Capitolul II: Şiruri de numere reale Lector dr.

Simona Romaniuc

Facultatea de Mecanică,
Analiză Matematică, Semestrul I
Lector. dr. Simona ROMANIUC

CURS III

Capitolul II: Şiruri de numere reale

Şiruri fundamentale (Cauchy)

În definiţia convergenţei unui şir intervine limita acestuia, care nu este ı̂ntotdeaun cunoscută de la ı̂nceput.
Cauchy a dat un criteriu pentru studierea convergenţei unui şir, fără a utiliza limita şirului, criteriu ce
utilizează noţiunea următoare.

Definiţia 1 Un şir (an )n≥0 se numeşte şir fundamental (sau Cauchy) dacă

∀ε > 0, ∃nε ∈ N, ∀n, m ≥ nε : |an − am | < ε,

sau echivalent:
∀ε > 0, ∃nε ∈ N, ∀n ≥ nε , ∀p ∈ N : |an+p − an | < ε.

Exemplul 2 Să se arate că şirul cu termenul general

n
X cos(kx)
an = , ∀n ≥ 1
2k
k=0

este şir Cauchy.

Rezolvare:
 n+p n+p
1 1 − 21p
 X cos(kx)  X 1 1  1 1 1 

|an+p − an | ≤  ≤ = 1 + + + · · · + = =
2k 2k 2n+1 2 22 2p−1 2n+1 1 − 21

k=n+1 k=n+1

1 1 1 h  1 i
= 1 − < < ε, ∀n ≥ n ε = log 2 + 1, ∀p ≥ 1.
2n 2p 2n ε
Rezultă că (an )n este şir Cauchy.

Teorema 3 (Criteriul general al lui Cauchy) Un şir (an )n∈N de numere reale este convergent dacă şi
numai dacă este şir Cauchy.
Demonstraţie. ”⇒” Considerăm (an )n∈N şir convergent cu lim an = a şi ε > 0 rbitrar ales. Atunci
n→∞

ε
∃nε ∈ N, ∀n ≥ nε : |an − a| < .
2
Pentru orice m ≥ nε avem |an − am | ≤ |an − a| + |a − am | < ε, deci şirul convergent este şir Cauchy.
”⇐” Fie (an )n∈N şir Cauchy. Pentru ε = 1, din definiţia şirului Cauchy rezultă că există n1 ∈ N a. ı̂.

∀n, m ∈≥ n1 : |an − am | < 1.

În particular, pentru m = n1 şi ∀n ≥ n1 avem |an − an1 | şi rezultă că

|an | ≤ |an − an1 | + |an1 | ≤ 1 + |an1 |.

Considerând M = max{|a1 |, |a2 |, . . . , |an1 −1 |, 1 + |an1 |} rezultă că |an | ≤ M, ∀n ∈ N, adică (an )n şir
mărginit. Conform teoremei lui Cesàro, (an )n are cel puţin un subşir convergent, pe care ı̂l vom nota
(ank )k∈N iar limita sa o vom nota a ∈ R.

1
Capitolul II: Şiruri de numere reale Lector dr. Simona Romaniuc

Fie ε > 0 ales arbitrar. Cum (an )n şir Cauchy, rezultă că , avem:
ε
∃nε ∈ N, ∀n, m ≥ nε : |an − am | < ,
2
iar cum subşirul (ank )k∈N este convergent cu limita a ∈ R, rezultă că
ε
∃kε ∈ N, ∀k ≥ kε : |ank − a| < .
2
Pentru k ≥ max{nε , kε } din condiţia Cauchy are loc şi |ak − ank | < 2ε , deci
ε ε
|ak − a| ≤ |ak − ank | + |ank − a| < + = ε.
2 2
Prin urmare şirul (an )n este convergent şi are limita a.

Şiruri cu limită infinită şi operaţii cu şiruri cu limită (finită sau

infinită)
Definiţia 4 Spunem că +∞ este limita şirului (an )n∈N dacă orice vecinătate a lui +∞ conţine toţi
termenii şirului, cu excepţia eventuală a unui număr finit de termeni. Scriem ı̂n acest caz că

lim an = +∞ sau an −−−−→ +∞.

n→∞ n→∞

Teorema 5 (Caracterizarea cu α a limitei infinite) Şirul (an )n∈N are limita +∞ dacă şi numai dacă
pentru orice α > 0, există numărul natural N (α) ∈ N astfel ı̂ncât oricare ar fi n ≥ N (α), are loc

an > α .

