UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR

EXPERTIZĂ CONTABILĂ ŞI AUDIT

CLUJ NAPOCA

ANALIZA PRACTICILOR DE AUDIT INTERN IN

CONTEXTUL GUVERNANTEI COORPORALE LA UN
ESANTION STABILIT DE ENTITATI LISTATE PE
PIETEDE CAPITAL DIN DANEMARCA ȘI FINLANDA.

Profesor: Masteranzi:

Lector univ. dr. Bota Avram Cristina Păcurar Camelia Maria

Horgoș Ramona Claudia

1
CUPRINS

1. Introducere
2. Motivația, importanța și metodologia cercetării
3. Importanța guvernanței corporative
4. Rolul auditului intern privind guvernanța
5. Studiu de caz
6. Concluzii
7. Referinţe bibliografice

2
1. INTRODUCERE
Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă de asigurare şi consiliere, concepută să
îmbunătăţească activităţile entităţilor publice şi să adauge valoare, furnizată prin evaluarea
eficienţei şi eficacităţii managementului riscurilor, controlului intern/managerial şi a proceselor
de guvernanţă pentru atingerea obiectivelor stabilite.

Armonizarea contabilă international presupune perfecţionarea regulilor sau a normelor naţionale,

care sunt diferite de la o ţară la alta, in ideea de a putea fi comparabile. Pană nu demult,
contabilii nu numai că utilizau limbaje diferite, dar, de asemenea, ei dădeau interpretări diferite
aceloraşi evenimente şi tranzacţii. Astăzi, majoritatea specialiştilor contabili din toată lumea sunt
preocupaţi de armonizarea internaţională a regulilor şi practicilor contabile. Astfel, raportarea
financiară are un rol semnificativ pentru mediul de afaceri, oferind informaţii relevante despre
activitatea desfăşurată intr-o anumită perioadă de timp de către en tităţile economice,constituind
un punct de plecare in stabilirea strategiilor.

Aplicarea unui limbaj comun contribuie la dezvoltarea economiei mondiale şi in special a ţărilor
in curs de dezvoltare, care au o şansă să atragă investitori cu un cost foarte redus. Aşadar, analiza
detaliată a conţinutului situaţiilor financiare permite desprinderea detaliilor ce pot favoriza
corecta direcţionare a activităţii spre creştere şi dezvoltare, reducand totodată gradul de in
certitudine şi relevand elementele de impact atat la nivel micro, cat şi la nivel macroeconomic.
In cadrul acestei lucrări, ne vom axa pe analiza următoarelor ţări din Europa: Danemarca si
Finlanda, urmand să prezentăm, in continuare, cateva caracteristici aferente sistemelor de
raportare ale acestora.

Scopul acestui proiect este de a evidentia legatura dintre auditul intern si guvernanta
coorporativa. Companiile listate la bursa pun accentual pe auditul intern si pe practicile de
guvernanta coorporativa.
Proiectul este realizat din doua parti, o parte teoretica si o parte practica. Partea teoretica prezinta
definitii din literature de specialitate . Partea practica este reprezentata de un studiu de caz
dezbatut de noi in care am analizat rapoarte anuale listate la bursa din Danemarca si Finlanda.

3
2. MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETARII

Motivul care a stat la alegerea acestei teme este faptul ca guvernanța corporativă are un rol
important în protejarea intereselor acționarilor, întrucât sprijină maximizarea valorii deținerii în
companie pe termen lung, și în stimularea atenției investitorilor asupra companiei, prin
transparentizarea și eficientizarea activităților și proceselor din cadrul companiei, întrucât
investitorii au nevoie de informații corecte, de calitate și diseminate la timp pentru a putea lua
decizii de investiție. Deasemenea, rolul auditului intern este esential intr-o companie, intrucat
contribuie in mare masura la esecul sau succesul acesteia.
Lucrarea care am realizat-o abordează practicile de audit intern in contextual guvernanței
corporative prin tratarea conceptelor de audit intern și guvernanta coorporativa .

