Laboratoare

Antene și Propagare

Student:
Avram Andrei George

1
 CUPRINS
Laboratorul 1: Antena. Elementul de imagine. Parametrii antenelor .......... 3
Laboratorul 2+3: Antena dipol în λ/2 ........................................................... 7
Laboratorul 4: Dipolul scurt ....................................................................... 14
Laboratorul 5+6: Dipolul repliat ................................................................ 19
Laboratorul 7: Antena monopol ................................................................. 23

2
 Laboratorul 1:

Antena. Elementul de imagine. Parametrii antenelor

Antena este un dispozitiv care asigură la emisie transformarea curenţilor de radiofrecvenţă în

unde electromagnetice, iar la recepţie asigură transformarea undelor electromagnetice în curenţi de
radiofrecvenţă.
Antenele pot fi clasificate din multe puncte de vedere:

 dupa principiul de funcţiuonare - electrice magnetice

 dupa forma elementului radiant – liniare, de suprafata
 dupa destinaţie – de emisie, de recepţie, mixte
Elementul de curent poate fi privit ca o antenă elementară, acesta a fost asociat cu o serie de
caracteristici de bază, descrise de parametrii utilizaţi pentru a caracteriza antenele în general. Cei mai
importanţi parametri ai antenelor sunt diagrama de radiaţie, deschiderea lobului principal la -3 dB,
directivitatea, câştigul, rezistenţa de radiaţie, impedanţa de intrare a antenei.
Prin elementul de curent înţelegem un radiator elementar, presupus că fiind filar şi de lungime
infinitezimală, parcurs de un curent de amplitudine constantă de-a lungul său.

Fig. 1.1: Elementul de curent în

coordonate sferice

Având în vedere faptul că în general sistemul de coordonate este cel sferic, exprimarea
operatorilor diferenţiali se realizează cu ajutorul parametrilor Lame (a cosinuşilor directori).

Fig. 1.2: Coeficienţii Lame pt coordonate sferice

3
 Fig.1.3: Elementul de suprafaţă şi elementul de
volum în coordonate sferice

Coordonatele sferice ale elementului de suprafaţă şi ale elementului de volum pot fi scrise astfel:
𝑑𝑆 = 𝑟 2 𝑠𝑖𝑛𝜗 𝑑𝜗𝑑𝜑
dV=dS dl
dS=aria secţiunii transversale a elementului de curent de lungime dl
Câmpul electromagnetic generat de o antenă acoperă trei zone de radiaţie:

 zona apropiată
 zona intermediară
 zona de câmp indepărtat

În câmp îndepărtat vom avea două componente de câmp 𝐸θ şi 𝐻φ . Trebuie specificat faptul că
filamentul de curent produce o undă transversal electromagnetică atât timp cât E┴H şi egale cu
impedanţa de undă 𝑍0 . Această impedanţă de undă ne arată că în câmp îndepartat doar aceste două
componente transmit puterea reală, puterea radiată.

Cei mai importanţi parametri ai antenelor sunt:

 diagrama de radiaţie
 deschiderea lobului principal la -3 dB
 directivitatea
 câştigul
 rezistenţa de radiaţie
 impedanţa de intrare a antenei.
Diagrama de radiaţie
Diagrama de radiaţie este o reprezentare grafică a modului în care variază modulul câmpului
electric şi al celui magnetic în spaţiu, în raport cu unghiul θ şi φ, considerând distanţa r fixată.
Întrucât raportul dintre câmpul electric şi cel magnetic este constant şi egal cu 𝑍0 , atunci când este
trasată o diagramă de radiaţie într-o zonă de câmp îndepărtat, va există o singură reprezentare a
funcţiei de radiaţie , atât pentru câmpul electric, cât şi pentru cel magnetic.

4
 Fig. 1.4: Planul E ┴ Planul H

Diagramele de radiaţie se clasifică în:

 diagrame în plan (2D)

 diagrame în spaţiu (3D)
Diagramele 2D:
 Pentru θ variabil fi φ fix - se reprezintă diagrama de radiaţie în planul E.
 Pentru θ fix şiφ variabil vom reprezenta diagrama de radiaţie în planul H.

Fig. 1.5:
Fig. 1.6:
Diagrama de radiaţie în planul E Diagrama de radiaţie în
planul H
În planul H diagrama de radiaţie este omnidirecţională, câmpul nu depinde de unghiul φ.
În cazul diagramelor 3D, în locul sistemelor de coordonate plane polare, se face o reprezentare în
coordonate sferice, variind atât θ ,cât şi φ.

