Anda di halaman 1dari 29

CAPITOLUL I

1.1 Prezentare firmă

Denumire platitor: ILFOVEANA S.A.

Sos. STEFANESTI 15
Adresa:
ŞTEFĂNEŞTII DE JOS

Judetul: ILFOV

Numar de inmatriculare la Registrul Comertului: J23 /2365 /2002

Telefon: 3156615

Fax: 16131270

INREGISTRAT din data 10 December


Stare societate:
1992

Data inregistrarii ultimei declaratii: (*) 20 December 2011

Data ultimei prelucrari: (**) 23 December 2011

Impozit pe profit (data luarii in evidenta): 01-JAN-03

Taxa pe valoarea adaugata (data luarii in evidenta): 01-JUL-93

Contributia de asigurari sociale (data luarii in evidenta): 31-JAN-04

Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale


31-JAN-04
datorate de angajator (data luarii in evidenta):

Contributia de asigurari pentru somaj (data luarii in evidenta): 31-JAN-04

1
Contributia pentru asigurari de sanatate (data luarii in evidenta): 31-JAN-04

Impozit pe veniturile din salarii si asimilate salariilor (data luarii in


01-JAN-03
evidenta):

Domeniu de activitate
Cod CAEN (Rev.2) 6820 Închirierea si subînchirierea bunurilor
imobiliare proprii sau închiriate

CAPITOLUL II
ANALIZA PERFORMANȚELOR PE BAZA INFORMAȚIILOR
FURNIZATE DE
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE LA SC ILFOVEANCA SA

2.1 Analiza SIG-activitate


Contul de profit și pierdere permite înțelegerea formării rezultatului prin ajustări succesive
între diferite venituri și cheltuieli, structura acestuia pe cele trei activități și evidențierea
veniturilor și cheltuielilor de exploatare, financiare și extraordinare permitând determinarea
soldurilor intermediare de gestiune. Aceste solduri se calculează ca o ”cascadă” de indicatori
în sensul că un sold calculat anterior are în vedere determinarea altui SIG.
a) Analiza cifrei de afaceri
Este primul indicator din contul de profit și pierdere, cifra de afaceri neta exprimă
veniturile din afacerile realizate de terți, adică suma încasata din vanzarea de produse și
servicii care se înscriu în activitatea curentă a entității.
CA2010=2.097.900 lei CA2011=2.218.008 lei

=2.218.008-2.097.900

120.108 lei

ICA=
ICA
ICA=105,72 %
Se observa o crestere a cifrei de afaceri în exercițiul financiar 2011 față de 2010 cu
120.108 lei, semnificând o creștere cu 5,72%. Pentru a evidenția cauzele acestei creșteri
analizam cifra de afaceri prin prisma celor doua elemente producția vândută și venituri din
vânzarea marfurilor.

2
Se determina ponderea celor două elemente în cifra de afaceri:

82,61% 92,8%

=17,39% =7,2%

Creșterea cifrei de afaceri cu 120.108 lei a fost determinata de cresterea productiei vandute cu
325.251 lei, crestere ce a anulat influenta negativa a veniturilor din vanzarea marfurilor,
acestea inregistrand o scaderea cu 205.143 lei in exercitiul financiar 2011 fata de 2010.

Fig.1 Evolutia cifrei de afaceri in perioada 2010-2011

Fig.2 Ponderea productiei vandute si veniturilor din Fig.3 Ponderea productiei vandute si veniturilor din
vanzarea marfurilor in cifra de afaceri perioada 2010 vanzarea marfurilor in cifra de afaceri perioada 2011

b) Analiza marjei comerciale (Mc)


Marja comerciala se calculeaza în cazul entitațiilor de comerț și-n cazul entitațiilor cu
profil productiv care desfășoară activitatea de comert prin magazinele proprii. Acest indicator
reflecta surplusul de valoare derivat din comertul cu mărfuri sau valoarea nou creata în sfera
comerțului.
Mc=Vmf-Cmf

3
Mc2010=364.687 lei -314.577 lei Mc2011=159.544 lei-143.271 lei
Mc2010=50.110lei Mc2011=16.273 lei

=16.273-50110

-33.837 lei

IMc=
IMc
IMc=32,47%

4
Se observa reducerea marjei comerciale cu 33.837 lei, reprezentand aproximativ 68%, din cauza
scaderii venturilor din vanzarea marfurilor intr-o masura mai mare decat scaderea cheltuielilor
privind marfurile, astfel incat influenta prozitiva a scaderii cheltuielilor privind marfurile a fost
anulata de influenta negativa mai mare a scaderii veniturilor din vanzarea marfurilor.

