarca
il.aciziitarintrllloclillc[lilrrllasplrlialiiaprotcinclor
CC

26.tielcritor la lizintr stlnt corecte afirnratiile: poate cnn.r:nsa


1 -a nnore condensa cu acidul gl
aciclul glutanttc
2 arc caracter trnttoter 3'se
Lcstc un antinoacid natural
J.rtPltliltc serici l)
t' z.ei'a di,i porur.b i r,iosi.a di,, r,u;chi
4.keratina tlin Plr
?:lilJili;T,,1tli:""'2 alirnraliile:
lli. llcleritor la anrinoaciz-i sttt'tt ittcorccte
l.i)-alanina cste un anrinoacid "oull1l,-^ rcacltot reazd cu bazcle
tbrmancl catiotrttl
tttrui atninclacicl tnonclanlino'rnonocarboxilic
l.anltlonul formeazd tc(butil-arnina;
3.valina prir'4..,,tt"'-ilare
anrinoaciclului;
oblir prepondcrcnt crcri*r1ii i':
ca e
u.,..",. se
,,lltlllj:::ll:ll::,.;ll,flli:l':";:l:l]ffi':::Xlll';
X.1,,' '
:c gi'l)c)tc llc ttuclctrl rtt't'tttlttic:
: r' poz-i1ia'1; 3ln pozilia 5;
,.,i 4'in poz-i1ia 6'
, 1l")U'tl'
'' p-alarlinii sunt ittcorcctc alinnaliile
:

.10.1(cl'critor la glic<lcol 9i
uctivitlttc ttptic[;
Ltrnlbclc substarlle prezirrtl pritnare ;
2.1lrin clecarbt.l*ii;;'*' arrlbe
lc substanle l'onneazl amitre
4'aLr caractcr atnfoter'
glscsc i"
3.sc'
t.lia'otiinttit f 'ottitt;
"1;;t;;tuii"
32.Confin un radical hidrolob: aspartic 4'cx-alarrina'
l.seritra 2 valirra 3 aciclul
r, prt.o tr'- prefarat in laborator
pri. rcaciiilc:
liz.ine i sc ob1inu,,,,,;;.,;,r;;:';
rr r)ri, decarboxirarca
2FZ PZO-s

1 NC- QH2)2- at 2. H2Noc -1c12)n- coNH2 -+-


?r,,.
;'
3. Cllr- 1C-112)2- ('l {2 ^' '*4NZ
t- l-
Cl
4NC-(CH2)3-CN--->
cl
sutit corcctc a{irlnlrliilc:
lJ.l{ctcritor la hcteroprote itte
ttt'i''''p"'lt p'o'tttit'r1c1st11ri dc rrcizi nrrclcici:
l lipoProte iticft lr"
prt)stctitil rusturi de glucidc;
l.glicoprotcicittt tt' ttig' t'par c I csturi dc zlrllaricle;
g':u1"t'! p''"tticit
3.ttttcle oprotciOtlt "u'ti
i;;;,;i,. prostcticc strnt de naturf, neprotcicll'
sunt 0orcctc alirnraliilc:
l-r.l{ete I itor Ia pcpticlLrl scrit-cisteinil-glicinii pcptidicc;
i.conline doi atortri tlt t"'bon
asi"tet'iti; 2'corrlirre trci lcgitturi
arnino libcrti 4'cste un dipeplid'
l.serirta di,,
't'utt"u't;;;;;nt'ta strnt corecte atirnreliile:
36.irr legltrrrl'r cu acidul B-arrrinloglrrtaric carbon asinrctric;
Lsc trlrlillc prirr hidroliza
protcinclt'r; 2arc tttt atont de acidul glutrnric'
4'este izottrcr ctr
Le stc iz-t)rlcr tu
"itiu'in'1";;;itt
clesprc cistcintr
-r7.,\linnaliicorcctc ^2 cstc arttitloacidul
.. -.:...-,,,.i,r,,1 l-:rrnirrrr -tio-
2-arnirto' f3-tio-propattotc
I este Ltrl L'-irrrtinoacicl' i i;'i''l t-i*"rt"r^o-,1:Yttt't'
c')urdirr.ti\ '1'
\ r.r I,il r i urr. u ::rrciur ncgrlt.ivll: p'in conrpu;ilor carbo.ilici
nu'pn'li oblinLrli
de Ilrai .io' "tiutttta
rri...rc di.r.c cotrptrlii
co resil Lrrl zilttlr i'l
'idr.rilici
l((-ll,)t(l(oll):21C'llr):llc(oll)rl(l"l'l'itcl:rrs)1tl].1:4'C('l-ts-l'lc(oll)(crll")'
percc'i cic cotttptt}t :