3. IMPORTANȚA GUVERNANȚEI CORPORATIVE

Guvernanta este un concept foarte amplu care include o supervizare solida si eficace a modului
in care ceva este realizat, condus, controlat sau gestionat, in scopul protejarii intereselor
componentelor respectivei arii, organizatii sau institutii. Termenul a fost utilizat in institutiile
nationale, cum ar fi bancile, dar si in administrarea coloniilor si teritoriilor.

In ultimii ani, conceptul de "Guvernanta Corporativa" se regaseste si in organizatiile ce

activeaza in sectorul public, in aceeasi masura ca in cele comerciale.

În practică, implementarea și dezvoltarea conceptului de guvernanta corporativa a influentat in

mod deosebit natura si evolutia auditului intern.

Auditul intern a devenit din ce in ce mai important de-a lungul anilor, largindu-si deopotriva
sfera de activitate si gradul de acoperire a activitatilor auditabile. Interesul manifestat peste tot in
lume pentru Guvernanta, in ultimii 25 de ani a alimentat forta auditului intern.

Guvernanta corporativa este un concept cu o conotatie foarte larga, ce include:

 principiile etice,

4
  responsabilitatea sociala,
 bunele practici de afaceri și
 activitatile de control.

Necesitatea implementarii guvernantei corporatiste a aparut ca urmare a unor eșecuri

spectaculoase in domeniul privat (Enron, Parmalat, s.a) intr-o perioada foarte scurta de timp si s-
a dorit a fi o incercare de stavilire a acestui curent si de recastigare a increderii pierdute in fata
mas-mediei. Daca o astfel de masura nu ar fi fost luata, angajamentul investitorilor s-ar fi
diminuat, iar viata corporativa ar fi fost afectata. Aceasta lipsa de incredere nu s-a limitat la
companiile comerciale, ci a afectat deopotriva marile corporatii private si institutiile publice,
precum si modul in care acestea erau conduse.

Din definirea conceptului rezulta ca guvernanta este o incercare de a-i determina pe managerii de
varf sa se achite de propriile obligatii intr-o maniera cat mai corecta si calificata, astfel incat sa
protejeze interesele factorilor interesati intr-o organizatie. Factorii interesati pot fi interni sau
externi si vor avea cu siguranta cerinte si asteptari diferite uneori chiar conflictuale de la
organizatie. De asemenea, diferitii factori interesati pot pune o anumita presiune pe organizatie
in scopul de a-si satisface propriile nevoi si deziderate.

Conceptul guvernantei contine pe langa modul cum o organizatie este condusa si controlata in
vederea atingerii tintelor prestabilite si sistemul prin care aceasta interactioneaza cu factorii
interesati si cum le protejeaza acestora interesele.

Guvernanta corporativa functioneaza pe baza unor principii, considerate ca stalpi ai bunei

guvernari de RAPORTUL CADBURY, si anume:

 integritate;
 transparenta;
 raspundere;
 competenta.

Organizatiile trebuie sa intocmeasca unele cerinte minime pentru asigurarea eficientei

guvernantei corporatiste si anume:
5
  existenta unui sistem de control intern;
 asigurarea ca sistemul de control intern functioneaza;
 responsabilizarea consiliului de administratie cu privire la monitorizarea
sistemului/procesului de control;

Sintetizarea elementelor reiesite din discutii au conturat conditiile pe care trebuie sa le

indeplineasca un sistem de control intern, astfel:

 sa poata raspunde corespunzator afacerilor semnificative, operatiilor financiare in

confruntarea cu riscurile.
 sa previna frauda, neregulile, pierderile si folosirea eronata a resurselor;
 sa asigure calitatea raportarii auditului intern si auditului extern, mentinerea nealterata a
inregistrarilor si informatiilor si conformitatea cu legile, regulamentele si politicile
entitatii.

Toate aceste elemente sunt urmarite si de Comisia Europeana cu ocazia evaluarii functiei de
audit intern mai ales in cadrul tarilor candidate.

In ultimul timp, auditul intern a evoluat foarte mult datorita conceptului de conducere
corporativa, care a influentat si responsabilizat intr-o masura mai mare managementul pentru
evaluarea si administrarea riscurilor.

