COMUNICAREA SI INTIMITATEA IN CUPLU

Comunicarea e baza cuplului ce derivă din nevoia fundamentala de ataşament.

Bagarozzi (200.1, p. 6-14) vorbeşte de nouă componente ale intimitaţii:

1. intimitate emoţională
2. intimitate psihologică

3. intimitate intelectuală.

4. intimitate sexuală

5. intimitate spirituală

6. intimitate fizică (non-sexuală)

7. intimitate estetică

8. intimitate socială şi recreaţională

9. intimitate temporală

Intimitatea emoţională este nevoia de a împărtăşi cu partenerul toate sentimentele, atât

pe cele pozitive cât si pe cele negative.

Intimitatea intelectuala- nevoia de a comunica şi împărtăşi cu celalalt ideile

importante.

Intimitatea sexuaiă- nevoia de a comunica, împărtăşi sentimente, dorinţe şi fantezii de

natura··senzuala şi sexuala.

Intimitate spirituală -spiritualitatea este o chestiune foarte personală. De aceea, este

nevoie de o reala deschidere din partea ambilor parteneri pentru a ajunge la acest tip
de intimitate, deoarece ea nu inseamnă ca cei doi împărtăşesc aceleaşi valori, idei
practici.

EVOLUTIA SEXUALITATII
 In centrul teoriei psihanalitice a lui S. Freud gasim descrise urmatoarele stadiile
ale dezvoltarii psihosexuale a copilului :

Stadiul oral (de la nastere pana la 2 ani)

Pentru sugar, suptul este vital, dar are si un rol autoerotic. Asa isi explica Freud
faptul ca bebelusii isi sug degetul si alte obiecte chiar si atunci cand nu le este foame.
Se pare ca pentru bebelus, suptul la sanul mamei este cel mai important lucru si asta
datorita placerii pe care o provoaca. Principala sursa de placere este gura si provine
din supt, muscat, inghitit si din senzatiile pe care bebelusul le are in zona limbii, a
buzelor si a obrajilor. In acest mod primitiv invata bebelusul sa isi iubeasca mama mai
intai: o iubeste ca pe un obiect al placerii lui si in acelasi timp este complet dependent
de ea. De aceea, modul in care mama reactioneaza la cerintele si nevoile bebelusului
va marca lumea acestuia: o lume sigura sau nesigura, multumitoare sau frustranta,
placuta ori nesatisfacatoare, buna sau rea.
Daca nevoile bebelusului sunt implinite in mod excesiv (daca el este alaptat prea
mult si prea des) sau daca el este frustrat, va dezvolta o fixatie orala. Cu alte cuvinte,
ca adult, va fi preocupat de mancare, ca si cand s-ar teme in permanenta ca va ramane
nemancat. Va deveni anxios si incapabil sa se concentreze daca va trebui sa sara peste
o masa si nu va fi in apele lui daca pana nu serveste micul dejun. Sau va avea ticuri
care implica senzatiile provocate in zona gurii: atunci cand lucreaza, roade sau musca
pixul, radiera; baga adeseori lucruri in gura; e dependent de fumat, de rontait sau de
baut.
Daca satisfactia in copilarie a fost excesiva, adultul va fi predispus la optimism,
dar si la dependenta. Credul, naiv, depinde si acum de ceilalti pentru implinirea
nevoilor. Daca, din contra, bebelusul a fost frustrat excesiv, el va dezvolta un
sentiment dual fata de mama (dragoste/ura), pe care il va orienta spre lume in general,
cand va creste mare. Un om fixat in acest stadiu e mai degraba pesimist, neincrezator
si certaret. Manifesta ostilitate si face in mod frecvent remarci usturatoare, sarcastice,
prin care ii "desfiinteaza" pe ceilalti. In varianta cea mai rea, are tendinta clara de a-i
exploata si manipula pe oameni si de a se comporta sadic.
Aceste fixatii sunt temporare si nu sunt patologice. Putem sa nu fim constienti de
ele pana in momentul in care suntem privati de ceva. De exemplu, femeia pe care o
paraseste iubitul sau care resimte un stres puternic simte nevoia compulsiva de a
rontai in permanenta ceva. Sau copilasul caruia i se naste un fratior incepe si isi suga
degetul, desi incetase de tot acest obicei.

