SISTEMUL MECATRONIC DE COMANDA AL

PORTIEREI UNUI AUTOMOBIL

POPESCU FLORENTINA
MASTER ANUL II IMST
 Analiză referitoare la proiectarea și execuția sistemelor mecanice și
Mecatronice

Sistemul mecatronic de comanda al portierei unui automobil

Cuprins
1. Proiectarea și realizarea unui sistem mecanic sau mecatronic
2
2. Sistemele viață a produselor
Durata de mecanice ...................................
și sistemele mecatronice. Exemple 4 6
3. Sistemul mecatronic de ansamblu al unui automobil modern 11
a) Sistemul mecatronic de comandă al portierei unui automobil 12
b) ă comparativă a indicatorilor utilizabili în cazul sistemelor mecanice și mecatronice pentru
Analiz
4.

prelucrări .............................................................14
a. Calculul timpului de bază al fiec ărei faze de lucru (tb)14
b. Calculul timpului auxiliar (ta ) ..............................15

c. Calculul normei de timp totale (Nt) .........................15

d. Calculul normei de producţie (Np) a unei perioade de timp (schimb, zi, lun ă)
16
e. Calculul perioadei de amortizare a dispozitivelor mecanice sau mecatronice (na) 16
f. Eficiența economică a automatizării .........................17

~1~
 1. Proiectarea și realizarea unui sistem mecanic sau mecatronic

Proiectarea unui sistem mecanic sau mecatronic reprezint ă formularea de solu ții alternative de realizare de
produse noi sau îmbunătățite în vederea introducerii acestora în fabrica ția de serie.
Acest algoritm este prezentat în figura nr.1

PRODUCĂTOR PRODUS UTILIZATOR

Fig.1

Produsul este realizat de către producător (intreprindere mic ă sau mijlocie, atelier, concern multina țional) în
urma unui proces tehnologic ce include diverse activit ăți industriale (de ex.

~2~
prelucrări mecanice, electrice, realizare de componente microelectronice, circuite integrate,
conexiunea diverselor subansamble pentru realizarea unui produs finit).
Produsul este ulterior livrat utilizatorului pe baza unui contract de vânzare- cump ărare sau contract de
închiriere și reprezintă modul de satisfacere a unei necesit ăți (de ex. utilizatorul folose ște produsul fie în forma
achiziționată ( de ex. robot industrial, calculator), fie îl utilizeaz ă pentru realizarea unui alt ansamblu. (de ex.
elemente componente pentru un autovehicul).
În cazul realizării mai multor produse de către mai mul ți produc ători cu acela și specific ( de ex.
producători de autovehicule, calculatoare sau ma șini- unelte) se iau în considerare mai mul ți indicatori la
nivelul pieței

Abandonarea produsului care prezint ă un nivel redus de performan ță ( de exemplu un autovehicul cu
nivel crescut de poluare, a unui robot industrial din prima genera ție) și dezvoltarea de noi produse
( de ex. motoare prevazute cu catalizator de ultim ă genera ție sau robo ți industriali utilizabili pentru mai
multe operații)

Modificarea unor produse realizate anterior în vederea îmbun ăt ăț irii acestora pentru a putea
fi livrate încă pe piață . Atunci când există înc ă cerin țe pe anumite pie țe pentru anumite produse cu
prețuri mai reduse și cu performanțe bune se impune o realizare o îmbun ăt ăț ire a acestora, acest
lucru conducând la investiții minime și la posibilitatea utiliz ării unor tehnologii deja existente ( de
exemplu modificarea unor elemente componente ale unui autovehicul etc. care nu implic ă modific ări
tehnologice mari.)
Realizarea anumitor produse sub forma unor licen țe de produc ție sau de c ătre concernuri multina ționale
( de ex. Renault- Nissan, Fiat- Chrysler etc) are în vedere pre țul sc ăzut de fabrica ție în cazul anumitor pie țe ( de
ex. Africa comparativ cu Europa sau America). Acelea și produse realizate
ca licențe se pot vinde mult mai ieftin fa ță de acela și produs fabricat în uzina- mam ă. ( de ex. un model
Peugeot fabricat în Iran este mai ieftin decât acela și model realizat în Fran ța).
Realizarea unui produs nou este necesar ă deoarece la ora actual ă a sc ăzut durata de via ță a produselor pe
piață . Aceste produse sunt mult mai complexe, includ extrem de multe componente

~3~
electronice și automatizări ( hard și soft) care se defecteaz ă uneori mai rapid, sc ăzînd astfel durata de via ță a
produsului. Din alt punct de vedere, se realizeaz ă rapid tehnologii noi care conduc la realizarea de produse noi
și la eliminarea mai rapidă de pe piață a celor vechi, chiar dac ă acestea sunt înc ă func ționale și satisfac
anumite condiții. ( de ex. pentru acestea nu se mai g ăsesc piese de schimb).

