UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

A REPUBLICII MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.:796.422.12+796.015.14

ALBINĂ ALINA ELENA

OPTIMIZAREA SISTEMULUI EFORTURILOR DE

ANTRENAMENT ÎNTR-UN CICLU ANUAL DE PREGĂTIRE
A ALERGĂTORILOR DE 400m PLAT ÎN ETAPA
ANTRENAMENTULUI APROFUNDAT (16-19 ani)

Specialitatea:13.00.04- Teoria şi metodologia educaţiei fizice,

antrenamentului sportiv şi culturii fizice
de recuperare

Teză de doctor în pedagogie

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC POVESTCA LAZARI

doctor în pedagogie
conferenţiar universitar

AUTORUL ALBINĂ ALINA ELENA

CHIŞINĂU, 2013
©ALBINĂ ALINA ELENA
2013

2
 CUPRINS
ADNOTARE ( în română, rusă şi engleză)…………………....……………….......... 5
LISTA ABREVIERILOR..................................................................................................... 8
INTRODUCERE.................... .................... .................... .................... .... 9
1. ANALIZA LITERATURII ŞTIINŢIFICO-METODICE DE SPECIALITATE
PE PROBLEMA DEZVOLTĂRII CALITĂŢILOR MOTRICE NECESARE
ALERGATORILOR DE 400m PLAT...................................................................
14
1.1. Pregătirea fizică generală şi specială a alergătorilor de 400m plat............................ 14
1.2. Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice necesare practicării probei de 400m
plat.............................................................................................................................. 19
1.3. Metodologia dezvoltării calităţilor motrice necesare alergătorilor de 400m plat în
perioada antrenamentului aprofundat (16-19 ani)...................................................... 29
1.4. Caracteristicile biomecanice ale tehnicii alergării pe distanţa de 400m
plat.............................................................................................................................. 39
1.5. Concluzii la capitolul 1............................................................................................... 44
2. ANALIZA NIVELULUI DE DEZVOLTARE A CALITĂŢILOR MOTRICE
NECESARE ALERGĂTORILOR DE 400m plat ÎN PERIOADA
ANTRENAMENTULUI APROFUNDAT (16-19 ANI) ....................................... 45
2.1. Metodele şi organizarea cercetărilor........................................................................... 45
2.2. Analiza opiniilor specialiştilor în problema metodologiei de pregătire specifică
pentru proba de 400m plat.......................................................................................... 55
2.3. Stabilirea nivelului pregătirii fizice a alergătorilor de 400m plat şi a legăturii
dintre parametrii pregătirii fizice şi indicatorii pregătirii tehnice ............................. 61
2.4. Concluzii la capitolul 2............................................................................................... 78
ARGUMENTAREA EXPERIMENTALĂ A SISTEMULUI EFORTURILOR

3. DE ANTRENAMENT ÎNTR-UN CICLU ANUAL DE PREGĂTIRE A

ALERGĂTORILOR DE 400m plat ÎN ETAPA ANTRENAMENTULUI
APROFUNDAT (16-19 ANI).................................................................................... 79
3.1. Organizarea experimentului pedagogic...................................................................... 79
3.2. Planificarea anuală a antrenamentelor pentru alergătorii de 400m plat,
juniori I....................................................................................................................... 84

3
3.3. Argumentarea eficienţei metodicii de antrenament a alergătorilor de 400m plat
într-un ciclu anual de pregătire.................................................................................... 103
3.4. Analiza biomecanică a parametrilor de timp şi spaţiu care definesc performanţa pe
distanţa de 400m plat la alergătorii cuprinşi în cercetare .......................................... 110
3.5. Concluzii la capitolul 3............................................................................................... 121
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI ............................................................ 122
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................... 125
ANEXE.................................................................................................................................... 137
Anexa 1. Rezultatele la probele de control la juniori, în cercetarea prealabilă....................... 138
Anexa 2. Volumele individuale realizate de sportivii cuprinşi în cercetarea prealabilă.......... 139
Anexa 3. Chestionar antrenori................................................................................................. 140
Anexa 4. Volumele anuale ale principalelor mijloace de antrenament folosite în
pregătirea alergătorilor de 400m plat (chestionar)................................................................. 142
Anexa 5. Rezultatele pregătirii fizice înregistrate în probele de control la alergătorii de
400mplat (chestionar) ............................................................................................................. 143
Anexa 6. Grupa de experiment şi martor - indici morfofuncţionali........................................ 144
Anexa 7. Parametrii de timp şi spaţiu care definesc performanţa pe distanţa de 400m plat... 148
Anexa 8. Planul anual de antrenament utilizat în pregătirea grupei experimentale................ 169
Anexa 9. Probe de control, testarea iniţială şi finală, grupa experiment................................ 181
Anexa 10. Acte de implementare a rezultatelor în practică..................................................... 197
DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA PROPRIEI RĂSPUNDERI............................ 204
CV-ul AUTORULUI ........................................................................................................... 205

4
 ADNOTARE
Albină Alina Elena: Optimizarea sistemului eforturilor de antrenament într-un ciclu
anual de pregătire a alergătorilor de 400m plat în etapa antrenamentului aprofundat (16-19 ani);
teză de doctor în pedagogie, Chişinău, 2013.
Structura tezei: introducere, 3 capitole, concluzii şi recomandări practice, bibliografie 195
titluri, 10 anexe, 207 pagini, 123 pagini text de bază, 20 figuri, 38 tabele. Rezultatele sunt
publicate în 11 lucrări ştiinţifice.
Cuvinte cheie: optimizare a sistemului eforturilor de antrenament, proces de antrenament,
metodologie de pregătire, caracteristici biomecanice, calităţi motrice, viteză, alergători, rezultate.
Domeniul de studiu: pedagogie.
Scopul cercetării: constă în perfecţionarea sistemului eforturilor de antrenament, pentru
dezvoltarea calităţilor motrice necesare alergătorilor de 400m plat, în etapa antrenamentului
aprofundat.
Obiectivele cercetării: generalizarea abordărilor teoretice pe problema pregătirii fizice generale
şi speciale a alergătorilor de 400m plat; determinarea volumelor optimale ale mijloacelor de
pregătire fizică, care influenţează preponderent creşterea măiestriei sportive a alergătorilor de
400m plat; argumentarea corelării optimale a eforturilor de antrenament cu caracter preponderent
diferit într-un ciclu anual de pregătire a alergătorilor de 400m plat în etapa antrenamentului
aprofundat; scoaterea în evidenţă a particularităţilor modificărilor din dinamica caracteristicilor
biomecanice ale tehnicii alergării pe distanţa de 400m plat (analiza video).
Noutatea şi originalitatea cercetării constă în optimizarea eforturilor de antrenament, prin
folosirea celor mai adecvate mijloace şi metode de pregătire necesare alergătorilor pe distanţa de
400m plat, în etapa antrenamentului aprofundat (16-19 ani). Problema ştiinţifică importantă
soluţionată în cercetare constă în stabilirea particularităţilor parametrilor biomecanici ai
tehnicii alergării de 400m, scoaterea în evidenţă a segmentelor dificitare de distanţă, iar pe baza
acestora sistematizarea adecvată a eforturilor de antrenament, care influenţează rezultatul
competiţional.
Semnificaţia teoretică a cercetării: rezultă din elaborarea şi argumentarea unui program de
antrenament pentru atleţii care practică proba de 400m plat, în etapa antrenamentului aprofundat
(16-19 ani), în care au fost optimizate eforturile de antrenament în funcţie de etapele din planul
anual de antrenament.
Valoarea aplicativă a rezultatelor cercetării se caracterizează prin: alcătuirea planurilor,
programelor şi a celorlalte documente metodice de planificare pentru unităţile de învăţământ cu
program sportiv; planificarea sistemului de eforturi în antrenament într-un ciclu anual de
pregătire a alegătorilor de 400m plat în etapa antrenamentului aprofundat (16-19 ani).
Implementarea rezultatelor cercetării. Rezultatele cercetărilor au fost aplicate în procesul de
antrenament al alergătorilor de 400m plat şi, de asemenea, în pregătirea specialiştilor din
instituţiile de învăţământ superior de profil.

5
 Aннотация
Албинэ Алина Елена. Оптимизация тренировочных нагрузок бегунов на 400м в
годичном цикле подготовки, на этапе углублѐнной тренировки (16-19 лет); диссертация
доктора педагогических наук, Кишинэу, 2013.
Структура диссертации: введение, 3 главы, выводы и рекомендации, библиография 195
источников, 10 приложений, 207 страниц, 123 страницы основного текста, 20 рисунков, 38
таблиц. Результаты опубликованы в 11 научных работах.
Ключевые слова: оптимизация системы нагрузок, тренировочный роцесс, методология
подготовки, двигательные качества, биомеханические характеристики, скорость, сила,
бегуны, результаты.
Область исследования: педагогика.
Цель исследования: совершенствование системы тренировочных нагрузок для
оптимального развития двигательных качеств, необходимых бегунам-юниорам на 400м,
на этапе углублѐнной тренировки.
Задачи исследования: обобщить теоретические подходы по методике общей и
специальной физической подготовки бегунов на 400м; выявление оптимальных объѐмов
средств подготовки, которые в наибольшей степени влияют на уровень спортивного
мастерства бегунов на 400м; обоснование оптимального сочетания нагрузок различной
преимущественной направленности в годичном цикле подготовки бегунов на 400м на
этапе углублѐнной тенировки; исследование особенностей изменений в динамике
биомеханических характеристик техники бега на 400м (видеоанализ).
Новизна и оригинальность исследования заключается в оптимизации тренировочных
нагрузок путѐм выявления наиболее эффективных средств и методов подготовки,
необходимых в тренировке бегунов на 400м, на этапе углубленной тренировки.
Актуальная научная проблема, решаемая в исследовании, заключается в выявлении
биомеханических характеристик техники бега на 400м, в определении проблемных
отрезков дистанции, и на этой основе – оптимальнo систематизировать тренировочные
нагрузки, влияющие на соревновательный результат.
Теоретическая значимость исследования состоит в разработке и обосновании
программы подготовки бегунов на 400м, на этапе углублѐнной тренировки (16-19 лет),
путѐм оптимизации тренировочных нагрузок на различных этапах годичного цикла.
Практическая значимость результатов исследования характеризуется: разработкой
планов и программ подготовки, других документов планирования, для различных
заведений спортивного профиля; планированием системы тренировочных нагрузок в
годичном цикле подготовки бегунов на 400м, на этапе углублѐнной тренировки (16-19
лет).
Внедрение результатов исследования. Результаты исследования были внедрены в
тренировочный процесс бегунов-юниоров (16-19 лет) на 400м, а также могут быть
использованы при подготовке специалистов профильных ВУЗов.

6
 ANNOTATION
Albină Alina Elena: Optimization of the effort training system specific to an annual
training circuit meant for sprinters (16–19 years) on 400 meter-flat during the complex training
stage, dissertation in pedagogy, Chisinau, 2013.
Thesis Structure: introduction; 3 chapters; conclusions and useful recommendations;
bibliography 195 titles, 10 annexes, 207 text pages, 123 basic text pages, 20 charts, 38 tables.
Results are published in 11 scientific papers.
Key words: optimization of the effort training system, training process, training methodology,
biomechanical features, motor qualities, speed, sprinters, results.
Field of study: pedagogy
Research purpose: the aim consists in the optimization of the effort training system applied for
the improvement of motor skills manifested by sprinters on 400m flat during the complex
training stage.
Research goals: prevalence of theoretical approaches of the general and specific physical
training matter in the case of sprinters on 400m flat distance; determination of the optimum
volumes of the training means designed to highly influence the increase in sports skill level of
sprinters on 400m flat; argumentation of the adequate correlation between the training distinct
physical exercises to which the 400m flat sprinters are submitted during an annual training
circuit within the complex training stage; marking out the characteristics of all changes in
dynamics specific to biomechanical features of the 400m flat distance technique (video analysis)
Research novelty and originality are part of the optimization process of the effort training by
means of the most adequate training methods and materials used by the 400m flat distance
sprinters (16-19 years) during the complex training stage. The scientific problem of this
research consists of specific physical preparation efficiency of flat 400m runners using the most
effective training methods and in accordance with changes in your running biomechanics to
achieve superior results in the contest.
The research theoretical significance derives from the elaboration and the support of a training
program meant for the athletes (aged between 16 and 19 years) competing for the 400m flat
sprint trial, during the complex training stage including optimized effort training on stages
according to the annual training program.
The applicative value of the research results is determined by the elaboration of plans, programs
and other systematic planning documents for the education units having sport as a major field of
study and by the planning of the effort training system within an annual training circuit designed
for sprinters (16 – 19 years) on 400m during the complex training stage.
Implementation of the research results in the training process of sprinters on 400m flat and
results application in qualifying the experts working in superior profile institutions.

7
 LISTA ABREVIERILOR
 a.u. – alergare uşoară
 a.acc. – alergarea accelerată
 a.de durată – alergare de durată
 a.tip fartlek – alergare tip Fartlek
 a.s.j. – alergare cu start de jos
 a.s.p. – alergare cu start din picioare
 a.s.l. – alergare cu start lansat
 a.T. – alegare tempo
 a.T.u. – alergare cu tempo uniform
 a.T.v. – alergare cu tempo variat
 a.v. – alergare de viteză
 a.R. – alergare de rezistanţă
 a.j.g – alergare cu joc de gleznă
 a.p.g.î. – alergare cu pendularea gambelor înapoi
 a.G.s. – alergare cu genunchi sus
 ex.sp. – exerciţii speciale
 m plat – metri plat
 P.F.G – pregătire fizică generală
 ps – pas săltat
 PS – pas sărit
 s.l.f.e. – săritura în lungime fără elan
 T.I. – testarea iniţială
 T.F. – testarea finală
 T.F.-T.I. – diferenţă între testarea finală şi testarea iniţială
 T.F.-T.I. % – diferenţă între testarea finală şi testarea iniţială în procente

8
 INTRODUCERE
Actualitatea şi importanţa problemei abordate. Sportul de performanţă este
caracterizat de efort fizic intens, ce se concretizează prin obţinerea de rezultate sportive atât în
antrenamente, cât mai ales în competiţii.
Performanţa sportivă determină validarea sau nevalidarea metodelor şi mijloacelor
folosite în antrenamente, putând descoperi lucruri bune sau lacune în pregătire, lucruri care
determină completarea şi perfecţionarea metodologiei de antrenament folosite. Fără o muncă
asiduă din partea sportivilor şi o atentă elaborare şi supraveghere a planurilor de antrenament, nu
se poate realiza performanţă sportivă. Doar prin combinarea parametrilor biomotrici,
bioenergetici şi biomecanici cu antrenamente bine planificate se pot obţine performanţe notabile
în probele de sprint.
Din literatura de specialitate studiată, pentru fundamentarea ştiinţifico-metodică a tezei,
se menţionează că atleţii, care practică proba de 400m plat, sunt caracterizaţi de următoarele
aspecte esenţiale: timp de reacţie la start, care reprezintă timpul scurs între comanda de plecare şi
prima mişcare efectuată de către alergător ( valoarea timpului de reacţie la start), capacitatea de
accelerare, apreciată prin distanţa necesară pentru atingerea vitezei maxime de alergare (calitatea
lansării de la start), viteza maximă a alergării şi posibilitatea de a menţine o viteză de deplasare
cât mai apropiată de cea maximă pe un parcurs cât mai lung a distanţei de alergare şi asigurarea
unei eficienţe cât mai ridicate a acţiunilor exectuate în vederea trecerii liniei de sosire [12, 66,
67, 69, 70, 74, 76, 109, 110, 122]. Aceste caracteristici diferă de la un alergător la altul, în raport
cu anumite particularităţi individuale, cu distanţa de alergare şi nivelul de pregătire a sportivilor
[35, 89, 104].
Pe plan internaţional, la probele de sprint sunt performanţe mai slabe decât la alte probe
atletice, cum ar fi probele de alergări de semifond şi fond, precum şi la probele de aruncări.
Dintre toate probele de sprint, cea mai mare creştere a valorilor performanţelor au avut-o
probele de 200m plat şi 400m plat fete, nu acelaşi lucru putându-se afirma şi despre probele
similare ale băieţilor, care au obţinut rezultate egale cu cele existente, deci fără o creştere a
performanţelor sportive [15, 104].
Valoarea redusă a performanţelor în probele de sprint este evidentă, în unele cazuri se
poate vorbi şi de performanţe mai slabe decât cele existente. Părerile specialiştilor în ceea ce
priveşte metodele şi mijloacele specifice folosite în practica sportivă sunt diferite [48, 49, 55, 73,
118, 158]. Aceste probleme, ale metodicii antrenamentului în probele de sprint, sunt puncte de
care trebuie să ţină cont fiecare antrenor în elaborarea planurilor de pregătire, care, din păcate, la
noi în ţară sunt foarte eterogene, ele urmând linia metodică a F.R.Atletism.

9
 Pe plan mondial se poate observa că cel mai important element este lucrul pentru
dezvoltarea vitezei (şi în mod special a vitezei în regim de rezistenţă) şi a forţei, cu accent pe
fiecare grupă musculară, care trebuie antrenată în regimuri de lucru adecvate [15, 31, 89, 112,
135, 157].
Pentru a obţine performanţe sportive la acest nivel de vârstă (16-19 ani), antrenorii
trebuie să posede un nivel ridicat de cunoştiinţe teoretico-metodice şi practice, precum şi
trăsături morale şi de caracter, care să îi ajute în munca cu tinerii sportivi.
Nu este suficientă analiza planurilor de antrenament ale marilor sportivi şi copierea lor
[57], este necesară o analiză a particularităţilor fiecărui nivel de pregătire şi întocmirea unor
planuri de antrenament în conformitate cu vârsta şi nivelul de pregătire al sportivilor [96].
Elaborarea unor planuri pe termen lung, care să vizeze adaptarea organismului în mod
progresiv şi sistematic la condiţiile de antrenament şi competiţii, poate duce la obţinerea unor
rezultate valoroase [21, 126, 131, 151, 156, 168, 182].
Pentru alergătorii de 400m plat, viteza, mai ales cea în regim de rezistenţă, şi forţa sunt
calităţile motrice de bază cele mai importante, de aceea este necesară o bună structurare a
planurilor de antrenament pentru atingerea obiectivelor stabilite [83,86,91,105,115,128,129,138].
Aceste erori în pregătirea tinerilor sportivi care practică proba, erori de ordin metodic,
duc la nevalorificarea talentului sportiv existent şi la stagnarea sau plafonarea lor.
Scopul cercetării constă în perfecţionarea metodicii de pregătire pentru dezvoltarea
tuturor calităţilor motrice, pe porţiunile deficitare, care duc la obţinerea de performanţe în proba
de 400m.p, în antrenamentul specializat al juniorilor. Lucrarea de faţă îşi propune să aducă
contribuţie la perfecţionarea eficienţei pregătirii sportive, optimizând procesul de antrenament
prin prisma selectării celor mai eficiente mijloace şi metode, pentru dezvoltarea calităţilor
motrice necesare, fapt ce va contribui la atingerea obiectivelor propuse.
Obiectivele cercetării:
1. Generalizarea abordărilor teoretice pe problema pregătirii fizice generale şi speciale a
alergătorilor de 400m plat;
2. Determinarea volumelor optimale ale mijloacelor de pregătire fizică, care influenţează
preponderent creşterea măiestriei sportive a alergătorilor de 400m plat;
3. Argumentarea corelării optimale a eforturilor de antrenament cu caracter preponderent
diferit într-un ciclu anual de pregătire a alergătorilor de 400m plat în etapa
antrenamentului aprofundat;
4. Scoaterea în evidenţă a particularităţilor modificărilor din dinamica caracteristicilor
biomecanice ale tehnicii alergării pe distanţa de 400m plat (analiza video).

10
Ipoteza de lucru. S-a presupus că procesul optimizării eforturilor de antrenament într-un ciclu
anual de pregătire a alergătorilor de 400m plat se va baza pe aplicarea accentuată a mijloacelor
de antrenament care influenţează direct caracteristicile activităţii competiţionale, care stau la
baza creşterii măiestriei sportive a alergătorilor.
Inovaţia ştiinţifică constă în optimizarea eforturilor de antrenament, prin folosirea celor mai
eficiente mijloace şi metode de pregătire, în scopul menţinerii vitezei de deplasare pe
segmentele de distanţă deficitare. Problema ştiinţifică importantă soluţionată în cercetare
constă în stabilirea particularităţilor parametrilor biomecanici ai tehnicii alergării de 400m,
scoaterea în evidenţă a segmentelor dificitare de distanţă, iar pe baza acestora sistematizarea
adecvată a eforturilor de antrenament, care influenţează rezultatul competiţional.
Importanţa teoretică a lucrării rezultă din elaborarea şi argumentarea unui program de
antrenament pentru atleţii care practică proba de 400m.p. în etapa antrenamentului aprofundat
(16-19 ani), în care au fost optimizate eforturile de antrenament, în funcţie de etapele din planul
anual de antrenament.
Valoarea aplicativă a rezultatelor cercetării. Rezultatele obţinute pot fi un reper important
în munca de antrenorat în probele de 400m, pentru antrenorii din cadrul Cluburilor Sportive
Şcolare şi pentru studenţii de la Facultăţile de Educaţie Fizică şi Sport cu specializarea atletism,
care se exprimă prin:
- alcătuirea planurilor, programelor şi a altor documente metodice de planificare, pentru
unităţile de învăţământ cu program sportiv;
- planificarea sistemului eforturilor de antrenament într-un ciclu anual de pregătire a
alegătorilor de 400m., în etapa antrenamentului aprofundat (16-19 ani).
Aprobarea şi implementarea rezultatelor cercetărilor.
Rezultatele cercetării au fost verificate şi implementate cu succes în procesul de pregătire a
alergătorilor de 400m.p., aflaţi în etapa antrenamentului aprofundat (16-19 ani), din cadrul
Clubul Sportiv Şcolar- Liceul cu Program Sportiv Petrache Trişcu din Craiova, în cadrul
cursurilor teoretice şi practico-metodice pentru instruirea studenţilor anului III, specializarea
atletism de la facultăţile de educaţie fizică a Universităţii din Craiova şi a Universităţii
Transilvania din Braşov, precum şi în cadrul secţiei de atletism a Clubului Sportiv al
Universităţii din Craiova.
Rezultatele cercetării noastre au fost reflectate în unsprezece lucrări ştiinţifico-metodice şi
prezentate la Sesiunile de Comunicări Ştiinţifice din Brașov (2005), Oradea (2006), Chişinău
(2006), Bacău (2009), Chişinău (2009), Craiova (2010), Craiova (2011). Toate lucrările, care au
fost realizate şi publicate, servesc ca material metodic şi ştiinţific atât antrenorilor din cadrul

11
cluburilor sportive şcolare, cât şi studenţilor din anii terminali şi cadrelor didactice de la
facultăţile de profil, specializarea atletism.