Auditul intern va fi inevitabil sub presiunea publicului, avand in vedere ca este functia care poate
aduce un surplus de transparenta intr-o lume atat de controversata. Prezenta auditorului intern
intr-un asemenea context raspunde atat "principiilor guvernantei corporatiste" de asigurare a
transparentei tranzactiilor organizatiei, cat si necesitatii conducerii de a-i aduce un plus de
siguranta care sa-i permita sa aiba curajul aplicarii strategiei organizatiei in practica in mod
corect si eficient.

4. ROLUL AUDITULUI INTERN PRIVIND GUVERNANȚA

Cheia succesului oricarei organizatii sta in stabilirea unui set corect de obiective de catre
conducere. Acest lucru va asigura o directie, un punct de concentrare si o ierarhizare a activitatii.

6
Obiectivele trebuie sa acopere tot ceea ce organizatia trebuie sa realizeze si pot include
imbunatatirea sau chiar dezvoltarea unor obiective. Obiectivele trebuie sa fie specifice,
masurabile (cantitate, calitate, cost, timp), realizabile, realiste si fixate in timp.Ele trebuie clar
comunicate celor care au ceva de spus in atingerea lor. Obiectivele generale trebuie ulterior
impartite si distribuite nivelelor subordonate pentru a fi la randul lor atinse.

La randul sau obiectivele vor fi intotdeauna punctul de plecare pentru auditul pe baza de sistem
in cadrul organizatiei. Activitatea auditului intern urmareste sa evalueze in ce masura bunele
practici si instrumentele eficace de control exista si sunt puse in aplicare astfel incat obiectivele
organizatiei sa fie atinse in prezent si in continuare. Atunci cand acest lucru nu este necesar,
auditul intern va ajuta la imbunatatirea gestionarea riscurilor, astfel incat sansele de reusita sa
creasca, respectiv atingerea obiectivelor. Din acest motiv, obiectivele au devenit un element
esential al auditului intern modern.

In esenta, auditul intern poate juca doua roluri. Primul rol dintre acestea se manifesta in etapele
incipiente ale introducerii unui sistem solid de Guvernanta cand auditul intern are marea
oportunitate de a sfatui si consilia conducerea in ceea ce priveste avantajele introducerii bunelor
practici si de a sprijini eforturile acesteia in introducerea politicilor, mecanismelor si
procedurilor. Auditul intern poate furniza consiliere, instruire si facilitare. Cu toate acestea,
auditul nu trebuie sa isi asume un rol executiv in conceperea sau implementarea politicilor
Guvernantei - responsabilitatea trebuie sa fie foarte clar atribuita conducerii. Auditul intern
trebuie de asemenea sa se asigure ca s-a angrenat in atingerea propriului rol in cadrul
Guvernantei, oferind deopotriva asigurare si consultanta.

Al doilea rol auditul intern il joaca atunci cand auditeaza sistemul Guvernantei, furnizeaza
asigurare privind conformitatea si eficacitatea acestuia si face recomandari ori ce cate ori se
impun imbunatatiri in modul de punere in aplicare sau de functionare a acestui sistem. Acest
aspect va aduce valoare organizatiei nu numai imbunatatind Guvernanta, ci si sprijinind emiterea
unei declaratii solide asupra controlului intern in raportul anual.

Standardul International care face referire la acest aspect este Standardul 2130 privind
Desfasurarea activitatii de audit:

7
Activitatea auditului intern trebuie sa evalueze si sa faca recomandari potrivite de imbunatatire a
procesului Guvernantei ce are in vedere atingerea urmatoarelor obiective:

 Promovarea principiilor etice si valorile corecte in organizatie

 Asigurarea unui sistem eficace de conducere a activitatii si de asumare a raspunderii in
organizatie
 Eficacitatea comunicarii informatiilor privind riscurile si controlul catre ariile de
activitate vizate din organizatie
 Eficacitatea coordonarii activitatilor si comunicarii informatiilor intre consiliu, auditorii
interni, externi si de conducere.

8
5. STUDIU DE CAZ

În realizarea studiului de caz am selecționat 30 de companii listate la bursă, respectiv 15 listate în

Danemarca, iar celelalte 15 companii în Finlanda. Cel mai utilizat indice bursier în Danemrca
este OMX Copenhagen 20, iar în Finlanda este OMX Helsinki 25. Indicele OMX evidentiaza
cele mai bune companii în funcție de capitaliarea bursieră tranzacționate în cadrul bursei.
Scopul acestui studiu este de a de a evidenția organizarea de activități de audit intern la nivelu
celor 30 de companii alese.
Pentru o analiză mai în detaliu, am selectat companii din 3 sectoare de activitate, respectiv
industrial, servicii și medical.