2. Durata de viață a
produselor

Oricărui produs îi este caracteristic un anume ciclu de viață sau durată de viață, care include mai multe
elemente componente care sunt prezentate în fig. 2.
1. Etapa de creație care include realizarea unui studiu de piață, a unui studiu de impact
și dezvoltarea unui model pentru produsul respectiv ( de ex. este prezentat un model de
autovehicul electric ce ar putea fi realizat de c ătre firm ă). Studiul de pia ță și cel de impact se
adresează de obicei atât specialiștilor, cât și viitorilor beneficiari, pentru a putea trage anumite
concluzii. Dacă aceste concluzii apar nefavorabile, de obicei produsul nu se realizeaz ă în forma
modelului prezentat.

~4~
2. Etapa de fabricație și distribuție a produsului care este reprezint ă curba de viață a produsului.
Această etapă include la rândul s ău
a) Lansarea produsului- se realizează la un salon ( de exemplu Salon auto, Salon tehnic
internațional, Salon INDAGRA). În acest context sunt prezentate caracteristicile tehnice ale
produsului, performanțele acestuia, analiz ă comparativă cu alte produse similare, posibilit ățile
de achiziție etc).
b) Creșterea produsului- Pe baza datelor prezentate la lansare,
produsulva fi
achiziționat în număr mai mic sau mai mare de c ătre viitorii beneficiari. În acest moment se
poate sesiza calitatea produsului deoarece acesta este testat de c ătre beneficiari și deci
cerințele pe piață vor fi diferite func ție de calitate și de pre ț. Cu cât cre șterea va fi mai mare, cu
atât va crește și cifra financiară de investiții a firmei pentru respectivul produs ( vor fi realizate
mai multe produse)
c) Maturitatea- Produsul se va realiza în această perioad ă la o anumit ă valoare a investi ției firmei.
Cu cât această perioadă este mai lungă, cu atât produsul este într- un num ăr mai mare de
exemplare și este deci mai bine primit pe pia ță. ( De ex. VW 1200- 1300) realizat din 1949 pân ă
în 1975 în Germania cu anumite modific ări.
d) Declinul- Produsul este depășit de cerințele pieței în aceast ă perioad ă și deci produc ția scade
ca urmare a introducerii, de obicei, în fabrica ție, a unui produs cu performan țe superioare
3. Eliminarea din fabricație a produsului ca urmare a faptului c ă acesta are performan țe reduse
comparativ cu cerințele pieței. În aceast ă perioad ă se realizeaz ă doar piese de schimb pentru
produsele realizate anterior și se pot realiza produse similare sub licen ță în
anumite fabrici pentru a putea satisface cerin țele anumitor pie țe de calitate mai redus ă (
de ex. VW prezentat s-a mai fabricat dup ă 1975 în Mexic și Brazilia).

~5~
 Fig. 2
Pentru a putea exemplifica cele prezentate anterior se va realiza o analiz ă comparativ ă între un sistem
mecanic clasic și un sistem mecatronic, pentru a putea evalua diferen țele existente.

3. Sistemele mecanice și sistemele mecatronice. Exemple

Un sistem mecanic clasic include în general o parte mecanic ă și o instala ție electric ă.( fig.3)

SISTEM MECANIC
CLASIC

1. MECANICĂ

2.
INSTALAȚI

~6~
 Fig.3

Pentru a putea realiza un produs mecanic clasic se utilizeaz ă un ansamblu de piese care se monteaz ă
utilizînd un proces tehnologic definit în momentul proiect ării. De exemplu, pentru un autovehicul se executau în
urmă cu circa 40 ani motorul, caroseria, transmisia, instala țiile auxiliare ( frâna, direc ția) etc. Toate acestea se
montau conform unui proces tehnologic pe linia de montaj de c ătre salaria ții fabricii.
Acest algoritm este prezentat de c ătre graful din fig. 4. Se introduc 30 subansambluri diferite.
Pentru fiecare autovehicul se parcurge traseul urm ător.

