Ref . master
Beneficiile laptelui
Laptele este, cu siguranta, unul dintre cele mai importante si folosite produse alimentare. Il
consumam aproape zilnic, indiferent de forma lui, simplu sau procesat sub forma unor
produse derivate..
Cald sau rece, dulce sau sarat, simplu, in prajituri, placinte sau chiar feluri de mancare, laptele este
extrem de folositor organismului uman.
LA CE ESTE BUN ?
Bogat in vitaminele D si K, laptele este un excelent intaritor al sistemului osos. Iodul contribuie in
mod semnificativ la buna functionare a glandei tiroide. Vitaminele B2 si B12 care se regasesc in lapte
ajuta la sanatatea functiilor cardiovasculare.
Dar mai presus decat aceste calitati, calciul este cel mai cunoscut agent pozitiv continut de lapte. Nu
numai ca ajuta si el la intarirea oaselor, dar provoaca o serie intreaga de alte actiuni benefice
oragansimului uman:
- apara colonul impotriva formarii celulelor canceroase care pot aparea in urma consumului de
materiale chimice;
- previne durerile de cap;
- previne obezitatea la copii;
- ii ajuta pe adulti sa piarda din greutate (laptele sarac in grasimi);
- in cazul femeilor, consumul regulat de produse lactate scade cu pana la 45% sansele de dobandire
a cancerului de san
- cand femeile sunt dupa menopauza, si cu 65% in perioada pre-menopauza.
Continut caloric: 60 calorii pentru 100 de grame.
Lactoza este un zahar secretat in mod natural in lapte si care se afla in procent de 5-7% in acesta.
Intoleranta la lactoza devine mai mare odata cu inaintarea in varsta. Cele mai comune semne: diarea
si durerile de burta dupa consumul de lapte.
PROVENIENTA LAPTELUI
Laptele de origine animala se obtine de la vaca (cea mai mare si folosita cantitate pe plan mondial),
oaie, capra, bivolita, camila, iapa, femela iac (in special in Mongolia, Tibet sau alte tari din fosta
URSS, partea central - asiatica). Si balena produce lapte, dar este extrem de bogat in grasimi, peste
50%, si nu este destinat consumului uman.
- Asa cum se stie, calciul este un puternic agent si cand vine vorba de arderea grasimilor dupa o
masa copioasa, asa ca este recomandat sa se consume un pahar de lapte dupa o masa consistenta.
- Daca sunteti alergici la laptele de vaca, dar totusi nu doriti sa inlaturati acest produs din consumul
regulat, treceti pe laptele de capra sau de oaie.
- Cand cumparati lapte, asigurati-va nu numai ca va uitati atent la termenul de garantie, dar si ca-l
luati de pe sertarele cele mai de jos ale frigididerelor, acolo unde este temperatura cea mai scazuta.
- Finlanda, Suedia si Irlanda sunt tarile cele mai mari consumatoare de lapte din lume;
- India, Statele Unite si China sunt tarile cele mai mari producatoare de lapte din lume;
- Laptele nu se refera doar la produsul obtinut de la animale; mai exista si lapte vegetal (laptele de
soia fiind cel mai cunoscut, urmat de cel de nuca de cocos sau de orez) dar si lapte mamar (secretat
de femei in perioadele de alaptare a nou-nascutului);
Holstein este specia de vaca ce da cea mai mare cantitate de lapte (peste 20 de litri zilnic); se
creste cel mai mult in Olanda, Germania si Belgia;
- Pasteurizarea este procesul prin care se distrug microorganismele daunatoare din lapte, prin
fierbere rapida, de scurta durata, si apoi prin reracire;
Laptele condensat se obtine din eliminarea apei din lapte (care inseamna cam 85% din ingrediente)
si adaugarea de zahar, in vreme ce laptele praf se obtine prin eliminarea apei din lapte si uscarea
apoi a acestuia la surse de caldura, pana devine praf.
CONCLUZIE:
Laptele contine, in general, cam 3,5% grasime animal pur, insa, gratie proceselor moderne se poate
ajunge ca acest continut sa fie redus chiar pana la 0,5%, fara a se afecta calitatile de baza. Este,
asadar, o veste buna pentru cei care tin la silueta. Dar laptele e mai mult decat atat: trebuie sa fie
parte integranta a consumului regulat de alimente utile bunei functionari a organismului uman.
Igiena în muls poate fi definita ca medicină preventivă. În general, putem spune că igiena
este suma tuturor eforturile de a controla mediul înconjurător in totalitate pentru a ne
asigura că sunt vaci in igienă si mulse în mod corespunzător de o echipa ce funcţionează
corespunzător.
Fizica. Laptele care depăşeşte limitele admisibile de metale şi toxine naturale nu ar trebui
să fie destinat pentru producţia de produse lactate pentru consumul uman. Laptele ar trebui
să fie liber de corpuri străini care ar afecta siguranţa produsului. Echipamentele utilizate în
colectarea şi prelucrarea laptelui şi a produselor lactate ar trebui să fie proiectate în aşa fel
încât sa împiedice contaminarea fizică a produsului.
Chimie. Laptele care are reziduuri de antibiotice sau alte substanţe chimice de uz veterinar
şi care depăşesc limitele specificate de standardele de sănătate ar trebui să fie excluse din
consumul de vânzări.
Laptele crud trebuie să fi răcit într-un interval scurt de la debutul mulsului si colectarea
prin instalatii in tancul colector la o temperatură de maximum 4 C .
Laptele nu ar trebui să fie păstrat pentru mai mult de 48 de ore. Se verifica constant
temperatura în rezervorul de racire după fiecare muls.
- transportul laptelui trebuie să fie prevazut cu cisternă utilizata doar pentru transportul de
lapte care iese din ferma.