Sumarul compartimentelor tezei

Teza este structurată pe trei capitole. În capitolul 1 „ Analiza literaturii ştiinţifico-
metodice de specialitate pe problema dezvoltării calităţilor motrice necesare alergătorilor
de 400m plat” am căutat să aflu care este importanţa pregătirii din materialele de specialitate,
noutăţi despre pregătirea fizică generală şi specială a alergătorilor de 400m plat, tipurile de
alergătorii în funcţie de calităţile motrice predominante, precum şi despre particularităţile de
dezvoltarea calităţilor motrice necesare practicării acestei probe cu rezultate deosebite.
Au fost scoase în evidenţă metodele de dezvoltare a calităţilor motrice folosite de
antrenori în elaborarea planurilor de antrenament, precum şi caracteristicile biomecanice speciale
ale tehnicii alergării pe distanţa de 400m plat. O corectă îmbinare a metodelor, mijloacelor de
pregătire şi o repartizare judicioasă a perioadelor de pregătire duc, cu certitudine, la obţinerea
unor performanţe ridicate pe plan sportiv.
Din literatura de specialitate am tras concluzia că nivelul rezultatului sportiv în alergările
de viteză pe diferite distanţe depinde foarte mult de anumiţi factori şi anume: capacitatea de a
reacţiona rapid la pocnetul pistolului, capacitatea de a atinge o viteză de deplasare cât mai mare,
într-un timp cât mai scurt, capacitatea de a menţine viteza maximă dobândită, până la sosire,
stăpânirea tehnicii de alergare pe tot parcursul distanţei de concurs, precum şi capacitatea de a-şi
dirija tensiunea musculară, conştientizarea contracţiei şi relaxării musculare (şi viscerală),
controlul respiraţiei, atenţiei, a emoţiilor, anxietăţii şi stresului.
În cel de-al doilea capitol „ Analiza nivelului de dezvoltare a calităţilor motrice
necesare alergătorilor de 400m plat în perioada antrenamentului aprofundat (16-19 ani)”
sunt descrise metodele de cercetare, care au costat în studierea literaturii ştiinţifico-metodice de
specialitate, anchetarea pe bază de chestionar, observaţia pedagogică, cercetări pedagogice de
control, utilizând metodici instrumentale, atât manuale cât şi automatizate (înregistrări video cu
aparatură de ultimă generaţie SIMI- MOTION), organizarea experimentului pedagogic cu două
grupe de alergători, cu valori ale rezultatelor sportive apropiate, metode statistico-matematice de
prelucrare a datelor şi prezentarea grafică şi tabelară.
Am realizat o analiză a pregătirii fizice a alergătorilor de 400m plat, stabilindu-se probele
şi normele de control care s-a realizat în funcţie de proba de concurs, în concordanţă cu
caracteristicile efortului din proba respectivă. Selecţionarea lor este foarte importantă, iar
folosirea lor în pregătire constituie martori după care se poate orienta antrenorul în dirijarea

12
corectă a pregătirii în vederea realizării obiectivelor de performanţă propuse şi am realizat o
legătura dintre parametrii pregătirii fizice şi indicatorii pregătirii tehnice.
De asemenea, am analizat opiniile specialiştilor în problema metodologiei de pregătire
specifică pentru proba de 400m plat prin aplicarea unui chestionar.
Al treilea capitol „ Argumentarea experimentală a sistemului eforturilor de
antrenament într-un ciclu anual de pregătire a alergătorilor de 400m plat în etapa
antrenamentului aprofundat (16-19 ani)” cuprinde organizarea experimentului pedagogic,
selecţia celor mai eficiente mijloace de pregătire folosite în programul de dezvoltare a calităţilor
motrice necesare atleţilor, care practică proba de 400m plat, ţinând cont de:
- caracteristicile fiziologice, psihomotrice, vârstă şi sex ale atleţilor cuprinşi în experiment;
- specificul eforturilor din antrenament, metodica dezvoltării calităţilor motrice şi corelaţiile
care se pot stabili între evaluarea mijloacelor de pregătire şi rezultatul din concurs.
Pe baza constatărilor făcute în urma cercetărilor prealabile, am realizat planificarea
antrenamentelor, folosind în programul de pregătire a grupei experimentale mijloacele de pregătire,
care au corelat cel mai bine cu rezultatul în proba de concurs, eliminându-le pe cele, care s-au
dovedit a nu avea un înalt grad de specificitate.
Grupa experiment a efectuat antrenamente după planul anual elaborat de noi, în care s-a
pus accentul pe dezvoltarea rezistenţei în regim de viteză, a forţei combinată cu viteza, precum şi
perfecţionarea continuă a tehnicii de alergare, care să ne permită parcurgerea distanţei de concurs
(400m plat) cât mai uniform şi apariţia stării de oboseală accentuată cât mai târziu.
Sistemul de evaluare a evidenţei metodologiilor de pregătire pentru cele două grupe de
sportivi a fost constituit din patru testări distincte - testarea iniţială, testarea intermediară 1,
testarea intermediară 2 şi testarea finală [7].
Sportivii au fost testaţi la probele de control, atât la cele selectate în urma experimentului
prealabil, cât şi la cele propuse de noi în urma elaborării metodologiei de antrenament la grupa
de experiment, şi se pot regăsi în anexele lucrării.
Am realizat analiza biomecanică a parametrilor de timp şi spaţiu, care definesc
performanţa pe distanţa de 400m plat, precum şi argumentarea eficienţei metodicii de
antrenament planificat şi aplicat de noi la grupa experiment. Rezultatele finale obţinute au
demonstrat justeţea căilor metodice elaborate, alergătorii grupei experimentale majorându-şi
semnificativ performanţa în proba de concurs – 400m plat.

13
 1. ANALIZA LITERATURII ŞTIINŢIFICO-METODICE DE SPECIALITATE PE
PROBLEMA DEZVOLTĂRII CALITĂŢILOR MOTRICE NECESARE
ALERGĂTORILOR DE 400m plat
1.1.Pregătirea fizică generală şi specială a alergătorilor de 400m plat
Pregătirea şi dezvoltarea multilaterală este baza specializării atletului în probele, pe care
le practică, între ele existând o legătură foarte strânsă [8, 32, 42, 43, 53, 63, 94, 95, 125,140,161].
Raportul pregătirii fizice generale este direct proporţional cu gradul de tehnicitate a
probei, cu intervalul de timp dintre etapele de pregătire şi competiţiile de vârf (în cazul
sezoanelor de sală şi aer liber), şi invers proporţional cu nivelul de măiestrie sportivă pe care a
atins-o sportivul [79, 80, 102,].
Pregătirea fizică ,,asigură fondul energetic al performanţei, stimulând creşterea indicilor
funcţionali şi morfologici (întărirea articulaţiilor, ligamentelor, dezvoltarea musculaturii) şi în
consecinţă a calităţilor motrice, sporirea capacităţii generale de efort a organismului, care
permite evidenţierea bagajului tehnico-tactic necesar probei practicate” [9, p.255].
Mijloacele prin care se asigură pregătirea fizică se împart în grupe de exerciţii [47,154]:
 exerciţii simple din şcoala alergărilor, săriturilor şi aruncărilor;
 exerciţii de concurs sau probe din atletism;
 exerciţii făcând parte din proba de concurs ;
 exerciţii ajutătoare din alte sporturi (haltere, gimnastică, jocuri sportive), adaptate
necesităţilor probelor din atletism.
Folosirea pe scară cât mai mare a diferitelor exerciţii din alte sporturi şi experimentarea
lor în antrenament pot conduce la cunoaşterea efectelor disociate şi integrative asupra
organismului, precum şi selecţionarea exerciţiilor cu randament maxim în raport cu vârsta, sexul
şi nivelul de pregătire sportiv.
După I. Şiclovan [92, p.359], pregătirea fizică implică:
 perfecţionarea aptitudinilor motrice şi coordonative;
 formarea, consolidarea şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor motrice de
bază şi specifice;
 dezvoltarea indicilor de dezvolare morfofuncţionali şi psihici.
Într-un program de pregătire organizat (Tabelul 1.1), pregătirea fizică se dezvoltă în
următoarea succesiune:
 pregătire fizică generală (PFG);
 pregătire fizică specifică (PFS);

14
  perfecţionarea calităţilor biomotrice specifice.
Primele două faze se întâlnesc în perioada pregătitoare, când se construieşte o bază
solidă, a treia este specifică perioadei competiţionale, când obiectivul este de menţinere şi
perfecţionare a stării în care s-a ajuns după perioada de pregătire.
Tabelul 1.1. Abordare secvenţială a dezvoltării pregătirii fizice în planul anual de pregătire
[ 19, p.49]
Fazele pregătirii Faza pregătitoare Faza competiţională
Faza de dezvoltare 1 2 3
Obiectiv Pregătire fizică Pregătire fizică Perfecţionarea calităţilor
generală specifică biomotrice specifice

Principalul obiectiv al pregătirii fizice generale este îmbunătăţirea capacităţii de efort

necesare practicării sportului de performanţă. Pentru sportivii tineri de perspectivă, PFG este
foarte importantă pentru că pe baza ei se construiesc performanţele ulterioare. Pentru sportivii de
performanţă, PFG se corelează cu nevoile specifice ale probei şi cu trăsăturile individuale ale
sportivilor [ 49, 54, 124, 127, 130, 132, 136, 159, 164, 167, 179, 193].
Pregătirea fizică generală cuprinde exerciţii folosite în antrenamentul specific, exerciţii
pentru dezvoltarea rezistenţei, forţei, detentei şi vitezei. Trecerea tinerilor sportivi care practică
proba de 400m la antrenamentul specific se face treptat (Figura 1.1).

PREGATIREA FIZICĂ
GENERALĂ

REZISTENŢA FORŢA-VITEZA
COORDONAREA
TEHNICĂ

REZISTENŢA SPECIALĂ

Fig. 1.1. Ordinea şi rezolvarea diferitelor aspecte ale antrenamentului şi legătura

dintre acestea [39, p.162]

15
 Pregătirea fizică specifică se construieşte pe fundamentul creat de PFG. Principalul
obiectiv al aceste pregătiri este să continuie dezvoltarea fizică a sportivului în concordanţă cu
particularităţile fiziologice şi metodice ale probei practicate. PFG necesită un volum mare de
antrenament, care este posibil doar prin scăderea intensităţii.
Perfecţionarea calităţilor biomotrice specifice începe atunci când se termină perioada
pregătitoare, iar obiectivul acestei faze este acela de perfecţionare a calităţilor biomotrice
specifice şi reglarea potenţialului sportivilor pentru satisfacerea nevoilor specifice probei
practicate.
Proba de 400m plat se încadrează în categoria probelor de viteză, prin caracteristicile
specifice efortului, care pot fi de natură fiziologică şi biochimică (Tabelul 1.2):
- o datorie mare de oxigen după efort – 92% ;
- în cadrul datoriei generale de oxigen, o pondere crescută a datoriei lactate – 84%, faţă de cea
alactată -16% ;
- cea mai mare concentraţie de acid lactic în sânge (277mg./%)
Tabelul 1.2. Caracteristici specifice ale efortului în proba de 400m plat [39, p.98]

Distanţa Rezultat Viteza Folosirea Datoria Datoria Datoria Acid lactic

m/s O2 % de alactată lactată în sânge
O2 % în% faţă în% faţă în mg.%
de datoria de datoria
gen. de O2 gen. de O2
400m plat 51,8 7,72 8 92 16 84 277

În proba de 400m plat rezultate bune pot obţine sportivii care au posibilităţi deosebite,
prin metode diferite de antrenament.
Se poate vorbi de două tipuri de alergători de 400m plat [3, 97]:
- alergătorul de 400m – sprinter, caracterizat prin viteză bună ;
- alergătorul de 400m – semifondist, caracterizat prin rezistenţă specifică bună (Figura 1.2).
După părerea specialiştilor [3, 8, 97,114] ar fi mai justă împărţirea alergătorilor de 400m
plat după trei tipuri:
- alergătorii cu o valoare foarte bună a vitezei, distanţa mai scurtă fiind proba de bază (200m în
grupa de 200m - 400m şi 400m în grupa de 400m - 800m);
- alergătorii cu o valoare foarte bună a rezistenţei, distanţa mai lungă fiind proba de bază
(400m în grupa de 200m - 400m şi 800m în grupa 400m.-800m) ;

16
- alergătorii intermediari, cu viteză şi rezistenţă relativ bune, consideraţi specialişti în ambele
probe.
400m – sprinter
Viteză – 35%; Rezistenţă specială – 50%; Rezistenţă generală – 15%

VITEZĂ
REZISTENTĂ SPECIALĂ
REZISTENŢĂ GENERALĂ

400m – semifondist
Viteză – 15%; Rezistenţă specială – 50%; Rezistenţă generală – 35%

VITEZĂ
REZISTENŢĂ SPECIALĂ
REZISTENŢĂ GENERALĂ

Fig. 1.2. Ponderile diferitelor calităţi motrice specifice, după metodele de antrenament
folosite în cazul alergătorilor de 400m plat [32, p.111 ]

Distanţa de 400m reprezintă o tranziţie de la probele de viteză spre cele de rezistenţă, în

domeniul căreia se pot specializa atât sprinterii, cât şi alergătorii de 800m (tipul de rezistenţă).
Practic este demonstrat că în proba de 400m, toate tipurile de alergători parcurg primii 200m din
cursa de 400m plat într-un tempo mai rapid cu 2,0-2,5 sec. raportat la ultimii 200m.
Alergătorii de 400m plat tip sprinter au tendinţa de a parcurge rapid, aproape de recordul
personal, primii 200m din cursa de 400m plat, iar cei de tip semifondist au tendinţa de a
parcurge uniform toată distanţa de concurs.
Este foarte importantă dozarea efortului pe toată durata cursei [73, p.263-264]. Pentru
exemplificarea celor afirmate, vă prezint câteva exemple de dozare a efortului (Tabelul 1.3):

17
 Tabelul 1.3. Dozarea efortului în proba de 400m plat [73, p.263]

Cel mai bun Timp pe Timp pe Timp pe Timp pe Timp pe Timp pe Timp pe
rezultat prima a doua 200m a treia 300m ultima sută 400m
pe sută sută sută plat
100m de metri de metri de metri
10,5-10,6 10,9-11,0 10,9-11,1 21,8-22,1 11,6-11,7 33,4-33,8 12,5-12,7 45,9-46,5
10,6-10,8 11,0-11,2 11,1-11,3 22,1-22,5 11,7-11,9 33,8-34,4 12,7-12,9 46,5-47,3
10,8-11,0 11,2-11,4 11,5-11,5 22,5-22,9 11,9-12,1 34,4-35,0 12,9-13,1 47,3-48,1
11,0-11,2 11,4-11,6 11,5-11,7 22,9-23,3 12,1-12,3 35,0-35,6 13,1-13,3 48,1-48,9
11,2-11,4 11,6-11,8 11,7-11,9 23,3-23,7 12,3-12,5 35,6-36,2 13,3-13,5 48,9-49,7
11,4-11,6 11,8-12,0 11,9-12,1 23,7-24,1 12,5-12,7 36,2-36,8 13,5-13,7 49,7-50,5
11,6-11,8 12,0-12,2 12,1-12,3 24,1-24,5 12,7-12,9 36,8-37,4 13,7-13,9 50,5-51,3
11,8-12,0 12,2-12,4 12,3-12,5 24,5-24,9 12,9-13,1 37,4-38,0 13,9-14,1 51,3-52,1
12,0-12,2 12,4-12,6 12,5-12,7 24,9-25,5 13,1-13,3 38,0-38,6 14,1-14,3 52,1-52,9

Curba vitezei de alergare în proba de 400m plat creşte puternic pe prima sută, scade puţin pe
a doua sută şi coboară, din ce în ce mai mult, pe a treia şi a patra sută de metri.
Se poate afirma că un alergător de 400m plat parcurge prima sută de metri cu 0,3-0,5 sec.
mai slab decât recordul pe 100m, a doua sută cu 0,1-0,2 sec. mai slab decât prima sută, datorită
faptului că este parcursă lansat, a treia sută este parcursă cu 0,5-0,8 sec. mai slab decât a doua
sută, iar a patra sută este parcursă cu 0,7-1,2 sec. mai slab decât a treia sută.
Pentru exemplificare, prezintăm în Tabelul 1.4. rezultatele intermediare în proba de
400m plat la sportivi de mare performanţă [ 73, p.264]:
Tabelul 1.4. Rezultate intermediare în proba de 400m plat la sportivi de mare
performanţă [ 73, p.264]
Rezultat Timp Timp Timp pe Timp Timp pe Timp Rezultat
400m I -100m II-100m primi 200m III-100m 300m IV-100m 100m
46,0 11,1 10,6 21,7 11,8 33,5 12,5 10,6
46,2 10,9 11,2 22,1 11,7 33,8 12,4 10,5
46,4 10,8 11,1 21,9 11,8 33,7 12,7 10,6
47,6 11,0 11,5 22,5 12,0 34,5 13,1 10,8
48,5 11,1 11,7 22,8 12,3 35,1 13,4 10,6
49,1 11,3 11,7 23,0 12,6 35,6 13,5 10,9
50,0 11,5 11,9 23,4 12,8 36,2 13,8 11,3

18
 Planificarea şi programarea antrenamentului la atleţii care practică proba de 400m plat
trebuie să ţină cont de factorii de antrenament, iar pregătirea fizică trebuie să rezolve diferenţiat
şi armonizat în acelaşi timp, dezvoltarea calităţilor motrice prioritare. Calităţile necesare
alergătorilor de 400m plat sunt: viteza, rezistenţa specifică, forţa, mobilitatea articulară şi
supleţea musculară.
În opinia mai multor specialişti, obţinerea performanţelor valoroase în proba de 400m
plat impune necesitatea perfecţionării continue a conţinutului procesului de antrenament, ca o
condiţie obligatorie şi, nu în ultimul rînd, o selecţie riguroasă a viitorilor alergători pentru
practicarea acestei probe [4, 27, 30, 80, 103, 134, 143,148, 162, 165, 181, 183 ].

1.2. Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice necesare practicării probei de

400m plat
Deşi poate apărea foarte accesibilă şi uşoară, alergarea pe distanţa de 400m plat
presupune un antrenament cu un înalt nivel al dezvoltării vitezei de deplasare, priceperea de a
efectua o impulsie rapidă, rezistenţă generală şi în regim de viteză, forţă musculară, o coordonare
a mişcărilor şi capacitatea de a contracta şi relaxa musculatura [3, 22, 23, 60, 65,144].
O corectă îmbinare a metodelor, mijloacelor de pregătire şi o repartizare judicioasă a
perioadelor de antrenament duc, cu certitudine, la obţinerea unor performanţe ridicate pe plan
sportiv.
Specialiştii în probele de sprint pun pe primul plan al calităţilor motrice predominante,
viteza, sub toate formele sale de manifestare.
Viteza, cu diferitele ei forme de manifestare, este prezentă în majoritatea acţiunilor
motrice şi dezvoltarea ei este inclusă în problematica pregătirii fizice [9, p. 360-364].
Viteza reprezintă un interes deosebit pentru toate ramurile sportive, aportul ei în
realizarea performanţelor fiind determinant în probele de sprint din atletism, înot, patinaj,
ciclism, săritura în lungime, jocuri sportive (în fazele de contraatac, repliere).
În combinaţie cu forţa, are importanţă în săritura în înălţime, aruncarea greutăţii, haltere,
box, lupte, schi, iar în combinaţie cu rezistenţa, în majoritatea probelor sportive, în cadrul cărora
efortul se realizează în contul unei mari datorii de oxigen [20].
În opinia diferiţilor specialişti, alergarea pe distanţa de 400m presupune, un înalt nivel de
dezvoltare a vitezei în regim de rezistenţă, o înaltă coordonare a mişcărilor în alergare,
dobândirea unui pas de alergare cât mai suplu, bazat pe relaxare[30,58,65,100,113,119,120,121].
Din punct de vedere cinetic, viteza este o dimensiune a relaţiilor spaţio-temporale
(V= S/T). Orice mişcare se desfăşoară în spaţiu şi timp.

19
 În ultima perioadă a apărut termenul de rapiditate, care ţine de sfera capacităţii motrice şi
a cărei natură se exprimă în:
a) maxima accelerare şi viteza de execuţie a mişcărilor singulare (aciclice) sau a succesiunii
mişcărilor de acelaşi fel (ciclice);
b) frecvenţa acestor mişcări (maxima viteză individuală de reacţie la un semnal).
Conceptul de rapiditate cuprinde condiţii concrete în care trebuie realizată viteza maximă
a mişcărilor sau maxima viteză de acţiune posibilă [14, 89].
Ozolin N.G. [73] defineşte viteza ca fiind, capacitatea de a executa rapid mişcarea.
O definiţie mai cuprinzătoare şi mai adecvată ar fi următoarea: „Capacitatea motrică
având la bază mobilitatea procesului sistemului neuromuscular şi, inedit, posibilitatea
musculaturii de a dezvolta forţa și de a executa acţiuni motrice într-un segment de timp situate
sub condiţiile minimale date” [8, p.31].
O altă definiţie a vitezei este dată de Demeter A. [28, p.17] - „capacitatea omului de a
executa mişcarea cu rapiditate şi frecvenţă mare”.
O clasificare conceptuală de mare importanţă este aceea conform căreia capacitatea
motrică este programată genetic şi este considerată o capacitate potenţială (viteza potenţială),
rolul instruirii fiind aceela de valorificare a acestui potenţial, idee crucială pentru demersul
practic [14, p.32].
Viteza reprezintă nivelul potenţialului motric şi al pregătirii specifice [90]. Altfel spus,
viteza este o calitate condiţionată de:
- legităţile proceselor de creştere, maturizare şi diferenţiere a organismului pe baza
programului genetic;
- eficacitatea procesului de instruire, care trebuie să stimuleze dezvoltarea biologică în direcţia
specializării motrice - îmbunătăţirea vitezei.
Programul genetic privind capacitatea motrică – viteza- vizează fondul biologic (fiziologic
şi biochimic).
O corespunzătoare activitate a scoarţei cerebrale, procesele nervoase fundamentale (excitaţia
şi inhibiţia) duc la o capacitate crescută a vitezei [158, p.35].
Pe plan biochimic, viteza este condiţionată de sursele de energie implicate. Astfel, viteza
maximă de contracţie musculară depinde de rezervele disponibile de fosfaţi, bogate în energie
(ATP-CP), precum şi de rapiditatea mobilizării lor.
Pentru efectuarea eforturilor maximale în timp mai lung sunt apţi indivizii care au în
structura muşchilor scheletici un procent mai mare de fibre roşii, dar şi fibre albe.

20
 De regulă, în cadrul fiecărei acţiuni motrice întâlnim viteză sub forma combinării
principalelor sale forme de manifestare, una dintre acestea având, în general, ponderea mai mare
în efectuarea acţiunii [108, 117, 147, 169, 170, 176, 186, 191] .
Forme de manifestare a vitezei
Ardelean T. [11, p.1-8] evidenţiază două forme de manifestare a vitezei:
- forme elementare;
- forme combinate ale vitezei.
Formele elementare sunt:
- viteza de reacţie – reacţia la start – desprinderea din blocstarturi sau răspunsul rapid la un
excitant;
- viteza de execuţie – avântarea coapsei – reprezentând timpul în care se execută o singură
mişcare aciclică, sau execuţia rapidă a unei mişcări complicate şi bine precizate;
- viteza de repetiţie – frecvenţa paşilor – reprezentând capacitatea de a executa un număr de
mişcări identice într-un anumit timp.
Formele combinate:
- viteza de accelerare – viteza de demaraj, fiind capacitatea individului de a atinge o viteză
maximă într-un timp cât mai scurt;
- viteza de deplasare, care presupune parcurgerea unei distanţe într-un timp cât mai scurt, fiind
determinată de raportul optim între lungimea şi frecvenţa paşilor.
Dragnea A. şi Mate-Teodorescu S. [34] prezintă formele mai importante de manifestare a
vitezei:
- viteza de reacţie (reacţia de răspuns sau timpul de latenţă) - este iuţeala cu care un subiect
răspunde la excitaţii de diferite naturi;
- viteza de execuţie, care reprezintă viteza cu care se efectuează o mişcare;
- viteza de repetiţie (sau frecvenţa mişcărilor), care reprezintă frecvenţa cea mai mare cu care
se pot repeta mişcările într-un timp cât mai scurt.
Viteza de reacţie
Viteza reacţiei motrice, timpul de latenţă a reacţiei motrice se referă la rapiditatea cu
care organismul răspunde la semnale, la iuţeala cu care sesizează şi recepţionează semnalele şi
la durata necesară angajării în acţiune.
Principalii factori care condiţionează indicii valorici ai reacţiei motrice sunt: durata
perioadei latente, acuitatea şi precizia analizatorilor (văzul, auzul, simţul tactil, simţul
echilibrului, proprio-receptorii etc.) calitatea conductorilor, proceselor nervoase fundamentale.

21
 După Ardelean.T., citat de Gevat C. şi Raţă B.C. [52], factorii care condiţionează
viteza de reacţie sunt: intensitatea influxului nervos senzitiv şi motor; rapiditatea transmiterii
influxului nervos în diferite verigi; reactivitatea organului efector.
De aceea, în procesul de instruire este necesar să se stimuleze atenţia, concentrarea
activităţii psihice, să se elaboreze dependent de obiectivele urmărite, reacţii, de răspuns în
condiţii standardizate (startul de exemplu) dar şi reacţii de răspuns complexe (jocuri de mişcare
cu două sau trei, răspunsuri dependente de partea finală a semnalului sau acţiunii specifice
jocurilor sportive determinate de situaţii de joc).
Viteza de execuţie
Viteza mişcărilor separate, viteza mişcărilor singulare, viteza propriu-zisă a mişcărilor
defineşte iuteala cu care se execută o acţiune motrică singulară, unitară ca structură motrică
(desprinderea, pasa, directa de stânga, o singură tragere a palei prin apă etc.).
Viteza de execuţie este determinată, în mod deosebit, în unele sporturi cu structuri
motrice aciclice: sărituri, aruncări, (atletism), elemente de gimnastică, slalom, schi, lovitura de
atac -volei, box, scrimă etc.
Mai mulţi specialişti consideră ca factor limitativ în dezvoltarea vitezei de execuţie forţa
şi tehnica execuţiei [98, 130, 145, 147, 149, 152, 153, 171, 172, 173, 174, 178]. Relaţia invers
propoţională care există între mărimea încărcăturii (greutatea care trebuie învinsă) şi viteza
mişcării pe de o parte şi între eficienţa şi nivelul de stăpânire a tehnicii pe de altă parte, conduc
la această concluzie.
După Ardelean.T, citat de Gevat C. şi Raţă B.C. [52], factorii limitativi ai vitezei de
execuţie sunt: intensitatea influxului nervos; viteza transmiterii influxului nervos; valoarea de
frână a muşchilor antagonişti; forţa de contracţie a muşchilor angrenaţi în mişcare; felul şi
mărimea pârghiilor; elasticitatea musculară şi mobilitatea articulară; gradul de stăpânire a
tehnicii; existenţa stereotipului dinamic corespunzător.
De altfel, s-a mai menţionat că, începând cu aceasta formă de manifestare, viteza trebuie
analizată într-o strânsă dependenţă cu celelalte calităţi motrice, deoarece atât viteza de execuţie,
cât şi cea de repetiţie, se manifestă în acţiunile motrice, probele şi ramurile sportive în condiţiile
de îngreunare (forţa, rezistenţă) sau de complexitate (coordonare).
În cazul vitezei de execuţie, în marea majoritate a acţiunilor motrice, a căror eficienţă
depinde de manifestarea acesteia, trebuie asigurat un raport optim între forţă şi viteză.
Viteza de repetiţie
Frecvenţa mişcărilor, viteza de deplasare, defineşte iuţeala cu care se repetă mişcările în
unitatea de timp.