I t). ('orrstitu ic iz-onrcri Jt' Lt"ttf ii' nt urttl?ltoarelc


2,alcoolul alilic 5i acctona;
l.ciarlattrl d. a,,r.,u,.Iiu 9i u,.ca;
I.u-alanina 9i 2-nit' t'i"p"nul;
{ lnilirrir 9i bcnzoil anilirta'
giicil-..r-irlrrrrii-vrrlil-suri,'''i:
I I (':rrc rii,c,title ;.,;l''-,i';'; ta tiittrotizr
"t' 3 glicil-valina; 4 o-alanil-valina'
Lglicil-scrirra; 2t;t-alarril-scrina; .l', gr,u;;il-si;i;",
sc cotrde nsez-c cr'r:
rl a lirr.ra ," aip.i,ri..i iru,,,., ililli',*Hsr
l ,r rtlirrr,
'Jrrrru ) glicil-glicina: j s('nl

t'
croru*r dc ,.'rcnir,rnro,:.,
t'''u"" dc trcrtzc t'rirrz. titr
i:,,:;.)J,l';]-:J,,1lllltiJll,,,,.: r .1 l]:]:i:1,
la protcinc sLlnt corccte alirnraliile trrrtlltoare' cu exceplla:
{-l.l{e leritor
in aptr 1i solu!ii de e lcctrolili;
l.protcinclc globr'rlirrc strnt solubile
enziniatic;
2.protcinclc rrtr pot lr hidroliz'atc
rcz-ultn ull alllcstcc dc u-artrinoacizi;
3.prin ilitlroliz-a prote irte lot
prin scittdarc heterolitici Iipide'
J ttttclt'oproteidele eIibercltzl
.1 5.( onlirl atonri tlc carbon
asinletric: .r ,,li
l tr-ltlattilta l scritlit i liz-inaglicina 'l
Compugi naturali

