Anda di halaman 1dari 17

AUSTRIA

Austria, oficial Republica Austria, este o țară fără ieșire la mare, populată
de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală. Ea se învecinează
cu Cehia (362 km) și Germania (784 km) la nord, Ungaria (366 km
și Slovacia(91 km) la est, Slovenia (330 km) și Italia (430 km) la sud,
și Elveția (164 km) și Liechtenstein (35 km) la vest. Teritoriul Austriei acoperă
83.879 km² și are o climă temperată și alpină. Relieful Austriei este predominant
muntos datorită prezenței Alpilor; doar 32% din suprafața țării se află sub 500 m
altitudine, iar cel mai înalt punct al său se află la 3.798 m. Majoritatea populației
vorbește dialecte locale austro-bavareze ale limbii germane, ca limbă maternă, iar
germana standard este limba oficială a țării. Alte limbi oficiale la nivel local
sunt croata și maghiaraîn Burgenland și slovena în Carintia. Originile Austriei
moderne datează din vremea dinastiei de Habsburg când marea majoritate a țării
făcea parte din Sfântul Imperiu Roman. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea,
Austria a devenit una din marile puteri ale Europei și, ca urmare a încoronării
lui Napoleon I ca împărat al francezilor, Imperiul Austriac a fost proclamat oficial
în 1804. În 1867, Imperiul Austriac a fost transformat în Austro-Ungaria.

După prăbușirea Imperiului Austro-Ungar în 1918 și sfârșitul Primului Război


Mondial, Austria a adoptat și a utilizat numele de Austria Germană
(„Deutschösterreich”, ulterior „Österreich”) într-o tentativă de unire cu Germania,
dar aceasta a fost interzisă prin Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye. Prima
Republică Austriacă a fost instituită în 1919. În 1938, prin Anschluss, Austria a fost
ocupată și anexată de Germania Nazistă. Această situație a durat până după sfârșitul
celui de al Doilea Război Mondial în 1945, după care Germania Nazistă a
fost ocupată de Aliațiși fosta constituție democratică a Austriei a fost restaurată. În
1955, Tratatul de Stat al Austriei a reînființat Austria ca stat suveran, punând capăt
ocupației. În același an, parlamentul Austriei a dat declarația de neutralitate, prin
care țara a primit statut de neutralitate permanentă.

Astăzi, Austria este o democrație reprezentativă parlamentară, formată din


nouă landuri federale. Capitala și cel mai mare oraș, cu o populație de peste
1,7 milioane de locuitori, este Viena. Austria este una dintre cele mai bogate țări ale
lumii, cu un PIB pe cap de locuitor de 48.350 de dolari (2011). Țara a dezvoltat un
standard de viață ridicat și în 2011 s-a clasat pe locul 19 în lume după Indicele
dezvoltării umane. Austria este membră a ONUdin 1955, a aderat la Uniunea
Europeană în 1995, și este membru fondator al OECD. Austria a semnat în
1995 Acordul de la Schengen, și a adoptat moneda unică europeană, Euro, în 1999.
AȘEZARE
CAPITALĂ - VIENA
Viena (învechit Beciu, în germană Wien, în maghiară Bécs) este capitala
Austriei. Orașul este situat în extremitatea răsăriteană a acestei republici federale, în
landul (regiunea autonomă) Viena, și este traversat de Dunăre. Regiunea autonomă
Viena este, cu cei aproape două milioane de locuitori ai săi, ce reprezintă un sfert
din populația totală a Austriei, al zecelea oraș ca mărime din cadrul Uniunii
Europene.

Populat de 1,8 milioane de locuitori, Viena este un important centru politic


internațional (datorită neutralității postbelice a Austriei și situării în partea centrală
a Europei), unde își au sediul organizații de primă mărime, ca: Organizația
Națiunilor Unite(ONU), Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și alte diverse
agenții, între care Agenția Internațională pentru Energie Atomică. Această agenție
își are sediul, alături de cel al ONU, într-unul dintre complexele așa-numitului
centru UNO-city, aproape de Dunăre.