Rezervoarele de lapte (conducte), utilizate pentru transport lichide trebuie să fie spălate şi
dezinfectate înainte de utilizare pentru transport lapte. Vehiculele, echipamentele şi tancurile
pentru transport lapte trebuie să fie proiectate, construite şi întreţinute astfel încât sa
prevena introducerea de contaminanţi în lapte.
Toate echipamentele şi ustensile care vin în contact direct cu lapte trebuie să fie spălate şi
dezinfectate pentru a preveni orice riscul de contaminare. Contaminarea laptelui cu
detergenţi si dezinfectanti ar trebui să fie evitată prin utilizarea de produse adecvate în urma
instrucţiunilor producătorului.
-se verifica echipamentul pentru a se asigura că întreaga apa sa scurs înainte de a începe
mulsul.
Menţinerea sănătatii bune în cireadă este esenţială pentru a produce lapte de înaltă
calitate. Bolile cum ar fi mastita, au un impact direct asupra calităţii laptelui produs. In
acelaşi mod unii agenţi infecţioşi pot contamina direct laptele. Impactul la alte boli pot fi
mai puţin direct, de exemplu, animalele cu Salmonella sau enterotoxemie pote creşte
posibilitatea de a dezvolta mastita. Orice conditie care necesită tratamente medicale creşte
riscul de lapte contaminat cu deşeuri.
Infectiile la bovine sunt de obicei rezultatul de interacţiune între animal şi rezistenţa la bolii
(imunitate), agentul infecţios şi a mediului .
Schema de vaccinare oferă cea mai bună protecţie atunci când este parte a unui program
cuprinzător de sănătate. Dezvoltarea si punerea în aplicare a unui plan de vaccinare
presupune:
Înregistrările trebuie să includă: numele de vaccin utilizat (inclusiv lot sau numărul de serie
şi data expirării), data de vaccinare, identificarea bovinelor. O metodă pentru păstrarea de
informaţii de la vaccin este de atasare a etichetei sau de introducere în cartea de
înregistrare. Este important să se asigure că vaccinurile sunt tinute în mod corespunzător ,
refrigerate si să depozitate în locuri întunecate.
Hormoni
Hormonii sunt utilizati în scop comercial pentru a stimula cresterile de greutate corporală, a
sincroniza perioada de calduri si stimula producţia de lapte.În plus, utilizarea lor pe scară
largă in a trata multe afectiuni inclusive de exemplu: ovare chistice, cetoza şi expulzarea de
materii străine din uter.
Foarte multe animale bolnave, animale cu mastită clinica, nu sunt în măsură să elimine
antibioticu utilizat în tratamentul lor în timp ca si animalele sănătoase, astfel încât laptele lor
ar putea necesita o analiză indelungata chiar dacă timpul de retractare a fost observat.
Elaborarea unui program de control al dăunătorilor pentru al stabili sfătuiti medicul veterinar.
Prevenirea contaminarii furajelor cu materiile fecale ale acestor animale.
Pentru a nu răspândi bacterii si virusii în timpul activitatii de hrănire a vacilor vacilor il indica
numărul mare de muşte adulte in zonele cu salubritate saraca. . Pentru a rupe ciclul de viaţa
al acestora in urma bunelor practici de management pentru controlul calitatii si igienei se
mentin coridoarele curate, în principal in zonele unde sunt adunate muşte peste zi ,
constituind o zona de salubritate sensibila.
Mastita
Mastitele la vacile pentru lapte sunt cele mai importante afecţiuni ale glandeimamare, cu implicaţii
zooeconomice,datorită pierderilor în producţia de lapte, reformarea timpurie a animalelor bolnave,
precum şi prin riscul care îl reprezintă laptele infectat pentru sănătatea publică. Deşi s-au înregistrat
progrese importante în controlul şi terapia acestor afecţiuni, totuşi s-a constatat că rezultatele acestor
afecţiuni sunt suboptimale, frecvenţa acestor mastite fiind în unele efective de animale la nivele
superioare, ceea ce are o influenţă negativă asupra parametrilor de producţie şi implicit asupra
indicilor economici în fermele de vaci cu lapte.În acest context, abordarea problemelor care privesc
mastitele la vacile cu lapte este oportună, deoarece sunt necesare studii suplimentare care să
cuprindă toate aspectele de etiopatogenie, diagnostic şi tratament în complexitatea fenomenelor
implicate în optimizarea programelor de control şi terapia acestor afecţiuni. Mastita este, în
general, un termen care se referă la inflamaţii ale glandei mamare, indiferent de cauza.
Modificări biochimice ale laptelui mastitic. Pentru evaluarea efectului inflamaţiei glandei
mamare asupra caracteristicilor fizico-chimice ale laptelui s-au raportat rezultatele obţinute la
valorile standard ale parametrilor determinaţi (substanţa uscată totală a laptelui, valoarea
proteinelor totale, cazeina, lactoza, valorile clorurilor din lapte, densitatea laptelui, pH-ul,
numărul celulelor somatice din lapte). Există două tipuri de mastită, menţionam mastita
clinica, care determină modificări în
lapte, biberon sau animale. Mastită subclinica, de obicei, nu prezinta nici o modificare
aparentă la animale sau lapte si pot fi identificate cu ajutorul testelor de celule somatice
(SCC) şi de testare .
Testul mastitei California (CMT) este un test rapid, precis, pentru a determina numarul de
celule somatice (SCC) la o anumita vaca. Testul a fost conceput pentru determinarea prezentei
mastitei subclinice. O vaca cu mastita subclinica nu da un lapte care sa para anormal si nici nu
prezinta semne clinice cum ar fi un uger dureros sau inflamat. Testul poate fi facut si pe laptele
muls în galeata sau laptele din tanc, pentru determinarea numarului de celule somatice (SCC) al
întregiicirezi.