Stadiul anal (2-4 ani)

La aceasta varsta, bebelusul devine constient de senzatia placuta pe care „mersul
la olita" o ofera. Miscarea intestinului asupra membranelor mucoase din regiunea
anala si controlul asupra sfincterului ii provoaca placere copilului, iar „rezultatul" ii
starneste curiozitatea. Copiii mici pot fi incantati sa cerceteze, sa se manjeasca cu
propriile materii fecale. Oroarea parintilor este insa direct proportionala. Sunt putini
cei care ii permit copilului sa isi exploreze „comoara" dupa bunul plac. Cei mai multi
reactioneaza cu dezgust si vehementa, chiar brutal, iar copilul nu intelege de ce. El
stie doar ca deodata „trebuie" sa faca la olita, deci sa isi amane o placere instinctuala
si sa o satisfaca dupa cum dicteaza parintii. E o perioada de frustrari si conflicte de
ambele parti, foarte importanta pentru dezvoltarea personalitatii. Este poate pentru
prima data cand copilul observa ca detine el singur controlul asupra a ceva. Asa ca
daca nu ii convin noile reguli sau daca parintii sunt prea duri in impunerea lor, el va
reactiona la frustrare folosind avantajul abia descoperit. Are doua variante. Fie
negociaza „in forta" cu parintii si se razvrateste: se manjeste deliberat cu caca si isi
face nevoile pe unde apuca. Parintii sunt astfel pedepsiti in mod direct pentru ca ii
provoaca frustrare. Fie considera ca este prea riscant sa reactioneze astfel, si atunci se
constipa, ingrijorandu-si parintii: gata, i-a pedepsit indirect. Modalitatea pe care
micutul o alege in acest stadiu de dezvoltare este hotaratoare pentru tiparul
comportamental pe care il va manifesta ca adult.
Freud subliniaza ca pustii care prefera prima optiune devin adulti dezordonati si
neglijenti. Ei manifesta un comportament sadic: cruzime, tendinte distructive, accese
de furie si ii trateaza pe semeni mai degraba ca pe niste obiecte.
Adeptii tratamentului indirect invata ca manipularea celorlalti (prin retentia
scaunului) starneste grija, atentie si afectiune, asa ca vor manipula si la maturitate. La
ei se contureaza tendinta de a acumula - pentru ca securitatea personala a fost in
copilarie un efect direct al acumularii (al rectului plin). Ei nu au indraznit nici in
copilarie sa protesteze pe fata, si nu gasesc nici la maturitate curajul sa isi manifeste
revolta impotria autoritatii. Ca sa compenseze, se supun aparent, insa dezvolta o
incapatanare si o ostilitate pasiva. Insista sa faca lucrurile dupa propriul program si
sunt mai degraba rigizi, economi, zgarciti (asa cum au fost, ca prunci, cu propriile
fecale).

Stadiul falic (4-5 ani)

