DIN PROBLEMATICA GENEZEI ORASELOR MEDIEVALE ROMANESTI DE'LA EST DE CARPATI. MODELE* DE ALEXANDRU ANDRONIC Repere metodologice. Problematica genezci oragelor medicvale din Europa a comportat in istoriografia scontemporan’ o determinare metodologic’ obiectiva in’ virtutea c&reia aparitia oragului medieval s-a aflat in Kegitura direct cu etapa finalii a trecerii’de la antichitatea tarzie la evul mediw a intregii societ%ti europene. ‘Decalajele cronologice semnalate sunt o consecint a contactelor dintre diferitele zone teritoriale gi nu schimbi ‘sau modific& caracterul intrinsec al procesului istoric extrem de complex al urbaniz&rii unor ageziri umane. ‘TotodatS, mai ales in ultima vreme, s-a precizat si aspectul; la fel strict obiectiv, al caracterului medieval aloragelor mostenitoare a strcturilor anterioare din antichitatea tizie, sublinit pregnant formula juridick de tranzifie c& ,acrul oragului naste libertate”, cea ce a insemnat ,de jure” si jde facto” organizarca liber’ a omunititilor urbane din evul mediu european. Inconsecin{&, din punct de vedere al metodologiei cercet&rii,a aparut si problema genezei oragelor medievale acolo unde, in diverse pirti ale Europei, n-au cxistat deloc orage in antichitate, Din acest punct de vedere istoriografia contemporand din Roménia s-a imbogiit cu o pertinent& bibliografie de strict specialitate, cu ‘ajutorul cireia s-a evidentiat, in primul rand, autohtonismul genezei acestor orage, inlaturdndu-se definitiv teoria gresitX din punct de vedere stinjific a aparitici vieti urbane pe teritoriul Roménici datoriti, in exclusivitate, colonistilor alogeni, in marca lor majoritate de origine germand, veniti pe teritoriul de astizi al Roméniei din Europa Central si Occidentala', {In acest context reamintim cX desi nck din anul 1947 P. P. Panaitescu a precizat cl oragele medievale roménesti au ap&rut aproape concomitent cu oragele comune europenc’, totusi a rlimas valabili si opinia extrem de importanti a accluiasi istoric roman referitoare 1a heecesitatea studierii comparative a faceputurilor vietii urbane romainesti cu viata urban’ curopeant®, in ciuda faptului ci medievistica romaneasci a inregistrat realiziri notabile, dup’ cum a afirmat medievistul C. Serban‘, {in consecinf{, arheologiei medievale roménesti fi revine nobila misiune de a rezolva, cat se poate mai aproape de adevarul istoric, problematicii tn cauzi, prin investigafii arheologice de suprafati, sipituri atheologice de salvare gi sistematice, atat in centrele urbane, cAit si in agezirile rurale. Repere arheologice. Cer tarea ageziilor rurale fusese inceput& fn spafiul romfnesc éstic extracarpatic ‘inc& din anul 1952 de specialist ieseni M. Petrescu-Dimbovita, N. Zaharia si Em. Zaharia, ale ciror rezultate * 0 forma preliminari a acest Iuere fost prezentatl la cel deal Xil-lea Congres International de Stiinge Preistorice si Protoistorice dela Bratislava din 30 august septembrie 1991. *C.C, Giurescs, Tirguri sau orage gi cetdyi moldovene din secolul al X-lea pind la mijlocul secolului al XVI-lea, Bucuresti, 1967; Al, Andronic, Jncepururil viet urbane la lai, tn Carpica, Bacdi, V, 1972, p. 169-180; idem, O ghenezise rumynskogo srednevekovogo goroda: Model" Jass it AIIAI, XXII, 1985, . 