Fig.4 Evolutia veniturilor din vanzarea marfurilor, cheltuielilor privind marfurile si marja comerciala in perioada 2010-2011

c) Analiza productia exercitiului (Qe)


Acest indicator este intalnit si sub denumirea de produs global deoarece reflecta intreaga
activitate de productiei si/sau servicii a entitatii.
Qe=Qv+Qs+Qi Qe2010=1.733.213+0+0 Qe2010=1.733.213 lei
Qe2011=2.058.464 lei

IQe IQe= IQe= 118,77%

Se observa cresterea productiei exercitiului cu 325.251 lei, reprezentand 18,76%, aceasta crestere
se datoreaza productiei vandute fiind singurul factor care influenteaza productia exercitiului.

Fig. 5 Evoluția producției exercițiului

d) Analiza valorii adaugate (VA)


Este indicatorul care exprima sporul de bogatie pe care il adauga entitatea la circuitul
economic prin propria activitate fata de bunurile si serviciile achizitionate de la terti, atat in sfera
productiei cat si a comertului.
VA=Mc+Qe-Ci
Mi=Qe-Ci ; VA=Mc+Mi
Ci2010=93.209+1.783+323.906+283.053 Ci2011=83.336+2.162+365.673+261.338
Ci2010=701.951 lei Ci2011=712.509 lei

=712.509-701.951 =10.558 lei

VA2010=50.110+1.733.213-701.951 VA2011=16.273+2.058.464-712.509

VA2010=1.081.372 lei VA2011=1.362.228 lei

=1.362.228-1.081.372 =280.856 lei

IVA IVA= IVA= 126%

Cresterea valorii adaugate cu 280.856 lei, reprezentand o crestere cu 26 %, a fost influentata in


principal de cresterea productiei exercitiului cu 325.251 lei, aceasta influenta pozitiva anuland
influentele negative a scaderii marjei comerciale cu -33.837 lei si a cresterii cheltuielilor
intermediare cu 10.558 lei.

Fig 6. Evolutia valorii adaugate pe baza marjei comerciale si a celei industriale

Se observa tendinta de crestere a performantelor activitatii de productie si comercializare, din cei


patru indicatori valorici care formeaza SIG-activitate (soldurile intermediare de gestiune) trei au
inregistreaza cresteri in exercitiul financiar 2011 fata de 2010, iar in cazul majei comerciale se
evidentiaza o tendinta de scadere. Cea mai mare crestere s-a inregistrat la valoarea adaugata,
urmata de productia exercitiului si de cifra de afaceri.
2.2 Analiza SIG-rentabilitate

După determinare indicatorilor de reflectare a performanțelor activității de producție și


comercializare (CA, Mc, Qe, VA) tabloul SIG cuprinde șapte indicatori de rentabilitate:
rezultatul brut din exploatare, rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent,
rezultatul extraordinar, rezultatul brut, rezultatul net.

a) Analiza rezultatului brut din exploatare (RBE)


Semnifica performanta derivata din activitatea de exploatare inainte de deducerea cheltuielilor cu
amortizarile si provizioanele si deci este un rezultat neinfluentat de politica financiara a
entitatiilor referitoare la amortizari si provizioane.
RBE=VA+sbv-Chp-Ait

RBE2010=1.081.372-419.522-75.205 RBE2011=1.362.228-293.103-79.801

RBE2010= 586.645 lei RBE2011=989.324 lei

=402.679 lei

IRBE IRBE 169 %

=1.362.228-1.081.372 =280.856 lei

=293.103-419.522 = -126.419 lei

= =79.801-75.205 =4.596 lei

Cresterea rezultatului brut din exploatare cu 402.679 lei, reprezentand o crestere cu 69%, a fost
influentat in mare parte de cresterea valorii adaugate si de reducerea cu 126.419 lei a
cheltuielilor cu personalul. Acesta influenta pozitiva a anulat influenta negativa a cheltuielilor cu
alte impozite , taxe si varsaminte asimilate care au crescut cu 4.596 lei in exercitiul 2011 fata de
2010.
Fig 6. Evolutia rezultatului brut din exploatare

b) Analiza rezultatului din exploatare (RE)