Remarca 6 Similar se poate defini că lim an = −∞.

n→∞

Remarca 7 Şirurile care au limită infinită (±∞) sunt nemărginite deci divergente.

Propoziţia 8 Dacă lim an = +∞ şi an ≤ bn , ∀n ∈ N, atunci

n→∞

lim bn = +∞.
n→∞

Dacă lim an = −∞ şi bn ≤ an , ∀n ∈ N, atunci

n→∞

lim bn = −∞.
n→∞

Exemplul 9 1. Şirul dat de an = 1 + 2 + · · · + n este divergent.

2 √ √
Cum an = n(n+1)
2 > n2 > α are loc pentru orice n > 2α, rezultă că există N (α) = [ 2α] + 1 astfel ı̂ncât
an > α, ∀n ≥ N (α) şi deci
lim (1 + 2 + · · · + n) = +∞.
n→∞

Propoziţia 10 Orice şir crescător şi nemărginit (superior) are limita +∞.
Orice şir descrescător şi nemărginit (inferior) are limita −∞.
Orice şir monoton are limită. Aceasta este finită dacă şirul este nemărginit şi infinită dacă şirul este
nemărginit.

Propoziţia 11 Dacă un şir are limita +∞ atunci orice subşir al său are tot limita +∞.

Propoziţia 12 Dacă un şir are limită atunci orice subşir al sau are aceeaşi limită.

Corolarul 13 Dacă un subşir al unui şir nu are limită atunci şirul nu are limită.

2
Capitolul II: Şiruri de numere reale Lector dr. Simona Romaniuc

Corolarul 14 Dacă două subşiruri ale unui şir au limită dar ele sunt diferite ı̂ntre ele atunci şirul nu
are limită.
n
Exemplul 15 Şirul dat de termenul general an = n(−1) , n ∈ N nu are limită.
Într-adevăr, subşirul
(−1)2k
a2k = (2k) = 2k −−−−→ +∞
k→∞

iar
(−1)2k+1 −1
a2k+1 = (2k + 1) = (2k + 1) −−−−→ 0
k→∞

6 0.
şi +∞ =

Propoziţia 16 (Operaţii cu şiruri cu limită) Fie două şiruri (an )n∈N şi (bn )n∈N astfel ı̂ncât

lim an = a şi lim bn = b,

n→∞ n→∞

cu a şi b finite sau infinite şi α ∈ R, astfel ı̂ncât operaţiile de mai jos ı̂ntre a, b şi α să aibă sens, atunci
1. ∃ limn→∞ (an + bn ) = a + b.
2. ∃ limn→∞ (αan ) = αa.
3. ∃ limn→∞ (an · bn ) = a · b.
4. ∃ limn→∞ abnn = ab .
bn
5. ∃ limn→∞ (an ) = ab .

Remarca 17 Suma limitelor nu are sens ı̂n cazul ∞ − ∞.

Produsul limitelor nu are sens ı̂n cazul 0 · ∞.
∞
Raportul limitelor nu are sens ı̂n cazul ∞ şi 00 .
Puterea limitelor nu are sens ı̂n cazul 1∞ , ∞0 şi 00 .
0
Expresiile de mai sus sunt nedeterminări; Aceasta ı̂nseamnă,
  de exemplu ı̂n cazul 0 , că există două
şiruri (xn )n şi (yn )n astfel ı̂ncât xn → 0, yn → 0 şi şirul xynn fie nu are limită fie limita sa există dar
n
poate fi orice element ` ∈ R̄.

1 Limite fundamentale
1. 

 0, dacă |q| < 1 ⇔ q ∈ (−1, 1) ,


 1,

dacă q = 1,
lim q n =
n→∞  ∞, dacă q > 1,




nu există, dacă q ≤ −1.