Nr. DANEMARCA Nr. FINLANDA

Crt. Denumire SECTOR Crt. Denumire SECTOR
1 A.P. Møller - Mærsk B Industrial 16 Amer Sports Oyj Servicii
2 Chr. Hansen Holding Medical 17 Cargotec Oyj Industrial
3 Genmab Medical 18 DNA Oyj Servicii
4 Pandora Servicii 19 Elisa Oyj Servicii
5 William Demant Holding Medical 20 Fortum Oyj Servicii
6 Vestas Wind Systems Industrial 21 Huhtamäki Oyj Industrial
7 Coloplast B Medical 22 Konecranes Oyj Industrial
8 Carlsberg B Industrial 23 Kesko Oyj B Servicii
9 Danske Bank Servicii 24 KONE Oyj Industrial
10 Novozymes B Medical 25 Metso Oyj Industrial
11 Tryg Servicii 26 Neste Oyj Industrial
12 ISS Industrial 27 Orion Oyj B Medical
13 Lundbeck Medical 28 Sampo Oyj A Servicii
14 DSV Industrial 29 UPM-Kymmene Oyj Industrial
15 FLSmidth & Co. Industrial 30 Nokian Renkaat Oyj Industrial

9
 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de existența departamentului de
audit intern

Existența departamentului de audit intern

pe domenii de activitate

100% 100% 100% 100% 100% 100%

Medical Industrie Servicii

DANEMARCA FINLANDA

Din figura de mai sus, se poate observa că firmele selectate listate la bursa din cele două tări în
au implementat un departamentul de audit intern. Astfel, atât sectorul de servicii, cât și cel
industrial și medical se află la același nivel prezentând departament de audit intern, ceea ce
indică un interes crescut în toate cele 3 sectoare pentru funcția auditului intern și spre o cât mai
bună monitorizare a riscurilor în cadrul companiilor selectate.

Faptul că în toate firmele analizate există un departament de audit intern oferă o mai mare
siguranță pentru investitorii actuali și potențiali și asigură o mai bună transparență a activităților
entității. De asemenea, un departement de audit intern asigură o revizuire mai bună a sistemului
contabil, și o mai bună protecție împotriva fraudelor. Existența departamentului de audit intern
permite informarea conducerii și emiterea de recomandări managementului în cazul unor
deficiențe.

10
 Analiza practicilor de audit intern în funcție de poziția departamentuliui de audit intern în
cadrul companiei

Poziția departamentului de audit intern

66%
60%

40%
34%

DANEMARCA FINLANDA

Șeful departamentului de AI este subordonat CA

Șeful departamentului de AI este subordonat CA și directorului executiv și financiar

Din graficele analizate se poate observa că în 100% din firmele analizate este menționat faptul că
șeful departementului de audit intern este subordonat Comitetului de Audit, iar în 40% dintre
firmele daneze și 34% dntre firmele finlandeze este specificat faptul că șeful departementului de
audit intern este subordonat atât Comitetului de Audit, cât și Directorului Financiar și Executiv.

Faptul că șeful departamentului de audit intern este subordonat atât Comitetului de Audit, cât și
directorului executiv și financiar este un aspect favorabil deoarece activitatea de audit este
supravegheată de către mai multe persoane și este mult mai dificil să fie omise anumite
deficiențe sau probleme.

11
 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de poziția departamentuliui de
audit intern în cadrul companiei - DANEMARCA.

Poziția departamentului de audit intern pe sectoare de activitate

Danemarca

100% 100% 100%

66%
50%
34%

INDUSTRIAL SERVICII MEDICAL

Șeful departamentului de AI este subordonat CA

Șeful departamentului de AI este subordonat CA și directorului executiv și financiar

Analizând acest aspect pe sectoare, la nivelul sectorului industrial se observă o pondere de 100%
în cazul în care șeful departamentului de audit intern este subordonat Comitetului de Audit și o
pondere de 50% pentru situația în care șeful deparatmentului de audit intern este subordonat atât
Comitetului de Audit, cât și Directorului Financiar și Executiv.