Masoara performanta independenta de politica fiscala si de cea stict financiara a firmei, insa tine
cont de amortizari si provizioane.
RE2010=337.073 lei RE2011=545.190 lei

=208.117 lei IRE IRE 162 %

Analiza rezultatului din exploatare se poate efectua pe baza relatiilor:

 RE=VE-CE

RE2010=2.221.157-1.884.084 RE2011=2.218.008-1.672.818

RE2010= 337.073 lei RE2011=545.190 lei

=208.117 lei

=2.218.008-2.221.157 =-3.149 lei

=1.672.818-1.884.084 =-211.266 lei

Se observa o crestere a rezultatului din exploatare cu 208.117 lei ,reprezentand o crestere cu 62


%. Aceasta situatie a fost determinata de scaderea cheltuielilor din exploatare intr-o masura mai
mare decat scaderea veniturilor din exploatare astfel incat influenta pozitiva economic a
cheltuielilor din exploatare a atenuat influenta negativa a veniturilor din exploatare.

 RE=RBE+AVE+Vcap-Ace-Ceap

RE2010=586.645+123.257-6.508-366.321 RE2011=989.324-99.589-344.545

RE2010= 337.073 lei RE2011=545.190 lei

=208.117 lei
=-123.257 lei

=99.589-6.508 =93.081 lei

=344.545-366.321 =-21.776 lei

Se observa o crestere a rezultatului din exploatare fiind influentata in mare parte de cresterea
rezultatului brut din exploatare, dar si de scaderea cheltuielilor din exploatare privind
amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere. Influenta celor doi factori a anulat
influenta negativa a veniturilor si cheltuielilor din exploatare.

Fig 7. Evolutia rezultatului din exploatare

c) Analiza rezultatului financiar (RF)


Reflecta performanta activitatii financiare rezultata din compararea veniturilor financiare (VF)
cu (ChF).
RF=VF-ChF

RF2010=262-113952 RF2010=-113.690 lei

RF2011=2433-99709 RF2011=-97.276 lei

=16.414 lei IRE 86 %

Se observa o tendinta de reducere a deficitului, aceasta situatie se datoreaza cresterii veniturilor


dar intr-o masura mai mica decat reducerea cheltuielilor financiare.
Fig 8. Evolutia rezultatului financiar

d) Analiza rezultatului curent (RC)


Se determina prin insumarea SIG anterioare si anume rezultatul din exploatare si cel financiar.
RC=RE+RF

RC2010=337.073-113.690 RC2010= 223.383 lei =224.531 lei

RC2011=545.190-97.276 RC2011=447.914 lei IRE 200%

Cresterea rezultatului curent cu 224.531 lei, reprezentand o crestere cu 100 %, se datoreaza


rezultatului din exploatare care a crescut in exercitiul financiar 2011 cu aprox 62% anuland
influenta negativa a rezultatului financiar.

Fig 9. Evolutia rezultatului curent

e) Analiza rezultatului brut (RB)


Calculat pe baza ultimelor doua SIG, rezultatul brut se obtine prin insumarea rezultatului curent
si cel extraordinar. Pe de alta parte rezultatul brut constituie soldul dintre veniturile totale si
cheltuielile totale.
RB=RC+REx

RB2010=223.383-900 RB2010=222.483 lei


RB2011=447.914

=225.431 lei IRE 200%

Cresterea rezultatului brut cu 225.431 lei, reprezentand 100%, se datoreaza in totalitate


rezultatului curent care a anulat influenta negativa a rezultatului extraordinar in exercitiul
financiar 2010.

Fig 10. Evolutia rezultatului brut

f) Analiza rezultatului net (RN)


Reflecta soldul final dupa stabilirea impozitului pe profit (Ip) si este considerat un indicator de
reflectare a performantelor.
RN=RB-Ip

RN2010=222.483-18.766 RN2010=203.717 lei =154.694 lei

RN2011=447.914-89.503 RN2011=358.411 lei IRN 175,93%

Cresterea rezultatului net cu 154.694 lei, reprezentand 75,93%, a fost determinata de cresterea
rezultatului brut intr-o masura mai mare decat cresterea impozitului pe profit, anuland influenta
negativ a acestuia.