22
 Viteza de repetiţie este implicată în acţiunile motrice care au în structura lor mişcări
ciclice care se repetă într-o succesiune rapidă, într-un termen limitat: alergări, marş, schi fond,
box etc. Prelungirea duratei execuţiei acţiunii, pe de o parte, creşterea încărcăturii efortului pe de
altă parte, limitează considerabil manifestarea vitezei, efectuarea acţiunii în aceste cazuri fiind
posibilă numai prin îmbinarea vitezei cu rezistenţa şi cu forţa.
Factorul limitativ al frecvenţei mari cu care mişcările se pot repeta îl constituie
mobilitatea proceselor nervoase fundamentale, posibilitatea scoarţei de a alterna rapid excitaţia şi
inhibiţia în zonele motorii, ceea ce asigură sincronizarea contracţiilor şi relaxărilor grupelor
musculare cu acţiuni contrarii.
După Ardelean T. citat de Gevat C. şi Raţă B.C. [52], la factorii enumeraţi, la viteza de
execuţie se mai poate adăuga: mobilitatea stărilor de excitaţie şi inhibiţie; coordonarea
neuromusculară; izocronismul neuromuscular; rezistenţa scoarţei (tenacitatea); rezistenţa fizică
specifică.
Pentru a testa această formă de manifestare a vitezei, se înregistrează frecvenţa maximă
cu care se execută mişcarea în diferite articulaţii, în condiţiile în care nu se adaugă încărcături
suplimentare. Frecvenţa maximă a paşilor (atletism, ciclism) poate ajunge la om la 5 repetări pe
secundă în majoritatea ramurilor sportive (atletism, înot, ciclism, schi, patinaj, sporturi nautice,
jocuri sportive), această fomă de bază a vitezei manifestându-se corelat cu forţa şi rezistenţa.
Corecta îmbinare dintre acestea determină eficienţa acţiunii, asigurând ritmul optim al
mişcărilor.
După A. Demeter [28], ritmul apare ca o consecinţă a efortului organismului de a-şi
consuma în mod economic energia şi de a-şi subordona toate funcţiile unui bioritm (conduceri
unice). Alegerea ritmurilor optime şi menţinerea acestora pe tot parcursul desfăşurării acţiunii
constituie factorul hotărâtor al randamentului optim al perfomanţei sportive.
Contracţia mai puternică şi mai rapidă a muşchilor, alternarea cu o relaxare (destindere)
mai completă a acestora este atributul sportivilor bine antrenaţi. Ele sunt posibile datorită
creşterii energiei proceselor nervoase fundamentale, care pot asigura excitaţii şi inhibitii
puternice.
Relaţia dintre aceste elemente care condiţionează frecvenţa nu este liniară. Randamentul
frecvenţei scade substanţial în cazul în care încărcătura şi durata efortului depăşesc 2/3 din
posibilităţile maxime ale individului. Aceste constatări ne atenţionează asupra unor aspecte
esenţiale privind metodologia utilizată în dezvoltarea vitezei de repetiţie, rolul forţei şi rezistenţei
în manifestarea vitezei de repetiţie (factori în contul cărora se poate acţiona pentru perfecţionarea
acesteia), raportul optim în combinarea acestor calităţi.

23
 Creşterea forţei musculare constituie deci şi o premiză pentru creşterea vitezei, dar
această relaţie operează şi invers, viteza mărită a unei mişcări conduce la creşterea forţei ( mai
ales în contul vitezei de execuţie ). În cazul vitezei de deplasare (viteza cu care se avansează în
spaţiu), randamentul este condiţionat şi de fuleu, mobilitatea articulară şi elasticitatea musculară.
La cele trei forme de manifestare a vitezei mai adaugăm:
- viteza de deplasare - capacitatea de a parcurge un spaţiu într-un timp cât mai scurt;
- viteza de accelerare - capacitatea mobilizării în timp scurt, de punere în valoare a
vitezei maxime, combinaţii între viteză şi forţă, dar nu detentă.
Factorii care condiţionează viteza de deplasare, după părerea lui Ardelean T. [13] sunt:
gradul de stăpânire a tehnicii; capacitatea de relaxare musculară; raportul optim între frecvenţa şi
lungimea pasului; rezistenţa specifică.
Această formă de manifestare a vitezei este foarte importantă în pregătirea specifică a
alergătorilor de 400m plat.
Tot Ardelean T. [14], este de părere că viteza de accelerare este condiţionată de
următorii factori: nivelul forţei rapide în activitatea de impulsie şi de agăţare-tracţiune;
capacitatea de mobilizare voluntară prin efort şi capacitatea de coordonare a atenţiei;
pragul ,,absolut” şi ,,diferenţial” al sensibilităţii chinestezice favorizând angajarea în mod
progresiv a forţei de impulsie, de agăţare - tracţiune, a frecvenţei şi amplitudinii mişcărilor;
capacitatea de relaxare musculară.
Relaţia dintre viteză şi celelalte calităţi motrice.
a) Condiţionarea vitezei de forţă.
Între viteza mişcării şi mărimea încărcăturii există o relaţie invers proportională, viteza
crescând odată cu învingerea rezistenţei externe. Crescând forţa, se învinge mai uşor această
rezistenţă. Se va lua în consideraţie şi o altă ipoteză, anume că viteza de execuţie va fi mai mare
dacă se reuşeşte să fie inclus în contracţie un numar cât mai mare de formaţii neuromusculare, ea
putând fi foarte mare dacă aceasta realizează o contracţie foarte rapidă, ambele aspecte fiind
perfectibile prin procesul de antrenament orientat spre dezvoltarea vitezei-forţei.
De altfel, începând cu această formă de manifestare a vitezei (viteza de execuţie), această
calitate trebuie analizată dependent de celelalte calităţi motrice, viteza de execuţie şi cea de
repetiţie depinzând în mare masură de forţa dinamică, de mobilitate şi îndemanare.
b) Condiţionarea vitezei de elasticitate.
Pentru a menţine tempoul rapid la un nivel maxim de manifestare a capacităţii de viteză,
pe o durată mai lungă, este necesară o anumită rezistenţă specifică. Şi acest factor este

24
perfectibil. Probele de viteză care se efectuează peste 5-6 secunde implică acest cuplu de viteză -
rezistenţă.
c) Condiţionarea vitezei de îndemânare.
Acest factor limitativ trebuie analizat în strânsă dependenţă cu nivelul tehnicii de
execuţie a acţiunii motrice. Însuşirea unei tehnici cât mai raţionale, automatizarea mişcărilor care
intră în structura acţiunilor vor permite utilizarea raţională a pârghiilor, executarea degajată a
mişcărilor, relaxarea antagoniştilor, plasarea corectă a centrului de greutate etc.
În mod deosebit, acest factor (îndemânarea) este substanţial implicat în viteza cu care se
elaborează răspunsurile în cadrul acţiunilor complexe care pretind analiză, adaptare, corectare
din mers, anticipare, valorificarea experienţei motrice, generalizarea etc.
d) Condiţionarea vitezei de rezistenţă.
Pentru a menţine tempoul rapid la un nivel de manifestare a capacităţii de viteză pe o
durată mai lungă este necesară o anumită rezistenţă specifică. Şi acest sector este perfectibil.
Probele de viteză care se efectuează peste 5-6 secunde implică acest cuplu viteză –
rezistenţă.
Viteza în proba de sprint prelungit, cum mai este considerată proba de 400m plat,
depinde foarte mult de creşterea foţei explozive la nivelul membrelor inferioare, precum şi a
vitezei în regim de rezistenţă.
Această calitate motrică combinată este definită ca fiind capacitatea de a menţine un nivel
ridicat al vitezei o perioadă cât mai lungă de timp [81, p.147].
Rezultate deosebite în concurs obţin sportivii care reuşesc să deţină o viteză crescută
(maximă), de-a lungul întregii distanţe de parcurs sau cât mai mult posibil.
O diferenţă cât mai mică între prima porţiune de 200m şi a doua porţiune, tot de 200m,
din cursa de 400m (între 1 şi 2 sec.) se constată la sportivii de mare performanţă.
Cu cât această diferenţă este mai mare înseamnă că viteza în regim de viteză nu este
dezvoltată la nivelul cerut de sportul de mare performanţă.
În procesul de pregătire al probei de 400m plat se folosesc foarte mult antrenamente care
trebuie să vizeze dezvoltarea vitezei maxime alături de viteza în regim de rezistenţă [111, 141].
Specialiştii în domeniu dau şi o altă denumire a vitezei în regim de rezistenţă şi anume:
anduranţa de viteză sau rezistenţă în regim de viteză, lucru care nu este corect, după părerea mea
fiind vorba, totuşi, de proba de alegare de viteză 400m plat.

25
 Rezistenţa
Concept şi forme de manifestare
Rezistenţa influenţează cu o pondere importantă activitatea cotidiană a omului, dar şi pe
cea sportivă. Definită, în general, ca fiind capacitatea umană de a susţine eforturi prelungite,
rezistenţa reflectă nivelul capacităţii funcţionale a organismului, asociat cu potenţialul motric şi
psihologic al individului.
Literatura medicală defineşte prin rezistentă potenţialul imunologic al omului, pe când
medicina sportivă şi fiziologia efortului se referă la posibilităţile aerobe şi anaerobe ale
organismului uman.
Primul care a studiat rezistenţa a fost Farfel, în anul 1938. Specialiştii domeniului nostru
definesc rezistenţa, astfel:
- Ardelean T. [13, p.106] defineşte rezistenţa "capacitatea omului de a executa acte şi
acţiuni motrice, fără a reduce eficacitatea lor, într-un timp oarecare, de regulă îndelungat ".
- Cârstea Gh. [24, p.142] defineşte rezistenţa "capacitatea organismului uman de a
depune eforturi cu o durată relativ lungă şi o intensitate relativ mare, menţinând indici relativi
constaţi de eficacitate optimă ".
- Dragnea A. şi Mate-Teodorescu S. [34] definesc rezistenţa " capacitatea psihofizică a
organismului de a realiza un efort de o anumită intensitate, prelungit, cu învingerea oboselii
specifice activităţii depuse ".
Conceptul de rezistenţă este întâlnit în literatură şi sub denumirea de "anduranţă" şi
provine din franțuzescul "endurance", care înseamnă ,, puterea de a suporta ". Se remarcă faptul
că rezistenţa implică în conceptul său şi componenţa psihică a organismului uman.
În ceea ce priveşte formele de manifestare ale rezistenţei, specialiştii au luat în
considerare unele criterii, după care au denumit formele rezistenţei.
Criteriul masei musculare implicate (rezistenţa musculară)
Dragnea A. şi Mate- Teodorescu S. [34] numesc:
 rezistenţa generală, în care la eforturi de lungă durată participă 2/3 din masa
musculară;
 rezistenţa regională, în care la eforturi de lungă durată participă cel puţin 1/3 din
masa musculară;
 rezistenţa locală, în care la eforturi de lungă durată participă mai puţin 1/3 din
masa musculară; Weineck, J. consideră că la această formă de rezistenţă acţionează 1/6 -1/7 din
masa musculară.

26
 Cârstea Gh. [24] numeşte:
 rezistenţă regional, în care la efort participă între 1/3 şi 2/3 din masa musculară;
 rezistenţă locală, în care la efort participă mai puţin 1/3 din masa musculară.
Criteriul aprovizionării cu oxigen în timpul efortului:
 eforturi anaerobe, în care energogeneza se desfăşoară în lipsa oxigenului;
 eforturi aerobe, în care energogeneza se desfăşoară în condiţiile aprovizionării
aproape totale cu oxigen;
 eforturi mixte, în care efortul este susţinut prin aprovizionarea parţială a
organismului cu oxigen.
Criteriul ponderii rezistenţei în raport cu disciplina sportivă:
 rezistenţa generală, care se referă la o rezistenţă de bază, independentă de tipul de
activitate motrică;
 rezistenţa specifică, care implică rezistenţa conform particularităţilor ramurii sau
probei sportive.
Rezistenţa generală (de tip aerob sau cardio-vascular), la aceşti alergători reprezintă o
condiţie de bază a manifestării capacităţii funcţionale a organismului.
Demeter A. defineşte acest tip de rezistenţă ,,forma în care energia necesară acoperirii
cheltuielilor energetice se obţine din arderile realizate în prezenţa oxigenului, asigurat
ţesuturilor chiar în timpul efortului'' [28, p.105]. Această formă a rezistenţei constituie baza
dezvoltării celeilalte forme a rezistenţei, respectiv cea specifică. Posibilităţile aerobe ale atleţilor
se manifestă prin capacitatea lor de a efectua un efort de intensitate moderată, un timp cât mai
îndelungat.
Rezistenţa specială a sprinterilor se manifestă prin capacitatea de menţinere pe toată
distanţa de alergare a unei viteze cât mai ridicate, care va determina în finalul cursei o
performanţă sportivă cât mai bună. Această formă a rezistenţei are ca substrat fiziologic
posibilităţile anaerobe ale atleţilor [116, 141, 184, 190].
Forţa
După părerea mai multor specialiăti, forţa reprezintă factor condiţional al performanţei
sportive şi în probele atletice care solicită rezistenţă de alergare [72, 105, 107, 117, 177, 193].
Dragnea A. [32, p.286], defineşte forţa ca fiind "capacitatea pe care o au fiinţele vii de a
depune un efort, de a executa acţiuni fizice prin încordarea muşchilor, prin puterea fizicii,
vigoare, tărie".

27
 Mano R. [64, p.50 ] numeşte forţa "capacitatea motrică ce permite omului să învingă o
rezistenţă, să i se opună printr-un efort intens al musculaturii" .
În funcţie de procentajul cantităţi de forţă care participă la producerea mişcării, termenii
folosiţi pentru fomele de manifestare sunt:
- forţa generală se referă la gradul de dezvoltare a întregului sistem muscular şi se
caracterizează prin manifestarea forţei tuturor grupelor musculare;
- forţa specifică reprezintă manifestarea tipică a forţei la muşchiul sau la grupele
musculare direct implicate în proba sau disciplina sportivă care este efectuată.
În funcţie de combinaţia forţei cu alte calităţi motrice, fomele de
manifestare devin combinate:
- forţa expozivă sau forţă - viteză în combinaţie cu viteza;
- forţa în regim de rezistenţă în combinaţie cu rezistenţa.
Mobilitatea
Alături de celelalte calităţi motrice, mobilitatea completează condiţia fizică a alergătorilor
de viteză, ameliorând şi parametrii tehnici ai paşilor de alergare.
În literatura română de specialitate, cel mai folosit termen este mobilitatea [8, 33,
40], dar şi termenul de supleţe [13, 68] este utilizat.
Dragnea A., Mate- Teodorescu S. [34] consideră mobilitatea ca o capacitate a omului de
a efectua mişcări în diferite articulaţii, cu amplitudini variate.
Adept al termenului de supleţe este Ardelean T. [13, p.106]: "supleţea este acea
componentă a capacităţii motrice, care garantează adaptarea mişcărilor la regimul de
amplitudine cerut şi care conferă comportamentului motric atribute calitative exprimate prin
plasticitat fluiditate şi agilitate ".
Mobilitatea - supleţea, se referă la aspecte cantitative şi calitative de la nivelul aparatului
locomotor şi care dau o acţiune motrică caracterizată prin amplitudine, plasticitate, fluiditate şi
agilitate.
La alergătorii de 400m plat, structura mişcărilor, deşi automatizată, impune suportul
anatomic funcţional al articulaţiilor, ceea ce înseamnă că eficienţa paşilor de alergare este
determinată atât de suprafaţa calităţilor articulare, de elasticitatea ligamentelor, tendoanelor şi
muşchilor, cât şi de capacitatea sistemului nervos central de coordonare a proceselor neuro-
musculare [59, 77]. Manifestarea mobilităţii este dependentă şi de factori precum: vârsta, sexul,
starea de încălzire, oboseala.

28
Analizând mobilitatea din punct de vedere al mecanismelor musculo- articulare, care asigură
amplitudinea mişcării segmentelor corpului în articulaţii, se deosebesc următoarele forme de
manifestare:
- mobilitatea generală, înregistrată în toate articulaţiile, permite executarea unor mişcări
variate cu amplitudine mare;
- mobilitatea specială asigură o amplitudine mare şi maximă doar în articulaţiile solicitate
de deprinderile tehnice proprii unei ramuri sau probe sportive.

1.3. Metodologia dezvoltării calităţilor motrice necesare alergătorilor de 400m plat în

perioada antrenamentului aprofundat (16-19 ani)
Metode de dezvoltare a vitezei
Termenul metodă este unitar definit de specialişti. Semnificaţia este dedusă din
grecescul methodos (odos = cale, drum; metha = către, spre) şi desemnează "calea de urmat",
"drumul folosit" în scopul atingerii unor obiective precise.
"Modalităţile sau căile cu ajutorul cărora profesorul asigură însuşirea de către elevi a
unui sistem de cunoştinţe, priceperi, deprinderi motrice – determinând, totodată, dezvoltarea
calităţilor motrice, contribuind la educarea elevilor- se numesc metode de învăţământ" [68,
p.71].
Metoda este un program de reglare a acţiunilor practice şi intelectuale în scopul realizării
unor obiective. Programul vizează atât acţiunile specialistului care transmite informaţii - (sursa),
cât şi pe cele ale beneficiarului transmisiei (cel care recepţionează – receptorul).
Metoda este un mod de a proceda, în funcţie de fazele pe care le implică procesul de
instruire şi educaţie.
Metoda domeniului nostru - metoda practică a exersării, presupune repetarea conştientă,
sistematică şi continuă a unui efort fizic (şi psihic).
Exersarea pentru dezvoltarea calităţilor motrice este prezentă şi prioritară atât în educaţia
fizică şcolară, cât şi în antrenamentul sportiv.
Pentru dezvoltarea vitezei, unii autori sistematizează metodele de exersare (repetare) în
funcţie de intensitatea efortului solicitat:
- executarea unor acte (acţiuni motrice) cu intensitate maximă;
- executarea unor acte (acţiuni motrice) cu intensitate supramaximală;
- executarea unor acte (acţiuni motrice) cu intensitate submaximală;
- executarea unor acte (acţiuni motrice) în tempouri alternative.

29
 Literatura de specialitate utilizează termenii de ,,educare" sau ,,dezvoltare" şi
"ameliorare" a calităţilor motrice. În general, terminologia s-a stabilit la conceptul de dezvoltare,
având în vedere că acest proces evolutiv se bazează pe acumulări cantitative în substratul
biologic care pregăteşe salturi de calitate la nivelul calităţilor motrice (termenenul de "educare"
este agreat pentru calităţile personalităţii).
N. Ozolin [73, p.175] grupează aceste metode astfel:
 Metoda exerciţiului ,,din mers”- parcurgerea rapidă (cu viteză maximă) a unei
distanţe după un plan prealabil;
 Metoda handicapului ,,egalizatoare,, asigură (prin calcularea corectă a
handicapului acordat) condiţii egale de întrecere între concurenţi cu posibilităţi diferite;
 Metoda alternativă - care constă în alternarea intensităţii (creşterea, menţinerea
sau scăderea vitezei), care creează condiţii pentru educarea capacităţii de a dezvolta viteza
maximă, acţionând degajat;
 Metoda ştafetelor şi a jocurilor, care educă viteza pe un fond emoţional favorabil,
fără a solicita încordări deosebite;
 Metoda întrecerilor oficiale şi de antrenament, care constituie una dintre
principalele căi pentru dezvoltarea vitezei;
 Metoda repetării, care constă în repetarea exerciţiilor pentru dezvoltarea vitezei
(N.Ozolin consideră că această metoda este organic legată de celelalte, constituind metoda de
bază, care le include pe celelalte).
Majoritatea autorilor sistematizează metodele pentru dezvoltarea vitezei în funcţie de
formele de manifestare ale vitezei.
Metode pentru dezvoltarea vitezei de reacţie simplă:
- metoda repetărilor (globală şi fracţionată);
- metoda întrecerii;
- metoda senzori-motrică de dezvoltare a capacităţii perceperii timpului (formarea
simţului tempoului şi ritmului).
Metode pentru dezvoltarea vitezei de execuţie:
- metoda repetărilor în tempo maxim pe părţi (fracţionată);
- metoda repetărilor globală (integrală);
- metoda jocului;
- metoda întrecerii.
Metode pentru dezvoltarea vitezei de repetitie:

30
 - metoda repetărilor în tempo maxim;
- metoda repetărilor alternate;
- metoda jocului;
- metoda întrecerii.
Metode pentru dezvoltarea vitezei la atleţi, alergătorii de înaltă performanţă.
Cunoscutul specialist italian Carlo Vittori, [99, p.36], antrenorul celebrului sprinter Pietro
Menea, campion european şi deţinătorul recordului mondial la 200m, peste 15 ani, tratează
dezvoltarea vitezei maxime, urmărind dezvoltarea atât a capacităţii, cât şi a puterii alactacide şi
lactacide.
Capacitatea alactacidă - urmareşte utilizarea optimală a capacităţii alactacide pe unitatea
de timp; s-a demonstrat că este necesară o impulsie de 0,18 sec., suficientă pentru dezvoltarea
activităţii enzimatice a miokinazei şi PC (care este o enzima quasi inactivă la sedentari, dar după
10-15 zile de la oprirea antrenamentului, aceste enzime revin la nivel normal). Se recomandă
următoarele exerciţii: sărituri - standardizate: 3, 5, 10 sărituri pe un picior şi pe ambele picioare
cu aterizare în nisip; alergări contrariate: alergari în pante 18% înclinare şi 30m. lungime;
alergări cu încărcătură 15kg. pe 30m. lungime; viteza supramaximală: alergare cu vânt din spate;
catapultare; alergare la vale urmată de alergare pe plat; forţă musculară dinamică:
semigenuflexiuni cu săritură; deplasari în fandare; starturi de jos.
Capacitatea lactacidă - umăreşte utilizarea glicogenului şi a secreţiei lactatului după
epuizarea rezervelor de fosfaţi, prin repetarea mai multor distanţe (după un interval fix care
variază după lungimea distanţei) cu scopul de a mări activitatea lactatului dehidrogenazei (LDH).
Vittori, C. recomandă repetarea distanţelor şi a seriilor: 5 x 300m sau 2 x 400m + 2 x 300m cu
repaus 6-10 min.
Puterea lactacidă - urmăreşe dezvoltarea activităţii LDH, solicitând sprinterului să
lucreze la un număr suficient de ridicat şi o intensitate (putere) ridicată pe distanţe de 100-150-
200 m: repetări pe 150m; repetări pe 200m; repetări pe 100 şi 200m (intercalate).
O modalitate de dezvoltare a vitezei şi a anduranţei de viteză este redată în Tabelul 1.5.
de Winckler G. (1991), citat de Gloria R. şi Raţă C.B., [81, p.148], în funcţie de distanţa de
alergare, obiectivul urmărit, sistemul energetic folosit, tempoul, cât la % din cea mai bună
performanţă şi pauza dintre repetări şi serii.
Urmărind dezvoltarea optimă a capacităţilor fizice şi psihice, pregătirea sprinterilor este o
preocupare a echipei de specialişti, într-o abordare interdisciplinară.

31
Tabelul 1.5. Orietarea metodică după Winckler G.(1991), citat de Gloria R. şi Raţă C. [81, p.148]
Terminologia Lungime Componenţa Sistemul %din cea mai Pauză
comună a obiectivului energetic bună repetări /
alergării perform. Serii
Tempo < 200m cap.aerobă aerob < 69%
extensiv >100m putere aerobă aerob 70-79% (30-90˝şi 2-

Tempo > 80m cap.anaerobă mixt/ 80-89% (30˝-5′ şi 3-

Intensiv lactacidă anaerob 10′)
Viteza 20-80m viteza(v) anaerob 90-95% (3-5′şi 6-8′)
(putere anaerobă) alactacid 95-100% (3-5′şi 6-8′)
(putere alactacidă)
30-80m anduranţă de vit. anaerob 90-95% (1-2′şi 5-7′)
alactacidă scurtă alactacid 95-100% (2-3′şi 7-10′)
(putere anaerobă)
(cap. alactacidă)
Anduranţă < 80m Anduranţă de v. anaerob 90-95% (1′şi 3-4′)
de viteză glicolitică scurtă glicolitic 95-100% (1′şi 4′)
(capacit. anaerobă)
(putere anaerobă)
(capacit alactacidă)
80-150 anduranţă de vit. anaerob 90-95% (5-6′şi 6-10′)
m (putere anaerobă) glicolitic 95-100%
(putere lactacidă)
Anduranţă 150- Anduranţă de viteză anaerob 90-95% (10-12′şi 12-
specifică I 300m lungă glicolitic 95-100% 15′)
(putere anaerobă)

Anduranţă 300- Toleranţă lactacidă toleranţă 90-95% (15-20′şi total)

specifică II 600m (capac. lactacidă) lactacidă 95-100%

Urmărind dezvoltarea optimă a capacităţilor fizice şi psihice, pregătirea sprinterilor este o

preocupare a echipei de specialişti, într-o abordare interdisciplinară.
Susţinem ideea lui Epuran M. [40, p.85], prin care "performanţa nu se poate obţine fără
maximizarea personalităţi sportivului". În acest sens, considerăm că, apelându-se la pregatirea
specializată oferită de psihologi, se poate interveni şi pentru creşterea performanţei, în ceea ce
priveşte prestaţia de viteză a alergătorilor .
Luând în consideraţie determinarea capacităţii de viteză de factori care aparţin activităţii
nervoase superioare proceselor de coordonare, reglarea mişcărilor, antrenamentul mental
(elemente de structură ale antrenamentului total) contribuie la creşterea capacităţii psihice a
sprinterilor şi, implicit, la creşterea posibilităţilor de valorificare a potenţialului de viteză [40,
42].

