Anda di halaman 1dari 11

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Pedagogia învățământului primar și preșcolar

GEOGRAFIE ŞI DIDACTICA PREDARII GEOGRAFIEI

AȘEZĂRILE RURALE

Studentă: Cozma Mihaela-Cătălina

Grupa: 1

Anul: 3

Prof. gr.I, dr. Dana Elena Coman


1. Conceptul de așezare umană
Așezările umane reprezintă totalitatea comunităților omenești, sate și orașe, indiferent de
poziția, de mrimea și de funcțiile ce le îndeplinesc. Așezarea umană poate fi considerată un peisaj
geografic integrată condițiilor naturale și sociale necesare existenței locuințelor, muncii, și echiprii
(alimentarea cu energie, apă, transporturi, comunicații, salubritate, etc.).

2. Conceptul de așezare rurală

Aşezările rurale reprezintă grupări de locuinţe şi oameni care îşi desfăşoară activitatăţile pe
un teritoriu delimitat şi a căror înfăţişare se schimbă în raport cu condiţiile naturale şi cele
economico-sociale. Faţă de oraşe, satele au o formă mai puţin evoluată de organizare a spaţiului
geografic, având o densitate mai mică a populaţiei şi a construcţiilor.

Termenul de localitate definește o așezare umană, rurală sau urbană, delimitat în funcție de
numărul locuitorilor, caracterul fondului construit, gradul de dotare socială, funcie, etc.

Satul este cea mai veche formă de locuire umană, ce prezintă caracteristici de ordin
etnografic, istoric, economic, social sau edilitar. Satul reprezintă grupări de locuințe și de oameni
ce își scot mijloacele lor de existență dintr-un spațiu social determinat (S. Mehedini).

Comuna reprezintă o formă de organizare administrativ-teritorială ce cuprinde exclusiv


așezări rurale, mai exact sate, al căror punct comun este reprezentat de caracterul economic unitar,
social, cultural sau etnografic. În alcătuirea acesteia pot intra unul sau mai multe sate.

3. Componentele habitatului rural

Habitatul rural presupune prezența unor componente de natură umană și teritorială. Cele
trei componente ale acestuia sunt:

a) Vatra – reprezentată de intravilan, aceasta delimitând gospodăriile cu locuințe și


construcții aferente;
b) Moșia (țarina, hotarul) - reprezentat de locul de muncă al locuitorilor, terenurile agricole
pe care aceștia își desfășoară activitatea.
c) Populația.

2
4. Tipologia asezărilor rurale

a) Tipuri de sate în funcție de structură:

 Sate risipite ( în zona montană) :


 are gospodăriile foarte dispersate între ele la distanțe mari unele de altele, uneori
chiar la km;
 Vatra și moșia se suprapun;
 Sunt valorificate pășunile, suprafețele plane pentru culturi agricole și pădurile;
 Acest tip de sat se întâlnește în Munții Apuseni, unde se mai numesc și Crânguri,
Carpații Maramureșului și a Bucovinei și în Carpații Meridionali.
 Exemplu:Vărbilău (Prahova); Dealul Geoagiului (Arad), Cârlibaba ( Suceava )
 Sate răsfirate ( în zonele deluroase):
 Are gospodăriile insirate de-a lungul vailor sau a drumurilor având de regulă un
nucleu într-o depresiune ;
 Gospodăriile sunt despărțite de livada sau o plantație de vie sau alte terenuri agricole,
pășuni.
 Acest tip de sat se întâlnește în regiunile subcarpatice, podițul Sucevei și marginile
Depresiunii Colineare a Transilvaniei.
 Exemplu: Doftana (Prahova),
 Sate adunate ( în regiunile de câmpie și depresiune) :
 Au vatra bine definită și conturată de moția satului (lipsită de gospodării)
 Exemplu: Berzovia (Caraș-Severin); Jina (Sibiu), Cerna (Golj)

b) Tipuri de sate după mărime:

 Sate mici (sub 500 locuitori) – 215 locuitori Aciuța (Arad), 191 loc. Joia Mare ( Arad)
 Sate mijlocii ( 500-1500 locuitori) – 1103 locuitori Adea (Arad), 1472 locuitori Călugăreni
(Giurgiu)
 Sate mari (1500-4000 locuitori ) - 2638 locuitori Dolhești (Iași),
 Sate foarte mari ( cu peste 4000 de locuitori) – 20256 locuitori Florești (Cluj)

c) Tipuri de sate după formă:

3
 Sate cu formă neregulată – Voinești (Iași), Geomal (Alba), satele din Comuna Ileanda (
Salaj)
 Sate cu formă liniară – Curița (Bacău)
 Sate cu formă geometrică – Livada de Bihor , Palota (Bihor)

4. Funcţiile aşezărilor rurale

Funcţia specifică satului este cea agricolă, care se diferenţiază, de regulă, prin ponderea
valorică a culturilor de câmp - cereale, plante tehnice ş.a., a ponderii pomiviticole sau zootehniei.