Se observa o tendinta de crestere a performantelor SIG-rentabilitate, toate cele 7 rate


inregistreaza cresteri in exerctiul financiar 2011 fata de 2010. Cea mai mare crestere a fost
inregistrata la rezultatul curent, brut si net .
Fig 11. Evolutia rezultatului net

2.3 Analiza soldurilor reziduale

Pe baza contului de profit și pierdere după determinarea SIG pot fi calculate așa numitele
solduri reziduale care au un punct de pornire ultimul indicator din tabloul SIG. Cele două solduri
reziduale sunt capacitatea de autofinanțare și autofinanțarea.

a) Capacitatea de autofinantare (CAF)

Reflecta potentialul brut de autofinantare a intreprinderii, adica sursele esentiale generate de


activitate acesteia dupa deducerea tuturor cheltuielilor platibile.

CAF=RBE+Ave-Ace+VF-CF+Vex-Cex-Ip

CAF2010=586.645+123.257-6.508-113.690-900-18.766 CAF2010=570.038 lei

CAF2011=989.324-97.276-89503 CAF2011=702.956 lei

=132.918 lei ICAF 123,32%

=402.679 lei

=-123.257 lei

=99.589-6.508 =93.081 lei

=16.414 lei

=900 lei

=89.503-18.766 =70.737 lei


Se observa o crestere a capacitatii de autofinantare cu 132.918 lei, reprezentand 23,32%. Aceasta
crestere a fost determinata in special de crestere rezultatului brut din exploatare, dar si de
diminuare pierderii din activitatea financiara si extraordinara, anuland influentele negative
exercitate de scaderea altor venituri din explotare(Ave), cresterea cheltuielilor (Ace) si a
impozitului pe profit (Ip).

CAF=RN+Aj CAF=RN+Cnem-Vnem

CAF2010=203.717+366.321 CAF2010=570.038 lei

CAF2011=358.411+344.545 CAF2011=702.956 lei

=132.918 lei ICAF 123,32%

=154.694 lei

=-21.776 lei

Cresterea capacitatii de autofinantare este determinata de cresterea rezultatului net care a


compensat influenta negativa a ajustarilor de valoare privind imobilizarile corporale si
necorporale.

Fig 12. Evolutia capacității de autofinanțare


Fig.13. Ponderea rezultatului net și ajustări de valoare în totalul capacității de autofinanțare în perioada 2010-2011

b) Autofinantare

Este o sursa proprie a intreprinderii ( de origine interna) destinata sa finanteze o parte din
nevoile exercitiilor financiare urmatoare.
AF=CAF-Div
AF2010=570.038 lei AF2011=702.956 lei

Autofinantare este influentata doar de capacitatea de autofinantare deoarece nu sunt prezentate


date cu privire la dividende. Tabel nr 1

Se observa tendință de creștere a performantelor activității de producție și comercializare,


din cei unsprezece indicatori valorici care formeaza SIG-activitate și SIG-rentabilitate (soldurile
intermediare de gestiune) opt indicatori au înregistrat creșteri în exercițiul financiar 2011 față de
2010, iar în cazul majei comerciale și rezultatuluifinantiar se evidențiază o tendință de scădere.
Cea mai mare creștere s-a înregistrat la rezultatul curent și rezultatul brut .

Nivelul ideal pentru autofinanțare este dificil de apreciat, însă prin creșterea sa se poate
reduce îndatorarea, deci entitatea va avea o mai mare independență față de instituțiile de credit,
iar imaginea pentru potențialii investitori va fi una favorabilă.
CAPITOLUL III
ANALIZA RENTABILITĂȚII PE BAZA RATELOR

3.1 Analiza ratelor de rentabilitate comerciale


a) Rata marjei brute a profitului (RMBP)- reflecta eficienta generala a activitatii entitatii,
respectiv capacitatea acesteia de a degaja profit din cifra de afaceri.

RMBP =
Tabel nr 2
Indicator 2010 2011 I(%)
RB 222.483 447.914 200
CA 2.097.900 2.218.008 105,72
RMBP 10,60 20,2 190,5
Cresterea semnificativa a ratei marjei brute a profitului cu 90,5% a fost determinata în principal
de cresterea rezultatului brut cu 100%, astfel încât influența negativa a creșterii cifrei de afaceri
cu 5,72% a fost anulată de influența pozitivă a rezultatului brut.
Fig 14. Evolutia ratei marjei brute a profitului în perioada 2010-2011

b) Rata marjei nete a profitului (RMNP)-reflecta profitul net obtinut la 100 lei vanzari si
este pusa în evidentă de raportul procentual dintre rezultatul net si cifra de afaceri.
Tabel nr 3
RMNP =

Indicator 2010 2011 I(%)


RN 203.717 358.411 200
CA 2.097.900 2.218.008 105,72
RMNP 9,71 16,16 166,64
Creșterea ratei marjei nete a profitului cu 66,64% a fost determinată în principal de creșterea
rezultatului net cu 100%, astfel încât influența negativa a creșterii cifrei de afaceri cu 5,72% a
fost anulată de influența pozitivă a rezultatului net.