Traseul parcurs de subansambluri Nr. subansambluri

transportate

1 1- 2- 5 ( montajul motorului în punctul 2) 15 motoare / h

2 1- 3- 5 ( montajul caroseriei în punctul 3) 6 caroserii/ h
3 1-3-4-5 ( montajul instalatiilor auxiliare în 4) 2 instalații / h
4 1-4-5 ( montajul final în 6) 7 auto / h
S= 30

~7~
 2

15

3 15
1

30 8

6 2

5 4

30 9

~8~
 Fig. 4
Un sistem mecatronic include, pe lâng ă partea mecanic ă și instala ția electric ă, o component ă electronic ă și
o componentă automatică reprezentat ă de un calculator. ( fig.5). De exemplu, un autovehicul modern include un
calculator care reprezintă componenta automatic ă și care comand ă diverse opera ții func ție de necesit ățile
deplasărilor.( fig.6).

~9~
 SISTEM MECATRONIC

2.
1.
INSTALAȚI
MECANICĂ
E
ELECTRIC
Ă
3. 4.
ELECTRONI AUTOMATIZA

Fig.5

Produsele mecatronice sunt produse relativ noi, care au la baz ă dezvoltarea rapid ă a microelectronicii care
include circuite electronice mai ieftine care înlocuiesc elemente mecanice și circuite integrate care permit
controlul mișcării mecanice și a proceselor în mod u șor, precis și economic.
Componentele electronice sunt mai robuste și au o rezisten ță bun ă la vibra țiile mecanice. Fiabilitatea
acestora este bună, iar în cazul uzurii avansate pot fi înlocuite cu u șurin ță în raport cu
componentele mecanice similare. Ciclul de via ță al unui sistem mecatronic poate fi uneori mai redus
decât al sistemului mecanic clasic dar prezint ă mult mai multe avantaje.

~ 10
~
 a) Sistemul mecatronic de ansamblu al unui automobil modern

Sistemele senzoriale şi de acţionare asigur ă managementul motorului și transmisiei, asisten ţa la frânare şi

controlul stabilităţii și permit, prin extinderi adecvate, în special în domeniul software- ului, realizarea altor
acţiuni, importante pentru siguranţa şi confortul conduc ătorului auto.
Un calculator utilizat la un autovehicul modern are forma prezentat ă în figura 6. și realizeaz ă
conectarea tuturor sistemelor componente ale unui automobil.

Fig.6

Din ce în ce mai complexe şi sofisticate sunt sistemele de siguran ţă pasive, care au rolul de a proteja
pasagerii şi pietonii contra accidentelor suferite în urma coliziunilor. Ele includ o serie de sisteme de protec ţie:
centuri de siguranţă, sisteme de tensionare, mecanisme de blocare, airbag-
~ 11
~
uri frontale şi laterale, protecţie a capului şi genunchilor, protec ţie contra r ăsturn ării, precum şi o serie de
senzori şi actuatori inteligenţi: senzori pentru anticiparea coliziunilor (detec ţia şi clasificarea pietonilor, sesizarea
condiţiilor premergătoare impactului pentru ac ţionarea adecvat ă a sistemelor de protec ţie), senzori pentru
sesizarea şi analiza impactului (direc ţie, intensitate, tip, posibilitatea r ăsturn ării), senzori pentru detectarea
pasagerilor, airbag-uri inteligente, a c ăror ac ționare depinde de for ţa şi locul de impact, sisteme reversibile de
pretensionare a centurilor de siguran ţă, sisteme pentru optimizarea pozi ţiei scaunelor şi închiderea automat ă a
uşilor şi trapelor pentru minimizarea efectelor coliziunii, sisteme de protec ţie a pietonilor etc.

b) Sistemul mecatronic de comandă al portierei unui automobil

Pentru a ilustra modul în care mecatronica a revolu ţionat construc ţia automobilului, se va prezenta, ca un
exemplu, în fig. 7, modulul de comand ă a unei u şi, care este atât de complex, încât necesit ă un microcontroller
propriu.

~ 12
~
 Fig.7
În comanda uşii intervin 4 motoare: unul pentru închiderea/deschiderea ferestrei, unul pentru
blocarea/deblocarea uşii în cadrul sistemului de blocare centralizat ă şi alte dou ă pentru pozi ţionarea, dup ă
două direcţii (x-y), a oglinzii retrovizoare. La acestea se adaug ă un sistem pentru înc ălzirea oglinzii retrovizoare.
Un număr de întrerupătoare permit conduc ătorului auto s ă efectueze manevrele dorite pentru ac ţionarea celor
patru motoare.