Câştigul intrinsec. Câştigul realizat

Un radiator izotrop este un radiator fictiv ce radiază în mod egal în toate
direcţiile.Directivitatea este o fucţie de coordonate unghiulare ce arată cum o antena concentrază
puterea radiată comparativ cu radiatorul izotrop.

5
 𝑑𝑃r
𝑃𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑎𝑑𝑖𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑒 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖 𝑠𝑜𝑙𝑖𝑑(θ, φ) (θ, φ)
D(θ, φ) = = 𝑑Ω
𝑃𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑟𝑎𝑑𝑖𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑒 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖 𝑠𝑜𝑙𝑖𝑑 𝑃r
4𝜋
𝑑𝑃r
𝑃𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑎𝑑𝑖𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑒 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖 𝑠𝑜𝑙𝑖𝑑(θ, φ) 𝑑Ω (θ0 , φ0 ) 𝑃r
𝐺𝑟 = = = 𝐺i = η𝐺i
𝑃𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑛𝑒𝑖 𝑃t 𝑃t
4𝜋
𝐺𝑖 = 𝐷(θ0 , φ0 )
Eficienţa antenei
Eficienţa de dezadaptare şi eficienţa de radiere sunt cei doi termeni care permit definirea
eficienţei totale a antenei.
Eficienţa er de dezadaptare este direct legată de parametrul S11 şi este definită de:
𝑒𝑟 = (1 − |𝑆11 |2 ).
𝑃𝑟𝑎𝑑
Eficienţa de radiere se determină astfel prin următoare expresie: 𝑒𝑟𝑎𝑑 = 𝑃𝑖𝑛

Eficienţa totală η a antenei este practic produsul dintre cei doi termeni anteriori (eficienţa de
radiere şi eficienţa de dezadaptare):
𝑃𝑟𝑎𝑑
η = 𝑒𝑟 ∗ 𝑒𝑟𝑎𝑑 = (1 − |𝑆11 |2 )
𝑃𝑖𝑛
Notăm cu 𝑍𝑎𝑛𝑡 această impedanţă dependentă de frecvenţă.
𝑍𝑎𝑛𝑡 = 𝑅𝑎𝑛𝑡 (f) + j𝑋𝑎𝑛𝑡 (f)

Fig. 1.7: Schema unei antene conectate la o linie de transmisie şi un generator

𝑍𝑎𝑛𝑡 − 𝑍𝑐
𝑆11 = 𝛤 =
𝑍𝑎𝑛𝑡 + 𝑍𝑐
Vmax 1+|𝑆11 |
VSWR = =
Vmin 1−|𝑆11 |

6
 Laboratorul 2+3:

Antena dipol în λ/2

Avem linie de transmisiuni de lungime λ/4 terminată în gol, a carei distributie de curent va fi
urmatoarea: la capatul în gol curentul se anulează.

Fig. 2.1: Linie de transmisiune

terminată în gol

Dacă se depărtează cele două conductoare ale liniei obţine o antenă dipol, curentul pe cele două brate
fiind unul în prelungirea celuilalt.

Fig. 2.2: Dipol în λ/2

În cazul unei linii fără

pierderi:
𝑍𝐶2
𝑍𝑖𝑛_𝑙𝑖𝑛𝑖𝑒 = | =0
𝑍𝑠 𝑍 →∞
𝑠

𝑍𝑐 =impedanța caracteristică a liniei

𝑍𝑠 =impedanta de sarcină.
Cand linia devine antenă, aceasta radiază, transmite energie, puterea activa de la generator, deci
impedanţa de intrare a ntenei conţine o componentă rezistivă.
𝑍𝑖𝑛_𝑎𝑛𝑡𝑒𝑛𝑎 este mare pentru un curent mic.

𝑍𝑖𝑛_𝑎𝑛𝑡𝑒𝑛𝑎 = 𝑈/𝐼

7
 Fig. 2.3: Rezistenţa şi Reactanţa la intrarea antenei

Pentru a putea reprezenta impedanta de intrare reala si imaginara a antenei dipol in λ/2 trebuie
sa setam valoarea frecventei de la care sa inceapa masurarea si numarul de masurari pe care sa le
efectueze.
In cazul nostru am setat frecventa sa fie cuprinsa intre 200-2200 MHz iar impedanța reală
variază intre 0 si 3000 Ω.