Fig 15. Evolutia ratei marjei nete a profitului în perioada 2010-2011

c) Rata marjei brute din exploatare (RMBE) reflecta capacitatea entitatii de adegaja profit
din activitatea de exploatare inainte de deducerea amortizarilor si provizioanelor.

RMBE =
Tabel nr 4

Indicator 2010 2011 I(%)


RBE 586.645 989.324 168,64
CA 2.097.900 2.218.008 105,72
RMBE 27,96 44,60 160
Creșterea ratei marjei brute din exploatare cu 60% a fost determinată în principal de creșterea
rezultatului brut din exploatare cu 68,64%, astfel încât influența negativa a creșterii cifrei de
afaceri cu 5,72% a fost anulată de influența pozitivă a rezultatului brut din exploatare.

Fig 16. Evolutia ratei marjei brute din exploatare în perioada 2010-2011

d) Rata marjei nete din exploatare (RMNE) se calculeaza ca raport intre rezultatul din
exploatare si cifra de afaceri.

RMNE =

Tabel nr 5

Indicator 2010 2011 I(%)


RE 337.073 545.190 161,74
CA 2.097.900 2.218.008 105,72
RMNE 16,06 24,6 153,17
Creșterea ratei marjei nete din exploatare cu 53,17% a fost determinată în principal de creșterea
rezultatului din exploatare cu 61,74%, astfel încât influența negativa a creșterii cifrei de afaceri
cu 5,72% a fost anulată de influența pozitivă a rezultatului din exploatare.
Fig 17. Evolutia ratei marjei nete din exploatare în perioada 2010-2011

e) Rata marjei brute din vanzari reflecta capacitatii de a degaja profit din vanzari si se
calculeaza cu ajutorul informatiilor din NOTA 4 referitoare la rezultatul brut aferent cifrei
de afaceri.

RMBV=

Deoarece nu avem Nota 4, nu putem calcula rezultatul brut aferent cifrei de afaceri.

f) Rata marjei brute de autofinantare (RMBAF) reflecta pofitabilitatea activitatii globale


exprimata prin capacitatea de autofinantare ce revine la 100 lei cifra de afaceri.

RMBAF =
Tabel nr 6

Indicator 2010 2011 I(%)


CAF 570.038 702.956 123,31
CA 2.097.900 2.218.008 105,72
RMBAF 27,17 31,7 116,67
Creșterea ratei marjei brute de autofinanțare cu 16,67% a fost determinată în principal de
creșterea capacității de autofinanțare cu 23,31%, astfel încât influența negativa a creșterii cifrei
de afaceri cu 5,72% a fost anulată de influența pozitivă a capacității de autofinanțare.
Fig 18. Evolutia ratei marjei brut de autofinanțare în perioada 2010-2011

g) Rata marjei comerciale (RMc) exprima politica entitatii in stabilirea adaosului comercial
si se calculeaza intre marja comerciala si venituri din vanzarea marfurilor.

RMc = Tabel nr 7

Indicator 2010 2011 I(%)


Mc 50.110 16.273 32,47
Vmf 364.687 159.544 43,74
RMc 13,74 10,2 74,23
Reducerea ratei marjei comerciale cu 16,67% a fost determinată exclusiv de reducerea marjei
comerciale cu aprovimativ 68% intr-un ritm superior reducerii veniturilor din vânzarea
mărfurilor,astfel încât influența pozitivă a veniturilor din vanzarea mărfurilor a fost anulata
de influența negativă a marjei comerciale.
Fig 19. Evolutia ratei marjei comerciale în perioada 2010-2011

3.2 Analiza ratelor rentabilitatii resurselor consumate

Se poate calcula sub mai multe forme in functie de indicatorii de rezultate de la numarator
rezultatul brut, rezultatul comercial, rezultatul din exploatare, rezultatul brut aferent cifrei de
afaceri si de indicatorii de efortde la numitor cheltuieli totale, cheltuieli curente, cheltuieli din
exploatare, costul bunurilor vandute si al serviciilor prestate astfel pot fi determinate cele 4
forme ale rentabilitatii resurselor consumate.