soluJie KOH 0,75N. Se cere concentra{ia in rnoli/litru a


l.Care pozilie din B-fructofuranozd nu poate fi acilatd cu
clorurd de acetil? A.l B.2 C.3 D.4 E.5 soluiiei acide qi formula aciduluio gtiind c[ la analiza
2.Celuloza are: A.caracter slab reducdtor chimicd a 0,20 grame de acid au rezultat 0,352 grame
B. caracter puternic reducdtor CO2 9i0,l44grame H2O
C.caracter slab oxidant A.l mol/litru;H-COOH
D. caracter puternic oxidant E.caracter neutru B.2 moli/litru ; CH:-CHu-COOH
3.Cantitatea de amestec niffant format prin amestecarea unei
C.2 moli/litru ; CH:-COOH
solLrlii de HNOI cu concenffalia de 63Yo 9i a unei solulii de
D. B.1 mol/litru ;CoHs-COOH
E,.3 moli/litru ; CH:-COOH
HzSO1 cu concentratia de 98oh necesar6 transformirii a 2
rnoli celulozd in trinitrat de celuloz6. daci rapoftul nrolar l2.Referitor la glicogen este corectd afirmatia:
dintre HNO./H2SO1 este de l:3 9i HNOI se consunld integral, A.este un polizaharid cu rol de rezervd pentru plante
este: A. 400 g B. 800 g C. 1.200 g D. 1.600 g B.se sintetizeazd in ficat
E. 2.400 g C.are structuri asemdndtoare cu amiloza
-1. Referitorla zaharide, afi rmalia fficorecta este : D.prin hidroIizi enzimatici formeazd B-glucozd
A.glucoza reac{ioneazd cu reactivul Tollens B.zaharoza E.are structurd fi liformi
reactioneazd cu reactivul Fehling C.glucoza 9i fructoza l3.Anomerul cr al glucozei se aseamdn6 cu anomerul B prin:
fbrnreazd cu clorura de acetil esteri pentaacetilati A.pozilia hidroxilului glicozidic
D.atdt glucoza c6t gi fructoza pot adopta formd furanozicd B.dizaharidele formate prin condensare
gi piranozicd C.punctele de toPire
E.arnilopectina este alcituitd exclusiv din a-glucoza D.cristal izarea din solvent E,.formula moleculard
5.ReI'eritor la aldotetrozaifrf este corecti afirmalia: 4.Afi rmatia jel991d .. referitoare la formele anolrtere ale
A.are J sterct.rizomeri
\/ I
glucidelor este:
B.cu reactiv Tollens formeazd acid aldonic A.anomeria este datoratS grupirii hidroxil de la atornul
C.decarborilarea produsulLri de oxidare cu reactiv Fehling de carbon Ca al glucozei
conduce la glicerina B.formele anomere cx $i P pentru formulele aciclice se
D.produsul de reducere are o fracfiune optic inactiv6 stabilesc dupd pozilia grupdrii -OH glicozidice
E.prin reducere fbrmeazd acid aldonic.' C.in cazul fructozei, anomerul cr 9i anomerul p se
6. Ret'eritor la gl ucoza afi rrnal iaifal G, este: stabilesc in funcJie de gruparea hidroxil (glicozidicd) de
A.prin t-ennentare fortneazd alcool etilic B.apare in la atomul de carbon C2
sanqe C.anotnerul p este colnponentul glicogenului D.anotlerul B al glucozei formeazl prin policondensare
D.are 4 atomi de carbon chirali E.in analizele amilopectina din structura amidonulLri
rrredicale glucoza se dozeazf, cu ajutorul reactivului E.celobioza nu poate avea forme anomere cx 9i B
Fehling l5.Se dau: (l)-zaharoza, (ll)-celobioza, (lll)-celuloza. (lV)-
T.Xantogenatul de celuloz6: amilopectina, (V)-amiloza.
A.se obline prin tratarea celulozei cu anhidridl aceticd Conlin numai punte etericd C' - C.1 cornpugii:
B.este un ester al celulozei cu conlinut mai redus de azot A.l 9i tl B.l, III 9i IV C.ll 9i III D.ll, Ill 9i V
C.este internlediar in oblinerea bachelitei E.toate
D.cu iodul dd o coloralie albastrl l6.Se supune oxidirii cu reactive Tollens. in exces. la cald'
E.se obline prin tratarea celulozei cu NaOH 9i C52 200 g solulie de glucoz5. Argintul rezultat se precipita cLr
8.structura ciclica a glucozei se realizeazf, prin: 100 ml solulie HCI 2M, in prezenla acidului azotic' Si se
A.interacJia carbonilului cu una din grupdrile hidroxil calculeze concentralia procentuala a solujiei de glLrcozi
B.eliminarea de apd intramoleculard gi cantitatea de alcool etilic ce s-ar putea obline din
C.formarea unei legituri carbon-carbon D.esterificare solu{ia de glucozd luat6 in lucru. A.l8%;9,2 g B'9%;
intramolecular6 92 g C.9%;9,2kg D'18%;9,2 kg e.9'h:9'2 g
E.elinrinare de apa intermoleculari lT.Dacd forma aciclicd a unei monozaharide se esteriflca
9.Care dintre afirmaliile ref-eritoare la glucozd este falsal total cu clorur6 de acetil masa monozaharidei cre$te cu
A.lbnnirla tnoleculari este: Cr,H r:O(, B.prezintd 105%. Num[rul de monozaharide optic active care pot
ciiracter reducdtor participa la aceastd reactie este:
C.prin oxidare energicd fornleazd un acid dicarboxilic A.4 8.6 c.8 D. 12 E. r6