~ 13
~
 4. Analiză comparativă a indicatorilor utilizabili în cazul sistemelor
mecanice și
mecatronice pentru prelucrări

Pentru a putea evalua și analiza randamentul unui sistem mecatronic care execut ă anumite opera ții în
raport cu un sistem mecanic clasic ce realizeaz ă acelea și opera ții se utilizeaz ă un set de indicatori care conduc
în final la anumite concluzii în vederea posibilit ății utiliz ării acestor sisteme în produc ția de mas ă. Se prezint ă
anumiți indicatori specifici prelucrărilor cu ajutorul robo ților industriali, pentru sistemul mecatronic de comanda
al portierei unui automobil.
a. Calculul timpului de bază al fiecărei faze de lucru (tb)

Fiecărei faze de lucru (de ex. montajul reperelor din fig. 7) îi corespunde o perioad ă de lucru, care se
calculează cu relaţia:
𝐭𝐭 = 𝐭 𝐭 (min)

În această ecuație,
a= valoarea parametrului caracteristic al fazei executate de sistemul mecanic sau mecatronic (de ex.
montajul automatizat cu robot industrial al motoarelor portierelor, comparativ cu montajul manual al
acelorasi repere)

~ 14
~
 v= viteza cu care dispozitivul mecanic sau mecatronic execut ă faza respectiv ă ( ex. viteza de montaj)
Se ajunge la concluzia că la utilizarea unui sistem mecatronic ( robot industrial) pentru aceea și
operație acest indicator va avea valoare mai redus ă decât la utilizarea unui sistem mecanic clasic
(randamentul operatiei este mai ridicat).

b. Calculul timpului auxiliar (ta )

Se calculează pentru fiecare faz ă de lucru şi reprezint ă timpul consumat cu aducerea semifabricatului
la postul de lucru, aşezarea şi fixarea acestuia. În acest timp auxiliar se includ perioadele necesare regl ării
robotului care execută fazele respective.
Pentru liniile mari de fabricație timpii auxiliari sunt mult mai redu și în cazul sistemelor mecatronice
( roboți industriali) decât în cazul sistemelor mecanice clasice care execut ă opera țiile echivalente.

c Calculul normei de timp

. totale
(N
t)
𝐭 =t 𝐭𝐭𝐭 + 𝐭𝐭 + 𝐭𝐭 (min)

~ 15
~
 Tp = timpul de pregătire a operaţiei (min)
n = volumul producției ( nr buc)
Timpul de pregătire se referă la timpul consumat la instalarea și reglarea sistemului de prelucrare în
vederea efectuării operaţiei. El se consum ă o singur ă dat ă pentru tot volumul de produc ţie stabilit.

d. Calculul normei de producţie (Np) a unei perioade de timp (schimb,

zi, lună)

Se consideră o zi de lucru . Norma de produc ţie se calculeaz ă cu rela ţia:

Np=Nt (buc/ zi)

1
Norma de producţie evidenţiază posibilitatea cre şterii capacit ăţii de produc ţie la opera ţia respectiv ă.
Funcţie de acest parametru se pot organiza celelalte locuri de munc ă sau ateliere, sec ţii sau alte conexiuni
cu furnizori de repere, semifabricate etc.

e. Calculul perioadei de amortizare a dispozitivelor mecanice sau

mecatronice (na)

~ 16
~
 Pentru sistemele mecanice clasice folosite la prelucr ări acest indicator este

n a= C
Ci
(ani)

C = costul dispozitivelor mecanice clasice utilizate la opera ţia în studiu ( lei) Ci=
cheltuielile cu întreţinerea dispozitivelor mecanice utilizate ( lei / an)

Perioada de amortizare a sistemelor mecatronice (robo ţilor) se calculeaz ă cu rela ţia:

C
na S−Ci
(ani)

=
C = costul roboţilor folosiţi la operaţia în studiu ( lei)
S = salariile anuale ale muncitorilor elibera ţi prin robotizare ( lei /an) Ci=
cheltuielile cu întreţinerea roboţilor ( lei / an)
Se observă în acest caz că valoarea indicatorului poate diferi destul de mult func ție de salariile
muncitorilor eliberați de la posturile respective și de cheltuielile cu robo ții industriali utiliza ți pentru
prelucrări.

f. Eficiența economică a automatizării

~ 17
~
 Pentru a putea evalua randamentul unei automatiz ări în cazul unor produc ții de serie mare se
determină eficienţa economică rezultat ă prin calculul termenului de recuperare a investi ţiei (Tr)

It2−I t1
Tr = (ani)
P1+P2

It1, It2 = cheltuieli totale necesare pentru introducerea automatiz ării P1, P2 =
costul unitar al producţiei
Investiţia şi respectiv acţiunea de automatizare într-un caz concret este considerat ă ra ţional ă dac ă
termenul de recuperare nu depăşeşte 7 ani şi dac ă sporul de produc ţie ob ţinut este corelat cu cerin ţele
pieţei.

~ 18
~