Orașul a fost secole la rând capitală imperială și reședință a familiei imperiale


de Habsburg, ceea ce a dus la dezvoltarea sa ca unul dintre cele mai importante
centre culturale și politice ale Europei. Cotat fiind drept al patrulea oraș pe plan
mondial, cu o populație pe atunci de două milioane de locuitori, Viena era depășită
doar de Londra, New York și Paris. La sfârșitul primului război mondial capitala
Austriei a pierdut un sfert din populația sa. La propunerea Republicii Austria, centrul
vechi al orașului Viena precum și castelul Schönbrunn, mărturii vii ale domniei
familiei imperiale de Habsburg, au fost trecute de UNESCO pe lista monumentelor
patrimoniului mondial.

De-a lungul timpului Viena a fost capitala Sfântului Imperiu Roman de Națiune
Germană, a Imperiului Austriac și, între 1867-1918, a Imperiului Austro-Ungar.
Aici s-a desfășurat Congresul de la Viena în anul 1815.
DRAPEL
STEMĂ

ELVEȚIA
Elveția, denumită complet Confederația Elvețiană, este o republică
federală formată din 26 de cantoane autonome. Consiliul Federal (guvernul) și
Adunarea Federală (parlamentul)au sediul la Berna. Țara se situează în partea de
vest a Europei Centrale, unde se învecinează cu Germania la nord, cu Franța la vest,
cu Italia la sud, și cu Austria și Liechtenstein la est.

Elveția nu are ieșire la mare și este împărțită între Munții Alpi, Platoul
Elvețian și Munții Jura, întinzându-se pe o suprafață de 41.285 km². Deși Alpii
ocupă cea mai mare parte a teritoriului, populația elvețiană de aproximativ 8
milioane de persoane este concentrată mai ales în zona Platoului, unde se află marile
orașe. Între aceste orașe se numără orașele globale și centrele
economice Zürich și Geneva.

Confederația Elvețiană are o lungă istorie de neutralitate armată — nu a mai fost în


stare de război din 1815 — și a aderat la Națiunile Unite abia în 2002. Ea urmărește,
însă, o politică externă activă și este frecvent implicată în procesele de pace din toată
lumea.[5] Elveția este și locul unde s-a născut Crucea Roșie și este sediul mai multor
organizații internaționale, inclusiv al doilea birou al ONU din lume ca mărime. La
nivel european, este membru fondator al Asociației Europene a Liberului Schimb și
face parte din Spațiul Schengen – deși nu este membră a Uniunii Europene, și nici
a Spațiului Economic European.

Elveția este una dintre cele mai bogate țări din lume după PIB pe cap de locuitor, și
are cea mai mare bogăție pe cap de persoană adultă (în termeni de bunuri financiare
și nefinanciare) din toate țările lumii.[6][7] Zürich și Geneva au fost clasate pe locurile
doi, respectiv opt în clasamentul calității vieții.[8] Țara este pe locul al 19-lea în lume
ca PNB și pe locul treizeci și șase după paritatea puterii de cumpărare. Este al
douăzecilea cel mai mare exportator și al optsprezecelea cel mai mare importator de
bunuri.
Elveția cuprinde trei mari regiuni lingvistice și culturale: germană, franceză, și
italiană, la care se mai adaugă văile vorbitoare de retoromană. De aceea, elvețienii,
deși predominant germanofoni, nu formează o națiune în sensul unei identități etnice
și culturale. Sentimentul de apartenență la o țară comună se bazează pe un fundal
istoric, pe valori comune (federalismul și democrația directă)[9] și pe simbolistica
alpină.[10] Înființarea Confederației Elvețiene este datată prin tradiție la 1 august
1291, când se sărbătorește și ziua națională.
AȘEZARE
CAPITALĂ - BERNA
Orasul Berna, capitala Elvetiei, se afla la o altitudine de 542m, in campia
Elvetiei, campie situata aproximativ in centrul tarii. Peisajul din imprejurimi a fost
format de ghetari in timpul ultimei glaciatiuni. Berna se afla intre doi munti: muntele
Gurten cu o altitudine de 858 metri aflat in sudul orasului si muntele Bantiger cu o
altitudine de 947 metri situat la est. Temperaturile in Berna se situeaza intre -5 grade
Celsius in lunile de iarna si 20 grade Celsius vara, in lunie iulie-august. Centrul
orasului Berna este asezat pe o peninsula formata de raul Aare (deczie luata de
Berchthold V de Zähringen in secolul al XII-lea,) dar din secolul XIX cartiere noi s-
au format dincolo de rau, care sunt accesibile prin poduri inalte - primul a fost in
1843 podul Nydegg cu o lungime de 190 metri, apoi au urmat in 1883 podul
Kirchenfeld cu 229 metri, in 1898 podul Kornhaus cu 382 metri, in 1930 podul
Lorraine cu 178 metri, si pe urma in 1962 podul Monbijou cu o lungime de 337,5
metri.