La nivelul sectorului servicii se evidențiază observă o pondere de 100% în cazul în care șeful
departamentului de audit intern este subordonat Comitetului de Audit și o pondere de 66% pentru
situația în care șeful deparatmentului de audit intern este subordonat atât Comitetului de Audit ,
cât și Directorului Financiar și Executiv.

La nivelul sectorului medical se evidențiază observă o pondere de 100% în cazul în care șeful
departamentului de audit intern este subordonat Comitetului de Audit și o pondere de 34% pentru
situația în care șeful deparatmentului de audit intern este subordonat atât Comitetului de Audit ,
cât și Directorului Financiar și Executiv.
În concluzie, se poate spune că pentru toate sectoarele analizate șeful departamentului de audit
intern este subordonat Comitetului de Audit, dar se observă cea mai mică pondere de 34% la
sectorul medical unde șeful deparamentului de audit intern răspunde și în fața Directorului
12
Financiar și Executiv, și cea mai mare pondere de 66% la nivelul sectorului servicii unde șeful
departamentui de audit intern este subordonat Directorului Financiar și Executiv. Astfel, se poate
afirma că departamentul de audit intern de la nivelul sectorului servicii prezintă o mai mare
responsabilitate de raportare, ceea ce este un aspect pozitiv deoarece este informată și
conducerea despre riscurile și posibilele deficiențe de la nivelul companiei.

Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de poziția departamentuliui de

audit intern în cadrul companiei – FINLANDA.

Poziția departamentului de audit intern pe sectoare de activitate

Finlanda

100% 100% 100%

44%

20%
0%

INDUSTRIAL SERVICII MEDICAL

Șeful departamentului de AI este subordonat CA

Șeful departamentului de AI este subordonat CA și directorului executiv și financiar

Analizând acest aspect pe sectoare, la nivelul sectorului industrial se observă o pondere de 100%
în cazul în care șeful departamentului de audit intern este subordonat Comitetului de Audit și o
pondere de 44% pentru situația în care șeful deparatmentului de audit intern este subordonat atât
Comitetului de Audit, cât și Directorului Financiar și Executiv.

La nivelul sectorului servicii se evidențiază observă o pondere de 100% în cazul în care șeful
departamentului de audit intern este subordonat Comitetului de Audit și o pondere de 20% pentru
situația în care șeful deparatmentului de audit intern este subordonat atât Comitetului de Audit ,
cât și Directorului Financiar și Executiv.

13
La nivelul sectorului medical se evidențiază observă o pondere de 100% în cazul în care șeful
departamentului de audit intern este subordonat Comitetului de Audit și o pondere de 0% pentru
situația în care șeful deparatmentului de audit intern este subordonat atât Comitetului de Audit,
cât și Directorului Financiar și Executiv deoarece este singura firmă din sectorul medical din
eșantionul ales.

În concluzie, se poate spune că pentru toate sectoarele analizate șeful departamentului de audit
intern este subordonat Comitetului de Audit, dar se observă cea mai mică pondere de 0% la
sectorul medical unde șeful deparamentului de audit intern răspunde și în fața Directorului
Financiar și Executiv, și cea mai mare pondere de 44% la nivelul sectorului industrial unde șeful
departamentui de audit intern este subordonat Directorului Financiar și Executiv.

Analiza practicilor de audit intern în funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern -

Danemarca

Rolul și responsabilitățile auditului intern - Danemarca

6%

54%

14%

6%

20%
Auditul intern asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor
Auditul intern furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil, cu
normele și procedurile interne aplicabile
Auditul intern realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile

Auditul intern monitorizează sistemul de management al riscurilor, împreună cu departamentul de

management al riscurlor (dacă există vreunul).
Auditul intern monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță corporativă

14
Din graficele realizate se poate observa că în doar 54% dintre firmele analizate AI asistă
managementul şi consiliul de administraţie/consiliul de supraveghere în îmbunătăţirea procesului
de control şi management al riscurilor. Atunci când auditul oferă consultanță managementului se
obține o mai mare trasparență și o mai bună monitorizare a riscurilor. Atunci când nu numai
managementul se implică în procesul de control, ci și auditul intern pot fi identificate mult mai
ușor riscurile și deficiențele, iar încrederea investitorilor și a părților interesate este mai crescută,
cunoscând aceste aspecte.