17-18; idein, agit pind la iijloctl secolulut al XVI-lea. Geneat si evotupie, Iasi, 1986. Arheologia Moldovei, XVII, 1995, p. 207-212 2. P.Panaitescu, Interpretiri romnesti. Studi de istorie economicd social, Bucuresti, 1947, p. 5. Vez i concept de «ig de val’, folost de autorin evidentierea poztel geogratice a factor esenial al aparitieioragului medieval romanese > Ibidem, p. 161-218. *C. Serban, Geneza oragelor medievale romanegti in Studi i articale de istorie, Bucuresti, XIV, 1969, p. 59-72; idem, Voprosy srednevekovogo goroda otratennye v rumynskoj istoriografi, in NEF, VIN, 1980, p. 131-142.208 ALEXANDRU ANDRONIC 2 s-au coneretizat in lucrarea, c¢ n-a fost inc’ depisitd, consacrat’ agezArilor din Moldova’. De asemenca au fost efectuate, in baza cercetarilor de teren, si observafii $i preciziri pertinente privind difuziunea geografick a asezirilor umane din spaiul estic extracarpatic din pre- gi protoistoria Moldovei*. Considerim, tocmai din acest punct de vedere, ca fost normal ca medicvistii si-si orienteze corcetitile sistipiturile arheologice sistematice in agezirile neintiile gi fnt&rite dea est de Carpafi, objinindu-se rezultate extrem de importante si concludente referitoare 1a populafia proto-romineasci si striveche romfineasct de tip Dridu, datind din secolele V-XI p.C, Astfel, intrat’, pe parcursul lirgirii sferei investigatiilor athcologice, in atenfia specialistilor, problematica cercetirii satului rominesc a ficut posibil& gi abordarea determintii categoriilor istorice care pe parcursul secolelor XI-XIV p.C. au devenit premiscle genezei oragelor medievale, Conerctizarea, ca atare, este de fapt objinerea, in urma cercet8irilor arheologice, a cclor mai recente rezultate pozitive din domeniul satului romanesc din sccolele X-XIII". Accleasi probleme au determinat si investigatiile arhcologice din regiunea estict a Moldovei,intre Prt si Nistr, objinindu-se rezultate deoscbit de importante privitoare la istoria nu numai a agezArilor rurale; ci gi a aglomerdirilor urbane’ Repere cronologice. Repercle mai sus-disctitate au deschis calea coroboririi datclor atheologice objinute —adevuirate documente fn sine — cu stirile izvoarelor scrise, fic interne, fic cxterne, ajungfindu-se, fn ccle din ‘urmi la redactarea unor lucriri monografice, pe baza clirora s-au stabilit apoi reperele cronologice™. Determintile respective au precizat ci in zona de care ne ocupim istoricii medicvigli trebuic st rejin’ reatitatca stringent a existen{ci unor orage rominesti medievale care au mostenit structura lor urbanii din antichitatea clasict si tirzic, din ctapa de tranzitic spre evul mediu, ca de pild& Chilia, de la Gurile Duniii, anticul Licostomo, sau Cetatea Albi, de la limanul Nistrului, anticul Tyras. Inconsecin(,istoricii romani au ajuns, din punct de vedere cronologi¢, la urmttoarcle concluzii, considerate mai mult drept opinii personale, mai mult sau mai pufin fundamentate. Astfcl, dup’ opinia istoricului C. C. Giurescu, orasele medicvale roménesti din spafiul estic extracarpatic sunt anterioare, in marea lor majoritate, constituirii statului medieval al Moldovei'" fn accasti categoric includem, tot din punct de vedere strict cronologic, i orasul Orheiul Vechi din zona risiriteant a Moldovei, de pe raul Raut, afluent al Nistrului, care, in ctapa ini’, sub obliduirea Hoardei de Aur, a fosto aglomerare umani eterogen’ de tipul caravan-seraiurilor orientale, dar cu scopuri bine precizate economice, de schimb al produsclor si m&rfurilor de import, altri de functiile administrativ-politice la limita de vest a noului stat al mongolilor in Europa de Rastirit, *N, Zaharia, M. Petreseu-Dimbovija, Em. Zaharia, Ageziri din Moldova. De la paleolitic pind in secolul al XVIII-lea, Bucuresti, 1970. ‘Idem, La diffusion géosraphique des établissement pré-et rotohistoriques de Moldavie,in Actes du VIP Cangrés Interna- tional des Sciences Préhistoriques et Protokistoriques, Prague, 27 anit 1966, Praha, 1, 1970, p. 12-114. *D. Gh. Teodor, La population autochtone dans la région est-Karpatique de la Roumanie pendant les VX" sidclesde n In Actes des VIP Congrés International des Sciences Préhisto. 