2.
1 − q n+1 1
lim 1 + q + q 2 + · · · + q n−1 + q n = lim


= , ∀ |q| < 1.
n→∞ n→∞ 1−q 1−q
3.
(
∞ , dacă a1 > 0,
p p−1 p−2
, p ∈ N∗ .


lim a1 n + a2 n + a3 n + · · · ap n + ap+1 = a1 · ∞ =
n→∞ −∞ , dacă a1 < 0

4.  a1
 ∞ dacă p > q

 b1
a1 np + a2 np−1 + a3 np−2 + · · · ap n + ap+1


lim = a1 , p, q ∈ N.
n→∞ b1 nq + b2 nq−1 + b3 nq−2 + · · · bq n + bq+1 dacă p = q


 b1


0 , dacă p < q

3
Capitolul II: Şiruri de numere reale Lector dr. Simona Romaniuc

5.  n
1
lim 1+ = e,
n→∞ n
unde e este un numărul iraţional, e ∈ R r Q, numit constanta lui Euler iar e ' 2.718281828459.
6. Dacă (xn )n∈N este un şir cu lim xn = ∞, atunci
n→∞
 xn
1
lim 1+ = e.
n→∞ xn

7. Dacă (xn )n∈N este un şir cu lim xn = 0, atunci

n→∞

(a)
1
ln (1 + xn )
lim (1 + xn ) xn = e; lim = 1;
n→∞ n→∞ xn
(b)
axn − 1
lim = ln a;
n→∞ xn
(c)
sin xn tgxn
lim = 1; lim = 1;
n→∞ xn n→∞ xn
8.
en ln n
lim = ∞ , p ∈ N, lim = 0 , p ∈ N∗ .
n→∞ np n→∞ np
9. √
n
lim n = 1.
n→∞

Teorema 18 (Criteriul Cauchy-D’Alembert pentru şiruri) Fie şirul (an )n∈N cu termenii an > 0,
∀n ∈ N. Presupunem că există limita
an+1
lim =`.
n→∞ an
√
Atunci există şi limita lim n an şi este egală tot cu `.
n7→∞

Exemplul 19 Utilizând criteriul Cauchy-D’Alembert se poate demonstra itemul 9 de mai sus:

√
lim n n = 1.
n→∞

2 Puncte limită ale unui şir

Definiţia 20 Fie a ∈ R∪ {−∞, +∞}. Spunem că a este punct limită al unui şir dacă orice vecinătate
a lui a conţine o infinitate de termeni ai şirului.

Teorema 21 (Teorema de caracterizare a unui punct limită) Valoarea a este punct limită a unui
şir dacă şi numai dacă există un subşir al acestuia care tinde către a.
Demonstraţie. Vom demonstra doar reciproca: presupunem că există subşirul (ank )k∈N astfel ı̂ncât
lim ank = a. Evident (ank )k∈N ⊂ (an )n∈N , adică subşirul dat reprezintă o infinitate de termeni ai şirului
k→∞
iniţial. Prin definiţie, ı̂n orice vecinătate a lui a există o infinitate de valori ale subşirului (cu excepţia
eventuală a unui număr finit de termeni), adică o infinitate de termeni ai şirului. Deci a este un punct
limită.

Definiţia 22 Fie (an )n∈N un şir. Cel mai mic punct limită al şirului se numeşte limită inferioară a
şirului şi se notează cu lim inf an . Cel mai mare punct limită al şirului se numeşte limită superioară a
n→∞
şirului şi se notează cu lim sup an .
n→∞

4
Capitolul II: Şiruri de numere reale Lector dr. Simona Romaniuc

Teorema 23 Un şir are limită dacă şi numai dacă limita inferioară este egală cu limita superioară, adică

∃ lim an = a ⇔ lim inf an = lim sup an = a.

n→∞ n→∞ n→∞

n
Exemplul 24 a) Fie an = (−1) . Atunci

lim inf an = −1, lim sup an = +1.

n→∞ n→∞

n
b) Fie an = n(−1) . Atunci
lim inf an = 0, lim sup an = +∞.
n→∞ n→∞

c) Fie an = n. Atunci
lim inf an = lim sup an = +∞.
n→∞ n→∞
2
d) Fie an = −n . Atunci
lim inf an = lim sup an = −∞.
n→∞ n→∞
n
(−1)
e) Fie an = n . Atunci
lim inf an = 0 = lim sup a .
n→∞ n→∞