Un procent de 20% este alocat și companiilor analizate la nivelul cărora AI furnizează o

asigurare rezonabilă asupra conformităţii cu un cadru legal aplicabil,cu normele şi procedurile
interne aplicabile entităţii respective. Faptul că auditul intern oferă o asigurare despre
concordanța cu cadrul legal, oferă actionarilor și altor părți intersate certitudinea activitatea
firmei aplică legile și normele din domeiu, astfel câștigând încrederea acestora.

În rapoartele anuale ale companiilor analizate se identifică o mai mică preocupare pentru
menționarea evaluării eficienţei cu care se realizează toate operaţiunile din cadrul entităţii de
către auditul intern. Astfel, numai 6% dintre firmele analizate precizează că auditul intern se
implică în evaluarea eficienței activităților firmei, ceea ce poate transmite nu tocmai siguranță
investitorilor potențiali și actuali.

Deși în rapoartele anuale analizate există preocupare din partea companiilor pentru guvernanța
corporativă și pentru respectarea Codului de Guvernanță corpoativă, doar într-un procent de 6%
este mentionat faptul că AI monitorizează asigurarea conformităţii entităţii cu codul de
guvernanţă corporativă aplicabil acelei entităţi .

Referitor la monitorizarea de către auditul intern a sistemului de management al riscurilor,

impreună cu departamentul de management al riscurilor se observă doar 14% a companiilor
analizate în care auditul intern se implică în identificarea riscurilor.
Per ansablu se poate afirma că cea mai mare preocupare a auditului intern la nivelul companiilor
analizate se observă la asistarea managementul şi consiliul de administraţie/consiliul de
supraveghere în îmbunătăţirea procesului de control şi management al riscurilor.
15
 Analiza practicilor de audit intern în funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern -
Finlanda

Rolul și responsabilitățile auditului intern - Finlanda

40%

14%

14%

32%

Auditul intern asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în

îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor
Auditul intern furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil, cu
normele și procedurile interne aplicabile
Auditul intern realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile

Auditul intern monitorizează sistemul de management al riscurilor, împreună cu departamentul de

management al riscurlor (dacă există vreunul).

Din graficele realizate se poate observa că în doar 40% dintre firmele analizate AI asistă
managementul şi consiliul de administraţie/consiliul de supraveghere în îmbunătăţirea procesului
de control şi management al riscurilor.
Un procent de 32% este alocat și companiilor analizate la nivelul cărora AI furnizează o
asigurare rezonabilă asupra conformităţii cu un cadru legal aplicabil,cu normele şi procedurile
interne aplicabile entităţii respective.
Numai 14% dintre firmele analizate precizează că auditul intern se implică în evaluarea eficienței
activităților firmei, ceea ce poate transmite nu tocmai siguranță investitorilor potențiali și actuali.
Tot în procent de 14% este alocat companiilor în care auditul intern monitorizează sistemul de
management al riscurilor.

16
 DANEMARCA:
Analiza practicilor de audit intern în funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern
pe sectoare de activitate

Rolul și responsabilitățile AI - INDUSTRIAL

40%

30% 30%
30%

20% 17% 17%

10%

0%

AI asistă managementul și CA/consiliul de supraveghere în îmbunătățirea procesului

de control și mg al riscurilor
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabi
AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile
AI monitorizează sistemul de management al riscurilor

80%
Rolul și responsabilitățile AI - SERVICII
64%
60%

40% 34%

20%

0%

AI asistă managementul și CA/consiliul de supraveghere în îmbunătățirea procesului

de control și mg al riscurilor
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabi

Rolul și responsabilitățile AI - MEDICAL

80% 67%
60%

40% 33%

20%

0%

AI asistă managementul și CA/consiliul de supraveghere în îmbunătățirea procesului

de control și mg al riscurilor
AI monitorizează asigurarea conformității cu codul de guvernanță corporativă