D.in lorma ciclicl prezinta 5 grup6ri hidroxil cu aceiaqi l S.Pentru oblinerea alcalicelulozei primare se utilizeaza 500
react i v itate kg NaOH 20%o. Cantitatea de mStase vAscoasd oblinutd
E.prin tratare cu clorura de acetil rezulti din alcalicelulozarezultatd cu un randanlent de 80%
pentaaceti lglucozd este: A.162 kg 8.324 kg C.405 kg D 1620 kg
fals6?
l0.Care din afirrnaliile ref'eritoare la zaharozd este '-.=.- 8.3240 kg
A.tbrnttrla moleculard este: C13H22O,, lg.Daci nronozaharidul galactozd dif'era de glucoza ntrltllti
B.prin hidrolizi fbrnleazd alllestec echirllolecular de q- prin configuralia C1 atunci structura B-galactozei estc:
glucozir gi B-tiuctoza
C.prin eterit'icare cu CHr-l/Ag2O formeaz[
octomet ilzaltaroza
D.toate grupdrile hidroxil au reactivitate normalS
E.are proprietdJi reducatoare
I l.Se da o solulie a unui acid nlonocarboxilic saturat. Pentru
.o f^lncece dO ml
Cr[OH crtoH c$oH 2.o grupd de alcool secundar
3.doud gruPe de alcool Primar
c- Holh--e\H
IIlbH
4.caracter reducdtor
rl\su 34.Sunt valabile atdt pentru cr cdt 9i pentru B-glucozd:
H
H
HOH l.este la echilibru cu anomerul sdu prin intermediul
CEOH formei aciclice
,t----r 2.are acelagi punct de topire ca 9i anomerul sdu
o HO,/H \OH r ! HO
3.are o singurS grupare hidroxil(primar6)
'[rr +4' 4.prin policondensare rezultd amidon
I--t*t
35.Sunt corecte afirmaliile referitoare la amiloz6:
20.20g dintr-o solu{ie de zahdr invertit se trateaza cu reactiv l.este o polizaharid6 format6 din resturi de u-glucozd
Fehling oblin6ndu-se 2,88 g precipitat ro;u. Cantitatea 2.are o structurd filiform[ elicoidal6
de substanJl organicS din care se pot obline 100 g dintr- 3.cu iodul di o coloratie albastru-violet
o astf'el de solutie este: 4. este o polizaharid6 formatd din resturi de o-ribozi
A.l7,l g B.l8 g C.27 g D.34,2 g E.36 g
36.Care dintre derivalii de celulozi se utilizeazi la
fabricarea de flbre artificiale?
CC l.acetatul de celuloz6 2.alcaliceluloza
2l.La care din urmdtoarele clase de de compuqi se pistreazd 3.xantogenatul de celulozd
4.trinitratul de celuloza
constanta tbrmula procentualA, indiferent de numdrul 3'7.Care dintre compugii de mai jos pot fi considerali esteri
atomilor de carbon: macromoleculari?
l.monozaharide 2.diene 3.alchene 4.alcooli
l.acetatul de celulozd 2'xantogenatul de celulozl
22.Afirma{ii corecte in legdturd cu glicogenul: 3.trinitratul de celulozd 4.pentaacetilglucoza
l.are structurd mai ramificatd ca amilopectina 38.Acizii monoamino monocarboxilici sunt izorneri
2.este sintetizat in celula hepaticd din glucozd funclionali cu:
3.prin hidrolizd chimicd sau enzimatic6 fbrmeazd q- l.nitroderivaJii 2.aminohidroxicetonele
glucozd 4.Este hidrolizat in celula hepatici la glucozS 3.amidele hidroxiacizilor
2l.Care din substanlele urmAtoare pot exista ca anflioni? 4.d ih idroxic icloalch ilam ine le
l.acidul o-atttino benzoic 39.Reac1ione azd cu serina-in. raport molar I :2 trrrnltorii
idul p-arnino benzensulfonic
2.ac compuqi:
3.glicina 4.clorura de difenilamoniu l.clorura de benzoil 2.acidul propionic
24.Reaclioneaz6 cu NaOH: 3.anhidrida aceticd 4.NaOH
l.fenilacetatul de metil 2.ot1o-hidroxi acetatul de fenil 40.Prin ionizarea aminoacizilor in solulii apoase se oblin:
3.cisteina 4.celuloza l.solulii neutre 2.amfioni 3.solu1ii tampon
2-5.Reaclioneaza cu hidroxidult de cupru: 4.solu1ii acide sau bazice, funcfie de natura aminoacidului'
l.glioxalul 2.maltoza glucoza
3 4.benzaldehida
26.Se pot obline din amidon:
l.glucoza 2.alcoolul etilic 3.dextrinele 4'fructoza
CE
27.Sunt solubile in api: l.Zaharoza are caracter reduc6tor deoarece are un OH
l.amilopectina 2.za|taroza 3.colagenul 4'gluteinele glicozidic liber
2S.Peptidele se formeazi Prin: -.Glicogenul amidon animal deoarece are
se mai
numeqte 9i
l.hidroliza totald a Proteinelor structur6 asemdndtoare cu amiloza
2.hidroliza pa(iall a proteinelor 3.Aminoacizii sunt insolubili in apd deoarece radicalii
l.denaturarea proteinelor 4.condensarea anlinoacizilor hidrocarbonati sunt hidrofobi
2g.Oxidarea blindd a aldozelor la acizii aldonici 4.Grdsimile lichide decoloreazi o solu!ie de bronr in
corespunzdtori se Poate face cu: tetraclorurd de carbon in acelaqi timp cu grdsimile solide
l.apd de brorn 2. reactiv Fehling 3.reactiv Tollens deoarece gr6simile lichide prin hidrogenare devin grdsirni
"l.KMnOr/ H:SOr solide
30.Care dintre afirmaliile de mai jos este valabilS atat pentru a acidului
-5.Prin monosulfonare urmata de topirea alcalind
a-glucoza cat fi pentru p-fructozd? antranilic se obline un amestec de o- 9i p-arninot-enol
I .prin hidrogetrare fbrnleazd hexitol deoarece in molecula acidului antranilic sunt nutttai
2.prezinti lenoltlenul de anonlerie substittrenli ordinul I