32
 Astfel, susţinem activitatea psihologului, pe lângă cea a antrenorului, care, prin tehnici
ale antrenamentului de psihoreglare (exerciţii de relaxare simplă, progresivă, autogenă,
psihotonă) sau ale antrenamentului mental (prin repetarea mişcărilor în reprezentare), ajută
sportivul să-şi cunoască, stăpânească şi să-şi dirijeze "fizicul" şi "psihicul" deopotrivă.
Pentru stimularea şi dezvoltarea optimă sau maximă a vitezei este deosebit de important
ca alergătorul să fie capabil să-şi dirijeze tensiunea musculară, să conştientizeze contracţia şi
relaxarea musculară (şi viscerală), să-şi controleze respiraţia, atenţia, emoţiile, anxietatea,
stresul.
Aspecte metodice privind dezvoltarea vitezei
Dezvoltarea vitezei se realizează printr-o abordare relativ frontală şi globală a tuturor
formelor de manifestare a "rapidităţii".
Considerând că viteza este o calitate motrică care are un coeficient de heritabilitate de
0,90 şi, după cum afirmă Filin V., citat de R.Mano (1996), prin antrenament viteza se poate
îmbunătăţii cu doar 20%, dezvoltarea vitezei constituie o problemă delicată [64, p.12-13].
Antrenamentul vitezei trebuie să implice toţi factorii care o condiţionează şi va umări ca
exerciţiile de viteză să îndeplinească umătoarele cerinţe:
- să asigure în timpul execuţiei solicitarea vitezei la indici mari, maximali;
-structura mişcărilor să fie astfel consolidată, încât să permită sportivului să-şi orienteze
preocuparea efortului spre obţinerea unei execuţii în viteză maximă;
- durata maximă a unui exerciţiu de viteză a fost stabilită la 6-14 secunde, dar durata optimă a
exerciţiilor de viteză (efectuate cu intensitate maximă) este în funcţie de vârsta. În alergări,
durata minimă depinde de lungimea fazei de accelerare până la atingerea vitezei maxime;
-efortul este repetat atât timp, cât viteza nu scade din cauza oboselii;
- repetarea efortului cu viteză maximă constituie calea de bază spre educarea vitezei;
- la fiecare reluare a efortului destinat dezvoltării vitezei, tendinţa trebuie să fie spre depăşirea
performanţei anterioare.
Dacă durata excitaţiei este prea scurtă, viteza maximă nu se poate atinge, aceasta
deteminând îmbunătăţirea capacităţii de accelerare, şi nu a vitezei propriu-zise. O excitaţie prea
lungă va avea ca efect dezvoltarea rezistenţei.
Viteza nu se poate dezvolta decât în condiţiile unui sistem nervos odihnit, cu un efort de
viteză maximă sau când sistemul nervos se află în stare de excitabilitate optimă. Ca atare, unele
indicaţii metodice trebuie respectate în antrenarea vitezei sprinterilor (Tabelul 1.6).
- Repetările se execută la viteza maximă sau aproape de nivelul vitezei maxime în raport
cu capacitatea de coordonare neuromusculară a sportivului.

33
 - Exersarea se face în prima parte a lecţiei, după o încălzire suficientă, dar nu exagerată.
Se lucrează în serii scurte 3-4 repetări, cu un numar de serii tot de 3-4. Într-un antrenament nu se
recomandă mai mult de 5-6 repetări cu intensitate maximă, într-un microciclu (ciclu
săptămânal), viteza planificându-se după zilele de odihnă sau după antrenamente uşoare.
- Durata pauzelor se stabileşte astfel, încât să se asigure o revenire cât mai completă a
modificărilor vegetative (dar să nu depăşească limita în care se păstrează starea de excitabilitate
optimă a scoaţei cerebrale) şi să se recupereze datoria de oxigen.
- Refacerea funcţiilor vegetative după efort nu este unifomă, în prima treime se refac
70%; a doua 25% şi în ultima 5%.

Tabelul 1.6. Raportul dintre tipul de exerciţiu, durata, intensitatea efortului şi pauză (după
Platonov V. (1980), citat de Dragnea A. şi Mate Teodorescu S. [ 34, p.342].
Obiectiv Timpul de lucru Intensitate Pauze
Tip de exerciţii (sec) (%) (sec)
Viteză absolută 5-10 90-100 40-90
15-20 95-100 40-60
30-40 90-95 30-45
Exerciţii de start 5-6 95-100 40-120

Principalele exerciţii utilizate în dezvoltarea vitezei la sprinteri pe distanţa de 400m sunt:

alergarea cu joc de glezne; alergarea cu genunchii sus; alergarea cu pendularea înapoi şi înainte
a gambelor; alergare cu start de jos; alergare cu start lansat; alergare cu start din picioare;
alegarea accelerată; alergare lansată; alergare pe diferite distanţe date, cu obligativitatea
executării unui număr de paşi; alergare efectuată în tempouri diferite; alergare cu amplitudine
mare; alergare cu handicap; alergare tip concurs; alergare pe distanţe mai mari decât proba de
concurs (pentru dezvoltarea vitezei în regim de rezistenţă); alergare la vale; alergare de ştafetă
şi jocuri;
În cadrul macrociclului (planului) anual, aceste exerciţii se utilizează permanent, dar cu
pondere majoră în etapele precompetiţionale (aprilie, mai) şi competiţionale (iunie-septembrie).
Abordarea corectă, argumentată ştiinţific a metodologiei dezvoltării vitezei, este
realmente deosebit de importantă. Nerespectarea indicaţiilor şi cerinţelor metodologice
antrenamentului, atât al începatorilor, cât şi al consacraţilor, duce la efecte nedorite, de stagnare
a dezvoltării vitezei, respectiv la fenomenul de barieră de viteză.

34
 Termenul de "barieră de viteză" este o denumire convenţională dată fenomenului de
stabilizare (fixare) a vitezei mişcărilor în procesul instruirii (stabilitatea gestului –Weineck J.,
citat de Gevat.C. şi Larion A. [50, p.129]. Fenomenul este cunoscut şi sub termenul de
"plafonare".
Instalarea barierei de viteză este un proces fiziologic normal, determinat de stereotipia
scoarţei cerebrale. Din punct de vedere neurofiziologic, stereotipul dinamic pasiv este considerat
ca o verigă motrică uzuală care, graţie modificărilor sinaptice, conduce la o structură fixată în
sistemele neuronice interesate.
Viteza se "plafonează" în urma utilizării prelungite a aceluiaşi conţinut, cu încărcături
identice. Practica instruirii are în vedere umătoarele: evitarea instalării "barierei de viteză";
distrugerea "barierei de viteză"; stingerea 'barierei de viteză".
Metodologia dezvoltării rezistenţei
Metode şi mijloace pentru dezvoltarea rezistenţei speciale:
Metoda intervalelor, fundamentată prin colaborarea antrenorului german Gherschler şi a
fiziologului Reindell. "Intervalul" metodei este de fapt pauza dintre repetări; metoda este folosită
de alergători consacraţi. Specificul metodei constă în alternarea eforturilor de alergare cu cele de
refacere (de pauze, de intervale) şi are următoarele componente [81, p.200]:
- lungimea distanţei de alergare, cuprinsă între 100 şi 500m (Tabelul 1.7);
- tempoul de alergare impune ca la sfârşitul distanţei de alergare frecvenţa cardiacă să
ajungă la 180 bătăi/minut;
- numărul repetărilor, care se reiau după un interval în care frecvenţa cardiacă a scăzut la
120-130 bătăi/minut;
- durata şi conţinutul pauzelor este de obicei 90-120 de secunde sau atât cât este nevoie
ca să scadă frecvenţa cardiacă la valorile 120-130 bătăi/minut;
- caracterul pauzelor este activ.
Tabelul 1.7. Model de folosire a alergărilor după metoda intervalelor [81, p.200]
Distanţa de lucru Intensitate- tempo Intervalul
(m) (sec) (sec)
100m 14-15 45-60
200m 29-33 54-90
300m 48-58 45-90
400m 60-72 60-120
500m 80-110 60-120

35
 Metoda alergărilor repetate constă în alergări în tempo susţinut, cu intervale mici de
odihnă, folosite mai ales în perioada competiţională, cu umătoarele componente:
- distanţe de alergare 100-200m;
- numărul repetărilor, prin însumarea distanţelor parcurse să ajungă de 2-3 ori distanţa de
concurs, în 2-3 serii;
- viteza alergării într-un tempo de 85-90% din rezultatul record al porţiunii respective;
- pauza este de 2-3 minute între repetări şi 4-10 minute între serii.
Metoda competiţională cuprinde concursurile şi verificările în care distanţa de lucru
poate fi mai mică (100, 200m), egală (400m) cu distanţa de concurs.
Metoda alergării cu joc de tempo (Fartlek), metoda folosită de atleţi constă în
alternarea diverselor forme şi tempouri de alergare, conform liberei preferinţe a sportivilor, pe
parcursul deplăsării. În funcţie de viteză şi distanţa de alergare, durata efortului poate fi între 30
şi 120 de minute. În acest tip de alergare, frecvenţa cardiacă oscilează de la 130- 150 până la
180-200 bătăi/minut.
Principalele exerciţii utilizate de sprinterii pe 400m plat pentru dezvoltarea rezistenţei
speciale şi sistematizate în metoda repetărilor şi a intervalelor, cu accentul acordat fie pe mărirea
numărului de repetări (volum), fie pe mărirea tempoului de alergare (de la o etapă la alta), sunt:
- alergare accelerată cu start din picioare 50-150m;
- alergare în tempo uniform pe disţante de 200 , 400, 500 şi 600m;
- alergare în tempo variat 150-250m;
Pentru rezistenţă specială, volmul de lucru pe antrenament nu depăşeşte 2500m, cu
intensitate de 80-95%.
Metode şi mijloace pentru dezvoltarea rezistenţei aerobe.
Metoda alergării neîntrerupte (metoda maraton), folosită de semifondişti de 2-3 ori
pe săptămână în perioada pregătitoare, cu umătoarele mijloace:
- alergare uşoară de durată lungă (frecvenţa cardiacă 130-150 bătăi/minut);
- alergare de cros, pe teren variat, în tempo moderat uniform (frecvenţa cardiacă 150-160
bătăi/minut);
În cadrul microciclului, dezvoltarea rezistenţei generale se planifică de două ori pe
săptămână. Volmul şi intensitatea solicitării cresc în perioadele pregătitoare de toamnă-iarnă, dar
scad semnificativ spre perioadele competiţionale.
În cadrul planului anual, în etapele pregătitoare de toamnă-iarnă, se acordă pondere
mai mare rezistenţei generale, fără a se neglija rezistenţa specială, urmând ca treptat ponderea să
treacă pe rezistenţă specială.

36
 Metodologia dezvoltării forţei
Forţa este o calitate motrice, care poate fi dezvoltată cu succes începînd cu vîrsta
junioratului [1]. Pregătirea de forţă a alergătorilor de 400m plat urmăreşte ameliorarea tonusului
şi a forţei în regim de rezistenţă a principalelor grupe musculare, respectiv:
- musculatura trenului inferior, prin tonificarea coapselor, gambelor şi întărirea
articulaţiilor gleznelor şi genunchilor;
- musculatura trunchiului, a abdomenului şi a spatelui şi musculatura de postură;
- musculatura scapulo-humerală şi a braţelor.
Atletul specializat în probele de viteză trebuie să dezvolte forța, generală și specifică, în
condiţiile tehnice specifice. Se afirmă că a fi puternic înseamnă să fii rapid [39, p. 88-89].
În cadrul alergărilor de viteză, forţa se manifestă încă de la începutul alergării, de la faza
startului, când atletul depune un efort însemnat, echivalentul a 3,5 CP, angrenaţi în cât mai scurt
timp.
În realizarea paşilor de alergare, participă grupele musculare ale membrelor inferioare,
printr-o coordonare şi alternare rapidă a fazelor de contracţie şi relaxare.
Făcând o analiză a efortului muscular din alergarea de viteză, contracţia şi relaxarea
diferitelor grupe şi lanţuri musculare au o anumită succesiune, în funcţie de bazele de alergare.
În faza de amortizare a momentului verticalei şi a impulsiei la membrele inferioare
participă lanţul muscular al triplei extensii (extensorii coapsei, ai genunchiului şi flexorii
plantari), a căror acţiune atinge contracţia maximă în faza de impulsie.
La piciorul oscilant acţionează în acelaşi timp lanţul triplei flexii (flexorii coapsei, ai
genunchiului şi flexorii dorsali), care are ca scop scurtarea timpului de oscilaţie şi ducerea
piciorului energic înainte. Lucrul dinamic al acestui lanţ muscular începe odată cu faza de zbor,
crescând în intensitate şi devenind maxim în faza pasului anterior.
La sprinteri, antrenamentul pentru dezvoltarea forţei apelează la eforturi dinamice, care
au drept scop obţinerea tonusului şi a forţei musculare dinamice; mijloacele utilizate se
sistematizează în umătoarele grupe de exerciţii:
Exerciţii executate cu încărcătură
- exerciţii cu încărcături mici (partener, genuflexiuni, cu vesta sau centura îngreunată în
jurul mijlocului, cu bara de halteră încărcată la 10-30% din posibilităţile maxime) - metoda
eforturilor până la refuz;
- exerciţii cu încărcături mijlocii - metoda eforturilor mijlocii: - dezvoltă forţa în regim de
viteză (detentă şi forţă explozivă); - încărcătură 30-50% pentru probe de viteză (400m);
- exerciţii cu haltera, utilizate după vârsta de 15 -16 ani, când e permis lucrul cu haltera;

37
 - repetări 3-5 în serie, cu viteză mare; număr de serii 6-9; - materiale folosite: haltera cu
exerciţii clasice: genuflexiuni; semigenuflexiuni; - împins din culcat; - smuls; aruncat.
Exerciţii executate fără încărcătură (cu greutatea propriului corp):
- dezvoltă forţa specifică ;
- metodă necesară tuturor atleţilor;
- repetări 3-5; în 2-4 serii; foloseşte proba (exerciţiul) de concurs, integral sau parţial, cu
încărcătură suplimentară (obiecte mai grele sau condiţii mai grele - saci cu nisip, mingi
medicinale (2-5kg), alergare pe nisip, pe zăpadă, în apă, cu centuri cu greutăți, alergare în
pantă, cu vânt din faţă, cu rezistenţă etc.
În cadrul microciclului, în pregătirea sprinterilor de 400m plat, antrenamentele de forţă,
detentă sunt structurate în funcţie de experienţa sportivă a atleţilor, de etapa de pregătire,
recomandarea fiind ca acestea să fie în număr de 1-3, combinate cu exerciţii de mobilitate,
supleţe, plasate după lucrul pentru tehnică sau viteză şi înaintea rezistenţei.
În cadrul macrociclului (ciclului) anual, lucrul pentru forţă şi detentă are o pondere
specifică, reglată de raportul volum – intensitate. Astfel, în etapele pregătitoare de iarnă
predomină volumul, comparativ cu intensitatea solicitării, urmând ca odată cu trecerea spre
etapele pregătitoare de primavară să crească ponderea intensităţii.
În perioadele competiţionale se utilizează exerciţiile de forţă - detentă, cu pondere
semnificativ scăzută a volumului şi creştere a intensităţii.
Particularităţile dezvoltării mobilităţii.
Principalele metode tehnice utilizate pentru îmbunătăţirea mobilităţii articulare sunt:
- tehnicile balistice care presupun mişcări active, exerciţii dinamice, care se pot efectua
simplu sau cu arcuire, prin întinderi repetate (deoarece de la o repetare la alta, urmele exersărilor
se însumează şi mobilitatea creşte progresiv);
- tehnicile de întindere statică (stretching) au ca principiu de bază acţiunea musculară în
trei trepte: contracţie statică-relaxare-întindere lentă; acţiunea asupra grupei musculare trebuie să
dureze între 10-80 de secunde [3, 175];
- tehnicile de facilitare proprioceptivă neuromusculară, apărute recent şi care derivă din
tehnicile analoage folosite în relaxarea neuromotorie, bazându-se pe alternanţa fazelor de
contracţie şi relaxare pe durata de 10 secunde fiecare.
Alergătorii-sprinteri pe 400m plat folosesc un arsenal foarte larg de mijloace pentru
dezvoltarea mobilităţii articulare şi a supleţei muşchilor, a fasciilor musculare, ligamentelor şi a
tendoanelor,care sunt foarte solicitate în această probă a atletismului, ca, dealtfel, în toate
alergările de viteză. Sistematizarea lor se va face în următorul mod:

38
 Exerciţii active: exerciţii libere pentru braţe, trunchi, membre inferioare: flexii, extensii,
răsucirii, urmate de arcuiri, balansări; exerciţii libere efectuate cu partener; exerciţii libere
efectuate la scara fixă, gard.
Exerciţii pasive : exerciţii cu ajutorul partenerului; exerciţii statice utilizând greutatea
propriului corp; exerciţii la aparate, mijloace auxiliare.
Exerciţii mixte: combinaţii între exerciţii active şi pasive.
Exerciţii de relaxare, prin care atleţii efectuează: trecerea lentă sau bruscă de la starea de
încordare la cea de relaxare; efectuarea unor mişcări din inerţie; coordonarea respiraţiei, expiraţia
fiind însoţită de relaxare.
1.4. Caracteristicile biomecanice ale tehnicii alergării pe distanţa de 400m plat
După opinia specialiştilor studiaţi, nivelul rezultatului sportiv în alergările de viteză pe
diferite distanţe depinde foarte mult de anumiţi factori şi anume: capacitatea de a reacţiona rapid
la pocnetul pistolului; capacitatea de a creşte viteza de la start; capacitatea de a atinge o viteză de
deplasare cât mai mare, într-un timp cât mai scurt; capacitatea de a menţine viteza maximă
dobândită, până la sosire; nivelul stăpânirii tehnicii de alergare [84, 123, 133, 137, 146, 155, 163,
166, 180, 187, 188, 189, 192].
După părerea noastră, capacitatea de a menţine viteza obţinută până la sosire (rezistenţa
în regim de viteză) şi tehnica de alergare sunt cei mai importanţi factori care pot duce la
obţinerea de performanţe notabile în proba de 400m plat, fără a diminua, însă, importanţa
celorlalţi factori enumeraţi mai înainte [9].
Tehnica este ansamblul mişcărilor raţional fundamentate, adecvate scopului, care
contribuie la obţinerea unor rezultate sportive înalte [5, 57], iar după opinia lui Tatu N.T,
Alexandrescu D. şi Ardelean T. [93, p.25-28], tehnica este totalitatea acţiunilor şi procedeelor de
mişcare, care prin forma şi conţinutul lor asigură posibilitatea practicării unei anumite probe
atletice. Tehnica alergărilor are la bază un sistem de mişcări cu structură raţională, care
corespunde scopului urmărit, în cazul nostru – parcurgerea unei distanţe într-un timp cât mai
scurt.
O tehnică raţională se formează ţinând seamă de anumite cerinţe care trebuie îndeplinite
[93, p.28]: valorificarea la maxim a capacităţilor fizice (viteză, forţă, rezistenţă, mobilitate
articulară); valorificarea optimă a particularităţilor morfosomatice şi psihice ale atletului;
respectarea prevederilor regulamentului.
Examinarea procesului de pregătire a performanţei în probele de sprint scoate în evidenţă
relaţia dintre tehnica de execuţie şi aptitudinile psihomotrice şi aptitudinile psihice (Figura 1.3).

39
 Performanţa în probele de
viteză

Tehnica de execuţie Aptitudini psihomotrice

Lungimea Frecvenţa Viteză Forţă

paşilor paşilor Rezistenţă Coordonare

Aptitudini psihice
Fig. 1.3. Dependenţa performanţei vitezei de aptitudinile psihomotrice, tehnice şi psihice
după Raţă.G, Raţă.B.C. [81, p.149].
După caracteristicile fiecărui atlet, se pot distinge două tipuri de alergare de viteză (după
Frank W.Dick [171]: prin păşire (striding) şi prin săltare (lifting).
Varianta prin păşire mai poartă şi alte denumiri: alergare la înălţime sau alergare înaltă,
care este caracterizată prin uşurinţă şi continuitate în alergare, lucru amplu al braţului, contactul
piciorului cu solul, asemănător cu lovitura unei gheare, fapt favorizat de ridicarea genunchiului
aproape de orizontală.
Varianta cu săltare se diferenţiază de cea prin păşire prin faptul că se execută cu o viteză
mai mare, o ridicare a genunchiului mai rapidă şi mai sus, asociată cu o păşire-înfigere a
piciorului pe sol, ca şi cum pista ar alerga sub picioarele atletului.
Michael Young (2007), citat de Raţă B.C.(2008) [82, p.23-30], ne precizează trei mari
obiective care trebuie îndeplinite pentru a realiza o tehnică corectă de execuţie a alergării de
viteză pe 400m:
- menţinerea stabilităţii corpului, prin poziţionarea corectă a regiunii de mijloc, cu
pelvisul uşor aplecat spre posterior, fapt care creşte lungimea pasului cu 5cm şi avantajează
mişcarea în partea anterioară şi o limitează pe cea posterioară;
- reducerea forţelor de frânare se realizează prin modalitatea de luare a contactului cu
solul şi prin mişcarea de agăţare-tracţiune a tălpii piciorului;
- amplificarea forţelor verticale de propulsie.
Diferenţa de viteză între alergători este dată de:
- deplasarea verticală ascendentă în timpul zborului, care are o durată mai mare;
- deplasarea descendentă din timpul aterizării;
- durata contactului tălpii cu solul, este foarte scurtă, aproximativ 0,1 sec., luarea contactului
cu solul pe pingea favorizează scurtarea perioadei de sprijin şi creşterea vitezei de deplasare.

40
 Alergarea de viteză poate atinge valori ridicate atunci când sunt aplicate, la perioade
scurte de timp, forţe adecvate în direcţia de deplasare, atunci când se menţine echilibrul postural
şi când forţele de frânare sunt reduse, iar cele de propulsie, mari [142, 185].
Gevat C. [51, p.35], citează afirmaţiile specialiştilor Urtebize F. şi Seagrave L.(1996),
care afirmă că în timpul alergării de viteză acţionează două forţe: una orizontală, care asigură
înaintarea şi una verticală, care ridică şi coboară centrul de masă al corpului (CMC), iar timpul
de zbor este mai lung decât timpul de contact al tălpii cu solul.
După părerea lui Dragomir M. şi Albină A. E. [35, p.88], raportul dintre durata fazei de
spijin şi cea a zborului este dependent de energia impulsiei care determină lungimea zborului.
Energia impulsiei atinge cele mai ridicate valori în alergarea de viteză, deci putem spune că
durata zborului, raportată la cea a sprijinului, creşte odată cu mărirea vitezei de alergare.
Un aspect important de care trebuie ţinut seama în obţinerea de performanţe în alergarea
pe 400m. este raportul optim între lungimea şi frecvenţa paşilor de alergare [5].
Examinarea raportului optim dintre lungimea pasului şi frecvenţa paşilor ca factori ai
vitezei, arată că acesta se obţine prin unul sau altul din cei doi factori, raportul respectiv fiind
individual. Lungimea pasului este în medie mai mare decât statura alergătorului cu 40-50cm.
[35,150].
Viteza de deplasare depinde direct de îmbunătăţirea vitezei de accelerare, dar raportul
optim între lungimea şi frecvenţa paşilor are o importanţă majoră [52, p.151].
Orice exagerare a unuia dintre aceşti parametrii în detrimentul celuilalt duce la scăderea
vitezei de deplasare [75, p.36].
Între frecvenţa şi lungimea paşilor există un raport invers proporţional ce determină
viteza de înaintare a corpului, iar Michael Young (2007) afirmă că viteze mari pot fi atinse
atunci, când una sau ambele variabile sunt crescute.
Marii alergători de viteză dezvoltă în timpul alergării forţe care măresc faza de zbor şi
scad faza de impulsie , ceea ce asigură o mărire a frecvenţei şi lungimii paşilor.
Dumitrescu V. [39, p.45-49] este de părere că foarte importante sunt corelaţiile de timp
între diferitele faze ale pasului de alergare. Astfel, în condiţii egale din punct de vedere al
lungimii pasului de alergare, va avea câştig de cauză cel care stă cel mai puţin pe sol, adică
fazele de amortizare şi împingere durează cât mai puţin, aceasta implicând o fază de zbor mai
lungă, care, dublată de o frecvenţă mărită, va duce la obţinerea unui rezultat valoros în proba de
400m plat.
În activitatea practică sportivă, antrenorii se confruntă des cu acest aspect care este foarte
greu de rezolvat, deoarece mărirea frecvenţei duce la scăderea amplitudinii şi invers. Din