Cum se realizeaza testul: (Vezi figurile 1-5.) O proba mica de lapte (aproximativ ½ lingurita)
este prelevata de la fiecare sfârc într-o paleta de plastic care are 4 cupe putin adânci marcate A, B,
C, si D. Se adauga o cantitate egala de reactiv în lapte. Paleta se roteste pentru a se amesteca
continutul. În aproximativ 10 secunde cititi rezultatul în timp ce continuati sa amestecati paleta.
Deoarece reactia dispare în 20 de secunde, rezultatele testului trebuie observate foarte repede.
Dar cel mai adesea este mastita subclinica. Este o infecţie a ugerului cu microbi care provin
din ugerul altor animale infectate. Astfel microbii care cauzează mastita aflati în sala de muls
la animalele infectate o transmit prin aparatele de muls,infectia de obicei fiind răspândita
în timpul mulsului la animalele sanatoase. Microbii de mastita cauzeaza forme contagioase
ce sunt adaptate să trăiască în uger ca : Streptococcus aureus, Mycoplasma, şi
Corinebacterium. Ei pot supravieţui pentru mult timp
perioade de timp într-un trimestru infectate. În multe cazuri, durata de viaţă a animalului
este mai scurta datorita acestor afectiuni in exploatatie el devine aproape ineficient.
Schimbările vizibile apar în lapte în timpul mastitei clinice, de la microbii de mediu, sunt
rezultatul de apărare a acestor microbi. În multe cazuri, germenii de mediula mastita care
cauzează infecţii sunt eliminate înainte ca laptele să prezinte anomalie. Microbii care
cauzează mastită de mediu sunt E. coli, sp Klebsiella, Enterobacter., şi uberis Streptococcus,
inclusiv alţii. Sursele de microbi care cauzează mastita de mediu cuprinde gunoi de grajd,
lenjerie de pat, alimente, praf şi murdărie, noroi, apa şi a echipamentelor.contaminate.
Bune practici de management pentru prevenirea şi controlul mastitei contagioase şi de mediu
ar fi punerea în aplicare a practicilor de salubritate înainte de muls si pentru a preveni
răspândirea bacteriilor prin intermediul apei contaminate de curăţare şi prosoape. Utilizarea
si clătirea ugerului înainte şi la sfârşitul in ordine cu produse aprobate DSV pentru a preveni
răspândirea bacteriilor.
-Elaborarea unui program special pentru a dezinfectarea mâinilor la aparatul de muls. Mâinile
sunt un importante mijloace de a transmite microorganisme care provoacă mastita.
Contaminarea se poate produce atunci când atingi cu mana cupa dezinfectata, sau atunci
când atingeţi orice obiect contaminat.
Cercetările efectuate scot în evidenţă faptul că vacile cu mastită înregistrează scăderi diferite ale
producţiei de lapte, care determină, în majoritatea cazurilor o curbă a lactaţiei anormală, cu efecte
negative asupra producţiei totale de lapte astfel:
- în cazul mastitelor seroase producţia de lapte scade cu 85,2 litri pe total lactaţie;
- în cazul mastitelor catarale producţia de lapte scade cu 106,5 litri pe total lactaţie;
- la vacile cu mastită purulentă pierderile în producţia de lapte sunt cuprinse între 500 litri pe
lactaţie(în cazul afectării unui singur cartier mamar, care se reface parţial după boală) şi 1500 litri pe
lactaţie(în cazul fibrozării compartimentului mamar trecut prin boală);
-în cazul afectării glandei mamare urmată de fibrozarea in proportie de 3/4 sau4/4 din
cartiere, pierderea este totală prin compromiterea lactaţiei şi reformarea femelei.
În ceea ce priveşte influenţa diferitelor forme de mastite clinice asupra unor indici de
reproducţie (intervalul fătare-prima însămânţare, service-period-ul şi numărul de I.A. pe
gestaţie) se constată următoarele aspecte:
- intervalul fătare-prima însămânţare a prezentat valori sensibil mai mari la vacile cu mastită
seroasă (84 zile) decât la cele sănătoase (78 zile).
Ce este trasabilitatea?
Capacitatea de a identifica sursa unui animal sau a produselor lor până în prezent în
secvenţa de producţie după cum este necesar. Trasabilitatea este un termen nou apărut în
1996, care să răspundă cererilor de consumatorii care sunt puternic implicate în domeniul
sănătăţii si care au avut loc în Europa in descoperirea impactului ESB (encefalopatia
Spongiforme bovine) din diferite ţări.
Trasabilitatea este de mare importanţă in protecţia sănătatii consumatorilor şi pentru a
îmbunătăti monitorizarea si transparenta mişcărilor animalelor şi a produselor lor şi de
prelucrare a produselor pentru vânzare către public.
Trasabilitatea este o consecinţă a schimbărilor în gusturile consumatorilor. În(UE)Uniunea
Europeană obiectivul principal este de Siguranta Alimentara.
ORDONANTA nr. 14 din 29 ianuarie 2010 privind masuri financiare pentru reglementarea
ajutoarelor de stat acordate producatorilor agricoli, începând cu anul 2010
HG 1627 din 10 decembrie 2008
HG 100 din 18 februarie 2009
Ordinul 445/4 iulie 2008 , pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si
functionarea Sistemului Informational pentru Piata Produselor Agricole si Alimentare si a
metodologiilor de colectare, prelucrare, interpretare si difuzare a datelor statistice.