= Tabel nr 8
1.

Indicator 2010 2011 I(%)


RB 222.483 447.914 201,32
CT 1.998.936 1.772.527 88,67
11,13 25,27 227
Creșterea ratei rentabilității resurselor consumate calculate pe baza rezultatului brut si
cheltuielilor totale, a fost determinată în principal de creșterea rezultatului brut cu 201,32%
dar și de reducerea cheltuielilor totale cu aproximativ 12%, deci ambii factori au avut o
influență pozitivă contribuind la creșterea ratei rentabilității resurselor consumate.

= CC=CE+CF Tabel nr 9
2.

Indicator 2010 2011 I(%)


RC 223.383 447.914 200
CC 1.998.036 1.772.527 88,71
11,18 25,27 226
Creșterea ratei rentabilității resurselor consumate calculate pe baza rezultatului curent si
cheltuielilor curente, a fost determinată în principal de creșterea rezultatului curent cu 200%
dar și de reducerea cheltuielilor curente cu aproximativ 12%, deci ambii factori au avut o
influență pozitivă contribuind la creșterea ratei rentabilității resurselor consumate.

= Tabel nr 10
3.

Indicator 2010 2011 I(%)


RE 337.073 545.190 161,74
CE 1.884.084 1.672.818 88,78
17,89 32,59 182,16
Creșterea ratei rentabilității resurselor consumate calculate pe baza rezultatului din
exploatare si cheltuielilor din exploatare, a fost determinată în principal de creșterea
rezultatuluidin exploatare cu 161,74% dar și de reducerea cheltuielilor din exploatare cu
aproximativ 12%, deci ambii factori au avut o influență pozitivă contribuind la creșterea ratei
rentabilității resurselor consumate.

Fig 20. Evolutia ratelor rentabilității resurselor consumate în perioada 2010-2011

3.3 Analiza ratelor rentabilitatii economice a activului total

În general o rata a rentabilitatii economice se poate calcula ca raport procentula între un rezultat
(care poate fi rezultatul brut din exploatare, rezultatul din exploatare sau rezultatul comercial) și
activul total sau activul din exploatare.

= ; Rec=RE+Vf sau Rec=RC+CF ; At=Ai+Ac+Cav Tabel nr 11


1.
Indicator 2010 2011 I(%)
Rec 350.638 319,65
At 5.469.386 5.861.583 107,17
2,005 5,98 298,25

= 223.383-113.690 lei

=447.914-97.276 =350.638 lei

761.039+4.694.329+14.018 5.469.386 lei

633.343+5.211.285+16.955 5.861.583 lei


Se observă creșterea ratei rentabilității economice a activului total calculat pe baza
rezultatului economic. Această situație a fost determinată de creșterea rezultatului economic într-
un ritm superior creșterii activului total, astfel încât influența negativă a activului total fiind
anulată de influența pozitivă a rezultatului economic.

= Tabel nr 12
2.

Indicator 2010 2011 I(%)


RBE 586.645 989.324 169
At 5.469.386 5.861.583 107,17
10,72 16,87 157,36

Se observă creșterea ratei rentabilității economice a activului total calculat pe baza


rezultatului brut din exploatare. Această situație a fost determinată de creșterea rezultatului
brut din exploatarea într-un ritm superior creșterii activului total, astfel încât influența
negativă a activului total fiind anulată de influența pozitivă a rezultatului brut din exploatare.

= Tabel nr 13
3.

Indicator 2010 2011 I(%)


RE 337.073 545.190 162
At 5.469.386 5.861.583 107,17
6,16 9,30 150,97

Se observă creșterea ratei rentabilității economice a activului total calculat pe baza


rezultatului din exploatare. Această situație a fost determinată de creșterea rezultatului din
exploatarea într-un ritm superior creșterii activului total, astfel încât influența negativă a
activului total fiind anulată de influența pozitivă a rezultatului din exploatare.
Fig 21. Evolutia ratelor rentabilitatii economice a activului total în perioada 2010-2011

3.4 Analiza ratelor rentabilitatii financiare

Ratele rentabilitatii financiare se poate determina ca raport procentual intre rezultatul brut sau cel
net al exercitiului si capitalurilor proprii (Kpr) identificand astfel formele de exprimare:

= ; =

Legatura dintre rezultatul din exploatare si cel financiar poate fi pus in evidenta de modelul:

Rfb=Re+(Re-Rd) Rfn=[Re+(Re-Rd)

Df-datorii financiare
Ci-cota de impozitare pe profit

Re-Rd –>levier financiar -> parghie financiara

(Re-Rd) ->arata efectul de levier financiar care poate fi pozitiv sau negativ.
Tabel nr 14

Indicator 2010 2011 I(%)


RN 203.717 358.411 175,93
Kpr 4.083.255 4.441.966 108,78
4,98 8,06 161,84
Creșterea ratei rentabilității financiare nete cu 61,84% a fost determinată în principal de creșterea
rezultatului brut cu aproximativ 75,93%, astfel încât influența negative a capitalului propriu fiind
anulată de influența pozitivă a rezultatului brut.

= Tabel nr 15

Indicator 2010 2011 I(%)


RB 222.483 447.914 200
Kpr 4.083.255 4.441.966 108,78
5,44 10,08 185,29

Creșterea ratei rentabilității financiare brute cu 85,29% a fost determinată în principal de


creșterea rezultatului brut cu 100%, astfel încât influența negative a capitalului propriu fiind
anulată de influența pozitivă a rezultatului brut.

Fig 22. Evolutia ratelor rentabilitatii financiare în perioada 2010-2011

O creșterea a acestor rate semnifică sporirea gradului de profitabilitate comercială, dar


trebuie ținut cont de faptul că nivelul ratelor de rentabilitate depinde de domeniul de activitate.
Ratele rentabilității resurselor consumate au fost cele care au înregistrat cele mai mari creșteri
fiind urmate de ratele rentabilității economice ale activului total, iar la capătul opus singura rata
care a înregistrat scădere în exercițiul financiar 2011 a fost rata marjei comerciale.
CAPITOLUL IV
ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ PATRIMONIALĂ PE BAZA
BILANȚULUI

4.1 Analiza ratelor de structură patrimonială a activului

Cele mai importante dintre ratele de structură ale activului bilanțier sunt:
a) Rata activelor imobilizate (Rai) stabilită ca raport procentual între activele imobilizate

(Ai rd20) și total active (At= rd20+rd37+rd38): Rai= .

Tabel nr 16

Se observă > , ceea ce semnifică scăderea ponderii activelor imobilizate in total activ
ca urmare a faptului că activele imobilizate scad cu aproximativ 17%, cat și pe seama creșterii
activelor totale cu 7%.
Pe baza structurii activelor imobilizate ( imobilizări necorporale, imobilizări corporale și
financiare) se pot calcula: rata imobilizărilor necorporale (Rin)- stabilită ca raport între
imobilizările corporale (In) și total activ (At); rata imobilizărilor corporale (Ric)- stabilită ca
raport între imobilizările corporale (Ic) și total activ (At) si rata imobilizărilor fianciare (Rif)-
calculata ca raport intre imobilizările financiare (If) și total activ (At).
Tabel nr 17
Se observă ,ceea ce semnifică scăderea ponderii imobilizărilor corporale în total
activ ca urmare a faptului că imobilizările corporale se reduc cu aproximativ 30% astfel încât
ambii factori au influnețat negativ.
b) Rata activelor circulante (Rac) calculată ca raport procentual între total active

circulante (Ac) și total active (At): Rac=

Tabel nr 18

Se observă ,ceea ce semnifică creșterea ponderii activelor circulante cu


aproximativ 11% în total activ ca urmare a faptului că activele circulante cresc intr-o masură mai
mare decât activul total astfel încât influența negativă a activului total este anulată de influența
pozitivă a activelor circulante.
c) Rata stocurilor (Rs)- calculată ca raport procentual între stocuri (Sc) și total active (At);

Rs= .

d) Rata creanțelor (Rc) calculată ca raport procentual între valoarea creanțelor (Cr) și total

active: Rc= .

e) Rata disponibilităților bănești și plasamentelor (Rdp) calculată ca raport procentual


între disponibilitățile bănești (Db) plus valori imobiliare de plasament (Vmp) și total

activ: Rdp= .
Se poate stabili separat și rate pentru disponibilități bănești (Rd= ) și pentru plasamente

(Rp= ).