41
practică se ştie că dezvoltarea unuia sau altuia dintre cei doi factori este legată de tendinţa
naturală de alergare a atleţilor.
S-a încercat elaborarea unui model ritmic al alergării, prin care se urmăreşte
standardizarea alergării pe distanţa de alergat, găsirea lungimii şi frecvenţei optime a fuleului,
pentru obţinerea celei mai bune viteze posibile.
Acest model trebuie introdus în cadrul pregătirii tehnice a tinerilor alergători în mod
gradual şi în raport cu nivelul de pregătire, odată cu începerea pregătirii speciale pentru proba de
400m plat [82, p.33].
Modelul ritmic poate fi elaborat chiar din definiţia vitezei de deplasare:
Vd = F x A, unde:
F – frecvenţa paşilor; A – amplitudinea paşilor, cunoscându-se timpul (t), numărul de paşi (n).
A medie = 100m/n; V medie = 100m/t; F medie = V/A = n/t
Raportul ideal dintre lungimea şi frecvenţa paşilor se poate modifica de la o etapă la alta,
în funcţie de gradul de pregătire şi în funcţie de starea de odihnă a organismului alergătorilor.
După părererea specialiştilor [ 31, 61, 62, 64, 82, 160], se acreditează ideea că viteza se
poate imbunătăţi prin două modalităţi: prin creşterea lungimii pasului; prin creşterea frecvenţei
pasului.
Lungimea pasului se măsoară de la vârful piciorului de impulsie până la vârful piciorului
de aterizare şi reprezintă lungimea reală a pasului, fie prin măsurarea traiectoriei în aer a
centrului general de greutate a corpului (CGGC), identificat la nivelul şoldului, din momentul în
care piciorul părăseşte solul, până la reîntoarcerea acestuia pe sol şi reprezintă lungimea efectivă
a pasului, această a doua măsurătoare implicând existenţa unei aparaturi video.
Kaneko (1987), citat de Raţă B.C. [82, p.79], afirmă că această combinaţie între lungimea
şi frecvenţa paşilor corespunde unei anumite viteze.
Modalităţi de îmbunătăţire a lungimii pasului de alergare :
- creşterea forţei de impulsie, prin dezvoltarea forţei generale şi specifice ;
- îmbunătăţirea tehnicii de execuţie, prin creşterea amplitudinii şi relaxarea mişcărilor ;
- reducerea frânării la aterizare şi a frecării de tragere, printr-o aşezare corectă a tălpii pe sol şi
o tragere a piciorului fără pauză.
Există o formulă pentru calcularea lungimii ideale a fuleului, care se bazează pe baza
indicelui de 2,60 care se înmulţeşte cu lungimea membrului inferior (măsurat de la trohanterul
mare până la talpa piciorului).
În practica de antrenorat se folosesc o serie de exerciţii pentru îmbunătăţirea lungimii
fuleului: exerciţii pentru dezvoltarea forţei elastice şi explozive, bazate pe desprinderi; exerciţii

42
pentru dezvoltarea forţei maxime; alergări sărite pe 50-150m, cu înregistrarea timpului şi a
numărului de paşi, pentru creşterea lungimii pasului; sărituri cu coarda sau cu îngreuieri (saci cu
nisip sau veste speciale), cu desprindere pe doua picioare şi pe un picior; alergare pe distanţe de
100-200m cu îngreuieri (rezistenţa unui partener); alergare pe 150-200m cu paşi mai mari decât
de obicei, cu înregistrarea timpului şi a numărului de paşi; alergare pe 150-200m cu paşi mai
mici decât de obicei, cu înregistrarea timpului şi a numărului de paşi; alergarea cu genunchii sus
şi alergarea cu pendularea coapsei înainte, pe distanţe de 50-80m, cu accent pe ridicarea şi
deschiderea coapsei.
Frecvenţa pasului reprezintă numărul de paşi realizaţi în unitatea de timp şi se măsoară
prin: numărarea contactului cu solul a unei singure tălpi a piciorului şi înmulţirea cu 2, prin
prelucrarea datelor înregistrate cu ajutorul unei camere video; prin examinarea urmelor lăsate de
tălpi pe suprafaţa de alergat, care trebuie să fie bine nivelată şi puţin umedă.
Valoarea de frecvenţă a paşilor la atleţii începători este mai mică decât la atleţii
consacraţi, datorită valorilor crescute a calităţilor forţă, mobilitate.
Frecvenţa paşilor de alergare depinde în cea mai mare măsură de capacitatea sistemului
nervos central de a transmite rapid succesiuni de impulsuri nervoase pentru ca indicii de forţă să
se manifeste rapid. Creşterea frecvenţei pasului de alergare se poate realiza prin îmbunătăţirea
forţei maxime şi a forţei explozive, a mobilităţii, a flexibilităţii, dar şi a îmbunătăţirii funcţiilor şi
eficienţei sistemului nervos. În practica de antrenorat se folosesc o serie de exerciţii pentru
îmbunătăţirea frecvenţei fuleului: desprinderi pe un picior şi pe două picioare, pentru dezvoltarea
forţei elastice şi reactive a coapselor; exerciţii pentru dezvoltarea labelor picioarelor cu şi fără
greutăţi suplimentare; sărituri peste diferite obstacole pe două picioare; sărituri rapide cu coarda,
cupicioarele îndoite în articulațiile genunchilor, cu deplasare; alergări de viteză pe diferite
distanţe cu diferite îngreuieri; alergări rapide pe 100-200m, cu înregistrarea timpului şi a
numărului de paşi; alergare rapidă cu pendularea gambei înapoi; alergare pe loc cu genunchii sus
pe timp prestabilit, cu înregistrarea timpului şi a numărului de păşiri; alergări rapide pe trepte
contratimp; alergări foarte rapide cu paşi mai mici. Un element important al probei de 400m plat
este alergarea pe cele 2 turnante, unde asupra alergătorului se exercită forţa centrifugă, care tinde
să-l îndepărteze de centrul acesteia [152]. Valoarea forţei centrifuge este direct proporţională cu
viteza şi masa alergătorului şi invers proporţională cu raza turnantei [35, p.115]. Viteza în
turnantă, comparativ cu viteza în linie dreaptă, scade din cauza a 2 factori: micşorarea fuleului;
scăderea frecvenţei paşilor.

43
 Potrivit unor specialişti, citaţi de Dragomir M. şi Albină A.E. [35, p.117], la atleţii de
elită, la alergarea în turnantă, fuleul se reduce în medie cu 2cm., valoare care produce o scădere
a vitezei cu 0,09m/sec., iar frecvenţa paşilor se reduce în medie cu 0,13 paşi/sec.
1.5. Concluzii la capitolul 1
După analizarea datelor desprinse din literatura de specialitate, pentru proba de 400m
plat putem conchide că rezultatul final la această probă la nivelul juniorilor (18-19 ani), este
determinat de foarte mulţi factori, care nu sunt studiaţi suficient, literatura de specialitate
prezentând date generale pentru probele de sprint, cu puţine particularităţi pentru 400m plat.
Studierea materialelor de specialitate arată că obţinerea unor rezultate valoroase se face
numai prin asimilarea de cunoştiinţe şi din alte domenii apropiate celui sportiv, cum ar fi:
biomecanica, fiziologia, biochimia, ergofiziologia, medicina sportivă şi psihologia.
Selecţia sportivilor pentru această probă este foarte importantă. După cum s-a menționat,
se desprind două tipuri de alergătorii: 400-sprinter şi 400-semifondist. În părerea noastră, cele
mai mari şanse de progres le au sportivii de tip 400-sprinter, pentru că posedă o viteză
superioară, iar lucrul pentru dezvoltarea vitezei în regim de rezistenţă este mai facil de realizat,
decât dezvoltarea vitezei. Antrenamentele specializate sunt caracterizate prin indici crescuţi de
volum şi intensitate. Numărul mijloacelor de pregătire este destul de redus, dar este important să
fie legate de specificul probei şi de problemele care trebuie rezolvate. Comparând datele despre
mijloacele şi metodele de antrenament folosite la noi în ţară şi în străinatate, se constată o
apropiere, prin folosirea mijloacelor tradiţionale, dar şi deosebiri, prin faptul că sportivii străini
folosesc şi alte metode mai complexe şi moderne, ajutaţi şi de aparatură de specialitate avansată.
În rezultatul analizei surselor bibliografice din domeniu, am ajuns la concluzia că problema
ştiinţifică importantă soluţionată în cercetare constă în creşterea eficienţei pregătirii fizice
specifice a alergătorilor de 400m plat prin folosirea celor mai eficiente metode şi mijloace de
pregătire în concordanţă cu modificările apărute în biomecanica alergării pentru realizarea unor
rezultate superioare în proba de concurs. Pentru rezolvarea cu succes a problemei ştiinţifice sus-
menţionate, în cercetarea experimentală scopul înaintat a constat în perfecţionarea metodicii de
pregătire pentru dezvoltarea tuturor calităţilor motrice, pe porţiunile deficitare, care duc la
obţinerea de performanţe în proba de 400m.p, în antrenamentul specializat al juniorilor. Pornind
de la scopul formulat, au fost stabilite obiectivele cercetării: generalizarea abordărilor teoretice
pe problema pregătirii fizice generale şi speciale a alergătorilor de 400m plat; determinarea
volumelor optimale ale mijloacelor de pregătire fizică, care influenţează preponderent creşterea
măiestriei sportive a alergătorilor de 400m plat; argumentarea corelării optimale a eforturilor de
antrenament cu caracter preponderent diferit într-un ciclu anual de pregătire a alergătorilor de

44
400m plat în etapa antrenamentului aprofundat; scoaterea în evidenţă a particularităţilor
modificărilor din dinamica caracteristicilor biomecanice ale tehnicii alergării pe distanţa de
400m plat (analiza video).
2. ANALIZA NIVELULUI DE DEZVOLTARE A CALITĂŢILOR MOTRICE
NECESARE ALERGĂTORILOR DE 400m plat ÎN PERIOADA ANTRENAMENTULUI
APROFUNDAT, VÂRSTA DE 16-19 ANI

2.1. Metodele şi organizarea cercetărilor

Pentru îndeplinirea sarcinilor propuse am folosit un complex de metode de cercetare, aflate în
strănsă legătură, permanent sau temporar, de-a lungul întregii cercetări:
- analiza literaturii ştiinţifico-metodice de specialitate;
- generalizarea practicii sportive înaintate (anchetarea pe bază de chestionar);
- observaţia pedagogică;
- cercetări pedagogice de control utilizând metodici instrumentale;
- cronometrarea;
- înregistrări video;
- testarea indicilor morfofuncţionali şi somatici;
- testarea pregătirii fizice specifice;
- experimentul pedagogic;
- metode statistico-matematice de prelucrare a datelor;
- metoda grafică şi tabelară.

Analiza literaturii ştiinţifico-metodice de specialitate

Această metodă a fost folosită cu scopul de a analiza opiniile specialiştilor privind
problema studiată.
În analiza materialelor am acordat o atenţie deosebită opiniilor specialiştilor în privinţa
pregătirii atleţilor juniori care practică proba de 400m plat, în general, şi pregătirii specifice pe
porţiunile din cursă, unde apar probleme în obţinerea de performanţe în antrenamentul
aprofundat, în particular. Materialele ştiinţifico-metodice care abordează această temă sunt foarte
reduse ca număr.
Generalizarea acestor date extrase din literatura de specialitate ne-a permis să
determinăm mijloacele şi metodele optime de pregătire a juniorilor I în antrenamentul
aprofundat, care practică proba de 400m plat de-a lungul unui ciclu anual de pregătire.

45
 Am studiat fondul documentar de la A.N.E.F.S. Bucureşti, C.C.P.S. Bucureşti,
F.R.Atletism din România, alte surse bibliografice, precum şi de la U.S.E.F.S., Chişinău,
Republica Moldova.
S-au studiat apoximativ 200 de lucrări ştiinţifico-metodice pentru a construi baza
ştiinţifico-teoretică şi metodică a cercetării noastre, în vederea realizării scopului propus în
lucrare.

Generalizarea practicii sportive înaintate (anchetarea pe bază de chestionar)

Această metodă a fost folosită pentru analizarea opiniilor specialiştilor privind problema
abordată în lucrarea de faţă.
În acest scop am efectuat o anchetă specială (anexa 3) în rândul antrenorilor de nivel
naţional. La anchetă au răspuns 20 de antrenori, fiecare răspunzând la un chestionar de 10
întrebări.

Observaţia pedagogică
Pe parcursul a 3 ani am făcut observaţii asupra sistemului de pregătire a alergătorilor de
400m plat, consemnând structura ciclului anual de pregătire, principalii indicatori ai pregătirii,
principalele probe de verificare, evidenţa rezultatelor în concursuri.
În procesul de observaţie s-au fixat următoarele date:
- caracterul exerciţiilor utilizate pentru dezvoltarea calităţilor motrice necesare alergătorilor de
400m plat, succesiunea lor, volumul şi intensitatea lucrului efectuat;
- înregistrarea rezultatelor obţinute după aplicarea antrenamentelor pentru porţiunile deficitare
din cursa de 400m plat;
- înregistrarea rezultatelor din concursuri.
Observaţiile au fost făcute pe parcursul cercetărilor prealabile şi de bază. Toate
observaţiile au fost consemnate în fişe speciale de observaţie pregătite anterior, care au fost
ulterior prelucrate şi analizate.

Cercetări pedagogice de control

Cercetările pedagogice de control au fost desfăşurate în scopul de a determina nivelul de
pregătire atât al dezvoltării fizice specifice, cât şi nivelul indicilor morfofuncţionali ai
alergătorilor de 400m plat.
Pentru realizarea cercetării pedagogice de control am folosit următoarele metodici
instrumentale:

46
- înregistrări video cu ajutorul camerei de filmat;
- determinări cu ajutorul softului ,,SIMI MOTION,,;
- probele morfofuncţionale – rezultate obţinute la controlul medical anual, obligatoriu,
desfăşurat la începutul anului competiţional;
- testul Watt max. 5 sec.;
- cronometrarea.
Înregistrările video au fost efectuate cu o cameră video ultrarapidă PANASONIC – NV
MX 500 cu trepied, pentru captarea imaginilor în timpul curselor de 400m, efectuate de atleţii
cuprinşi în experiment. Alimentarea cu energie a aparatului de filmat este autonomă, asigurându-
se prin acumulatorul propriu al aparatului.

Fig.2.1. Sistemul de achiziţie date şi camera video ultrarapidă

Determinarea elementelor alergării de 400m a fost realizată cu ajutorul soft-ului SIMI
Motion, existent în dotarea Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport a Universității din Craiova.
S-a urmărit determinarea pe cale experimentală a parametrilor cinematici din structura
deplasării aparatului locomotor. Motivaţia acestei cercetări experimentale este cea dată de
imposibilitatea obţinerii acestor legi de mişcare pe cale analitică, datorită complexităţii
aparatului locomotor uman.
În vederea obţinerii acestor legi de mişcare s-a utilizat un sistem de achiziţie şi analiză
imagine - SIMI Motion, (SIMI Reality Motion Systems GmbH - http://www.simi.com) aflat în
dotarea Facultăţii de Sport şi Kinetoterapie a Universităţii din Craiova (Figurile 2.1., 2.2 şi
2.3).

47
Fig.2.2. Sistem de achiziţie şi analiză imagine(interfaţa) - SIMI Motion, (SIMI Reality Motion
Systems GmbH - http://www.simi.com)

Înregistrare video Procesare video

Video
- conversie A/D
înregistrare directă - compresie
- decompresie

înregistrare video
Digitizare video procesare 2D/3D

analiza

Fig.2.3. Procesul de obţinere a parametrilor cinematici prin captură video şi analiză imagine

48
 Sistemul de achiziţie date şi prelucrare imagini este format dintr-o cameră video ultra-
rapidă PANASONIC – NV MX 500, şi un notebook ACER – Aspire 3000 Series, iar procedura
de analiză are la bază ataşarea unei serii de marcheri pe sistemul biomecanic care urmează a fi
analizat, poziţionarea acestor marcheri reprezentând practic identificarea de către software-ul
SIMI a articulaţiilor sistemului studiat.
Prin ataşarea marcherilor (Figura 2.4), soft-ul generează automat modelul biomecanic
echivalent al sistemului studiat şi urmăreşte deplasarea acestora în timpul real funcţionării
sistemului studiat pe fiecare cadru captat de către camera video, înregistrând şi analizând
simultan poziţiile marcherilor, care servesc în vederea obţinerii curbelor cinematice (legile de
mişcare) pentru fiecare articulaţie a modelului experimental dedicat acestui studiu.

Marcheri ataşaţi pe unul

dintre subiecţii participanţi în
experiment

Fig.2.4. Poziţionarea marcherilor pe pantoful alergătorului

Teste morfologice.
Măsurarea înălţimii s-a realizat cu ajutorul taliometrului şi reprezintă distanţa dintre creştetul
capului şi tălpi, măsurată în poziţia stând cu spatele lipid de un perete.
Măsurarea greutăţii corporale a fost realizată cu ajutorul cântarului, acest indicator reprezintă
creşterea cantitativă a corpului în funcţie de sex, vârstă, talie şi stare de nutriţie.
Indicele de nutriţie Quetelet.
Acest indice exprimă raportul dintre greutatea corporală (gr) şi talie (cm).

49
 Se apreciază ca o bună stare de nutriţie (media) situaţia în care fiecărui centimetru din
înălţime îi revin 400gr. (la bărbaţi), iar sub 400gr. starea de nutriţie este nesatisfăcătoare. Acest
indice se schimbă datorită vârstei pentru că se modifică cei doi parametri incluşi în calcul.
Teste funcţionale .
Testul Watt max. 5 sec.Acest test se execută pe cicloergometru, constă din:
- testul 1 – 15-20 sec. pedalare maximală care exprimă lucru mecanic efectuat pe 5 sec.(Watt
max. 5sec.), 10 sec., 15 sec. şi 20 sec.. în kgm, care apoi sunt raportaţi la greutatea corporală;
- testul 2 se efectuează după o oră de pauză şi constă în pedalarea maximă la aparat timp de 60
sec.(max.45 sec.) şi exprimă lucrul mecanic desfăşurat tot în kgm, apoi raportaţi la greutatea
corporală.
Formulele de calcul pentru aprecierea capacităţii de efort a probei Watt max. 5 sec. (bărbaţi):
- excelent – 335 + 7,66 x G (100%);
- foarte bine – 319 + 7,27 x G 89,5%);
- bine – 283 +6,44 x G (84,2%);
- mediu – 236 + 5,35 x G (70,0%).
Proba Ruffier.
Este o probă cardio vasculară simplă atât pri n modul de execuţie, cât şi prin
modul de interpretare, întrucât se foloseşte un indice care se calculează foarte
uşor şi oferă cifre exacte pentru coeficientul probei.
Modul de efectuare
Subiectul este examinat în poziţia aşezat. După un repaus de 5 sau 10 min. în
aşezat, se măsoară frecvenţa cardiacă pe 15 sec. şi se raportează la un minut (înmulţind
cu 4 cifra constatată). Frecvenţa cardiacă pe minut din repaus reprezintă P1 din formula de
calcul. Urmează apoi efortul, care constă din 30 genuflexiuni prof unde timp de 45
sec.(frecvenţa 90 la metronom – câte o bătaie pentru timpul de coborâre şi una pentru timpul de
ridicare din genuflexiune). Imediat după efort subiectul se aşază pe scaun şi între secundele 0-15
şi 45-60 ale primului minut după efort se numără Fc, raportând-o la 1 minut. Frecvenţa din
secundele 0-15 reprezintă P 2 iar cea din secundele 45-60 reprezintă P 3 din formulă. Indicele
Ruffier se calculează după formula:
( P1+ P2+ P3) – 200
IR = --------------------------
10
Interpretarea probei:
- rezultat sub 0 = indice foarte bun

50
- între 0-5 = indice bun
- între 5-10 = indice mediocru
- între 10-15 = indice slab
- peste 15 = indice patologic
Datele obţinute la acest test oferă informaţii asupra adaptării aparatului circulator la efort.
Capacitatea vitală. Se măsoară cu ajutorul spirometrului şi este o proba care constă în
efectuarea unei expiraţii profunde care precede o inspiraţie profundă. Acest lucru duce la
introducerea în spirometru a cât mai mult aer posibil. Acest test oferă date asupra volumului
maxim de aer pe care subiectul îl poate ventila necondiţionat de timp. Capacitatea vitală se
măsoară în cm³ şi reprezintă suma volumului curentului de aer, volumul inspirat de rezervă şi
volumul expirat de rezervă.
Probe de control ale pregătirii fizice specifice.
Sportivii au fost testaţi la probele de control, atât la cele selectate în urma experimentului
prealabil, cât şi la cele propuse de noi în urma elaborării metodologiei de antrenament la grupa
de experiment, şi se pot regăsi în anexele lucrării.
Probele de control se clasifică astfel:
a) viteză – viteză în regim de rezistenţă:
- alergare pe 50m cu start din picioare;
- alergare pe 100m cu start din picioare;
- alergare pe 120m cu start din picioare;
- alergare pe 150m cu start din picioare;
- alergare pe 200m cu start din picioare;
- alergare pe 300m cu start din picioare;
- alergare pe 400m cu start din picioare;
- alergare pe 500m cu start din picioare;
b) forţă – viteză ( detentă):
- săritura în lungime fără elan;
- triplusalt fără elan;
- triplusalt cu elan;
- pentasalt fără elan;
- pentasalt cu elan;
- decasalt;
- 20 de paşi săriţi;
- semigenuflexiuni.

51
 Experimentul pedagogic
Experimentul pedagogic s-a desfăşurat în scopul verificării eficienţei metodicii de pregătire
la atleţii care practică proba de 400m plat.
Experimentul pedagogic s-a desfăşurat în perioada 15 Septembrie 2008 – 15 August 2009.
Pentru realizarea cercetării am constituit două grupe reprezentative:
- grupa experimentală, formată din 12 alergători de 400m plat, care au lucrat după un plan de
antrenament elaborat de noi;
- grupa martor, formată din 12 alergători de 400m plat, care au lucrat după un plan de
antrenament care foloseşte mijloacele tradiţionale.
Experimentul a început în perioada pregătitoare de toamnă – iarnă -15 septembrie – 5
octombrie 2008 - testarea iniţială ;
- la începutul perioadei competiţionale de iarnă (26 ianuarie 2008- 15 martie 2009) – testarea
intermediară 1;
- la începutul perioadei competiţionale de vară (11mai 2009- 24 mai 2009) – testarea
intermediară 2;
- la sfârşitul perioadei competiţionale de vară (25 mai 2009- 19 iulie 2009) – testarea finală.

Metoda statistico-matematică de înregistrare a datelor

Pentru prelucrarea şi aprecierea statistică a indicilor cantitativi au fost folosite metode
statistico-matematice. Procedeele şi metodele au fost cele standard [17,18, 25, 29, 38, 44, 45, 46,
88, 96].
Parametrii statistici calculaţi au fost: media aritmetică, abaterea standard, eroarea medie a
mediei aritmetice şi testul Student.
Media aritmetică ( X ) este o cantitate fictivă care aproximează un ,,centru” spre care şi
în jurul căruia gravitează datele provenite dintr-o măsurare reală. Aproximaţia este cu atât mai
bună, cu cât extremele sunt mai apropiate între ele. Ea rezultă din adunarea fiecărei valori a
variabilei (xi) raportată la numărul de cazuri (n).
Media aritmetică se calculează după formula:
n

 xi
 = i 1
, (2.1)
n
unde:

 = media aritmetică xi = valorile individuale;

52
 n

i1
= operatorul adunării (suma) n = număr de cazuri.

Abaterea standard se notează cu "σ".

Formula de calcul pentru o serie simplă este:

 x 
n 2

i
 X
  i 1
(2.2)
n
unde:

  x  X  = suma diferenţelor pătratelor dintre fiecare rezultat şi media aritmetică

n

i
i 1

n = număr de cazuri.

Amplitudinea standard a valorii medii (m) , stabileşte dacă media aritmetică este
certă sau orientativă în urma comparaţiei cu aceasta. Dacă media aritmetică este mai mare decât
eroarea medie, atunci cu siguranţă ea va fi certă şi nu orientativă. Se calculează după formula:

m1   (2.3)
n 1
Am calculat diferenţele între testări pentru a determina progresul realizat de fiecare
grupă. Am utilizat următoarele notaţii:
T1 - testarea iniţială; T4 - testarea finală;
D41 = T4 - T1 - diferenţa dintre rezultatele obţinute la testarea finală şi cea iniţială.
De asemenea, am calculat aceste diferenţe şi în procente.
T4  T1
D 41 (%)  * 100 - diferenţa dintre rezultatele obţinute la testarea finală şi cea iniţială,
T1
exprimată în procente.
Criteriul ”t” Student – pentru grupele dependente:
X1  X 2
t= (2.4)
m12  m22  2  r   m1  m2 

pentru f (număr de cazuri) = n-1, unde:

X 1 = media aritmetică la testarea iniţială;

X 2 = media aritmetica la testarea finală;

53
 m12 = amplitudinea valorii medii la testarea iniţială;

m22 = amplitudinea valorii medii la testarea finală;

r = coeficientul de corelaţie.
Metoda analitică parametrică de calcul a coeficienţilor de corelaţie Pearson are la bază
deviaţiile valorilor variabilelor de la media aritmetică şi abaterile standard ale celor două
distribuţii; se determină după relaţia:
n

 (x  X )  ( y  Y )
i 1
i i
r= (2.5)
n  x  y

unde: xi , yi = valorile celor două variabile;

X, Y = mediile celor două variabile;

n = numărul de cazuri;
σx , σy = deviaţiile standard ale celor două distribuţii.

Organizarea cercetării
Cercetările au durat durat 4 ani, în perioada 15 septembrie 2005 - 15 august 2009, când
s-a desfăşurat analizarea, prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute atât prin analiza caietelor,
cât şi prin chestionare şi discuţii cu antrenorii care pregătesc aceşti sportivi care practică proba
de 400m plat. Numărul total al sportivilor care au luat parte la cercetările prealabile a fost de 9
alergători de 400m cu vârsta cuprinsă între 16-19 ani, componenţi ai Clubului Sportiv Şcolar de
pe lângă Liceul cu Program Sportiv Petrache Trişcu din Craiova.
În cadrul cercetărilor prealabile am determinat principalii indicatori ai pregătirii într-un
ciclu anual şi principalii indicatori de evaluare (probe de control) a pregătirii specifice la vârstă
de 16-19 ani.
S-a realizat o analiză a corelaţiilor existente între mijloacele de antrenament folosite,
după cum reiese din planurile anuale de pregătire a sportivilor cuprinşi în experiment şi
rezultatele obţinute la concursurile de obiectiv.
În cercetarea întreprinsă am găsit foarte puţine date în literatura de specialitate cu privire
la pregătirea alergătorilor de 400m plat juniori, de aceea consider binevenită această analiză pe
care o facem în lucrarea de faţă.
Experimentul pedagogic s-a desfăşurat în perioada 15 Septembrie 2008 – 15 August
2009, în cadrul Clubului Sportiv Şcolar de pe lângă Liceul cu Program Sportiv Petrache Trişcu
din Craiova cu două grupe de 12 sportivi.