Ordinul 468/2006 pentru aprobarea formularului-tip al cererilor, precum si a procedurii de acordare
a cotelor si inscriere in Registrul cotelor
HG 924, 925 , 954, 955/2002 transpun prevederile din EU 178/2002 ce contine principiile si
cerintele generale cu privire la produsele alimentare, infiinteaza Autoritarea Europeana pentru
Siguranta Alimentara si prezinta procedurile cu privire la siguranta alimentara
HG 48/2005 privind organizarea pietei laptelui de vaca, aprobata cu modificari si completari prin
Legea 72/2006 .
Ordinul 1388/2005 privind stabilirea Conditiilor de aprobare a cumparatorilor de lapte de vaca si a
formularului de cerere pentru aprobarea si înscrierea acestora în Registrul cumparatorilor
Hotararea 852-2006 privind aprobarea Metodologiei de acordare a cotei individuale de lapte,
precum si a modului de alocare si reconstituire a rezervei nationale de lapte
Ordinul 389/2002 transpune prevederile Directivei Consiliului 92/46/EEC . Ordinul 1106/2003
(MAPDR) include trei etape pentru atingerea criteriilor impuse.
HG 1853/12.2005 modificata prin HG 258/02.2006 privind sprijinul direct al statului prin acordarea
de subventii, în anul 2006, producatorilor agricoli din sectorul animalier si din sectorul piscicol
HG 1557/2002 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de
stat prin Programul de crestere a competitivitãtii produselor agroalimentare, completata prin HG
2206/2004 . HG 108/2006 modifica HG 1557/2002.
Cadrul legal pentru constituirea Consiliului laptelui este dat de Ordonanta de Guvern 45/4.08.2005
si Legea 307/2005 .
O lista completa si actualizata cu actele normative referitoare la Agricultura pe www.maap.ro
Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de
stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine
animală destinate consumului uman???
Directivei Consiliului UE 85/374/ECC, Directivei 34/1999/EC şi Legii nr. 245/2004 privind securitatea
generală a produselor.
Alte acte legislative de interes pentru această temă sunt: Legea 608/2001 privind Evaluarea
conformităţii produselor; HG 71/2002 privind Proceduri de evaluare a conformităţii produselor; Legea
246/2004 privind acreditarea laboratoarelor.
Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 ianuarie 2005 de
stabilire a cerințelor privind igiena furajelor
PROIECT
Introducere
Prezenta lucrare va face referire la cateva unitati cu vaci de lapte ,unde colectarea laptelui
inca este la nivel clasic ,prezinta efective mari de animale cuprinse intre 100 si 300 de capete
vaci in lactatie.Datorita unui managment inca de nivel slab fiecare unitate prezinta multe
disfunctionalitati in ceea ce priveste activitatea si calitatea laptelui care poate fii inbunatatita cu un
minim de investitie financiara si o instruireadecvata de catre cei avizati din conducere personalului
din ferme care ar trebui sa prezinte interes si responsabilitate pentru fiecare activitate depusa in
timpul desfasurarii programului .Penru a avea o activitate cu rezultate satisfacatoare este
necesar de mentionat ca la locul de munca sa fie respectat intr-un amanunt igiena in PUNCTELE
CRITICE de CONTROL (PCC)cu risc marit.
Evaluarea si concluziile care se prezinta sunt efectuate in doua unitati diferite unde rasa de
vaci este rasa Holstain si in o alta unitate unde rasade vaci este Baltata Romaneasca cu infuzie
de rasa de carne,amandoua unitati fiind situate in judetul Mures in zone diferite insa la aceeasi
altitudine geografica cu o componenta floristica asemanatoare insa cu regimuri de nutritie
diferite in functie de cerintele rasei.
Lucrarea de fata aduce in plan pe fond legislativ aspecte din regulamentul CE 853/2004 a
Parlamentului European, aspecte ce ar trebui respectate pentru a obtine un lapte de calitate
superioara conform standardelor impuse de CE in toate unitatile de profil si ceea ce trebuie
aplicat in aceste unitati cu deficiente de administrare si instrure a personalului.
Prezentul regulament ar trebui să definească, până la adoptarea unor noi cerinţe privind introducerea
laptelui crud pe piaţă, criteriile care se aplică acestuia. Aceste criterii ar trebui să aibă forma unor
valori de declanşare: în cazul depăşirii acestor valori, operatorii din sectorul alimentar trebuie să ia
măsuri de corectare şi să informeze autoritatea competentă despre aceasta.
In anumite circumstanţe, laptele crud care nu respectă toate criteriile poate fi utilizat fără riscuri în
scopul consumului uman în cazul în care au fost luate măsuri adecvate.
Criteriul pentru laptele crud utilizat pentru produsele lactate trebuie să fie de trei ori mai exigent
decât pentru laptele crud obţinut în ferme. Criteriul care se aplică laptelui crud utilizat pentru
produsele lactate prelucrate este o valoare absolută, si este o medie în cazul laptelui crud obţinut în
ferme. Respectarea cerinţelor de temperatură prevăzute de l regulament nu împiedică dezvoltarea
bacteriilor în timpul transportului şi depozitării.
Este necesar ca operatorii din sectorul alimentar care produc sau, după caz, colectează lapte crud să
asigure respectarea cerinţelor prevăzute de acest capitol.
-Care nu prezintă nici un simptom de boală contagioasă care poate fi transmisă omului prin lapte;
-In bună stare de sănătate şi care nu prezintă nici un semn de boală care ar putea duce la
contaminarea laptelui şi, în special, care nu suferă de o infecţie a aparatului genital însoţită de
scurgeri, de enterită cu diaree şi febră sau de o inflamaţie vizibilă a ugerului;
-Cărora nu li s-au administrat substanţe sau produse neautorizate sau animale care nu au făcut
obiectul unui tratament ilegal în temeiul Directivei 96/23/CE; iar în cazul administrării unor produse
sau substanţe autorizate, a fost respectată perioada de aşteptare prescrisă pentru aceste produse
sau substanţe.