Tabel nr 19

Se observă ,ceea ce semnifică o creștere a stocurilor intr-o măsură mai mare


decât a activele totale, astfel încât influența negativă a activului total fiind anulată de influența
pozitivă a stocurilor.
In cazul creanțelor, creșterea acestora este aproximativ egală cu creșterea activului total,
astfel încât rata creanțelor înregistrând o creștere de doar 0,42% deoarece influenta negativă a
activului total este anulată de influența pozitivă a creanțelor.
Creșterea ratei disponibilităților banești cu 50% este determinată în principal de creșterea
disponibilităților cu aproximativ 61%, astfel încât influența negativă activului total este anulată
de influența pozitivă a disponibilităților.
Scăderea ratei valorilor mobiliare de plasament a fost influențată de creșterea activului
total deoarece valoarea plasamentelor nu s-a modificat rămânând constantă, astfel încât influența
negativă a activului total a anulat influența pozitivă a plasamentelor.

4.2 Ratele de structură a pasivului (capitaluri si datori)


Aceste rate evidențiază aspecte privind stabilitatea și autonomia financiară a agenților
economice, pe baza lor se pot face aprecieri privind politica financiară a firmei. Pentru a
determina ratele de structură a pasivului, se vor prelua informatiile din bilanțul contabil pentru a
obține elementele de calcul necesare.
Tabel nr 20
a) Rata stabilității financiare (Rsf)- calculată ca raport procentual între capitalul permanent

(Cp) și total surse (Pst). Rsf=

Capital permanent=total capital +provizioane+datori ce trebuie platite într-o perioada mai mare
de un an.
Total surse=capital permanent+datorii ce trebuie platite într-o perioadă de un an+venituri
înregistrate în avans.
Creșterea ratei stabilității financiare este una timidă de doar 0,57%, deoarece capitalul
permanent si total surse au crescut în aceiași măsură astfel încât influența negativă a totalului
surse este anulată de influența pozitivă a capitalului permanent.
b) Rata datoriilor pe termen scurt (Rds) stabilită ca raport procentual între datoriile pe

termen scurt și total surse. Rds=

Se observă o reducere a ratei datoriilor pe termen scurt, deoarece total surse cresc într-o măsură
mai mare decât datoriile pe termen scurt, astfel încât influența pozitivă din punct de vedere
matematic (negativă economic) a datoriilor este anulată de influența negativă din punct de vedere
matematic (pozitivă economic).
c) Rata autonomiei financiare la termen (Raft)-care reflectă ponderea capitalului propriu în
capitalul permanent. Se calculează ca raport procentual între capitalul propriu (Cpr) și

capitalul permanent (Cp). Raft= 100

Valorile ratelor (în anul de bază și cel curent) sunt aproape de 100%, ceea ce arată ponderea
ridicată a capitalului propriu și cea redusă a surselor atrase pe termen lung in total surse (Pst).
d) Rata autonomiei financiare globale (Rafg)- stabilită ca raport procentual între capitalul

propriu și total surse de finanțare. Rafg= 100

Se observă o îmbunătățire a structurii financiare, echilibru financiar, datorită creșterii capitalului

propriu într-o masură mai mare decât creșterea totalului surselor ( ), astfel încât
influența negativă a totalului surse a fost anulată de influența pozitivă a capitalului propriu.
e) Rata de îndatorare globală (Ridg) calculată ca raport procentual între datoriile totale (Dt)

și total surse (Pst). Ridg= 100

Se observă o îmbunătățire a autonomiei financiare, datorată creșterii datoriilor totale într-un ritm
mai lent decât creșterea totalului surselor de fianțare ( ), astfel încât influența negativă
a totalului surse a fost anulată de influența pozitivă a capitalului propriu.
f) Rata de îndatorare la termen (Ridt) calculată ca raport procentual între datoriile pe termen

mediu și lung și capitalul permanent al agentului economic. Ridt= 100

Se observă o scădere a dependenței financiare a agentului economic și al gradului de risc al


politicii financiare. Datoriile pe termen lung scad de la o perioadă la alta ( în
timp ce capitalul permanent inregistrează o creștere de 7,78%, astfel încât capitalul permanent
influențează pozitiv valoarea ratei de îndatorare la termen.
Putem concluziona că structura surselor de finanțare la întreprinderea analizată, conduce la
aprecierea:
- unui grad ridicat de stabilitate;
- autonomie financiară (globală și la termen);
- societatea poate beneficia de noi credite, dacă politica financiară a firmei prevede
contractarea de noi împrumuturi.