5 et Protokistoriques, Prague, 21-27 aoit, 1966, Praha, 2, 1971, p. 1117-1120, "M.D. Matei, Cercetarea arheologicd a satului medieval romnese tn secolele XI-XIV: realiziri, perspective, sarcni, in SCIVA, 30, 1979,3,p. 411-425; veri si Deshatere stiinpficd. de scelagi autor, in aceeasi publicayic Ia p. 399-401: St. Olteanu, Arkeologia gi srudiul sructurilor medievale timpurit ale satu rominese, in SCIVA, 30, 1979,3, p. 403-119: R. Popa, Probleme ercetirii erheologice o satului medieval roméinesc, 30, 1979, 3, p. $35-563, £3, Sel'sije poselenija Moldavit XV-XVI vekov, 1969; idem, Motdavshij srednevekovyj gorod ¥ Dnestrovsko-Prutskom medduretje (XV-naéjalo XVI Chisiniu, 1984; L. L. Polevoj, Razvitie gorodov v Moldavi ¥ IX-XV vx, In Jugo-Vostoénaja Evropa v epohu Jeodalizma, Chisintu, 1973, p. 71-78; idem, Ocerki istori¢esko} geografit Moldavii XI-XV v.v., Chisinfu, 1979. "CC. Giurescu, op. cit, 1967; M. D. Matei, Contributt arheologice la istoria oragului Suceava, Bucuresti, 1963; idem, Studi de istorie ordjgeneased medievala (Moldova, sec. XIV-XVI), Suceava, 1970; Al. Andronic, lagul pind la mijlocul secolulut al AVIlea. Contribusii arheologice in problema genezei si dewoltdrii oragelor feudale din Moldova, Terk de doctorat, Cluj, 1970; E. Neamty, V. Neamju, St. Cheptea, Oragul medieval Baia in secolele XIV-XVI, 135i 1, 1980; 11, 1984; M. D. Matei, Em. Emandi, Habitaiul medieval din Valea Moldovei si batinul Somuzului Mare, XEXVH, Bucuresti, 1982; P. P. Blea, op. cit, Chiginku, 1984; M.D. Matei, Civilizatie urband medieval roméneascl. Contribusii, Bucuresti, 1989; St. Cheptes, Despre Inceputurile viii urbane medievale (Hirldu), in Europa XXI, MA, 192-1993, lagi p. 65-76. " C.C. Giurescu, op. cit, Bucuresti, 1967, p. 68-78. "N.A.Abyzpva P, P.Bimea, A. A. Nudel'man, Drevnosti Starogo Orcheja. Zolotovdynshij period, Chisiniu, 1981.3 GENEZA ORASELOR EST-CARPATICE 209 O opinic cu totul opus’ a fost emis% de medievistul M. D. Matei, care, in 1970, a sustinut cX aparitia oragclor medicvale roméncsti la est de Carpati s-a produs dup’ constituirea statului medieval independent al Moldovei?. Un ai treilea reper cronologic a fost propus de semnatarul randurilor de fai, tot in anul 1970, pe baza cercettrilor arheologice de la Iasi, ajungand si formulezexisten{a modelului Tasilor, ca 0 contributic 1a rezolvarea problemei genezei orasclor medievale romanesti din Moldova". In esen{i, admiteam existen{a unor centre urbane medievale romanesti care au luat nastere concomitent cu nova structuri medieval a statului Moldovei, ca urmare a marilor consecin{e economico-sociale si politico-culturale produse in viaja societ&ii romfines ta est de Carpati. Cu alte cuvinte aceste orage au cunoscut o viafi urbani in adevairatul sens al cuvantului printr-un proces istoric indelungat, cronologic fixat nici inainte de constituirea statului medieval independent al Moldovei, $inici dupl, in paralel cu insusi intregul proces istoric dat de conexiunca tuturor liniilor de convergen{i a factorilor primordial ai procesului complex de urbanizare a unor ageziiri umane, Dealt, imita cronologic’ fiind in cazul de fat mijlocul secolului XIV, cercetarea arhcologic’ mai ales a. unor aseztiri urbane mai importante, ca foste capitale ale statului independent al Moldovei, in faza sa initial’, a convins pe majoritatea istoricilor medicvigti, alaturi de arhcologii medievisti, si