2.În ceea ce priveşte în special bruceloza, este necesar ca laptele crud să provină:
-de la vaci sau bivoliţe care aparţin unui efectiv care, în sensul Directivei 64/432/CEE, este oficial
indemnă de tuberculoză ;(i)
-de la oi sau de la capre care aparţin unei exploataţii oficial indemne sau indemne de bruceloză în
sensul Directivei 91/68/CEE1 ; (ii)
-de la femele din alte specii care aparţin, pentru speciile sensibile la bruceloză, unui efectiv controlate
regulat pentru această maladie în cadrul unui plan de supraveghere aprobat de autoritatea
competentă ;(iii)
-de la femele din alte specii care aparţin, unui efectiv controlate regulat pentru această maladie în
cadrul unui plan de supraveghere aprobat de autoritatea competentă. (ii)
În cazul în care sunt ţinute capre împreună cu vaci, este necesar ca aceste capre să fie controlate şi
să fie supuse unor teste de tuberculoză.
Cu toate acestea, laptele crud care provine de la animale care nu respectă cerinţele de la punctul (2)
poate fi utilizat cu autorizaţia autorităţii competente: In cazul vacilor sau bivoliţelor care nu prezintă o
reacţie pozitivă la testele de depistare a tuberculozei sau a brucelozei şi nici un simptom al acestor
boli după ce au fost supuse unui tratament termic astfel încât să prezinte o reacţie negativă la testul
de fosfatază.
In cazul oilor sau caprelor care nu prezintă o reacţie pozitivă la testele de depistare a brucelozei sau
care au fost vaccinate împotriva brucelozei în cadrul unui program de eradicare aprobat şi care nu
prezintă nici unui program de eradicare aprobat şi care nu prezintă nici un simptom al acestei boli:
-fie pentru fabricarea brânzeturilor cu o durată de maturare de cel puţin două luni; (i)
-fie după ce au fost supuse unui tratament termic astfel încât să prezinte o reacţie negativă la testul
de fosfatază; (ii)
In cazul femelelor din alte specii care nu prezintă o reacţie pozitivă la testele de depistare a
tuberculozei sau a brucelozei şi nici un simptom al acestor boli, dar care aparţin unui efectiv în care a
fost detectată bruceloza sau tuberculoza în urma controalelor menţionate la punctul 2 litera (a)
punctul (iii) sau punctul 2 litera (b) punctul (ii) în cazul în care sunt supuse unui tratament care să
asigure siguranţa acestuia.
5.Este necesar să fie asigurată eficient izolarea animalelor purtătoare sau suspecte de a fi purtătoare
ale uneia din bolile menţionate la punctul (1) sau (2) în scopul evitării oricărui efect nefast asupra
laptelui altor animale.
Instalaţiile de muls şi spaţiile în care este depozitat, manipulat sau răcit laptele să fie situate şi să fie
construite astfel încât să limiteze riscurile de contaminare a laptelui.
Este necesar ca spaţiile destinate depozitării laptelui să fie protejate de vermină şi bine separate de
spaţiile unde sunt adăpostite animalele, să dispună de un echipament de refrigerare corespunzător.
Suprafaţa echipamentelor care intră în contact cu laptele (ustensile, recipiente, cisterne etc. utilizate
la muls, la colectare şi la transport) să fie uşor de curăţat , dezinfectat şi bine întretinut. Aceasta
impune utilizarea unor materiale netede, lavabile şi netoxice.
După utilizare, aceste suprafeţe trebuie să fie curăţate şi, dacă este necesar, dezinfectate. După
fiecare transport sau fiecare serie de transporturi atunci când intervalul dintre descărcare şi
încărcarea următoare este foarte scurt, dar în toate cazurile cel puţin o dată pe zi , este necesar ca
recipientele şi cisternele utilizate pentru transportul laptelui crud să fie curăţate şi dezinfectate în mod
corespunzător înainte de a fi reutilizate.
-ca laptele de la fiecare animal să fie controlat de către persoana care răspunde de muls sau cu
ajutorul unei metode care permite obţinerea unor rezultate similare, în vederea detectării unor
caracteristici organoleptice sau fizico-chimice anormale şi ca laptele care prezintă astfel de
caracteristici să nu fie utilizat pentru consumul uman;
- laptele ce provine de la animale cu semnele clinice ale unei boli care poate afecta mamela să nu fie
utilizat pentru consumul uman în cazul în care nu este în conformitate cu indicaţiile unui medic
veterinar;
-să fie identificate animalele supuse unui tratament în urma căruia există riscul ca reziduuri de
medicamente să treacă în lapte şi laptele care provine de la aceste animale înainte de încheierea
perioadei de aşteptare prescrise să nu fie utilizat pentru consumul uman;
- ca tratamentele prin imersiune sau prin pulverizare ale ugerelor să nu fie utilizate decât după ce au
fost utilizate sau înregistrate.
Imediat după muls laptele să fie plasat într-un spaţiu curat proiectat şi echipat astfel încât să se evite
orice contaminare. Acesta trebuie de îndată adus la o temperatură care să nu fie mai mare de 8 oC
atunci când este colectat în fiecare zi şi 6oC atunci când colectarea nu este efectuată în fiecare zi.
În timpul transportului este necesar ca răcirea să fie menţinută iar la sosirea în unitatea de destinaţie
temperatura laptelui nu trebuie să fie mai mare de 10 oC.