Acum se contureaza complexul Oedip, de care am auzit cu totii (iar la fete,

complexul Electra).
Aceasta este varsta la care baietelul devine constient si foarte interesat de organul
lui sexual. Se studiaza, vorbeste despre asta, se compara cu fratii, prietenii sau chiar
cu animalele. Vrea sa stie cum arata la ceilalti, "fetele cum au" si cum a venit el pe
lume. Placerea provine in acest stadiu din zona genitala, prin masturbare, dar si prin
fantazare. Baiatul se imagineaza ca un erou de gen masulin care primeste dragostea
mamei. Intra in rolul tatalui sau cauta atentia si afectiunea concreta a mamei. O saruta,
imbratiseaza chiar agresiv, doreste sa doarma cu ea si recunoaste ca vrea sa o ia pe
mama de sotie, aunci cand o sa creasca. Foarte curand (uneori si brutal) afla ca
planurile sale sunt "rele" sau interzise si ca "nu se poate", sau ca "nu e frumos".
Acesta este momentul in care complexul Oedip se activeaza: tanjirea dupa mama,
frustrarea, invidia si gelozia care se furiseaza in sufletul lui fata de tata, rusinea si
vinovatia ca simte asa fata de el, privarea de afectiune din partea mamei (de multe ori,
imaginata), afectiunea pe care o nutreste in continuare fata de tata, dar si sentimente
de inferioritate fata de acesta, alaturi de revolta si furie. Sunt multe emotii, sunt
conflictuale si il bulverseaza pe cel mic.
Baieteii rezolva acest conflict intern prin identificarea cu tatal: asa, redevine loial
si cuminte fata de acesta si in acelasi timp are si un substitut de satisfactie sexuala.
Daca nu poate fi el cu mama, este tata cu mama - iar el se identifica cu tata.
Si fetitele sufera de o forma a conflictului: pe la 5 ani, devin constiente si
nemultmite ca mama le acorda mai putina atentie ca atunci cand erau bebelusi. Insa
incep sa valorizeze mai mult decat pana atunci atentia tatalui. Incep fantasmele
romantice despre "ea si tata" - fetita isi doreste chiar sa ii daruiasca lui tata un copil
atunci cand va mai creste. Descoperind ca "e urat" si ca "nu se poate asa ceva", fetita
experimenteaza toata gama de sentimente negative de mai sus. Pentru rezolvarea
conflictului, gaseste si ea un substitut prin identificarea cu mama.
Stim ca rezolvarea ineficienta a conflictului face ca individul sa ramana fixat la
acest stadiu. In cazul de fata, asta insemna ca adultul va avea tendinta spre narcisism,
va cauta sa atraga atentia si ii va fi dificil sa stabileasca relatii heterosexuale mature.
Cauta in permanenta complimente si asigurarea ca este atractiv fizic si sexual. Daca
nu isi primeste "doza", se simte foarte repede inferior. Pentru a reduce sentimentele de
inferioritate si inadecvare, vor afisa un comportament anume.
Baiatul se va purta, ca barbat, obraznic si arogant. Isi manifesta ostentativ sau
chiar agresiv masculinitatea si isi face un obicei din cucerirea si abandonarea
femeilor. In interior, nerecunoscut, se afla credinta ca nici una nu merita mai mult,
pentru ca nu se aseamana sau nu se ridica la nivelul mamei lui, care era perfecta.
Fetita va deveni o femeie cocheta si seducatoare, care si ea isi va afisa in mod
ostentativ feminitatea. Si se va folosi de ea pentru a manipula si ca arma in cucerirea
atentiei si a afectiunii. Deseori se va orienta spre barbati mult mai in varsta, pe care ii
asociaza tatalui "interzis".

Teorii cu privire la sexualitatea umană

Există trei perspective teoretice care incearca sa explice sexualitatea umană:

 Cele evoluţioniste, cele psihologice şi cele sociologice.

Evolutia sexualitatii asupra vietii

In cadrul perspectivei psihologice, avem trei tipuri de teorii:

a. teoria psihanalitica
b. teoria cognitivă

c. teoriile invaţării

In centrul teoriei psihanalitice elaborată de S. Freud sta conceptul de libidou.

ETAPA PREPUBERTARA

După naştere, căldura şi tandreţea sentimentului matern, care umple viata

sugarului reprezintă baza instinctului dragostei, necesitatea legăturii. In primii ani de
viaţă, contactul tatălui cu copilul este redus, iar importanţa sa pentru copil în aceasta
primă perioadă nu se poate compara cu rolul mamei. Ea il învaţă pe copil, îi arată
lumea, drumul si în genere dragostea lui este condiţionată de principiul „te iubesc
fiindcă eşti pe măsura aşteptărilor mele fiindcă îti faci datoria fiindcă esti ca mine".

Analizând etapele succesive ale evoluţiei sentimentelor umane, de la naştere până la

vârsta maturităţii observăm o convergenţă între istoria dezvoltării sentimentelor în
viata fiecărui om si istoria evolutiei iubirii între doi îndrăgostiţi.

ETAPA PUBERTARA

La fete pubertatea coincide cu începutul activităţii ovariene şi a menstruatiei.