54
 O grupă a lucrat după o tehnologie clasică, iar cealaltă grupă după o tehnologie propusă
de mine, în colaborare cu antrenorii care pregătesc aceşti sportivi.
În cadrul acestui experiment s-a propus şi aplicat un program de antrenament privind
optimizarea şi raţionalizarea metodelor şi mijloacelor de antrenament pentru alergătorii de 400m
plat juniori pe porţiunile deficitare din cursa de 400m plat.
La alcătuirea programului de antrenament am ţinut cont de principiile antrenamentului
sportiv pentru această categorie de vârstă, urmărind aspectele:
- obţinerea unui raport corect între pregătirea generală şi cea specifică ;
- obţinerea unui raport corect între nivelul de intensitate a încărcăturii antrenamentelor;
- perspectivele pregătirii tehnice;
- volumul global al încărcăturii în general (nr. de antrenamente, volumul mijloacelor de
antrenament, încărcătura antrenamentului).
De asemenea, am respectat concluziile reieşite în cadrul cercetărilor prealabile, de tip
constatativ, referitoare la nivelul pregătirii fizice specifice.
Aprobarea, aplicarea şi valorificarea datelor cercetării
Rezultatele cercetării noastre au fost prezentate la Sesiunile de Comunicări Ştiinţifice din
Brașov (2005), Chişinău (2006), Bacău (2009), Chişinău (2009), Craiova (2010, 2011), și
Chişinău (2012).
Programul de pregătire a fost aplicat în anul competiţional 2008-2009, la Liceul cu
Program Sportiv Petrache Trişcu din Craiova.
Toate lucrările care au fost realizate şi publicate servesc ca material metodic şi ştiinţific
atât antrenorilor din cadrul cluburilor sportive şcolare, cât şi studenţilor din anii terminali şi
cadrelor didactice de la facultăţile de profil, specializarea atletism.

2.2. Analiza opiniilor specialiştilor în problema metodologiei de pregătire specifică

pentru proba de 400m plat
Procesul formării şi pregătirii unui alergător de 400m plat de nivel internaţional este
foarte greu de realizat, atletului şi antrenorului fiindu-le necesară multă înţelepciune şi răbdare.
Scopul antrenamentului în pregătirea atleţilor sprinteri este acela de a realiza o anumită
performanţă, cât mai bună, pe o anumită distanţă, în cazul nostru 400m plat. Toate eforturile
sunt orientate spre continuarea antrenamentului spre înalta performanţă.
Vârsta de 16 ani reprezintă debutul specializării în proba de 400m plat, obiectivul acestei
etape fiind acela de dobândire a unei tehnici corecte de alergare, precum şi dezvoltarea calităţilor
motrice necesare probei.

55
 Pentru realizarea scopului pregătirii, atât antrenorul, cât şi spotivul trebuie să ţină cont de
anumite sarcini pe care trebuie să le îndeplinească [82, p.71], aprecierea corectă a condiţiei fizice
iniţiale a sportivului; fixarea unei condiţii fizice finale care trebuie realizată; elaborarea unui
program de lucru care trebuie să asigure realizarea condiţiei fizice preconizate; verificarea
periodică a condiţiilor reale şi corectarea programului de pregătire atunci când apar
neconcordanţe dintre prevederi şi situaţia reală.
O datorie aparte o are antrenorul, care trebuie să găsească calea cea mai bună de realizare
a planurilor concepute şi obţinerea rezultatelor scontate, care se poate realiza numai printr-o
cunoaştere temeinică a predispoziţiilor, a capacităţilor de a suporta efortul de diferite tipuri şi
intensităţi, a particularităţilor psihice.
Procesul de pregătire al alergătorilor de 400m plat are un caracter individual, trebuie să se
ţină totdeauna cont de starea reală a alergătorului, care este deseori foarte schimbătoare, chiar de
la o zi la alta, şi de particularităţile fizice şi psihice ereditare.
Studii efectuate de specialişti din mai multe domenii (fiziologie, biochimie, psihologie)
au arătat că obţinerea unui răspuns pozitiv din partea unui atlet poate fi realizat numai dacă
stimulii folosiţi creează o ,,criză,, în sistemul sau subsistemul funcţional, pe care mijloacele
folosite în antrenament îl solicită [ 28,37,40,41,42,56,59,78,101,194,195].
Pregătirea alergătorilor de 400m plat şi, în general, a alergătorilor de viteză trebuie să ţină
cont de [112]: aspectele diferite ale acestei capacităţi compuse, care este influenţată de
predispoziţiile genetice, ereditare; tipul şi volumul de alergare, care are efect direct asupra
dezvoltării capacităţii de efort anaerob (viteza), alegerea exerciţiilor care influenţează
dezvoltarea celorlalte aptitudini, astfel încât să stimuleze dezvoltarea vitezei.
În urma analizei literaturii teoretico-metodice studiate, iese în evidenţă lipsa unei
structuri şi a unor metode eficiente de pregătire care să garanteze, pe termen lung, evoluţia
continuă a performanţelor, ţinând cont, de asemenea, de nivelul rezultatelor care vor fi realizate
în viitor. Studierea şi analizarea literaturii de specialitate legate de pregătirea alergătorilor de
400m plat a scos în evidenţă slaba tratare a problemei antrenamentului la proba respectivă.
Din aceste observaţii reiese clar necesitatea elaborării unor modele de planuri de
pregătire, care să garanteze, în perspectivă, evoluţia continuă a performanţelor sportive. Acest
lucru se poate realiza prin perfecţionarea sistemului de antrenament, prin selecţionarea şi
argumentarea celor mai eficiente mijloace de pregătire în activitatea juniorilor I, ca o verigă
foarte importantă în parcurgerea etapelor măiestriei sportive.
Una din metodele de bază de cercetare ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi a
antrenamentului sportiv este anchetarea specialiştilor în domeniu pe diferite teme supuse

56
studiului [10], fapt pentru care am elaborat un chestionar la care au răspuns un număr de 20 de
antrenori, care activează la cluburile sportive din România. Rezultatele sondajului ne-au oferit un
volum mare de informaţii privind opiniile referitoare la principalele metode şi mijloace folosite
în antrenament, despre volumul şi intensităţile folosite într-un ciclu anual de pregătire, precum şi
despre mijloacele principale de verificare a pregătirii speciale şi dinamica valorii lor la categoria
de vârstă 16-19 ani, în antrenamentul specializat (Anexa 3).
Toţi antrenorii rugaţi să completeze chestionarul, care a cuprins 10 întrebări, au răspuns
afirmativ. Au fost întrebări cu trimitere directă la tematica lucrării.
Întrebările au fost formulate clar şi concis, pentru a nu da naştere la interpretări, și a
obţine răspunsuri cât mai elocvente.
După analiza răspunsurilor la chestionarele completate de antrenorii care au răspuns, a
reieşit că 65% din atleţii care practică proba de 400m plat sunt 400m-sprinteri şi 35% sunt 400m-
semifondişti. Din analiza chestionarului am constatat ca la nivelul alergătorilor de 400m plat, în
etapa antrenamentului specializat, antrenorii folosesc un număr de 14 mijloace de antrenament
de bază.
În Figura 2.5, am ilustrat numărul principalelor mijloace de antrenament ale fiecarui
antrenor chestionat. La această categorie de vârstă toţi antrenorii folosesc un număr mai mare de
mijloace principale de antrenament, între 14 şi 21. În majoritatea cazurilor, aceștia folosesc un
modul de mijloace de antrenament care urmăresc linia metodică a F.R.Atletism, care a fost
verificată de-a lungul anilor de pregătire şi care s-a dovedit foarte eficientă în antrenamentul
alergătorilor de 400m plat de la nivelul juniorilor.

25

20
nr.de mijloace de
15 pregătire comună

10 nr.de mijloace de
pregătire folosite de
5 fiecare antrenor

0
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19

Fig. 2.5. Numărul principalelor mijloace de antrenament folosite de antrenori

57
 La 40% dintre antrenori am găsit şi alte mijloace principale folosite în pregătire, 55%
comune şi la 5% dintre aceştia am constatat alte două mijloace principale comune.
Analizând principalele mijloace de pregătire (Tabelul 2.1), am constatat că pentru
dezvoltarea vitezei toţi antrenorii folosesc exerciţii speciale cu viteză maximă, alergările de
viteză cu intensitatea de 95-100%, pe segmente până la 60m.

alergarea pe distanţa
de 30m. 5%
alergarea pe distanţa
de 60m. 90%
alergarea pe distanţa
de 50m. 5%

Fig.2.6. Reprezentarea procentuală a principalelor mijloace de dezvoltare a vitezei

Din răspunsurile antrenorilor am constatat că 90% folosesc alergările pe distanţa de 60m.

ca mijloc principal de dezvoltarea a vitezei, 5% dintre aceştia folosesc alergările pe 30m, iar
ceilalţi 5% - alergările pe 50m. În Figura 2.6. am ilustrat situaţia principalelor mijloace de
dezvoltare a vitezei, după cum reiese din răspunsurile date de antrenorii chestionaţi. Antrenorii
folosesc aceste mijloace în diferite variante: cu start lansat, cu start din picioare şi de jos, ştafete.
Pentru dezvoltarea forţei, în planurile de antrenament ale antrenorilor chestionaţi apar
exerciţiile cu haltera, al căror volum (tone) exprimă suma exerciţiilor de genuflexiuni,
semigenuflexiuni, sărituri, îndreptări, ridicări pe vărfuri, fandări, împingerea halterei din culcat).
Sunt prezente şi exerciţiile pentru dezvoltarea detentei (sărituri şi combinaţii ale acestora,
alergări în pantă sau pe trepte).
Dezvoltarea rezistenţei speciale se realizează pentru 65% din antrenorii chestionaţi prin
metoda repetărilor folosind alergări peste distanţa de 80m ( între 80-150, 200-500m), în funcţie
de perioada şi etapa de pregătire, precompetiţională sau competiţională, 35% folosesc alergarea
repetată pe segmente până la 400m plat (Anexa 4).

58
 Tabelul 2.1. Volumul mediu al principalelor mijloace de antrenament utilizate în pregătirea
alergătorilor de 400m plat (n = 20)
Nr. Mijloace de antrenament Volum
crt. x ±m
1 a.pe dist. până la 60m 95-100% (km) 28,15 ± 1,14
2 a.pe dist. 80m 95% (km) 22,85 ± 0,38
3 a.pe dist. 100 ≥ 95% (km) 29,30 ± 1,22
4 a.pe dist. 120m 91-100% (km) 44,90 ± 1,50
5 a.pe dist. 150m 80- 90% (km) 59,00 ± 1,57
6 a.pe dist. 200m ≥ 80% (km) 129,00 ± 2,58
7 a.pe dist. 300m ≥ 80% (km) 49,00 ± 2,87
8 a. pe dist. 500m ≥ 75% (km) 62,25 ± 2,45
9 Ex.speciale (km) 26,90 ± 1,10
10 a.de durată (km) 100,75 ± 2,41
11 a.tip Fartlek (km) 91,75 ± 2,72
12 Exerciţii pentru dezvoltarea detentei (rep.) 8405,00 ± 31,81
13 Exerciţii pentru dezvoltarea forţei (rep.) 2012,50 ± 46,40

Pentru pregătirea tehnică, antrenorii rugaţi să răspundă la chestionare folosesc exerciţii

speciale de alergare, alergare cu starturi din diferite poziţii ( din picioare, de jos sau lansat,
precum şi din alte poziţii, pentru dezvoltarea vitezei de reacţie).
Analizând răspunsurile celor 20 de antrenori chestionaţi, am depistat principalele
mijloace de verificare probe de control ale pregătirii fizice speciale, aşa cum reies din (Anexa 5).
Din analiza şi prelucrarea răspunsurilor la chestionarul folosit, am descoperit 9 probe de
control, care reprezintă 22% indicatori ai dezvoltării vitezei, 22% vizează viteza în regim de
rezistenţă, 44% reprezintă probele ce oferă informaţii despre nivelul pregătirii de forţă-viteză şi
detentă şi 12% reprezintă rezistenţa specială.
În Figura 2.7. am ilustrat acest raport al probelor de control, care a reieşit din răspunsurile
antrenorilor chestionaţi. Se face observată o tendinţă clară de neglijare, în opinia noastră, a
probelor de verificare a nivelului de dezvoltare a rezistenţei specifice, care este un compartiment
de bază al pregătirii fizice speciale a alergătorilor de 400m plat. Nivelul dezvoltării rezistenţei
specifice determină preponderent viteza de deplasare pe ultimul segment dificitar al distanţei de

59
400m cel de o sută metri, unde aceasta descreşte substanţial la marea majoritate a alergătorilor,
indiferent de gradul de pregătire a acestora.

Mijloace de verificare a
forţei - vitezei şi detentei
44%
Mijloacele de verificare a
vitezei în regim de
rezistenţă 22%
Mijloacele de verificare a
vitezei 22%

Mijloacele de verificare a
rezistenţei speciale 12%

Fig. 2.7. Raportul dintre ponderea de verificare (probe de control) a pregătirii fizice
speciale

Aceste probe de contol urmează linia metodică de pregătire şi de verificare a F.R. de

Atletism, care ilustrează cel mai bine valoarea pregătirii din toate etapele la nivelul juniorilor.
Fiecare probă de control se încadrează într-o formă de pregătire (specială – generală şi
cea de forţă-viteză).
Sportivii participă în medie la 4 concursuri oficiale pe parcursul unui an competiţional, la
acestea adăugându-se şi 2-3 concursuri de verificare, lucru care, din discuţiile purtate cu
antrenorii sportivilor, este insuficient pentru testarea gradului de pregătire şi, mai ales, pentru
motivarea sportivilor.Majoritatea antrenorilor chestionaţi consideră necesară şi chiar foloseşte în
antrenamentul alergătorilor de 400m plat juniori exerciţii nespecifice atletismului, în special din
jocurile sportive (baschet, fotbal) şi alte sporturi (ciclism, nataţie), aceste mijloace fiind folosite
mai ales în etapele de început ale pregătirii, de recuperare, de refacere şi de încheiere a pregătirii.
Astfel, sondajul de opinie realizat a scos în evidenţă opiniile celor mai valoroşi antrenori,
acestea uneori fiind foarte diversificate şi chiar diametral opuse – prin urmare, problema
abordată este una foarte importantă şi trebuie cercetată în continuare.

60
 2.3. Stabilirea nivelului pregătirii fizice a alergătorilor de 400m plat şi a legăturii
dintre parametrii pregătirii fizice şi indicatorii pregătirii tehnice
Studierea nivelului pregătirii fizice a alergătorilor de 400m plat se poate realiza în urma folosiri
probelor şi normelor de control, care trebuie să constituie o cerinţă, o necesitate obiectivă privind
nivelul de pregătire atins într-o anumită etapă, nu numai la finalul unei activităţi, ci şi ritmic,
constituind o variabilă permanentă a antrenamentului [7, 33]. Stabilirea probelor şi normelor de
control se face în funcţie de proba de concurs, în concordanţă cu caracteristicile efortului din
proba respectivă. Selecţionarea lor este foarte importantă, iar folosirea lor în pregătire constituie
martori după care se poate orienta antrenorul în dirijarea corectă a pregătirii în vederea realizării
obiectivelor de performanţă propuse.
Probele şi normele de control devin un mijloc al reglării şi autoreglării, al funcţionalităţii
procesului de programare a antrenamentului sportiv, datorită faptului că scot în evidenţă
particularităţile ramurii sportive, în cazul nostru atletismul, mai exact proba de 400m plat.
Din observaţiile pedagogice, efectuate de noi în perioada 2007-2009, am constatat că
antrenorii folosesc ca probe de control pentru alergătorii de 400m plat atât pe cele ale
F.R.Atletism, cât şi probe de control specifice: 50m alergare cu start din picioare, 100m alergare
cu start din picioare, 150m alergare cu start din picioare, săritura în lungime fără elan, triplusalt,
decasalt, genuflexiuni cu haltera, 500m alergare cu start din picioare.
Din observaţiile efectuate şi din discuţiile purtate cu antrenorii am constatat că
majoritatea foloseşte linia F.R.Atletism cu 10 probe de control, dintre acestea 7 sunt probe care
vizează nivelul pregătirii de forţă-viteză, iar 3 vizează evaluarea nivelului pregătirii de rezistenţă
în regim de viteză. Pe lângă aceste probe care vizează nivelul pregătirii fizice specifice, sportivii
cuprinşi în cercetare au fost testaţi în ceea ce priveşte următorii indicatori somatici şi
funcţionali: - înălţime, greutate, indicele de nutriţie Quetelet, proba Ruffier, capacitatea vitală,
testul Watt max. 5 sec. Aceste date au fost obţinute în urma controlului medical cu caracter
obligatoriu pe parcursul activităţii de antrenament, ele fiind relevante pentru stabilirea gradului
de antrenare a sportivilor, mai ales testul de putere şi capacitate anaerobă. Parametrii biologici de
selecţie secundară şi finală în probele de viteză sunt: calităţile neuropsihice, neuromusculare,
biotipul somatic, rezistenţa la stres, puterea anaerobă lactacidă etc. [36, p.64-65].
Cercetarea prealabilă a avut loc în anii 2007-2008, când am prelucrat, analizat şi
interpretat datelor puse la dispoziţie din caietele (registrelor) antrenorilor de la 9 sportivi cu
vârste cuprinse între 16-19 ani, legitimaţi la Clubul Sportiv Şcolar - Liceul cu program sportiv
Petrache Trişcu din Craiova.

61
 De asemenea, în aceeaşi perioada, septembrie 2008, am efectuat testarea iniţială cu cei 12
subiecţi de la grupa de experiment, care sunt tot cei 9 sportivi la care s-au alăturat înca trei atleţi
cu rezultate asemănătoare ca valoare competiţională.
Pentru început, o să prezint datele puse la dispoziţie din caietele (registrelor) antrenorilor
de la cei 9 sportivi cuprinşi în cercetarea prealabilă. De mare importanţă sunt puterea anaerobă
şi determinanţii acesteia: vârsta, sexul, masa musculară, compoziţia tipurilor de fibre musculare,
ereditatea, sistemul de distribuire a oxigenului şi antrenamentul.
La testările indicilor morfofuncţionali, sportivii au înregistrat progrese normale,
înălţimea, greutatea şi raportul dintre ele arătându-ne tipul somatic specific probei. Indicele de
nutriţie înregistrează în ambele grupe valorice nivel apropiat de satisfăcător, dată fiind vîrsta
sportivilor, care nu au ajuns la maturitate. La proba Ruffier consemnăm o îmbunătăţire a
indicilor între cele două testări, la ambele grupe, cu o pondere mai ridicată la grupa
experimentală. Testul Watt max. 5 sec. a oferit date importante despre capacitatea de efort
anaerob, care la grupa experimentală s-a îmbunătăţit simţitor.
O selecţie a celor mai edificatoare probe de control (Tabelul 2.2), este foarte importantă
în pregătire, deoarece antrenorul se poate orienta foarte bine cu privire la pregătirea viitoare care
trebuie efectuată. Prin prelucrarea statistică a datelor obţinute la testări s-au obţinut valorile
indicilor statistici, oferindu-ne informaţii obiective asupra eficienţei metodei de antrenament
utilizată (Anexa 1).
Tabelul 2.2. Rezultatele la probele de control (media) obţinute în cercetarea prealabilă (n=9)
Nr. PROBELE DE CONTROL x ±m
crt.
1 a. 50m cu start din picioare (sec) 6,06 ± 0,04
2 a. 100m cu start din picioare (sec) 11,63 ± 0,03
3 a. 150m cu start din picioare (sec) 18,07± 0,15
4 a. 300m cu start din picioare (sec) 38,02 ± 0,15
5 a. 400m cu start din picioare (sec) 52,62 ± 0,33
6 a. 500m cu start din picioare (sec) 68,18 ± 0,26
7 Sărit. în lung. fără élan (m) 2,78 ± 0,02
8 Triplusalt cu elan de 10m (m) 8,55 ± 0,08
9 Decasalt fără elan (m) 29,56 ± 0,32
10 20 de paşi săriţi fără elan (m) 51,90 ± 0,20
11 Semigenuflexiuni cu haltera (kg) 117,78 ± 1,21

62
 În Tabelul 2.3. prezentăm valorile corelaţiilor stabilite între probele de control, media
acestora şi rezultatul în concurs, exprimat prin media aritmetică a valorilor individuale.
Literatura de specialitate nu prezintă aceste corelaţii pentru alergătorii de 400m plat.
Tabelul 2.3. Corelaţia dintre indicii probelor de control şi performanţa pe 400m plat în cercetarea
prealabilă ( n = 9)
Corelaţia cu performanţa pe 400m plat
Nr.
Probe de control (50,75 – 53,92 sec.)
crt.
r P
1 a.s.p.- 50m 0,86 < 0,01
2 a.s.p.-100m 0,80 < 0,01
3 a.s.p.- 150m 0,87 < 0,01
4 a.s.p.- 300m 0,94 < 0,001
5 a.s.p- 500m 0,83 < 0,01
6 Sărit. în lung. fără elan - 0,48 >0,05
7 Triplusalt cu elan de 10m -0,80 < 0,01
8 Decasalt fără elan -0,92 < 0,001
9 20 de paşi săriţi fără elan -0,74 < 0,05
10 Semigenuflexiuni cu haltera -0,79 < 0,05

Analizând Tabelul dat, unde sunt prezentate legăturile de corelaţie, care se stabilesc
între probele de control şi performanţa pe 400m plat, am obţinut date deosebit de importante
domeniului nostru, date, care, cu părere de rău, lipsesc în literatura de specialitate pentru vârsta
junioratului I ( 16 – 19 ani). Trecând în revistă corelaţiile dintre probele de control şi rezultatul
pe 400m plat reiese clar că există o stânsă legătură cu alergările cu start din picioare pe 300m (r
= 0,941), fiind cea mai apropiată ca distanţă, cu alergările cu start din picioare pe 150m
(r=0,872). Alergările cu start din picioare pe 50m (r = 0,866) şi alergările cu start din picioare pe
100m (r = 0,803), prezintă, de asemenea, o legătura strânsă, fapt ce evidenţiază importanţa
reacţiei la start. Pentru testarea rezistenţei în regim de viteză, s-a aplicat proba de alergare cu
start din picioare pe 500m, prezintă o strânsă legătură de corelație (r = 0,831). Exerciţiile pentru
dezvoltarea forţei - detentei corelează negativ foarte puternic şi puternic cu proba de concurs (r =
-0,806 – triplusalt; -0,921– decasalt; -0,747 -20 de paşi săriţi), fapt ce denotă o bună putere
explozivă. În proba de control a nivelului forţei maxime, (semigenuflexiuni cu haltera), legăturile
stabilite prezintă corelaţii semnificative ( r = -0,793). Nu există corelaţie între performanţa pe
distanţa de 400m plat şi săritura în lungime fără elan (r = - 0,483 şi P >0,05);

63
 După analiza matricei de corelaţie dintre probele de control şi rezultatul la probe de 400m
plat, constatăm că sportivii au un nivel normal de dezvoltare, acestea corelând strâns
semnificativ şi pot fi menţinute ca mijloace de verificare şi de pregătire (Tabelul 2.4).
Remarcăm o legătură puternică între proba de concurs (400m plat) şi a.s.p. pe 300m (r =
0,941 şi P < 0,001); decasalt fără elan ( r= - 0,921 si P<0,001).
Remarcăm o legătură medie între proba de concurs (400m plat) şi - a.s.p.- 150m ( r =
0,872 şi P < 0,01); a.s.p.- 50m (r = 0,866 şi P < 0,01); a.s.p- 500m (r = 0,831 şi P< 0,01); a.s.p.-
100m (r = 0,803 şi P < 0,01); triplusalt cu elan de 10m (r = - 0,806 şi P< 0,01);
Remarcăm o legătură slabă între proba de concurs (400m plat) şi semigenuflexiuni cu
haltera (r = - 0,793 şi P< 0,05); 20 de paşi săriţi fără elan (r = - 0,747 şi P < 0,05);
Dacă analizăm corelaţiile şi între probele de control, observăm că există o legătură
puternică între: -a.s.p.-50m - a.s.p.-100m - a.s.p.-300m; între a.s.p.-100m - a.s.p.-150m - a.s.p.-
300m şi semigenuflexiuni cu haltera; între a.s.p.- 150m - a.s.p.- 300m - a.s.p.- 500m; între a.s.p.-
300m - a.s.p.- 500m şi decasalt fără elan; între 20 paşi săriţi şi semigenuflexiuni cu haltera.
Există o legătură medie între: a.s.p.- 50m - a.s.p.- 150m – decasalt fără elan şi
semigenuflexiuni cu haltera; între a.s.p.- 100m - a.s.p.- 500m – decasalt fără elan – 20 paşi săriţi;
între a.s.p.- 150m – decasalt fără elan – 20 paşi săriţi şi semigenuflexiuni cu haltera; între a.s.p.-
300m şi semigenuflexiunile cu haltera.
De asemenea, există o legătură slabă între: a.s.p.- 50m- a.s.p.- 500m- triplusalt cu elan de
10m şi 20 paşi săriţi; între a.s.p.- 300m - triplusalt cu elan de 10m şi 20 paşi săriţi; între a.s.p.-
500m – decasalt fără elan – 20 paşi săriţi şi semigenuflexiuni cu haltera; între triplusalt cu elan
de 10m şi decasalt; şi între decasalt fără elan – 20 paşi săriţi şi semigenuflexiuni cu haltera.
Săritura în lungime fără elan nu corelează cu nici o probă de control.
După cum putem remarca, probele de alergări corelează bine cu proba de concurs – 400m
plat, dar şi între ele. De asemenea, şi probele de sărituri şi proba cu haltera corelează cu 400m
plat, dar şi cu celelalte probe.
Selecţia şi folosirea celor mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea calităţilor de viteză-
forţă şi viteză în regim de rezistenţă este obiectivul principal al antrenorilor şi sportivilor care
practică proba de 400m plat.
Calitatea superioară a pregătirii fizice specifice este dată de legătura strânsă dintre
mijloacele de pregătire folosite şi volumul lor.
Indicatorii de apreciere şi analiză a unei pregătiri corecte sunt tocmai aceste mijloace de
pregătire, probele de control şi rezultatele din competiţii.