Igiena personalului
Este necesar ca persoanele care efectuează mulsul şi/sau manipulează lapte crud să poarte haine
curate şi adaptate.Este necesar ca persoanele care efectuează mulsul să respecte un nivel ridicat de
igienă personală. Este necesar ca în apropierea spaţiilor de muls să fie amplasate instalaţii adaptate
care să permită persoanelor care efectuează mulsul şi manipulează laptele crud să se spele pe mâini
şi pe braţe.
-de către operatorul din sectorul alimentar care colectează sau prelucrează laptele,
Este necesar ca operatorii din sectorul alimentar să pună în aplicare proceduri pentru ca laptele crud
să întrunească următoarele criterii:
-Cu toate acestea, în cazul în care laptele crud care provine de la alte specii decât vacile este destinat
fabricării de produse fabricate cu lapte crud printr-un procedeu care nu implică nici un tratament
termic, este necesar ca operatorii din sectorul alimentar să facă tot ce este necesar pentru ca laptele
crud să întrunească următoarele criterii:
Operatorii din sectorul alimentar să pună în aplicare proceduri pentru evitarea introducerii pe piaţă a
laptelui crud:
-al cărui conţinut de reziduuri de antibiotice depăşeşte nivelul autorizat pentru una din substanţele
prevăzute de anexele I şi III la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 2 ;
-în cazul în care totalul combinat de reziduuri ale tuturor substanţelor antibiotice depăşeşte o valoare
maximă autorizată.
În cazul în care laptele crud nu respectă dispoziţiile din alineatele (3) sau (4), este necesar ca
operatorii din sectorul alimentar să informeze autoritatea competentă şi să ia măsuri pentru
remedierea situaţiei
TEMPERA TURA
Operatorii din sectorul alimentar trebuie sa se asigure ca laptele, la sosirea în unitatea de prelucrare,
este răcit rapid la o temperatură care nu este mai mare de 6 oC şi este menţinut la această
temperatură până la prelucrare.
Operatorii din sectorul alimentar pot păstra laptele la o temperatură mai mare:
-în cazul în care prelucrarea începe după muls sau în patru ore după sosirea laptelui în unitatea de
prelucrare;
-în cazul în care autoritatea competentă autorizează o temperatură mai mare din motive tehnologice
legate de producerea anumitor produse lactate.
Atunci când laptele crud sau produsele lactate fac obiectul unui tratament termic, operatorii din
sectorul alimentar trebuie să asigure respectarea cerințelor prevăzute la anexa II capitolul XI din
Regulamentul (CE) nr. 852/2004. Atunci când au recurs la următoarele procedee, aceștia se asigură
că procedeele se desfășoară în conformitate cu specificațiile enunțate:
(i)o temperatură ridicată în timpul unei perioade scurte (cel puțin 72 °C timp de 15 secunde);
(ii) o temperatură moderată în timpul unei perioade lungi (cel puțin 63 °C timp de 30 de minute) sau
(iii) orice altă combinație timp-temperatură care permitE să se obțină un efect echivalent,
astfel încât produsele dau, după caz, un rezultat negativ la testul de fosfatază alcalină imediat după
ce au suferit un asemenea tratament
(i) - necesită un flux termic continuu și o temperatură ridicată pentru o perioadă scurtă (cel puțin
135 °C pe o perioada scurta) pentru a elimina orice microorganism sau spor viabil, capabil să se
dezvolte în produsul tratat în cazul în care este menținut într-un recipient închis aseptic la
temperatura mediului ambiant
Este obligatoriu ca operatorii care produc produse lactate să aplice procedurile pentru a asigura că,
imediat înainte de prelucrare:
-laptele de vacă crud utilizat pentru prepararea produselor lactate are conţinutul de germeni mai mic
de 300 000 pe ml la o temperatură de 30oC; şi
-laptele de vacă prelucrat folosit pentru prepararea produselor lactate are conţinutul de germeni mai
mic de 100 000 pe ml la o temperatură de 30oC.
În cazul în care laptele crud nu întruneşte criteriile stabilite la punctul (1), operatorii să informeze
autoritatea competentă şi să ia măsuri pentru a remedia situaţia.
ÎMPACHETARE ŞI AMBALARE
Inchiderea ambalajelor destinate consumatorului să fie efectuată în unitatea unde a avut loc ultimul
tratament termic al produselor lactate care se prezintă în formă lichidă, de îndată după umplere, cu
ajutorul unor dispozitive de închidere care previne contaminarea. Sistemul de închidere trebuie să fie
proiectat astfel încât după deschidere să rămână vizibil şi uşor de controlat faptul că ambalajul a fost
deschis.
ETICHETAREA
Pe lângă cerinţele prevăzute de Directiva 2000/13/CE, cu excepţia cazurilor menţionate la articolul 13,
alineatele (4) şi (5) din această directivă, etichetarea trebuie să indice în mod clar:
-în cazul laptelui crud destinat consumului uman ca atare, termenii „lapte crud”;
-în cazul produselor din lapte crud, la care procesul de producţie nu comportă nici tratament termic
nici tratament fizic sau chimic, termenii „cu lapte crud”.
MARCAJUL DE IDENTIFICARE
(1)marca de identificare poate conţine o trimitere la locul de origine pe înveliş sau pe ambalaj unde
este indicat numărul autorizaţiei unităţii, în loc să indice numărul autorizaţiei unităţii;
(2)în cazul sticlelor reutilizabile, marca de identificare poate indica numai codul ţării de expediere şi
numărul autorizaţiei unităţii.
Menţionarea ţării de origine se face prin sintagma: „fabricat în” (sau „made in”).