Aparitia menstruaţie în condiţii fiziologice are limte largi de varsta (8-14 ani). Primele
cicluri menstruale sunt anovulatorii şi neregulate ( adică posibilitatea de a rămâne
gravida este foarte rară, dar nu exclusă). Incidenţa ciclurilor neregulate scade
progresiv după menarhă.

ADOLESCENT A

Este etapa fiziologică ce face trecerea la viaţa adultă. Există o criza a

adolescentei. Este etapa exaltărilor şi a perturbării echilibrului psihic. din cauza
schimbărilor de natură hormonală; la fetele mai puţin echilibrate şocurile emoţionale
pot conduce la sinucidere. Părinţii, cei din jur trebuie să ţină seama de această
perioada a fetei, refamiliarizată cu capcanele care o ameninţă în această etapă de
viaţă.

PERIOADA MATURITATII

Intervalul în care se cuprinde maturitatea sexuală denumită şi nubilitate- începe

atunci când organismul femeii este dezvoltat somatic, iar organele genitale au devenit
apte pentru procreare şi se tennină la menopauză. Instinctul matern subconştient se
instaleaza.

Când trebuie sa se inceapa viaţa sexuală?

Sfaturile în acest sens sunt foarte numeroase.

Pentru temperarea impulsului sexual se cere cheltuirea energiei prin practicarea

unor activităţi sportive sau a altor acţiuni placute care-I tin pe tineri foarte mult timp
ocupati. In Occident, America, Scandinavia este răspândit obiceiul , mângâierilor care
înlocuiesc actul fizic permiţând descărcarea tensiunii ( necking şi petting).Neckingul
constă în mângâierile, dezmierdările, sărutările etc. din zona gurii, feţei, sânilor,
pieptului, deasupra brâului. Petting-ul se manifestă prin mângâierea zonei de mai jos
de brâu fără a se ajunge la contact sexual. Petting-ul este considerat un gen ele
activitate sexuală fără procreaţie. Toate aceste practici sexuale pot duce la orgasmul
bărbatului si al femeii.

Inceputul vieţii sexuale în perioada timpurie a adolescenţei se confruntă cu două

neajunsuri:

 sarcina nedorită si întreruperea ei

 naşterea şi neplăcerile fizice generate de o viaţă sexuală prematura şi plină de
excese.

O altă primejdie care le ameninţă pe minore este apariţia unor afecţiuni, printre care
bolile transmise sexual, cancerul etc.Viaţa sexuală este complexă şi cu variaţii destul
de mari la care concura factorii socioeconimici, mediul etc. Perioada iubirii
adolescentine se întinde între 17- 25 de ani.

Rezultatele observaţiilor unor specialişti în domeniu atestă patru faze ce se succed

în timpul actului sexual:

1. faza de excitaţie
2. faza de platou

3. faza orgasmică

4. faza de rezoluţie sau de relaxare .

Excitarea se caracterizează prin modificări corporale evidente: erecţia peniană la

bărbat şi lubrefierea vulvo-vaginală, cu erecţia clitorisului şi mamelonară la femei.

SEXUALITATEA Vastei a 3-a:

Etapa de preinvolutie in care se exacerbează funcţia erotică -45-55 ani femei si barbati

Etapa de declin sexual > 55 ani :

Menopauza

Andropauza

De alttel, şi la bărbaţi şi la femei se poate întâlni o pasiune exagerată pentru

proprii copii, pentru fiice, în cazul taţilor, şi pentru baieti in cazul mamelor.

Este importanta initierea si mentinerea comunicarii deschise cu copilul inclusiv

pe teme de sexualitate. Fiecare parinte doreste ca propriul copil sa aiba informatii
adecvate varstei. corecte si de folos, iar obtinerea acestora de la parinte ii va face pe
copil sa fie la randut lui deschis spre a-si impartasi problemele cu parintele. Este bine
de retinut ca la varste mici copiii nu au aceeasi conceptie despre sexualitate ca si
adultii, de aceea a interveni sever in activitatile exploratorii ale copilului poate fi
daunator. Parintele trebuie sa fie atent la manifestarile sexuale ale copilului pentru a
observa din timp eventualele semne ale unui abuz. ln perioada pubertatii se
recomanda ca parintele sa fie deschis si sa initieze discutii cu copilul pe tema
sexualitatii, sa-i ofere informatii potrivite dezvoltarii acestuia. Dezvoltarea sexuala
este importanta pentru sanatatea mintala a persoanei.lnformatia corecta si adecvata sta
la baza unei dezvoltari armonioase fizice, mentale si sexuale.