17
 FINLANDA:

Rolul și responsabilitățile AI - INDUSTRIAL

70%
63%
60%

50%

40%

30%

20% 17%
13% 13%
10%

0%

AI asistă managementul și CA/consiliul de supraveghere în îmbunătățirea procesului

de control și mg al riscurilor
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabi

AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile

AI monitorizează sistemul de management al riscurilor

Rolul și responsabilitățile AI - SERVICII

60%
50%
50%

40%

30%

20% 17% 17% 17%

10%

0%

AI asistă managementul și CA/consiliul de supraveghere în îmbunătățirea procesului de

control și mg al riscurilor
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil

AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile

AI monitorizează sistemul de management al riscurilor

18
În sectorul medical, cum am specificat și mai sus este o singură compania, ceea ce înseamnă un
procent de 100% unde AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformităţii cu un cadru
legal aplicabil,cu normele şi procedurile interne aplicabile.

Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de publicarea raportului de AI în

cadrul raportului annual

Publicarea raportului de AI pe site-ul web

120%
100% 100%
100%

80%
DANEMARCA
60%
FINLANDA
40%

20%

0%

În ceea ce privește publicarea raportului de audit intern în cadrul raportului anual al companiilor
analizate se observă faptul că toate companiile prezintă acest raport.

Analiza practicilor de audit intern în funcție de relatia dintre departamentul de audit

intern și comitetul de audit – Danemarca

Relația dintre departamentul de AI și comitetul de audit - Danemarca

34%

20%

Relația nu este precizată

46%
Sunt prezentate cu regularitate rapoartele de audit

Șeful departamentului de AI este propus de comitetul de audit, comitetul de audit monitorizează

eficiența activității de AI

19
Din graficul realizat se poate observă că într-o proporție de 46% dintre firmele analizate
rapoartele de audit intern sunt prezentate cu regularitate Comitetului de Audit, 34% dintre firme
aleg ca comitetul de audit să monitorizeze eficiența activității, iar doar în 20% dintre companii
relația dintre departamentul de audit si comitetul de audit nu este prezentată detaliat.

Analiza practicilor de audit intern în funcție de relatia dintre departamentul de audit

intern și comitetul de audit – Finlanda

Relația dintre departamentul de AI și comitetul de audit - Finlanda

20%

14%

Relația nu este precizată

66%
Sunt prezentate cu regularitate rapoartele de audit

Șeful departamentului de AI este propus de comitetul de audit, comitetul de audit monitorizează

eficiența activității de AI

Din graficul realizat se poate observă că într-o proporție de 66% dintre firmele analizate
rapoartele de audit intern sunt prezentate cu regularitate Comitetului de Audit, 20% dintre firme
aleg ca comitetul de audit să monitorizeze eficiența activității, iar doar în 14% dintre companii
relația dintre departamentul de audit si comitetul de audit nu este prezentată detaliat.

20
 Analiza practicilor de audit intern în funcție de modul de raportare a rezulatatelor de audit
intern – Danemarca

Modul de raportare a rezultatelor de AI - Danemarca

34%

Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu

regularitate managerului executiv

Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu

regularitate managerului executiv, cât și
Comitetului de audit 66%

Graficul realizat prezintă faptul că în 66% dintre companiile analizate rezultatele și constatările
auditului intern sunt raportate cu regularitate atât managmentului cât și Comitetului de Audit, iar
în 34% dintre companii nu este detaliat modul în care constatările auditului intern sunt raportate
mai departe. Faptul că un procent atât de mare dintre firmele analizate raportează cu regularitate
rezultatele auditului intern Comitetului de Audit indică faptul că firmele doresc să obțină o
certitudine asupra activității de audit și astfel riscurile pot fi monitorizate mai bine.

Analiza practicilor de audit intern în funcție de modul de raportare a rezulatatelor de audit

intern – Finlanda

Modul de raportare a rezultatelor de AI - Finlanda

Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu

regularitate managerului executiv
60%
40%

Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu

regularitate managerului executiv, cât și
Comitetului de audit

21
Graficul realizat prezintă faptul că în 60% dintre companiile analizate rezultatele și constatările
auditului intern sunt raportate cu regularitate atât managmentului cât și Comitetului de Audit, iar
în 40% dintre companii nu este detaliat modul în care constatările auditului intern sunt raportate
mai departe.