În timpul procesarii alimentelor apa vine în contact cu materiile prime sau reprezinta o materie prima
de baza. Aceasta impune necesitatea ca apa utilizata în industria alimentara sa corespunda standar-
dului de calitate pentru apa potabila.În fiecare sector al industriei alimentare exista reglementari spe-
cifice referitoare la calitatea apei întrebuintate. Daca apa necesara procesarii alimentelor nu provine
de la uzinele de apa, care asigura potabilitatea, ci este asigurata din surse subterane sau de
suprafata proprii, se impune verificarea ei din punct de vedere sanitar si tratarea înainte de utilizare.
- scopuri sanitare.
În procesarea laptelui pasteurizat, a untului, brânzei si a produselor lactate se utilizeaza numai apa
curata, inodora si incolora, cu duritatea maxima de 15º germane si cât mai pura din punct de vedere
microbiologic. Apa nu trebuie sa contina bacterii feruginoase, sulfito-oxidante, sulfito-reducatoare sau
produsi ai activitatii acestora, care se depun pe peretii utilajelor de unde pot trece în produse,
producând deprecierea acestora. De asemenea apa folosita în procesarea laptelui nu trebuie sa
contina spori de mucegai si bacterii fluorescente, care produc modificari ale gustului si mirosului si
pete verzi-galbui ca urmare a dezvoltarii coloniilor.
Deoarece sarurile de mangan produc gust amar untului, apa folosita pentru spalarea acestuia nu
trebuie sa depaseasca 40mg mangan/l.
Fierul si magneziul confera produselor gust metalic si favorizeaza procesul de râncezire al grasimilor,
modificându-le calitatea. Limita maxima admisa, a acestora, este sub 0,05mg/l.
Indicatorii de calitate ai apei folosite în industria alimentara sunt prezentati în tabelul 12.
Problemele ce le intampina sunt la partea de muls a laptelui unde acesta este colectat in
bidoane si transportat la sala tancului,curatarea mameloanelor se face manual la galeata ,insa
cu un minim de igiena .Strecurarea laptelui se face cu ajutorul unor panze printr-o palnie. Zona
de depozitare si de curatere a bidoabnelor prezinta o un risc din cauza ca nu este izolata
de restul spatiului de circulatie din sala tancului de lapte.
Cosmetizarea Ongloanelor sunt problema ce le intampina vacile si sunt cele legate de cresterea
excesiva a ongloanelor ce se datoreaza pardoselii si a surplusului nutritional de proteina , a
umiditatii si a greutatii excessive.
Altele sunt legate de partea de reproductie unde intalnim retentiile placentare si prolapsul
uterin,cateva exceptii de cazuri cu corpi straini (sarme,sticla sau cuie)ce provin de la balotii de fan.
Un exemplu bun este furajarea mecanizata care se poate face rapid fara timp de asteptare
indelungat pe perioada de dinaintea mulsului.De asemena un personal disciplinat pe sectorul muls
care realizaeaza necesitatea curateniei in grajd , pe patul de odihna , in iesle ,in adapatori si pe
aleea de furajare
Exemple negative:
FERMA Nr.2
Introducere
1-Instuirea personalului
2-Igiena si sanatatea personalului
6-Transportul si depozitarea
7-Adapostirea animalelor
9-CONCLUZII
Instruirea personalului
Un punct important in instruirea personalului privind igienena la sectorul de muls ,unde mainile
trebuie sa fie spalate si curate la fel si apa care este folosita la spalarea ugerului trebuie sa fie
schimbata cat mai des posibil si curate.
Curatenia la locul de munca este un punct necesar pentru a preveni toate problemele legate de
patologie si de calitatea produsului finit.O importanta deosebita o prezinta si igiena corporala
ce trebuie mentinuta constant la fel ca si sanatatea fiecarui individ la locul sau de munca mai
ales in sectorul muls .In cadrul unitatii nici unul dintre angajati nu poate fi apt pentru munca
daca prezinta boli contagioase .Este necesar ca periodic sa se faca un set de analize specific
conform fisei postului.
Indiferent de sectorul in care isi desfasoara activitatea angajatul trebuie sa mentina curatenia .O
atentie speciala se acorda zonei de grajd si zonei de muls.Pentru cazul de fata mulsul este in
grajd iar pentru acesta curatenia este necesara .Mentinand curatenia se evita pe cat posibil in
perioada de vara prezenta insectelor cu caracter parazitar asupra animalului in special
mustele.Pentru acest lucruu se folosesc diferite substante pe baza de hormoni la intrarile
principale in grajd, ferestre si la sala de muls , la fel si pe animal se poate aplica substante
neinvazive toxicologic pentru a indeparta disconfortul produs de acestea si amentine la distanta
partea de parazitologie si patologie produsa de aceste insect .Animalelor din ferma pe timp de
vara li se aplica o deparazitare completa in caz ca acestea ies peste zi pe pajiste la pascut.
Starea de igiena generala a spatiilor folosite pentru colectarea laptelui trebuie sa fie curate ,
igenizate prin dezinfectia peretilor si o curatare a pardoselii cu substante specifice.
Sunt necesare spatii amenajate unde sa se depoziteze detergentii speciali folositi in igenizarea
spatiilor si echipamentelor pentru stocarea separata si racirea laptelui pana la livrare,a ustensilelor
folosite in curatenie si a echipamentului de protectie al personalului.
Important este existent unei surse de apa adecvata de apa potabila ,calda,rece si s a fie present
un bulletin de analiza periodic pentru a verifica calitatea apei.Apa reziduala sa fie evacuata de pe
amplasament conform legislatiei mediului.
Existenta unor sali pentru servirea mesei in pause, sa fie mentinute intr-o stare de igiena
corespunzatoare si bine amplasate ,la fel si toaletele sa fie in numar suficient si pastrate in mod
corespunzator si igenizate .