Disfunctiile sexuale

Lipsa libidoului - Intensitatea dorintei sexuale este strans legata de cantitatea de

hormoni aflata in sange. Absenta nu exclude placerea, dar face dificila initierea
actului sexual, mai des intalnita la femei. Se estimeaza ca aproximativ 20°/o din
populatie (pe plan mondial) sufera de aceasta disfunctie. Alte aspectele implicate in
diminuarea dorintei sexuale tin de stima de sine, abilitatea de a se accepta pe sine ca
obiect sexual, experientele sexuale anterioare, disponibilitatea partenerului sau
potrivirea cu acesta, calitatea relatiei in alte domenii decat cele sexuale. Disfunctiile
libidoului trebuie analizate si in relatie cu celelalte etape ale actului sexual.
 Aversiunea sexuala - Perspectiva unei interactiuni sexuale este asociata cu trairi
negative accentuate: si apare o teama suficient de puternica pentru a evita activitatea
sexuala. Poate fi rezultatul unor experiente sexuale traumatice, sau a unor contexte
particulare care determina persoana sa traiasca puternic sentimentul de vina sau
rusine; orice act sexual duce la retrairea acestor emotii foarte puternice.

Esecul raspunsului genital

Disfunctia erectila- Dificultatea de a dezvolta sau mentine o erectie potrivita este

intalnita la un procent de 30-40°/o din totalul populatiei masculine.

Cauze _fizice si/sau medicale

Cauze psihologice :cauzele psihologice ale disfunctiei erectile includ: stres si

anxietate la serviciu sau acasa; conflicte conjugale si lnsatisfactli (care pot aparea de
asemenea si cu ejaculare prematura); depresie: plictiseala sexuala: orientari sexuale
nesolutionate.

Impotenta erectila totala sau partiala

Absenta lubrifierii- reprezinta uscaciunea mucoasei vaginale.

Dispaneuria- durere din timpul actului sexual: poate aparea atat la femei, cat si la
barbati.

Vaginismul - contractura locala care se instaleaza in mod involuntar si face imposibila

patrunderea penisului in vagin. Expertii au facut o clasificare in vaginism primar
( este consecinta reflexa a fricii de partener si/sau a ostitatii fata de partener) si
secundar (apare dupa un timp de viata sexuala normala)

Disfuntia orgasmica - Orgasmul nu apare sau este tardiv .Aceasta disfunctie este mai
comuna la femei. Disfunctia orgasrnica implica, din punct de vedere psihologic, o
serie de aspecte

FAZELE ACTULUI SEXUAL

 Etapele răspunsului sexual au fost studiate pe parcursul timpului. Primii, care au
descris reacția organismului uman în timpul activității sexuale au fost savanții
americani Masters și Johnson, în anul 1966. Ulterior, modelul descris de ei a fost
completat de psihologul Kaplan. Conform modelului Masters-Johnson-Kaplan,
răspunsul sexual uman are 4 faze, comune atât pentru bărbat, cât și pentru femeie.

Faza 1. Inițierea / excitarea.

Este urmare a stimulării psihologice, în prezența sau uneori absența obiectului

iubirii, prin includerea diferitor fantezii, urmat sau precedat de acțiuni fiziologice
precum sărut, mânghâiere etc. La bărbat are loc erecția penisului, iar la femeie
lubrefierea vaginală. Faza de excitație poate dura de la câteva minute la câteva ore și
fie că trece în faza a 2, cea de platou, fie că dispare. În această ultimă situație, uneori,
îndeosebi la tineri, este urmată de dureri testiculare tranzitorii.

Faza 2. Platoul.