64
 Din literatura de specialitate studiată şi după părerea specialiştilor practicieni din
România şi Republica Moldova, cu care am discutat, reiese pregnant că din antrenamentul
alergătorilor de 400m plat, în etapa antrenamentului specializat (juniori), nu trebuie să lipsească
următoarele categorii de exerciţii:
- exerciţii pentru dezvoltarea vitezei, în special a celei de deplasare şi de execuţie;
- exerciţii pentru dezvoltarea rezistenţei speciale;
- exerciţii pentru dezvoltarea forţei, mai ales a combinaţiei viteză-forţă (detentă);
- exerciţii care să dezvolte calităţie psihice necesare alergătorilor de 400m plat;
- exerciţii pentru perfecţionarea tehnicii de alergare.
Volumul mijloacelor de pregătire este în funcţie de calendarul competiţional, de nivelul
de dezvoltare a calităţilor motrice importante, precum şi de particularităţile fiecărui atlet în parte.
Această problemă, a volumului şi a repartizării mijloacelor de pregătire, nu este analizată
pe larg și detaliat în literatura de specialitate, de aceea am încercat, în cercetările prealabile, să
scoatem în evidenţă cele mai importante categorii de exerciţii pentru dezvoltarea calităţilor
atleţilor care practică proba de 400m plat.
Pentru dezvoltarea forţei membrelor inferioare am folosit:
- genuflexiunile cu haltera;
- semigenuflexiunile cu haltera, volumul lor a fost exprimat în repetări.
Pentru dezvoltarea detentei am folosit:
- triplusalt fără elan;
- triplusalt cu elan de 10 metri;
- pentasalt fără elan;
- pentasalt cu elan de 10 metri;
- decasalt fără elan;
- 20 de paşi săriţi, volumul lor a fost exprimat în număr de repetări.
Pentru dezvoltarea vitezei am folosit:
- sprinturi cuprinse între 50m şi 150m.
Pentru dezvoltarea vitezei în regim de rezistenţă am folosit:
- exerciţii speciale pe plat şi în pantă cu intensitate ridicată;
- alergări cuprinse între 200 şi 600m;
- alergării de tip Fartlek, volumul lor a fost exprimat în km.
Pentru dezvoltarea rezistenţei am folosit:
- alergările de durată pe plat şi pe teren variat, volumul lor a fost exprimat în km.

65
 Tabelul 2.4. Matricea de corelaţie dintre rezultatele la probele de control şi performanţa pe distanţa de 400m, cercetarea prealabilă ( n = 9)

Probe Săritura în 20 Semi-

a.s.p. a.s.p. a.s.p. a.s.p. a.s.p. a.s.p. Triplusalt
lungime Decasalt pasi genuflexiuni
400m 50m 100m 150m 300m 500m cu elan
fără elan săriţi cu haltera
a.s.p. 400m r 0,86 0,80 0,87 0,94 0,83 -0,48 -0,80 -0,92 -0,74 -0,79
P <0,01 <0,01 <0,01 <0,001 <0,01 > 0,05 <0,01 <0,001 <0,05 <0,05
a.s.p. 50m r 0,86 0,93 0,86 0,93 0,76 -0,41 -0,71 -0,89 -0,76 -0,87
P <0,01 <0,001 <0,01 <0,001 <0,05 > 0,05 <0,05 <0,01 <0,05 <0,01
r 0,80 0,93 0,88 0,90 0,82 -0,41 -0,51 -0,81 -0,84 -0,92
a.s.p. 100m
P <0,01 <0,001 0,001 0,001 <0,01 > 0,05 > 0,05 <0,01 <0,01 <0,001
a.s.p. 150m r 0,87 0,86 0,88 0,93 0,98 -0,27 -0,48 -0,79 -0,83 -0,80
P <0,01 <0,01 0,001 <0,001 <0,001 > 0,05 > 0,05 0,01 <0,01 <0,01
a.s.p. 300m r 0,94 0,93 0,90 0,93 0,88 -0,38 -0,67 -0,92 -0,73 -0,79
P <0,001 <0,001 0,001 <0,001 0,001 > 0,05 <0,05 <0,001 <0,05 0,01
a.s.p. 500m r 0,83 0,76 0,82 0,98 0,88 -0,200 -0,37 -0,71 -0,78 -0,72
P <0,01 <0,05 <0,01 <0,001 0,001 > 0,05 > 0,05 <0,05 <0,05 <0,05
S.l.f.e r -0,48 -0,41 -0,41 -0,27 -0,38 -0,20 0,64 0,45 0,27 0,55
P > 0,05 > 0,05 > 0,05 > 0,05 > 0,05 > 0,05 > 0,05 > 0,05 > 0,05 > 0,05
Triplusalt cu r -0,80 -0,71 -0,51 -0,48 -0,67 -0,37 0,64 0,78 0,42 0,62
elan P <0,01 <0,05 > 0,05 > 0,05 <0,05 > 0,05 > 0,05 <0,05 > 0,05 > 0,05
Decasalt r -0,92 -0,89 -0,81 -0,79 -0,92 -0,71 0,45 0,78 0,70 0,74
P <0,001 0,001 <0,01 0,01 <0,001 <0,05 > 0,05 <0,05 <0,05 <0,05
20 pasi săriţi r -0,74 -0,76 -0,84 -0,83 -0,73 -0,78 0,27 0,42 0,70 0,89
P <0,05 <0,05 <0,01 <0,01 <0,05 <0,05 > 0,05 > 0,05 <0,05 0,001
Semigenuflexiuni r -0,79 -0,87 -0,92 -0,80 -0,79 -0,72 0,55 0,62 0,74 0,89
cu haltera P <0,05 <0,01 <0,001 <0,01 0,01 <0,05 > 0,05 > 0,05 <0,05 0,001

66
 Volumele înregistrate la cele 13 categorii de mijloace sunt de valori apropiate, la toţi cei
9 atleţi existând, cum este firesc, şi mici diferenţe (Tabelul 2.5 ):
- exerciţiile speciale pe plat, volumele variază între 30 şi 20km;
- alergări până la 60m cu intensitate între 95-100%, volumele variază între 33 şi 22km;
- alergări de 80m cu intensitate mai mare sau egală cu 94%, volumele variază, 26 şi 21km;
- alergări de 100m şi cu intensitate ≥ 95%, volumele variază între 34 şi 24km;
- alergări de 120m cu intensitate de 91-100%, volumele variază între 60 şi 40km;
- alergări de 150m cu intensitate de 80- 90% , volumul variază între 70 şi 40km;
- alergări de 200m cu intensitate ≥ 80%, volumul variază între 120 şi 100km;
- alergări de 300m cu intensitate ≥ 80%, volumul variază între 50 şi 35km;
- alergări de 500m cu intensitate ≥ 75%, volumul variază între 75 şi 50km;
- alergări de durată pe plat şi teren variat, volumul variază între 115 şi 90km;
- alergarea tip Fartlek, volumul variază între 200 şi 125km;
- exerciţiile pentru dezvoltarea forţei, volumul variază între 2115 şi1890 repetări;
- exerciţiile pentru dezvoltarea detentei, volumul variază între 9550 şi 7400 repetări.
Tabelul 2.5. Volumul mediu al principalelor mijloace utilizate de alergătorii pe 400m plat,
cercetarea prealabilă (n = 9)
Nr. Mijloace de antrenament Volum
crt. x ±m
1 a.pe dist. până la 60m 95-100% (km) 24,56 ± 1,12
2 a.pe dist. 80m 95% (km) 23,89 ± 0,48
3 a.pe dist. 100m ≥ 95% (km) 26,00 ± 1,03
4 a.pe dist. 120m 91-100% (km) 46,67 ± 2,36
5 a.pe dist. 150m 80- 90% (km) 53,33 ± 3,33
6 a.pe dist. 200m ≥ 80% (km) 108,33 ± 2,50
7 a.pe dist. 300m ≥ 80% (km) 40,00 ± 1,44
8 a.pe dist. 500m ≥ 75% (km) 61,67 ± 2,76
9 Ex.speciale (km) 24,22 ± 1,22
10 a.de durată (km) 99,44 ± 2,42
11 a.tip Fartlek (km) 159,44 ± 9,52
12 Exerciţii pentru dezvoltarea forţei (rep.) 1991,11 ± 25,68
13 Exerciţii pentru dezvoltarea detentei (rep.) 8311,11 ± 260,85

67
 În procesul cercetărilor prealabile, analizând volumul de lucru al fiecărui sportiv, am
constatat că, în linii mari, acesta a fost realizat, dar cu mici excepţii, în sensul că unii sportivi au
depăşit volumele stabilite prin dorinţa de a realiza performanţe superioare, iar alţii nu le-au putut
realiza din motive obiective (Anexa 2).
În Tabelul 2.6. sunt prezentate corelaţiile dintre volumele celor mai importanţi indicatori
ai pregătirii alergătorilor de 400m plat şi rezultatele din proba de concurs (400m plat).

Tabelul 2.6. Legăturile de corelaţie dintre volumul mijloacelor de pregătire şi rezultatul la proba
de concurs 400m plat cercetarea prealabilă ( n = 9)
Nr. crt. Principalele mijloace de antrenament r P
1 a.pe dist. până la 60m 95-100% (km) -0,79 <0,01
2 a.pe dist. 80m 95% (km) -0,44 >0,05
3 a.pe dist. 100m ≥ 95% (km) -0,69 <0,05
4 a.pe dist. 120m 91-100% (km) -0,52 >0,05
5 a.pe dist. 150m 80- 90% (km) -0,62 >0,05
6 a.pe dist. 200m ≥ 80% (km) -0,48 >0,05
7 a.pe dist. 300m ≥ 80% (km) -0,58 >0,05
8 a. pe dist. 500m ≥ 75% (km) -0,78 <0,01
9 Ex.speciale (km) -0,72 <0,05
10 a.de dutată (km) -0,08 >0,05
11 a.tip fartlek (km) -0,80 <0,01
12 Exerciţii pentru dezvoltarea forţei (rep) -0,74 <0,05
13 Exerciţii pentru dezvoltarea detentei (rep) -0,44 >0,05

Din Tabelul 2.6. putem deduce că rezultatele sportivilor din cercetarea prealabilă prezintă
corelaţii semnificative între proba de 400m plat şi alergările pe distanţe până la 60m cu
intensitate 95-100% (r = - 0,79; P< 0,01), alergarea pe distanţa de 500m, cu intensitate ≥ 75% (r
= - 0,78; P< 0,01) şi alergările tip Fartlek (r = - 0,80; P<0,01). Dintre probele de alergări,
corelaţie semnificativă mai prezintă şi alergările pe distanţa de 100m cu intensitate ≥ 95%
(r = - 0,69; P < 0,05). Corelaţii negative şi semnificative cu proba de concurs mai prezintă
exercitiile speciale (r = -0,72; P < 0,05) şi exerciţiile pentru dezvoltarea forţei (r = - 0,74; P <
0,05). Datele din cercetarea prealabilă ne indică faptul că volumul unora din mijloacele folosite

68
în procesul de antrenament nu corelează cu rezultatul din proba de concurs şi anume: alergările
pe distanţa de 80m cu intensitate 95% ( r = -0,44, P >0,05), alergări pe distanţa de 120m cu
intensitate 91-100%( r = -0,52, P >0,05), alergări pe distanţa de 150m cu intensitate 80- 90% ( r
= -0,62, P >0,05), alergări pe distanţa de 200m cu intensitate 80% ( r = -0,48, P >0,05), alergări
pe distanţa de 300m cu intensitate 80% ( r = -0,58, P >0,05), fapt ce ne arată că aceste mijloace
de antrenament, pentru dezvoltarea vitezei în regim de rezistenţă, nu au fost folosite judicios în
pregătirea sportivilor din cercetarea prealabilă. De asemenea, nici exerciţii pentru dezvoltarea
detentei ( săriturile cu şi fără elan) nu corelează cu proba de 400m plat, ( r = -0,44, P >0,05) şi
alergarea de durată ( r = -0,08, P >0,05).
Părerile antrenorilor sunt destul de apropiate în legătură cu principalele mijloace şi probe
de control folosite în pregătirea sportivilor, bineînţeles că sunt şi puncte care nu sunt comune
tuturor.
Analizând corelaţiile dintre volumele principalelor mijloace de pregătire într-un ciclu
anual de pregătire am constatat următoarele:
Există legături puternice semnificative între porţiunile de alergare cuprinse între 60m şi
300m: a. pe dist. până la 60m - 95-100% (km) şi a. pe dist. 100m - 95% (km) ( r = 0,96; P <
0,001); a. pe dist. până la 60m - 95-100% (km) şi a. pe dist. 300m - ≥ 80% (km) ( r = 0,90; P <
0,001); a. pe dist. 100m - 95% (km) şi a. pe dist. 300m - ≥ 80% (km) ( r = 0,89; P < 0,001);
a. pe dist. 120m - 91-100% (km) şi a. pe dist. 300m - ≥ 80% (km) ( r =0,91; P < 0,001).
Remarcăm legături medii semnificative atât între porţiuni de alergări cuprinse între 60m
- 500m, exerciţii speciale şi exerciţii pentru dezvoltarea detentei: a. pe dist. până la 60m - 95-
100% (km) şi exerciţii speciale pe plat (km) ( r = 0,80; P < 0,01); a. pe dist. până la 80m ≥ 95 %
(km) şi a. pe dist. 300m - ≥ 80% (km) ) ( r = 0,79; P < 0,01); a. pe dist. 150m - 80-90 % (km) şi
a.pe dist.500m ≥ 75% (km) ( r = 0,82; P < 0,01); a. pe dist. 150m - 80-90 % (km) şi exerciţii
speciale pe plat (km) ( r = 0,86; P < 0,01); a.pe dist.500m ≥ 75% (km) şi exerciţii speciale pe
plat (km) ( r = 0,82; P < 0,01); a.pe dist.500m ≥ 75% (km) şi a.tip fartlek (km) ( r = -0,82; P <
0,01); a.pe dist.500m ≥ 75% (km) şi exerciţii pentru dezvoltarea detentei (nr. rep.) ( r = 0,80; P <
0,01); a.tip fartlek (km) şi exerciţii pentru dezvoltarea detentei (nr. rep.) ( r = -0,84; P < 0,01).
Legături slabe semnificative există între alergările de viteză pe distanţe până la 60m cu
alegările de viteză, excepţie făcând alergările pe distanţa de 100m, 120m şi 300m: a.pe dist. până
la 60m -95-100% (km) şi a. pe dist. până la 80m ≥ 95 % (km)(r=0,73;P< 0,05); a. pe dist. până la
60m - 95-100% (km) şi a. pe dist. 150m - 80-90 % (km) (r = 0,72;P < 0,05); a. pe dist. până la
60m - 95-100% (km) şi a. pe dist. 200m ≥ 80% (km) ( r = 0,71; P < 0,05); a. pe dist. până la
60m - 95-100% (km) şi a.pe dist.500m ≥ 75% (km) ( r = 0,72; P < 0,05). Slabe legături

69
semnificative prezintă şi alergările de 100m, 150m şi 200m cu alergări pe distanţe de 150m,
500m, exerciţiile speciale pe plat (km), a.tip fartlek (km) şi exerciţii pentru dezvoltarea detentei
(nr. rep.): a. pe dist. până la 60m -95-100% (km) şi exerciţii pentru dezvoltarea forţei (rep) (r =
0,69;P< 0,05); a. pe dist. până la 80m ≥ 95 % (km) şi exerciţii speciale pe plat (km) ( r = 0,73;
P < 0,05); a. pe dist. 100m - 95% (km) şi a. pe dist. 150m - 80-90 % (km) ( r = 0,73; P < 0,05);
a. pe dist. 100m - 95% (km) şi a. pe dist 500m ≥ 75% (km) ( r = 0,69; P < 0,05); a. pe dist.
100m - 95% (km) şi exerciţiile speciale pe plat (km) ( r = 0,65; P < 0,05); a. pe dist. 100m -
95% (km) şi exerciţii pentru dezvoltarea detentei (nr. rep.) ( r = 0,67; P < 0,05); a. pe dist. 150m
- 80-90 % (km) şi a.tip fartlek (km)( r = - 0,69; P < 0,05); a. pe dist. 150m - 80-90 % (km) şi
exerciţii pentru dezvoltarea detentei (nr. rep.) (r=0,69; P< 0,05); a. pe dist. 200m ≥ 80% (km) şi
a.pe dist. 300m ≥ 80% (km) ( r = 0,67; P < 0,05); exerciţii speciale pe plat (km) şi exerciţii
pentru dezvoltarea detentei (nr. rep.) ( r = 0,67; P < 0,05); exerciţii pentru dezvoltarea forţei
(rep) şi exerciţii pentru dezvoltarea detentei (nr. rep.) (r=0,73;P< 0,05).
Rezultatele corelaţiilor dintre mijloacelor folosite în antrenamentul alergătorilor de 400m
plat ne indică faptul că este foarte important să se menţină aceste exerciţii şi se desprinde
necesitatea unor modificări în metodica de antrenament prin prisma specificului probei (Tabelul
2.7).
Se observă o corelaţie bună între probele de alergări pe distanţe mai scurte, dar şi cu
probele de forţă şi detentă, lucru perfect valabil, conform cu metodica antrenamentului sportiv.
De asemenea, se observă o corelaţie a probei de 500m cu probele pentru dezvoltarea
rezistenţei generale şi a forţei, folosind exerciţiile de sărituri. Acest fapt ne ajută şi la efectuarea
unui pas mai lung în alergare.
Exerciţiile pentru dezvoltarea forţei, folosind exerciţiile cu haltera, şi cele de detentă
corelează între ele, lucru perfect normal, care nu vine în contradicţie cu metodica clasică a
antrenamentului în această probă de alergare.
Noi propunem un model de pregătire pentru alergătorii de 400m plat care să ţină cont de
porţiunea din cursa de 400m plat, în care atletul nu mai poate menţine o viteză de alergare care
să-i permită o performanţă ridicată, prin studierea mişcărilor segmentare cu ajutorul aparaturii
video.
Această problemă, a corelaţiilor la nivelul pregătirii fizice speciale şi rezultatele obţinute
în concurs, a preocupat şi preocupă şi alţi specialişti.
Calităţile combinate de viteză-forţă-rezistenţă, care sunt necesare alergătorului de 400m
plat, determină selecţia principalelor mijloace de pregătire, care pot aduce progrese semnificative
performanţelor obţinute de atleţi.

70
 Tabelul 2.7. Matricea de corelaţie dintre volumul mijloacelor de pregătire şi rezultatul la proba de 400m plat, cercetarea prealabilă (n = 9)
Mijloace
de r, P 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
pregătire
r -0,79 -0,44 -0,69 -0,52 -0,62 -0,48 -0,58 -0,78 -0,72 -0,08 0,80 -0,44 -0,74
1
P 0,01 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 0,01 <0,05 >0,05 <0,01 >0,05 <0,05
r -0,79 0,73 0,96 0,19 0,72 0,71 0,90 0,72 0,80 -0,19 -0,53 0,52 0,69
2
P 0,01 <0,05 <0,001 >0,05 <0,05 <0,05 0,001 <0,05 <0,01 >0,05 >0,05 >0,05 <0,05
r -0,44 0,73 0,64 -0,04 0,54 0,61 0,79 0,64 0,73 -0,12 -0,28 0,35 0,59
3
P >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 0,01 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05
r -0,69 0,96 0,64 0,11 0,73 0,56 0,89 0,66 0,69 -0,30 -0,47 0,65 0,67
4
P <0,05 <0,001 >0,05 >0,05 <0,05 >0,05 0,001 0,05 <0,05 >0,05 >0,05 0,05 <0,05
r -0,52 0,19 -0,04 0,11 -0,17 0,11 0,91 0,10 0,03 0,20 -0,13 0,19 0,18
5
P >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 <0,001 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05
r -0,62 0,72* 0,54 0,73 -0,17 0,25 0,57 0,82 0,86 -0,05 -0,69 0,52 0,69
6
P >0,05 <0,05 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 <0,01 <0,01 >0,05 <0,05 >0,05 <0,05
r -0,48 0,71 0,61 0,56 0,11 0,25 0,67 0,30 0,60 -0,01 -0,15 -0,17 0,22
7
P >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05
r -0,58 0,90 0,79 0,89 0,91 0,57 0,67 0,52 0,63 -0,29 -0,35 0,47 0,62
8
P >0,05 0,001 0,01 0,001 <0,001 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05
r -0,78 0,72 0,64 0,66 0,10 0,82 0,30 0,52 0,82 0,43 -0,82 0,58 0,80
9
P 0,01 <0,05 >0,05 0,05 >0,05 <0,01 >0,05 >0,05 <0,01 >0,05 <0,01 >0,05 <0,01
r -0,72 0,80 0,73 0,69 0,03 0,86 0,60 0,63 0,82 0,02 -0,64 0,27 0,67
10
P <0,05 <0,01 <0,05 <0,05 >0,05 <0,01 >0,05 >0,05 <0,01 >0,05 >0,05 >0,05 <0,05
r -0,08 -0,19 -0,12 -0,30 0,20 -0,05 -0,01 -0,29 0,01 0,02 0,13 -0,42 -0,43
11
P >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05
r 0,80 -0,53 -0,28 -0,47 -0,13 -0,69 -0,15 -0,35 -0,82 -0,64 0,13 -0,46 -0,84
12
P <0,01 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 <0,01 >0,05 >0,05 >0,05 <0,01
r -0,44 0,52 0,35 0,65 0,19 0,52 -0,17 0,47 0,58 0,27 -0,42 -0,46 0,73
13
P >0,05 >0,05 >0,05 0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 <0,05
r -0,74 0,69 0,59 0,67 0,18 0,69 0,22 0,62 0,80 0,67 -0,43 -0,84 0,73
14
P <0,05 <0,05 >0,05 <0,05 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 <0,01 <0,05 >0,05 <0,01 <0,05
Legendă : 1.Perform. 400 mp (s); 2. A. pe dist. până la 60m - 95-100% (km); 3.A. pe dist. până la 80m ≥ 95 % (km); 4.A. pe dist. 100m. - 95% (km);
5. A. pe dist. 120m - 91-100% (km); 6. A. pe dist. 150m - 80-90 % (km); 7. A. pe dist. 200m ≥ 80% (km); 8.A.pe dist. 300m. ≥ 80% (km); 9. A.pe dist.500m.
≥ 75% (km); 10. Ex. Spec. pe plat (km) ; 11. A. de durată pe plat şi teren variat (km) ; 12.A.tip fartlek (km) ; 13. Exerciţii pentru dezvoltarea forţei (rep) ;
14.Exerciţii pentru dezvoltarea detentei (nr. rep.).
71
 În continuare prezentăm rezultatele obţinute de cei 12 sportivi, care alcătuiesc grupa de
experiment, la testarea iniţială, care a avut loc în septembrie 2008 şi corelaţiile care au fost
obţinute în raport cu proba de concurs, 400m plat.
După cum putem observa din Tabelul 2.8. de mai jos, alergătorii din grupa de experiment au
performanţe pe 400m, cuprinse între 50,45 şi 53,85 sec.
Celelalte probe de control au valori medii de:
- a.s.p.50m (sec) - 6,26;
- a.s.p.100m (sec) - 11,73;
- a.s.p.120m (sec) – 14,93;
- a.s.p.150m (sec) – 17,88;
- a.s.p.200m (sec) – 23,56;
- a.s.p.300m (sec) – 38,0;
- a.s.p.500m (sec) – 67,84;
- săritura în lungime fără elan(m) – 2,55;
- triplusalt fără elan (m) – 8,56;
- triplusalt cu elan de 10m(m) – 11,21;
- pentasalt fără elan (m) – 14,82;
- pentasalt cu elan (m) – 18,29;
- decasalt fără elan(m) – 29,42;
- 20 de paşi fără elan (m) – 51,84;
- semigenuflexiuni cu halteră (kg) -115,50 .
Se poate observa că avem o valoare sub 10% a coeficientului de variabilitate, ceea ce ne
arată că avem o grupă cu omogenitate mare.
Eroarea medie a mediei aritmetice în procente are valori sub 1% la toate probele de
control, fapt care ne îndreptăţeşte să luăm în considerare media aritmetică, iar eşantionul este
reprezentativ, mai puţin semigenuflexiunile cu halteră (kg), care prezintă o valoare de 0,96%,
totuşi şi această probă poate fi luată în considerare, dar cu rezerve.
Pentru o mai bună alegere a probelor de control care trebuie folosite, am făcut o corelaţie
a acestora cu proba de concurs – 400m plat (Tabelul 2.9). S-a constatat că practic toate probele
filosite de noi, probe care sunt prezente şi recomandate de literatura de specialitate şi care le
aplică majoritatea practicienilor, corelează cu rezultatul competiţional din proba de 400m la nivel
mediu şi puternic, cu unele excepţii – este vorba de proba de pentasalt din elan şi alergarea 50m
din start din picioare (P >0,05).