Vasile Cucu (1995), a stabilit în funcţie de structura socio-profesională a populaţiei active


corelată cu valoarea producţiei, poziţia geografică şi volumul fluxurilor de navetişti, patru tipuri
funcţionale de aşezări rurale:

I. Aşezări rurale cu funcţii predominant agricole (peste 65% din populaţia activă
ocupată în agricultură şi o valoare a producţiei agricole mai mare de 70% din totalul
producţiei globale a aşezării respective), cu subtipuri distincte:
 aşezări agricole, cuprinzând profilele:
 cerealier, cerealier şi de creştere a animalelor,
 legumicol,
 viticol (peste 15% din suprafaţa agricolă este ocupată cu viţă de vie; exemple
reprezentative: Jidvei (Alba), Jariştea (Vrancea), Ostrov (Constanța), Niculiţel
(Tulcea), Cotnari ( Iași) etc.);
 de creştere a animalelor (sate montane);
 aşezări rurale cu activităţi meşteşugăreşti sau industrie mică şi artizanală ce valorifică
unele resurse locale de materii prime pentru aprovizionarea populaţiei cu articole de uz
casnic şi gospodăresc, ţesături, confecţii, produse lactate, semipreparate .: Tismana (Gorj),
Şieu (Bistrița-Năsăud), Vereşti (Suceava), Corund (Harghita) etc.);

II. Aşezări rurale cu funcţii predominant industriale, a căror populaţie activă în


proporţie de peste 65% lucrează în industrie, iar valoarea producţiei industriale depăşeşte

4
70% din producţia agricolă. Reprezentative pentru această categorie sunt următoarele
subtipuri:
 aşezări rurale cu industrie extractivă (cărbune, petrol, gaze naturale, minereuri, roci
de construcţie), cum ar fi: Greci (Tulcea), Turcoaia (Tulcea), Ghelari (Hunedoara),
Ruşchiţa (Caraș-Severin), Finta (Dâmbovița), Măneşti ( Prahova)etc.;
 aşezări rurale cu industrie prelucrătoare a materiilor prime agricole sau minerale,
cum ar fi: Bucecea (Agricole), Băiculeşti (Argeș), Valea Roşie (Călărași), Topleţ
(Caraș-Severin), Mâneciu (Prahova) etc.;
 aşezări cu industrie extractivă şi prelucrătoare, cum ar fi: Suplacu de Barcău (Bihor),
Chistag (Bihor), Hoghiz ( Brașov), Pădurea Neagră (Bihor) , Doaga (Vrancea)etc.

III. Aşezări rurale cu funcţii mixte, în care activităţile agricole şi neagricole deţin
ponderi aproximativ egale (între 35 şi 65%), având ca subtipuri:
 aşezări rurale agroindustriale cum ar fi: Floreşti (Cluj), Baloteşti ( Ilfov),
Leşu(Bistrița-Năsăud), Margina(Timiș), Brăneşti (Ilfov) etc.;
 aşezări rurale agroforestiere asociate frecvent cu prelucrarea lemnului (Gălăuţaş
(Harghita);
 aşezări rurale agropiscicole (prezente în Delta Dunării, Câmpia Transilvaniei,
Câmpia Moldovei, Câmpia Crişurilor.);
 aşezări rurale agricole şi de transport: Apahida (Cluj), Ciceu (Harghita), Vinţu de
Jos (Alba), Dragalina (Călărași) etc.;
 aşezări rurale agroindustriale şi de servicii, având sub 15% din populaţia activă
ocupată în sectorul terţiar: Pătârlagele (Buzău), Vidra (Ilfov), Cacica (Cacica),
Marginea (Suceava), Turceni (Golj)etc.
IV. Aşezări rurale cu funcţii speciale:
 aşezări rurale turistice (peste 25% din populaţia activă este ocupată în servicii, alături
.de funcţiile agricole, forestiere, industriale): Bodoc (Covasna), Bilbor (Harghita),
Homorod (Brașov), Moneasa (Arad), Bazna (Sibiu), Agapia (Neamț), Săpânţa
(Maramureș) etc.

5
 aşezări rurale piscicole şi turistice, frecvente în Delta Dunării.

Sat cu formă geometrică

6
7
8
Aplicație: Rebus-Asezările rurale

 Clasa : a IV-a

 Subiect: Așezările din jurul nostru


 Tipul lecței: consolidare
 Etapă a lecției: Obținerea performanței

Acest rebus vreau să îl aplic pentru consolidarea informaților elevilor, pentru a observa dacă
ei au înțeles ce însemna conceptul de așezare rurală ( componente, tipuri, funcții). Voi împărți câte
o fișă de lucru la câte doi elevi, iar ei au ca sarcină să rezolve rebusul. Pentru a rezolva rebusul,
mai întăi vor completa spațiile punctate din cele 7 propoziții incomplete. Vor avea la dispoziție 5
minute pentru a rezolva fișa, după elevii vor ieși pe rând să completeze rebusul pe tablă.

1. Componentele habitatului rural sunt …..VATRA......., moșia și populația.

2. .SATUL.......este cea mai mică formă de locuire umană.

3. Tipurile de sate în funcție de structură sunt: sate risipite,.. .RĂSFIRATE.., adunate

4. ..AȘEZĂRILE........ umane reprezintă totalitatea comunităților omenești, sate și orațe,


indiferent de poziția, de mărimea și de funcțiile ce le îndeplinesc

5. Satele ..ADUNATE.....au vatra bine definită și conturată de moția satului (lipsită de


gospodării)

6. Funcţia specifică satului este cea ..AGRICOLĂ......

7. Satele..LINIARE....sunt formate de-a lungul unei cai de comunicatie

9
REBUS – AȘEZĂRILE RURALE

10
Bibliografie:

1) https://geografie.uvt.ro/wp-content/uploads/2015/07/Geografia-populatiei-si-asezarilor-
umane.pdf
2) http://old.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_12_12_4513_Asezari_umane.pdf?fbclid
=IwAR3AT0JN4N-VjNqO7pIsIYepjSTu7LiJQSRPyV1CqlEfbxEL79FN0dDFmcs

11