6. CONCLUZII

Scopul acestui proiect este de a evidentia legatura dintre auditul intern si guvernanta
coorporativa. Companiile listate la bursa pun accentual pe auditul intern si pe practicile de
guvernanta coorporativa.

Proiectul este realizat din doua parti, o parte teoretica si o parte practica. Partea teoretica prezinta
definitii din literature de specialitate . Partea practica este reprezentata de un studiu de caz
dezbatut de noi in care am analizat rapoarte anuale listate la bursa din Danemarca si Finlanda.

Lucrarea care am realizat-o abordează practicile de audit intern in contextual guvernanței

corporative prin tratarea conceptelor de audit intern și guvernanta coorporativa .

Faptul că în toate firmele analizate există un departament de audit intern oferă o mai mare
siguranță pentru investitorii actuali și potențiali și asigură o mai bună transparență a activităților
entității.

Faptul că șeful departamentului de audit intern este subordonat atât Comitetului de Audit, cât și
directorului executiv și financiar este un aspect favorabil deoarece activitatea de audit este
supravegheată de către mai multe persoane și este mult mai dificil să fie omise anumite
deficiențe sau probleme. Din acest punct se poate observa că firmele finlandeze au rezultate mai
bune.

Din graficele realizate pentru rolul și responsabilitățile AI putem observa că atât Danemarca, cât
și Finlanda au un procent majoritar pentru firmele unde AI asistă managementul şi consiliul de
administraţie/consiliul de supraveghere în îmbunătăţirea procesului de control şi management al
riscurilor.
22
7. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Finlanda - http://www.nasdaqomxnordic.com/index/index_info?Instrument=FI0008900212
Danemarca - http://www.nasdaqomxnordic.com/index/index_info?Instrument=DX0000001376

23
ANEXE
Nr. Denumire Criteriu Criteriu Criteriu Criteriu Criteriu Criteriu
Crt. companie 1 2 3 4 5 6
DANEMARCA
A.P. Møller - Mærsk
1 B c) c) c) a) b) c)
2 Chr. Hansen Holding c) c) a) a) b) b)
3 Genmab c) c) a) a) a) c)
4 Pandora c) c) b) a) b) b)
William Demant
5 Holding c) b) a) a) a) c)
Vestas Wind
6 Systems c) c) a) a) a) c)
7 Coloplast B c) c) e) a) c) c)
8 Carlsberg B c) b) b) a) a) c)
9 Danske Bank c) c) a) a) b) b)
10 Novozymes B c) c) e) a) a) b)
11 Tryg c) b) a) a) b) c)
12 ISS c) c) a) a) b) b)
13 Lundbeck c) b) a) a) b) c)
14 DSV c) b) b) a) c) c)
15 FLSmidth & Co. c) c) f) a) c) c)
FINLANDA
16 Amer Sports Oyj c) b) b) a) c) c)
17 Cargotec Oyj c) b) a) a) c) c)
18 DNA Oyj c) c) a) a) b) b)
19 Elisa Oyj c) c) b) a) b) c)
20 Fortum Oyj c) c) b) a) b) b)
21 Huhtamäki Oyj c) b) a) a) c) c)
22 Konecranes Oyj c) c) a) a) b) b)
23 Kesko Oyj B c) c) f) a) b) b)
24 KONE Oyj c) c) b) a) a) b)
25 Metso Oyj c) b) c) a) c) c)
26 Neste Oyj c) c) a) a) b) b)
27 Orion Oyj B c) c) b) a) a) b)
28 Sampo Oyj A c) c) c) a) b) b)
29 UPM-Kymmene Oyj c) b) f) a) c) c)
30 Nokian Renkaat Oyj c) c) a) a) a) b)
24
Criteriu 1 Existenta departamentului de audit
Criteriu 2 Pozitia departamentului de audit intern in cadrul companiei (independenta sa)
Criteriu 3 Rolul si responsabilitatile auditului intern
Criteriu 4 Publicarea raportului de audit intern in cadrului raportului annual
Criteriu 5 Relatia dintre departamentul de audit si comitetul de audit
Criteriu 6 Modul de raportare al rezultatelor (constatarilor)de audit intern

25