Incepand cu anul 1802, Elvetia moderna isi ia incet forma actuala. Prin
constitutia din 1848, Berna devine sediul guvernului confederatiei Helvetice, de
facto capitala Elvetiei.

Centrul cultural de prima importanta, Berna avea sa fie in 1905 orasul in care
Einstein si-a publicat celebra lucrare despre teoria relativitatii, iar Herman Hesse a
petrecut aici perioada primului razboi mondial. Considerat un loc cosmopolit si
progresist, Berna a atras numerosi intelectuali de prestigiu de-a lungul timpului, care
au popularizat imaginea orasului. Aici avea sa se refugieze inainte de cel de al doilea
razboi mondial si Paul Klee, care a reusit astfel sa scape de persecutiile regimului
nazist.

In secolul XX orasul a continuat sa se extinda rapid, suburbiile fiind legate


prin poduri impresionante, fiind construit in partea de sud si Kirchenfeld, un cartier
elegant, cu numeroase vile de o frumusete arhitecturala speciala, majoritatea fiind
astazi sedii de ambasada. In partea de vest a orasului se gaseste cartierul Bumpliz,
mult mai sarac si locuit in principal de imigranti din toate lumea.
Cea mai interesanta parte a orasului este cu siguranta Orasul Vechi, cu
adevarat o experienta magica pentru oricine vrea sa descopere trecutul Bernei. S-a
pastrat perfect aspectul medieval al orasului, dar in plus au aparut numeroase
magazine, de la cele de lux la cele obisnuite, iar atmosfera imbina linistea cu stilul
modern de viata.

Orasul Berna are o populatie de 127.000, 300.000 cu periferia. Este al patrulea


oras din Elvetia dupa Zürich, Geneva si Basel. Limbile oficiale sunt germana si
franceza dar limba vorbita de majoritatea populatiei este Bärndütsch (dialectul
german din Berna). Minoritatea francofona are o scoala si o biserica proprii.
Gara din Berna reprezinta unul din cele mai importante noduri de cale ferata
din tara. Trenurile (EuroCity, Cisalpino, TGV, Talgo etc) conecteaza Berna cu restul
Elvetiei si Europei.

Transporturile publice sunt foarte dezvoltate. Exista trei linii de tramvaie si


numeroase linii de autobuze care comunica cu toate cartierele ale orasului si cu
localitatile din periferie.

Din 1929 functioneaza aeroportul Bern-Belp care ofera cateva zboruri in mai
multe orase europene (mai ales inspre Germania si Austria). Aeroportul se afla la
mai putin de zece kilometri sud de centrul orasului in zona numita Belp.
De menionat mai este cel mai scurt funicular public din Europa, Marzilibahn,
lung de 106 metri, care face legatura intre Bundeshaus (Palatul Parlamentului) din
centrul istoric al orasului si cartierul Marzili.

Peisajul din imprejurimi a fost format de ghetari in timpul ultimei glaciatiuni


DRAPEL
STEMĂ