Stimularea poate continua cu faza de intromisie sau actul sexual propriu zis. La
stimulare sexuală continuă, la bărbat pot crește în dimensiuni testiculele cu până la
50%, erecția devine mai puternică cu modificarea culorii glandului penian. La femeie
pot crește în dimensiuni glandele mamare cu până la 25%, la nivel de vagin apare așa
numita platformă orgasmică, iar clitorul se poate retrage spre pubis. Totodată, apar așa
numitele reacții extragenitale, crește frecvența respirației, a bătăilor cordului și a
tensiuniii arteriale. Faza de platou poate dura de la 30 secunde până la câteva minute.

Faza 3. Orgasmul.

Este o senzație subiectivă de plăcere, asociată sau nu cu unele manifestări

fiziologice, precum contracții musculare, care poate dura de la câteva la zeci de
secunde. La bărbat, de obicei, este asociată cu ejacularea, care aproape inevitabil
provoacă orgasmul. Fiziologic, ejacularea constă în emisia lichidului seminal prin
uretră, în urma contracțiilor ritmice ale prostatei, veziculelor seminale și cordonului
spermatic. La femeie, se produc contracții involuntare ale platformei orgasmice
vaginale sau a musculaturii striate a corpului, uneori pot apărea grimase faciale
involuntare. La ambele sexe, tensiunea arterială poate crește cu până la 50 mmHg, iar
bătăile pulsului pot ajunge la 160 pe minut. Prin urmare, o condiție fizică sănătoasă
este obligatorie pentru o activitate sexuală adecvată. Trebuie de reținut că pentru
producerea orgasmului, de obicei, femeia necesită o stimulare sexuală mai
îndelungată, care constă nu doar în stimularea organelor genitale, ci și a zonelor
erogene. La începutul unei relații sexuale adeseori orgasmul lipsește, ceea ce este o
variantă a normalității. Unele femei tinere, în genere, au primul orgasm abia după
nașterea copilului.

Faza 4. Rezoluța sau faza refractară.

Constă în refluxul de sânge de la organele genitale, asociată cu o stare de

relaxare. În cazul prezenței orgasmului, acest reflux durează câteva minute, în cazul
absenței orgasmului poate dura ore, fiind însoțit de senzația de disconfort. În timpul
fazei de rezoluție, comportamenul masculin este diferit de cel feminin. Bărbatul, de
obicei, are o stare de moleșeală mai putenică și tendința de a adormi. Femeia, în
schimb, simte necesitatea de a comunica, de a fi mângâiată, îmbrăţişată, sărutată, ceea
ce reprezintă o finalizare a actului sexual.

ASSESSMENT AND TREATMENT

Importanta acestui capitol este de a da o directie de urmat si un ghid in lucrul cu

disfunctiile sexuale.
Cauzele psihologice sunt principalele cauze ale disfunctiei erectile si se refera la
capacitatea de a avea incredere si la sentimente de inadecvare. Disfunctia erectila
reflecta, de asemenea, dificultati de relationare intre parteneri. Sunt si situatii in care
disfunctia poate aparea intr-o perioada mai stresanta, de vina, anxietate, tensiuni de
cuplu, la serviciu etc. Sexologii spun ca nu exista barbat care sa nu se fi confruntat de-
a lungul vietii cu asemenea probleme. De aceea, nu trebuie ca aceasta manifestare sa
trezeasca ingrijorare daca sindromul apare izolat, in conditii de emotie puternica sau
sub imperiul temei ca nu va face fata „onorabil” unui act sexual (de obicei la tineri ori
la inceputul unei relatii).