Exemplul 25 Calculaţi limita inferioară şi limita superioară pentru şirurile date de
nπ nπ
an = sin , bn = cos .
2 2
Avem că
4kπ
a4k = sin = sin 2kπ = sin 0 = 0, ∀k ∈ Z,
2
(4k + 1) π
a4k+1 = sin = sin (2kπ + π/2) = sin (π/2) = 1, ∀k ∈ Z,
2
(4k + 2) π
a4k+2 = sin = sin (2kπ + π) = sin (π) = 0, ∀k ∈ Z,
2
(4k + 3) π
a4k+3 = sin = sin (2kπ + 3π/2) = sin (3π/2) = −1, ∀k ∈ Z.
2
Deci mulţimea punctelor limită ale şirului este {−1, 0, +1} şi, conform definiţiei, obţinem:

lim inf an = −1, lim sup an = +1.

n→∞ n→∞

3 Şiruri ı̂n Rk
Definiţia 26 Se numeşte şir ı̂n Rk o aplicaţie f : N → Rk , prin care fiecărui număr natural n i se
asociază un k−uplu notat an = (a1n , a2n , . . . , akn ), numit termenul de rang n al şirului (an )n∈N ⊂ Rk , ale
cărui componente a1n , a2n , . . . , akn sunt termenii de rang n a k şiruri de numere reale.
 
1 n n+1 2n
sin n
∈ R3 , ∀n ∈ N∗ , este termenul general al unui şir din R3 .



Exemplul 27 an = n , 2 , n

Definiţia 28 Spunem că un şir (an )n∈N ⊂ Rk este mărginit dacă există M > 0 astfel ı̂ncât ||an || ≤
M, ∀n ∈ N∗ , unde || · || este norma euclidiană pe Rk .

Lema 29 Fie x = (x1 , x2 , . . . , xk ) ∈ Rk . Atunci au loc inegalităţile:

|x1 |, |x2 |, . . . , |xk | ≤ ||x|| ≤ |x1 | + |x2 | + · · · + |xk |.

Teorema 30 (Caracterizarea mărginirii şirurilor din Rk ) Un şir din Rk este mărginit dacă şi numai dacă
toate cele k şiruri componente ale sale sunt mărginite.

5
Capitolul II: Şiruri de numere reale Lector dr. Simona Romaniuc

Demonstraţie. ”⇒” Fie (an )n∈N şir mărginit ı̂n Rk . Atunci ∃M > 0 a.ı̂. ||an || ≤ M, ∀n ∈ N.
Din lema 29 avem
|a1n |, |a2n |, . . . , |akn | ≤ ||an || ≤ M, ∀n ∈ N.
Prin urmare şirurile componente (a1n )n∈N , (a2n )n∈N . . . , (akn )n∈N sunt şiruri mărginite ı̂n R.
”⇐” Dacă şirurile (a1n )n∈N , (a2n )n∈N , . . . , (akn )n∈N sunt mărginite ı̂n R, atunci există M1 , M2 , . . . , Mk >
0 a. ı̂. |a1n | ≤ M1 , |a2n | ≤ M2 , . . . , |akn | ≤ Mk , ∀n ∈ N. Notând M = max{M1 , M2 , . . . , Mk }, rezultă că

|a1n | ≤ M, |a2n | ≤ M, . . . , |akn | ≤ M, ∀n ∈ N.

Utilizând lema 29 şi relaţia de mai sus avem

||an || ≤ |a1n | + |a2n | + · · · + |akn | ≤ kM, ∀n ∈ N,

deci şirul (an )n∈N ⊂ Rk este mărginit.

Definiţia 31 Spunem că un şir (an )n∈N ⊂ Rk este convergent la l = (l1 , l2 , . . . , lk ) ∈ Rk şi scriem
limn→∞ an = l sau an −−−−→ l dacă orice vecinătate a lui l conţine o infinitate de termeni ai şirului
n→∞
(an )n∈N .

Teorema 32 (Caracterizarea cu ε a convergenţei) Numărul l este limita şirului (an )n∈N ⊂ Rk dacă şi
numai dacă pentru orice ε > 0, există pragul (număr natural) N (ε) ∈ N astfel ı̂ncât oricare ar fi n ≥ N (ε),
are loc
||an − l|| < ε.

Teorema 33 (Caracterizarea convergenţei şirurilor din Rk ) Un şir din Rk este convergent dacă şi numai
dacă toate cele k şiruri componente sunt convergente ı̂n R.

Demonstraţia este analogă celei de la mărginire.

 
1 n n+1 2n
sin n
, ∀n ∈ N∗ ,



Exemplul 34 Să se demonstreze că şirul cu termenul general an = n , 2 , n
este convergent ı̂n R3 .