Transportul si depozitarea
Adapostirea animalelor
Strictul necesar pentru adapostirea animalelor trebuie sa existe indiferent de sezon,: o zona de
odihna , o zona de furajare si una de adapare.Pentru grajdurile model clasic important este
mentinerea curateniei generale in interior si in afara grajdului,preventia aplicata asupra
insectelor si rozatoarelor si pentu incendii. Furajarea sa fie la orele stabilite in program sa fie de
buna calitate si dupa o ratie furajera stabilita de catre o persoana competent ,pelanga acestea
administrarea de vitamine si premixuri in ratiile furajere . Adaparea sa fie facuta ori decate ori
este nevoie cu apa proaspata si in adapatori curate si igenizate periodic.
Pentru animalele scoase la pasune este obligatoriu sa existe umbrare amenajate si loc de
adapat care este verificat periodic pentru a indeparta suspiciunile de sursa de apa cu impuritati
biologice.Toate lucrurile acestea se fac pentru zilele calduroase de vara sau pentru perioadele
ploioase .La fel trebuiesa fie si cu padocurile din ferma care trebuie sa fie dotate cu umbrare si
adapatoare cu apa continua si curatita de impuritati.
Este necesar de a se impune si aplica un minim de masuri pentru a indeparta toate suspiciunile
unor afectiuni digestive sau de alta natura si de a nu afecta calitatea laptelui .
Pentru bunastarea animalelor si sanatatea lor este necesara mentinerea unui registru la zii privitor
la starea lor de sanatate si a tratamentelor aplicate si clasa de medicatie utilizata sub strica
supraveghere a medicului de ferma de asemenea fiecare animal sa prezinte buletine individuale
privitor la starea de sanatate .Este necesar ca fiecare ferma sa aiba un izolator sau un locatie
unde animalele bolnave sa fie mutate si tinute sub observatie pe durata tratamentului aplicat.
In caz ca aceste locuri de izolat animalul se poate utilizea reventiv o zona a grajdului pe un
capat unde sunt puse aceste animale aflate sub tratament.
Concluzie:
Un aspect alarmant ce unii sefi de unitate nu il iau in considerare este gravitatea afectiunilor
mamare in special a mastitelor, si lipsa de interes de a instruii angajatii de la sectorul muls cum
sa previna raspandirea bolii si de aplicare a tratamentelor.
Un lucru ce nu il aprob este ca unii dintre angajati au muls unele vaci cu afectiuni de mamita
cu aparatele peste laptele ce a fost muls de la celelalte animale si predate la tancul de lapte si
nu au anuntat nici unul dintre cei competenti in aplicarea de tratament . La fel si apa din galeti nu
era schimbata fiind utilizata si la vacile bolnave fara nici o tretinere.O alta problema ce am
intalnit-o a fost ca tot cu acele aparate se mulgeau toate vacile cu mastita fara a se evita
sfertul afectat,dar nici golirea totatla a sfertului afectat . Curatirea aparatelor de muls era
superficial facuta de catre angajati odata sau de doua ori pe saptamana . Pe langa toate aceste
probleme de organizare era lipsa paharelor de control pentru depistarea problemelor mamare,
indiferenta mulgatorilor legata de igiena sferturilor si a mainilor ca sa fie spalate si curate la locul
de muls.!!!
ANTIBIOGRAMA –este necesara pentru aputea stabili ce fel de medicatie se poate utiliza.
Zona de alee curatata dupa fiecare furajare pentru a impiedica acumularea de resturi la fel si
ieslea curatat de refuzuri pentru a impiedica acumularea de resturi si a fii sursa de hrana
rozatoarelor existente in grajd.
Apa din adapatorile grajdului a fost schimbata zilnic ,zona de odihna curatata, spalata iar dupa
zvantare pus un strat de var praf dupa care un asternut de paie. Zona unde erau depozitate
bidoanele cu aparatele de muls, curatata si varuita iar angajatilor distribuite materiale pentru
igiena mainilor si prosoape toate puse pe suporturi individuale .Datorita prezentei in numar mare a
rozatoarelor si a lipsei unei maternitati viteii raman pe mijlocul grajdului.pentru a inlatura
suspiciunea caliatii organoleptice a apei sa fiert apa impreuna cu crengi de catina care sa utilizat
in loc de hidratarea normal cu apa si a elimina diareea.Ceaiul era reinporspatat de doua sau trei
ori pe zi.Rezultatele urmarite au fost atinse.
Este indicatat alaptarea si hidratarea la galeata deoarece este mai igienic decat la
tetina
In ceea ce priveste iginena mulsului s-a impus o schimbare a apei si o spalare a lavetelor mai
des iar animalele bolnave sa fie mulse la mana intr-un bidon special ce urma sa fie dat in hrana
tineretului.Dar sferturile afectate mulse cu manusi chirurgicale intr-un bidon apoi aplicarea
tratamentului si ungerea sfertului cu o crema calmanta pe baza de camfor.
Variatile mari in ceea ce priveste rezultatele Buletinelor de analize de la fabrica procesatoare
indica o proasta implicare a angajatilor in activitatea depusa si de asemeni lipsa de instruire a
acestora cu privire la calitatea laptelui chiar daca acesta se afla in Clasa A la limita dintre Clasa B.
Cu un minim e efort si interes depus de angajatii din sectorul mulsului se pot obtine rezultate de
la nivelul classic la cele mai elevate precum ar fii salile de muls specific noilor cerinte .
3 82 mii 4.2
%G
14 1165 67 m ii 4.2
%G
Bibleografie:
http://www.infolapte.ro/mastita.html
http://eur-lex.europa.eu/ro/index.htm
http://www.scribd.com
http://ec.europa.eu/index_ro.htm