considere pe bun’ dreptate, dack nu majoritatea targurilor moldovenesti, aga cum opinase istoricul C. C. Giurescu'’, ci cel putin uncle din ale au luat nagtere, intr-adevar, anterior constituiri statului independent al Moldovei in spatiul estic extracarpatic. Din acest punct de vedere, criteriul cronologic propus de medicvistul C. Serban sc impune atenjici zercetttorilor din domeniu, cu atat mai mult, cu cit el a considerat cX geneza oraselor medievale romancsti, intocmai celei a orasclor medievale europene, apar{ine cronologic inceputurilor evului mediu european", nuanjare ire sc impune atenfici, deoarece, chiar de la inceput am precizat ci unele decalaje cronologice in cunoasterea 2xactt a fenomenului dat sunt rezultatul obiectiv al contactelor zonale de pe intregul spatiu european. Opinia noastri coincide in mare misurd si cu totalitatea opiniilor medievistilor nostri exprimate la conferin{a stiinifick de la Suceava din anul 1983, unde arheologii si istoricii medicvisti au ajuns, in unanimitate, la Concluzia c& viitoarele orage medievale romfnesti din spaiul estic extracarpatic apar in acele areale antropogeografice unde au existat anumite centre de convergent’, imbinandu-se: 1, conditiile favorabile fizico-geografice de dezvoltare ascendenti rapid’ a asezirilor umane autohtone; 2, densitatea demografici, doveditt pentru arealul respectiv de o ampli cercetare atheologict zonal sau micro-zonalti; 3, existenta unei anumite securitii politice”, Tocmai datoritt acestor elemente concrete de caracter general a fost posibila determinarea modelelor, la inceput cu cel al Jasilor, pentru ca pe patcursul avansirii cercetirii arheologice in aceasta problema complex’ si se asigure, fn primul rand, cunoasterea aprofundata si nuan{at& a procesului istoric complex a genezci, si in consccingt si a evolutiei, principalelor orase medievale de la est de Carpat Precizarea nonstri a fost c&t se poate de edificatoare, deoarece am stabilit, in baza cercetirilor arheologice sistematice din oragul Iasi, coroborate cu rezultatcle objinute in cunoasterea micro-zonei Iasilor, ci la baza centrului urban al Tasilor se afl o asezare ruralti, Inconjuratt de o centuri de alte ageziiri rurale contemporane, care au gravitat citre un centru unic de convergen{’, creindu-se in consecingt o pia economic’ propric, capabil si consolideze in mediul rural din acea vreme un schimb de mirfuri permanent, confirmat de cel mai vechi izvor seris referitor la Iasi, din ultimul pitrar al secolului XIV, si anume lista oragclor roménesti (valahe) din M.D. Mate op. cit, Suceava, 1970, p. 49-82. O genezise rumynskogo srednevekovogo goroda: model” Jass, in “AL. Andronic, lagi pnd la mijlocu secolulul al XVIL-ea. Contribuptarheologice i problensa genece gi decvoldrioraselor feudele Cluj, 1970 (Rezumatultezei de doctor}: idem, lagi pind te miloculsecolului al XVU-leatn lumina datelor erheologice, in Cercetdriitorice, SIN. 1,1970,p.91-108: idem, Tnceputurile viet urbane la Tag, ta Carpica, V, 1972, p. 169- 180; idem, Despre geneza oragului medieval roniinesc: modell Lgitor Yn Suceava, XI-XM, Suceava, 1984-1985, p. 137-14 AIIAI, XIU, 1985, 1, p- 17-28, volum prezentat de Institutul de Istori gi Arheologic A.D. Xenopo!” ace! de-al XV-lea Congres International de Stiinje Istorice de la Stuttgart in 1985. "°C. C. Giurescu, Contribusii la studiul originilr $i dezvol- ‘aril burgheziei romdnesti pind la 1848, Bucuresti, 1972, p. 5. ™C. Serban, Voprosy srednevekovogo goroda, otratennye ¥ rumynskoj istoriografi, in NEH, VI, 1980, p. 131-142. Al. Andronie, op. cit, lagi, 1986, p. 34-42.