8
Fig. 2.4: Impedanța de intrare reală

9
Fig. 2.5: Impedanța de intrare imaginara

10
Fig.2.6: Lobii la un castig de 2.12 dB

Fig. 2.7:Lobii la un castig de 3.68 dB

11
Fig. 2.7:Lobii la un castig de 3.7 dB

Fig. 2.8:Lobii la un castig de 3.47 dB

12
Fig. 2.8:Diagrama de radiatie la un castig de 1.79dB

13
 Laboratorul 4:

Dipolul scurt

Antena dipol este una dintre cele mai simple şi mai des întâlnite antene. Din punct de vedere a
distribuţiei de curent, aceasta se comportă ca o linie de transmisiune terminată în gol.
În cazul în care avem o antena dipol foarte scurtă, distribuţia de curent pe antena poate fi
considerată triunghiulară ( aproximativ liniară ). Distribuţia pe antena foarte scurtă devine o distribuţie
de curent aproape liniară. Astfel se va echivala antena dipol scurtă cu o antena care prezintă dublul
elementului de curent.

Fig. 4.1: Distributia echivalenta

Din punct de vedere a radiaţiei, distribuţia liniară de curent este echivalentă cu o distribuţie
constantă de curent a carei valoare e egala cu jumatate din valoarea lui I0’.
Rezistenţa de radiaţie pentru o antenă tip element de curent ( pentru o distributie liniara de
curent ) este definită astfel:
𝑑𝑧′
𝑅𝑎 = 80𝜋 2 ( )2
𝜆
Puterea radiată este aceeaşi si în cazul dipolului scurt şi în cazul elementului de curent:

𝐼02 1 𝐼0′2
𝑃𝑟 = 𝑅𝑎_𝑑𝑖𝑝𝑜𝑙_𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡 = 𝑅𝑎_𝑒𝑙𝑒𝑚_𝑐𝑟𝑡_𝑒𝑐ℎ𝑖𝑣
2 2 4
2𝑙 2 𝑙 2
𝑅𝑎_𝑑𝑖𝑝𝑜𝑙_𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡 = 20𝜋 2 ( ) = 80𝜋 2 ( )
𝜆 𝜆

14
Reactanţa dipolului scurt este practic similară aceleia unei linii scurte de transmisiune terminată în gol.
𝑙
𝑍𝑠 + 𝑗 𝑍𝑐 𝑡𝑔𝑘 2 𝑍𝑐 𝑍𝑐
𝑗𝑋𝑎 = 𝑍𝑐 | = = −𝑗
𝑙 𝑙 𝑙
𝑍𝑐 + 𝑗 𝑍𝑠 𝑡𝑔𝑘 2 𝑗𝑐𝑡𝑔𝑘 2 𝑡𝑔𝑘 2
𝑍𝑠 →∞

𝑍𝑐 2𝑍𝑐
𝑋𝑎 = − | =−
𝑙 𝑘𝑙
𝑐𝑡𝑔𝑘 2 𝑙
𝑘 ≪1
2

Pentru ca antena dipol să funcţioneze ca o antenă scurtă, trebuie să rezoneze la o frecvenţă

foarte mare. Se consideră o antena dipol scurtă, cu l=λ/40, ce rezonează la 300 MHz.Pentru a putea
vedea graficul impedantelor si lobii folosim programul NEC.

Fig. 4.2: Raportul dintre impedanta reala de intrare si frecventa

15
Fig. 4.3: Raportul dintre impedanta imaginara de intrare si frecventa

16
Fig. 4.4: Diagrama de radiatie la 275 MHz (𝜃 = 00 − 3590 )

Fig. 4.5: Diagrama de radiatie la 304 MHz (𝜃 = 00 − 3590 )

17
Fig. 4.6: Diagrama de radiatie la 304 MHz (𝜃 = 900 )

Fig. 4.7

18
 Laboratorul 5+6:

Dipolul repliat

Pentru a putea calcula impedanta de intrare pentru o antena dipol repliat se descompune
schema dipolului repliat in doua scheme facandu-se analiza pe mod par si pe mod impar dupa cum
urmeaza:

-pentru modul PAR

Se considera un dipol simplu ale carui brate sunt sunt constituite din doua
ramuri parcurse de doi curenti 𝐼1 ambii find in acelasi sens ceea ce
inseamna ca modul par este radiant.
𝜆 𝜆
2𝑙 = ⇒𝑙=
2 4
𝑉𝑔
𝑅𝑎 = 73 = 2 = 292 Ω
2𝐼1