Interviul
 Importanta ascultarii
Se constata faptul ca exista atat specialisti in psihoterapie cat si cadre medicale
care nu stiu cum sa comunice cu clientii afectati de problemele sexuale. Acestia fie nu
stiu sa asculte fie nu reusesc sa puna intrebarile potrivite astfel incat sa inteleaga
complexitatea problemei.
Interviul pas cu pas
Obtinerea informatiilor de calitate reprezinta o competenta a psihoterapeutului ce
cuprinde mult mai mult decat capacitatea de formulare a intrebarilor. Trebuie tinut
cont ca cei mai multi oameni se feresc sau nu se simt confortabil sa discute despre
problemele lor sexuale. Mai mult decat atat oamenii au propriile lor conceptii despre
ce este acceptabil si ce este inacceptabil in materie de sex.
Un interviu bine ghidat va ajuta terapeutul sa culeaga informatii pretioase.
Etapele interviului:
1. Ipotezarea chiar dinainte de interviu
2. Stabilirea obiectivelor pentru interviu
3. Intervievarea propriu zisa
4. Urmarea unei structuri specifice a interviului
Ca terapeut , tu trebuie sa-ti lasi deoparte propriile pareri si sa arati cuplului ca
esti comfortabil sa discuti despre problemele de ordin sexual. Se va discuta de la
inceput in terapie si li se va explica faptul ca este nevoie de implicarea ambilor
parteneri pentru a avea rezultate. Deseori unul dintre parteneri este acuzat de celalalt
ca el este singurul care are probleme de ordin sexual.
Dupa ce se stabilesc aceste lucruri introductive ambii parteneri sunt incurajati sa
puna propriile lor intrebari.
In cea de-a treia intalnire terapeutul se va focusa pe observarea relatiei dintre cei
doi parteneri, a apropierii dintre ei , a ostilitatii etc.
Chestionarul autoadresat
Reprezinta un set de intrebari pe care il completeaza clientul. Are avantajul ca va
culege un numar mare de informatii intr-un timp relativ scurt, ba mai mult ar putea
scoate la iveala aspecte pe care clientul nu le poate impartasi cu usurinta fata in fata
cu terapeutul.

Evaluare medicala
 In functie de informatiile obtinute in cadrul interviului este important pe de o
parte ca terapeutul sa stie cand este cazul sa trimita clientul spre un serviciu medical
dar si cum sa interpreteze el insusi rezultatul unor teste medicale. Ar trebui luat in
calcul ca vizita medicala sa fie ceva de rutina in cazul problemelor de natura sexuala.
Din punct de vedere medical, disfunctia erectila, insotita sau nu si de alte probleme de
tip sexual, poate aparea la pacientii cu dezechilibre hormonale ori la cei care se
trateaza pentru diverse afectiuni, cum ar fi cele cardiovasculare, disfunctia fiind
cauzata de actiunea diverselor grupe de medicamente – diureticele, beta blocantele,
inhibitorii enzimei de conversie etc. Sunt si medicamente anti-anxioase ori anti-
depresive al caror consum genereaza disfunctie erectila; de asemenea, simptomele pot
aparea dupa anumite interventii chirurgicale, iradieri, consum de alcool sau droguri.
Pe de alta parte, fumatorii sunt predispusi la probleme de ordin sexual din cauza
actiunii substantelor nocive existente in tigara asupra capilarelor sanguine, precum si
asupra musculaturii penisului. Imbunatatiri surprinzatoare se observa dupa renuntarea
la acest viciu, asa ca eliminarea pericolului impotentei poate fi unul dintre principalii
factori motivatori pentru a renunta la fumat.

A family systems approach to sex therapy and intimacy

Primele abordari ale problemelor legate de sexualitate

La inceputul dezvoltarii terapiei pe probleme de sexualitate clinicienii se
intorceau spre formularile psihanalitice a dezvoltarii comportamentului psihosexual ce
explicau probleme sexuale (Freud 1905-1986). Pentru ca acesta abordare nu parea
eficienta s-au cautat si alte explicatii.
Ponderea statistică a caracteristicilor comportamentului sexual normal şi
disfuncţional a fost abordată pentru prima oară în S.U.A de către ALFRED KINSEZ
(1894 – 1956) → foloseşte tehnica interviului personal prntru a afla cum, când şi cât
de des individul uman adoptă comportamentul sexual. Salter(1949), Lazarus(1965)
and Wolpe(1969) au folosit concepte comportamentale folosind desensibilizarea
sistemica in tratarea disfunctiilor sexuale. Ellis (1962) a folosit psihologia cognitiva
pentru a explora rolul gandirii disfunctionale in problemele sexuale ale pacientilor.
Continuă cercetările WILLIAM H. MASTERS şi VIRGINIA E. JOHNSON:
pentru a înţelege complexitatea sexualităţii umane, indivizii umani trebuie să
înţeleagă anatomia şi fiziologia sexuală.