i.este o conlPonenti a zaltarozei 6.Cisteina este un hidroxiaminoacid deoarece contlne o


-1. are tbrmula nloleculard este: C6H1206 grupare hidroxil in rnoleculS.
i I .Surrt adevdrate despre celobiozd afirmatiile: i.ln serina la pH:l orbitalii de legdturd ai azotului prezinta
l.este o polizaharidd simetrie tetragonald deoarece in aceastb substanld atomul de
2.con1ine dou[ molecule de B-glucozd legate l-4 azot stabilelte 4 legaturi o.
S.toate grupirile hidroxil au reactivitate identicd 8.Celuloza are caracter acid deoarece reacJioneazd cu NaOH
.l.are caracter reducdtor g.Fructoza are caracter reducitor deoarece in prezenla
32.Sunt corecte afirmaliile: hidrogenului se reduce la hexitol
I . celuloza nu poate fi hidrolizatd enzimatic l0.Prin reducere glucoza se transfornli in acid gluconic
2.la eterificarea totald a unui mol de zaharozf, se deoarece gruparea aldehidicd adilioneazd hidrogen fbrnrand
consutnd 8 moli de ioduri de metil o grupare alcool Primar
3.arniloza con{ine B-glucozd legatd l-4.
.l.celuloza are o structuri r.nacroscopicd de fir.