-pentru modul IMPAR

Modul impar nu conduce la radiatie de energie

electromagnetica deoarece cele doua ramuri sunt parcurse de curenti
egali dar de semn opus.
𝑍𝑠 + 𝑗 𝑍𝑐 𝑡𝑔𝑘0 𝑙
𝑍𝑖𝑛 |𝑍𝑠 =0 = 𝑍𝑐
𝑍𝑐 + 𝑗 𝑍𝑠 𝑡𝑔𝑘0 𝑙
𝜋
𝑍𝑖𝑛 = 𝑗𝑍𝑐 𝑡𝑔𝑘0 𝑙 = 𝑗𝑍𝑐 𝑡𝑔 ( ) ⇒ 𝐼2 = 0
2

Presupunând că antena de radiaţie se află la rezonanţă , rezistenţa de radiaţie a unui dipol simplu,
corespunzătoare modului par are formula:

19
 𝑉
𝑅𝑎 ′ =
4𝐼1
Rezistenta de radiatie a dipolului repliat este de forma:
𝑉
𝑅𝑎 = = 4𝑅𝑎 ′
𝐼1
Rezistenţa de radiaţie a unui dipol repliat este de 4 ori mai mare decât cea a unui dipol simplu.
Partea reactivă se calculează ca fiind suma dintre reactanţa dipolului simplu corespunzătoare modului
par şi reactanţa de intrare corespunzatoare modului impar, adică a celor două tronsoane de linie in
scurt circuit.
In lucrarea ralizata in nec cei doi dipoli se pun în paralel la o distanţă de 0,05λ (5 cm)
Ajustand valorile pentru fiecare dintre cele 4 conductoare putem sa vizualizam pentru antena noastra
impedanta reala si cea imaginara.

Fig.5.1: Impedanta reala

20
 Fig.5.2: Impedanta imaginara

Fig.5.3: Castigul la frecventa de 275MHz

21
 Fig.5.4: Castigul la frecventa de 765 MHz

Fig.5.5: Castigul la -3dB la frecventa de 300 MHz

22
 Laboratorul 7:

Antena monopol

În analiza antenei monopol se pleaca de la convenţia unui plan de masă perfect conductor şi
infinit. Efectul de imagine face ca elementul radiant al monopolului împreună cu imaginea sa în planul
de masă să constituie o antena dipol.

Fig. 7.1:Antena monopol.Efectul de imagine.

Cele doua antene sunt parcurse de acelaşi curent, antena monopol fiind excitată de un
generator cu 𝑉𝑔 , iar cea dipol cu 2𝑉𝑔 .
𝑑𝑃𝑟
𝐺𝑚 = 4𝜋 𝑑Ω
𝑃𝑖𝑛𝑚

În cazul în care planul de masa al antenai monopol are dimensiuni reduse devine important
efectul difracţiei câmpului electromagnetic pe planul de masă. Difracţia este legată de existenţa unor
discontinuităţi în mediul de propagare.
Consecinţa este pe de o parte modificarea diagramei de radiaţie şi chiar apariţia unor lobi sub
planul de masă, şi pe de altă parte caracterul infinit are influenţă şi asupra impedanţei, aceasta se poate
considera neglijabilă atunci când dimensiunile planului de masa > 1,5λ.

23
 Monopol de plan de masa infinita Monopol de plan de masa finita

Avantajul antenei monopol cel mai important este posibiliatatea utilizării cablului coaxial
întru-cât atât antena cât şi cablu sunt asimetrice. În cazul antenei dipol se deformează diagrama de
radiaţie datorită efectului curenţilor care se închid pe exteriorul cablului coaxial. Un dipol trebuie
alimentat mereu printr-o linie de transmisiune simetrică.

𝑃𝑚 = 𝑉𝑔 𝐼0

𝑃𝑑 = 2𝑉𝑔 𝐼0

𝐺𝑚 = 2𝐺𝑑
𝐺𝑚 [𝑑𝐵] = 𝐺𝑑 [𝑑𝐵] + 10𝑙𝑜𝑔2
𝑍𝑖𝑛𝑑
𝑍𝑖𝑛𝑚 =
2
Impedanţa caracteristica a cablului de alimentare pentru antena monopol, trebuie aleasa la
jumatatea celor folosite pentru alimentarea antenelor dipol.
Valoare uzuală a impedanţei caracteristice petru antena monopol este de 120π sau de 377Ω.
Facand modificarile necesare in programul NEC am putut sa vizualizam vizualizam impedantele reale
si imaginare dar si diagramele de castig.

24
Fig. 7.1: Impedanta reala

25
Fig. 7.2: Impedanta imaginara

26
Fig. 7.3:Castigul la frecventa de 275 MHz [ꝋ =(-90,90)]

Fig. 7.4:Castigul la frecventa de 304 MHz [ꝋ =(-90,90)]

27
Fig. 7.5:Castigul la frecventa de 304 MHz [ꝋ =63]

28