72
 Tabelul 2.8. Rezultatele la probele de control de la testarea iniţială – grupa de experiment (n = 12)

Nr. crt. Subiecţi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

TI TI TI TI TI TI TI TI TI TI TI TI TI TI TI TI
1 Ş.A 50,45 6 11,6 14,5 17,3 23,1 37,3 66,1 2,65 9,04 11,81 15,32 18,21 30,46 53,22 130
2 L.A 51,4 6,2 11,5 14,8 17,5 23,3 37,6 66,9 2,62 8,85 11,36 15,23 17,73 29,69 52,87 122
3 S.C 51,7 6,2 11,7 14,8 17,6 23,5 38 67,8 2,6 8,82 11,2 15,07 17,55 29,75 51,91 119
4 A.R 52,45 6,1 11,7 15 17,9 23,6 37,7 67,9 2,58 8,61 11,17 14,77 18,22 29,22 51,74 124
5 V.D 52,95 6,3 11,8 15 18,1 23,5 38 67,9 2,56 8,49 11,24 14,71 18,26 29,09 52,32 121
6 M.A 53,5 6,2 11,8 14,7 18 23,7 37,5 68 2,52 8,43 11,19 14,78 18,17 29,43 51,35 110
7 M.M 53,65 6,1 11,6 14,9 18,2 23,8 38,4 68,6 2,55 8,27 11,05 14,56 18,05 29,15 51 118
8 C.B 53,85 6,4 11,8 15,1 18,3 23,9 38 68,4 2,46 8,2 11,32 14,5 18 29,04 50,86 122
9 B.O 52,45 6 11,7 14,7 18 23,6 37,8 67,5 2,5 8,6 11,25 14,7 18,25 29,5 51,85 123
10 L.M 53,15 6,3 11,8 15 18,1 23,5 37,7 68 2,55 8,55 11,56 14,7 18,15 29,45 52,15 118
11 M.N 52,75 6,1 11,6 15 18 23,7 37,7 68 2,5 8,6 11,19 14,75 18,2 29,4 51,05 113
12 V.A 53,25 6,3 11,7 14,8 17,9 23,5 38 67,9 2,62 8,5 11,09 14,8 18,14 29,3 51,75 118
x 52,63 6,18 11,69 14,86 17,91 23,56 37,81 67,75 2,56 8,58 11,29 14,82 18,08 29,46 51,84 119,83
σ 0,97 0,12 0,10 0,17 0,28 0,21 0,28 0,64 0,05 0,23 0,20 0,24 0,21 0,37 0,70 4,96
m 0,29 0,04 0,03 0,05 0,08 0,06 0,08 0,19 0,02 0,07 0,06 0,07 0,06 0,11 0,21 1,5

Legendă: 1. a.s.p.400m (sec); 2. a.s.p.50m (sec); 3. a.s.p.100m (sec); 4. a.s.p.120m (sec); 5. a.s.p.150m (sec); 6. a.s.p.200m (sec); 7.
a.s.p.300m (sec); 8. a.s.p.500m (sec); 9. săritura în lungime fără elan (m); 10. triplusalt fără elan (m); 11. triplusalt cu elan de 10 m (m); 12.
pentasalt fără elan (m); 13. pentasalt cu elan (m); 14. decasalt fără elan (m); 15. 20 de paşi fără elan (m); 16. semigenuflexiuni cu halteră (kg.).

73
 Tabelul 2.9. Corelaţiile ce se stabilesc între probele de control şi rezultatul pe 400m plat de la
testarea iniţială , grupa experimentală ( n = 12)

Nr. crt. Probe de control r P

1 Alergare pe 50m cu start din picioare 0,543 >0,05
2 Alergare pe 100m cu start din picioare 0,580 <0,05
3 Alergare pe 120m cu start din picioare 0,629 <0,05
4 Alergare pe 150m cu start din picioare 0,945 <0,001
5 Alergare pe 200m cu start din picioare 0,867 <0,001
6 Alergare pe 300m cu start din picioare 0,584 <0,05
7 Alergare pe 500m cu start din picioare 0,914 <0,001
8 Săritura în lungime fără elan -0,692 <0,05
9 Triplusalt fără elan -0,971 <0,001
10 Triplusalt cu elan -0,600 <0,05
11 Pentasalt fără elan -0,928 <0,001
12 Pentasalt cu elan -0,276 >0,05
13 Decasalt -0,881 <0,001
14 20 de paşi săriţi -0,819 <0,01
15 Semigenuflexiuni cu haltera -0,619 <0,05

Astfel, la testarea iniţială, efectuată în luna septembrie, s-a constatat că există corelaţii
puternice semnificative între proba de concurs 400m plat şi a.s.p. pe 150m (r – 0,945), a.s.p. pe
200m (r – 0,867) şi a.s.p. pe 500m (r – 0,914), unde P are valoarea <0,001, de asemenea putem
constata că săriturile fără elan: triplusalt fără elan ( r - -0,971), pentasalt fără elan (r - -0,928) şi
decasalt (r - -0,881), prezinţă acelaşi indice P cu valoare <0,001, iar proba de 20 de paşi săriţi (r
- -0,819), are valoarea lui P <0,01. Corelaţii la nivelul lui P<0,05, prezintă şi a.s.p pe 100m (r –
0,580), a.s.p pe 120m (r – 0,629) şi a.s.p pe 300m (r – 0,584). Cea mai mică corelaţie cu proba
de concurs P<0,05 o au : săritura în lungime fără elan (r - -0,692), triplusalt cu elan (r - -0,600),
semigenuflexiuni cu haltera (r - -0,619).
Cum s-a menţionat deja, nu există legături de corelaţie strânse semnificative între proba
de 400m plat şi probele de a.s.p. pe 50m (r = 0,543) şi pentasalt cu elan (r - 0,276) (P>0,05),
totuşi aceste exerciţii de control, în opinia noastră, nu pot fi neglijate la etapa măiestriei sportive
superioare a pregătirii multianual
Legăturile de corelaţie stabilite de noi ne îndreptăţesc să concluzionăm că majoritatea
exerciţiilor de control determină obiectiv nivelul pregătirii polivalente a alergătorilor, chiar dacă
unele dintre acestea, la vârsta junioratului I, nu sunt semnificative. Totuşi considerăm că odată cu
creşterea măiestriei sportivilor vor deveni foarte importante, fapt stabilit anterior de numeroase
cercetări realizate pe eşantioane de sportivi de performanţă [ 134,144,154,165,179,183], cercetări
care ne îndreptăţesc strategia de pregătire abordată de noi în prezenta lucrare.

74
 Tabelul 2.10. Matricea de corelaţie între volumele principalelor mijloace de pregătire într-un ciclu anual la proba de 400m plat, testarea iniţială
(n =12)
Nr.crt r ,P 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 r 0,543 0,580 0,629 0,945 0,867 0,584 0,914 -0,692 -0,971 -0,600 -0,928 0,276 -0,881 -0,819 -0,619
P >0,05 <0,05 <0,05 <0,001 <0,001 <0,05 <0,001 <0,05 <0,001 <0,05 <0,001 >0,05 <0,001 <0,01 <0,05
2 r 0,543 0,564 0,587 0,439 0,306 0,325 0,472 -0,202 -0,501 -0,145 -0,359 -0,222 -0,531 -0,227 -0,281
P >0,05 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05
3 r 0,580 0,564 0,347 0,587 0,406 0,128 0,485 -0,462 -0,522 -0,075 -0,570 0,304 -0,455 -0,312 -0,249
P <0,05 >0,05 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05
4 r 0,629 0,587 0,347 0,716 0,633 0,496 0,735 -0,525 -0,628 -0,382 -0,685 0,028 -0,806 -0,550 -0,262
P <0,05 <0,05 >0,05 <0,01 <0,05 >0,05 <0,01 >0,05 <0,05 >0,05 <0,05 >0,05 <0,01 >0,05 >0,05
5 r 0,945 0,439 0,587 0,716 0,874 0,589 0,887 -0,805 -0,948 -0,510 -0,988 0,371 -0,890 -0,787 -0,466
P <0,001 >0,05 <0,05 <0,01 <0,001 <0,05 <0,001 <0,01 <0,001 >0,05 <0,001 >0,05 <0,001 <0,01 >0,05
6 r 0,867 0,306 0,406 0,633 0,874 0,588 0,908 -0,842 -0,895 -0,669 -0,887 0,099 -0,814 -0,966 -0,553
P <0,001 >0,05 >0,05 <0,05 <0,001 <0,05 <0,001 <0,05 <0,001 <0,05 <0,001 >0,05 <0,01 <0,001 >0,05
7 r 0,584 0,325 0,128 0,496 0,589 0,588 0,733 -0,250 -0,643 -0,672 -0,610 -0,207 -0,668 -0,557 -0,186
P <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 <0,05 <0,05 <0,01 >0,05 <0,05 <0,05 <0,05 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05
8 r 0,914 0,472 0,485 0,735 0,887 0,908 0,733 -0,643 -0,889 -0,729 -0,887 0,039 -0,889 -0,878 -0,622
P <0,001 >0,05 >0,05 <0,01 <0,001 <0,001 <0,01 <0,05 <0,001 <0,01 <0,001 >0,05 <0,001 <0,001 <0,05
9 r -0,692 -0,202 -0,462 -0,525 -0,805 -0,842 -0,250 -0,643 0,719 0,314 0,792 -0,268 0,610 0,762 0,433
P <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 <0,01 <0,01 >0,05 <0,05 <0,01 >0,05 <0,01 >0,05 <0,05 <0,01 >0,05
10 r -0,971 -0,501 -0,522 -0,628 -0,948 -0,895 -0,643 -0,889 0,719 0,579 0,937 -0,257 0,883 0,824 0,474
P <0,001 >0,05 >0,05 <0,05 <0,001 <0,001 <0,05 <0,001 <0,01 <0,05 <0,001 >0,05 <0,001 <0,01 >0,05
11 r -0,600 -0,145 -0,075 -0,382 -0,510 -0,669 -0,672 -0,729 0,314 0,579 0,541 0,095 0,730 0,691 0,569
P <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 <0,05 <0,05 <0,01 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 <0,01 <0,05 >0,05
12 r -0,928 -0,359 -0,570 -0,685 -0,988 -0,887 -0,610 -0,887 0,792 0,937 0,541 -0,401 0,878 0,816 0,414
P <0,001 >0,05 >0,05 <0,05 <0,001 <0,001 <0,05 <0,001 <0,01 <0,001 >0,05 >0,05 <0,001 <0,01 >0,05
13 r 0,276 -0,222 0,304 0,028 0,371 0,099 -0,207 0,039 -0,268 -0,257 0,095 -0,401 -0,186 -0,092 0,022
P >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05
14 r -0,881 -0,531 -0,455 -0,806 -0,890 -0,814 -0,668 -0,889 0,610 0,883 0,730 0,878 -0,186 0,721 0,445
P <0,001 >0,05 >0,05 <0,01 <0,001 <0,01 <0,05 <0,001 <0,05 <0,001 <0,01 <0,001 >0,05 <0,01 >0,05
15 r -0,819 -0,227 -0,312 -0,550 -0,787 -0,966 -0,557 -0,878 0,762 0,824 0,691 0,816 -0,092 0,721 0,616
P <0,01 >0,05 >0,05 >0,05 <0,01 <0,001 >0,05 <0,001 <0,01 <0,01 <0,05 <0,01 >0,05 <0,01 <0,05
16 r -0,619 -0,281 -0,249 -0,262 -0,466 -0,553 -0,186 -0,622 0,433 0,474 0,569 0,414 0,022 0,445 0,616
P <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 <0,05
Legendă: 1. a.s.p.400m (sec); 2. a.s.p.50m (sec); 3. a.s.p.100m (sec); 4. a.s.p.120m (sec); 5. a.s.p.150m (sec); 6. a.s.p.200m (sec); 7. a.s.p.300m (sec); 8.
a.s.p.500m (sec); 9. săritura în lung. fără elan (m); 10. triplusalt fără elan (m); 11. triplusalt cu elan de 10 m (m); 12. pentasalt fără elan (m); 13. pentasalt cu
elan (m); 14. decasalt fără elan (m); 15. 20 de paşi fără elan (m); 16. semigenuflexiuni cu halteră (kg.).
75
 Analizând legăturile corelative dintre volumele principalelor mijloace de pregătire, într-
un ciclu anual de pregătire, am constatat următoarele (Tabelul 2.10):
Slab semnificativ între a.s.p.50m (sec) cu a.s.p.120m (sec) şi 20 de paşi fără elan (m).
Slab semnificativ între: a.s.p.100m (sec) cu a.s.p.150m (sec) şi semigenuflexiuni cu
halteră (kg.).
Mediu semnificativ între : a.s.p.120m (sec) cu a.s.p.150m (sec), a.s.p.500m (sec) şi
decasalt fără elan (m).
Slab semnificativ cu a.s.p.50m (sec), a.s.p.200m (sec), triplusalt fără elan (m), pentasalt
fără elan (m).
Puternic semnificativ între: a.s.p.150m (sec) cu a.s.p.200m (sec), a.s.p.500m (sec),
triplusalt fără elan (m), pentasalt fără elan (m), decasalt fără elan (m);
Mediu şi semnificativ cu a.s.p.120m (sec), săritura în lungime fără elan (m) şi 20 de paşi
fără elan (m);
Slab semnificativ cu a.s.p.100m (sec), a.s.p.300m (sec)
Puternic semnificativ: a.s.p.200m (sec) cu a.s.p.150m (sec), a.s.p.500m (sec), triplusalt
fără elan (m), pentasalt fără elan (m), 20 de paşi fără elan (m);
Mediu şi semnificativ cu decasalt fără elan (m)
Slab semnificativ cu a.s.p.120m (sec), a.s.p.300m (sec), săritura în lungime fără elan
(m), triplusalt cu elan de 10m (m).
Mediu semnificativ între: a.s.p.300m (sec) cu a.s.p.500m (sec);
Slab semnificativ cu a.s.p.150m (sec), a.s.p.200m (sec), triplusalt fără elan (m), triplusalt
cu elan de 10m (m), pentasalt fără elan (m), decasalt fără elan (m).
Puternic semnificativ: a.s.p.500m (sec) cu a.s.p.150m (sec), a.s.p.200m (sec), triplusalt
fără elan (m), pentasalt fără elan (m), decasalt fără elan (m) şi 20 de paşi fără elan (m);
Medie şi semnificativă cu a.s.p.120m (sec),a.s.p.300m (sec),triplusalt cu elan 10 m (m);
Slab semnificativ cu săritura în lungime fără elan(m) şi semigenuflexiuni cu halteră (kg.).
Medie semnificativ între: săritura în lungime fără elan(m) cu a.s.p.150m (sec),
a.s.p.200m (sec), triplusalt fără elan (m), pentasalt fără elan (m), 20 de paşi fără elan (m);
Slab semnificativ cu a.s.p.500m (sec), decasalt fără elan (m).
Puternică semnificativ între: triplusalt fără elan (m) cu a.s.p.150m (sec), a.s.p.200m
(sec), a.s.p.500m (sec), pentasalt fără elan (m), decasalt fără elan (m);
Medie semnificativ cu săritura în lungime fără elan(m) şi 20 de paşi săriţi fără elan (m);
Slab semnificativ cu a.s.p.120m (sec), a.s.p.300m (sec), triplusalt cu elan de 10m (m).

76
 Medie semnificativ între: triplusalt cu elan de 10 m (m) cu a.s.p.500m (sec) şi decasalt
fără elan (m);
Slab semnificativ cu triplusalt fără elan (m) şi 20 de paşi săriţi fără elan (m);
Puternică semnificativ între: pentasalt fără elan (m) cu a.s.p.150m (sec), a.s.p.200m
(sec), a.s.p.500m (sec), triplusalt fără elan (m) şi decasalt fără elan(m);
Medie şi semnificativă cu săritura în lungime fără elan(m) şi 20 de paşi fără elan (m);
Slab semnificativ cu a.s.p.120m (sec) şi a.s.p.300m (sec).
Puternică semnificativ între: decasalt fără elan(m) cu a.s.p.150m (sec), a.s.p.500m
(sec), triplusalt fără elan (m) şi pentasalt fără elan (m);
Medie şi semnificativă cu a.s.p.120m (sec), a.s.p.200m (sec), triplusalt cu elan de 10 m
(m) şi 20 de paşi fără elan (m);
Slab semnificativ cu a.s.p.300m (sec) şi săritura în lungime fără elan(m).
Puternică semnificativ între: 20 de paşi fără elan(m) cu a.s.p.200m (sec) şi
a.s.p.500m (sec);
Medie şi semnificativă cu a.s.p.150m (sec), săritura în lungime fără elan(m), triplusalt
fără elan (m), pentasalt fără elan (m) şi decasalt fără elan (m);
Slab semnificativ cu triplusalt cu elan de 10m (m) şi semigenuflexiuni cu halteră (kg.).
Slab semnificativ între: semigenuflexiuni cu halteră (kg) cu a.s.p.500m (sec) şi 20 de
paşi fără elan (m).
După această analiză corelativă putem afirma că probele de alergare au o bună legătură
între ele, lucru firesc, fapt ce ne bucură, deoarece obiectivul nostru, de îmbunătăţire a nivelului
pregătirii specifice se bazează în mare parte pe lucrul cu aceste exerciţii, combinând metodele de
antrenament pentru dezvoltarea vitezei în regim de rezistenţă.
De asemenea, este de remarcat corelaţia dintre probele de alergare de viteză cu probele de
sărituri, atât cele cu elan, cât şi cele fără elan. O bună legătură există între toate probele de
sărituri, acest lucru este benefic, pentru că planul anual de pregătire, conceput de noi, are unul
din obiective dezvoltarea forţei – detentei, folosind cu precădere exerciţii şi combinaţii de
sărituri.
Surprinzătoare este slaba corelaţie a exerciţiilor pentru dezvoltarea forţei folosind haltera
şi pentasaltul cu elan cu toate celelalte probe, fie ele de alergare sau de sărituri. Opinia noastră
este că aceste exerciţii au fost folosite cu rezerve, datorită vârstei încă fragede a sportivilor.

77
2.4. Concluzii la capitolul 2
Pentru îndeplinirea sarcinilor propuse am folosit un complex de metode de cercetare,
aflate în strânsă legătură cu sarcinile propuse pentru elaborarea lucrării.
Probele şi normele de control devin un mijloc al reglării şi autoreglării, al funcţionalităţii
procesului de programare a antrenamentului sportiv.
La testările indicilor morfofuncţionali sportivii au înregistrat progrese normale, înălţimea,
greutatea şi raportul dintre ele arătându-ne tipul somatic specific probei. Indicele de nutriţie
înregistrează în ambele grupe valorice valori spre satisfăcător, dată fiind vîrsta sportivilor, care
nu au ajuns la maturitate. La proba Rufier, consemnăm o îmbunătăţire a indicilor între cele două
testări la ambele grupe, cu o pondere mai ridicată la grupa experimentală. Testul Watt a oferit
date importante despre capacitatea de efort anaerob, care la grupa experiment s-a îmbunătăţit
simţitor.
Există corelaţiile de diferite nivele între probele de control, valoarea medie a acestora şi
rezultatul în concurs (400m plat), exprimat prin media aritmetică a valorilor individuale la cei 9
sportivi din cercetarea prealabilă.
Nu există corelaţie între performanţa pe distanţa de 400m plat şi săritura în lungime fără
elan. La grupa experimentală, la cercetarea prealabilă a reieşit că există corelaţii de diferite
nivele între rezultatele obţinute la probele de control şi proba de 400mplat şi nu există corelaţie
pentru probele de a.s.p. pe 50m şi pentasalt cu elan.
Din chestionare reiese că principalele mijloace şi probe de control folosite în pregătirea
sportivilor sunt asemanatoare, sunt prezenţi atât alergători cu specific de viteză cât şi de
rezistenţă, folosesc în medie 14 exerciţii în antrenamente, pentru dezvoltarea vitezei folosesc
distanţe de alergare cuprinse între 30 şi 60m.
Pentru dezvoltarea forţei se folosesc exerciţiile cu haltera, al căror volum (tone) exprimă
suma exerciţiilor folosite. Sunt prezente şi exerciţiile pentru dezvoltarea detentei.
Dezvoltarea rezistenţei speciale se realizează prin metoda repetărilor, aplicând alergările
pe segmente cuprinse între 80-150 şi 200-500m, în funcţie de perioada de pregătire.

78
 3. ARGUMENTAREA EXPERIMENTALĂ A SISTEMULUI DE EFORTURI DE
ANTRENAMENT ÎNTR-UN CICLU ANUAL DE PREGĂTIRE A ALERGĂTORILOR
DE 400m PLAT ÎN PERIOADA ANTRENAMENTULUI APROFUNDAT ( 16-19ANI)

În rezultatul studierii literaturii de specialitate şi al analizei rezultatelor obţinute în

cercetarea prealabilă, care are o importanţă deosebită în obţinerea rezultatelor sportive valoroase,
reiese faptul că nu este pe deplin elaborată şi studiată problematica pregătirii specifice pentru
alergătorii pe distanţa de 400m plat, pentru alergătorii seniori, dar şi pentru tinerii alergătorii
juniori I, în perioada antrenamentului aprofundat.
În antrenamentul alergătorilor pe distanţa de 400m plat, pentru obţinerea unor rezultate
valoroase, este necesară elaborarea unei metodici de pregătire, care să asigure dezvoltarea
calităţilor motrice importante, un ritm înalt al activităţii motrice, precum şi o coordonare
excelentă a mişcărilor. De asemenea, nu trebuie omise cerinţelor dezvoltării capacităţilor
funcţionale ale sistemelor respirator şi cardiovascular [101].
Reperele elaborării metodicii dezvoltării calităţilor motrice necesare alergătorilor de
400m plat în perioada antrenamentului aprofundat, vârsta de 16-19 ani într-un ciclu anual de
pregătire, au fost urmate pas cu pas şi ne-au ajutat în practica de antrenament.

3.1. Organizarea experimentului pedagogic

Având obiectv precis, argumentarea experimentală a metodicii dezvoltării calităţilor

motrice necesare alergătorilor de 400m plat în perioada antrenamentului aprofundat, vârsta de
16-19 ani, într-un ciclu anual de pregătire, pe parcursul unui an competiţional (15 septembrie
2008 – 15 august 2009) s-a desfăşurat un experiment pedagogic la care au participat 24 atleţi (12
în grupa experimentală şi 12 în grupa martor). Pentru o bună evidenţiere a eficienţei procesului
de antrenament, toţi subiecţii cuprinşi în experiment au parcurs aceleaşi etape şi testări (Tabelul
3.1).
După analiza datelor din Tabelul 3.1., am constatat că, după criteriul performanţelor,
sportivii cuprinşi în experiment sunt de valori apropiate.
Atleţii au la bază între 3 şi 5 ani de pregătire atletică polivalentă şi prezintă o specializare
spre proba de 400m plat, iar indicii morfofuncţionali prezintă cifre asemănătoare, neexistâd
diferenţe semnificative între sportivii care fac parte din cele două grupe – experiment şi martor.

79
 Tabelul 3.1. Indicatori morfologici de recunoaştere a grupelor de lucru, experimentală şi martor

Grupa experimentală ( n = 12) Grupa martor ( n = 12)

Nr.
crt. Perf. Talie Greutate Ani de Perf. Talie Greutate Ani de
Subiecţi Vârstă Subiecţi Vârstă
400m(sec) (cm) (kg) pregătire 400m(sec) (cm) (kg) pregătire
1 Ş.A 50,25 19 174 62 4 A.M. 50,38 18 179 64 3
2 L.A 51,23 18 177 63 5 I.T. 51,66 19 178 65 4
3 S.C 51,67 18 180 66 4 C.M. 51,80 18 172 65 3
4 A.R 52,01 17 178 64 3 E.D. 51,95 17 176 64 3
5 V.D 52,65 18 180 66 4 A.C. 53,04 16 173 62 3
6 M.A 53,12 19 176 63 5 E.G. 53,05 17 180 65 3
7 M.M 53,22 18 179 64 4 O.T 53,25 17 178 66 4
8 C.B 53,75 16 181 66 4 C.F. 53,15 16 174 64 3
9 B.O 52,45 17 178 65 4 I.A 52,76 17 174 63 3
10 L.M 53,15 18 176 63 4 N.L 53,43 18 176 65 4
11 M.N 52,75 19 176 64 4 E.T 52,70 17 175 66 3
12 V.A 53,25 18 178 66 4 Z.M 53,72 19 177 67 4
x 52,46 17,92 177,75 64,33 4,08 X 52,57 17,42 176,00 64,38 3,33
σ 1,01 0,90 2,05 1,44 0,51 σ 0,91 1,00 2,49 1,19 0,49
m 0,29 0,26 0,59 0,42 0,15 m 0,27 0,29 0,72 0,34 0,14

80
 Subiecţii experimentali au fost supuşi unor teste atât la începutul, cât şi la sfârşitul
experimentului, la o serie de indicatori morfologici şi funcţionali (talie, greutate, indicele de
nutriţie, proba Ruffier, capacitatea vitală, Watt maxim) (Anexa 6), unanim recunoscuţi de
specialiştii în practica pedagogică de cercetare [16, 26, 34, 37, 40, 41, 56, 59, 71, 78, 85, 87].
Experimentul pedagogic trebuie să realizeze eficientizarea şi optimizarea metodelor de
antrenament, aici incluzând şi structura ciclului anual de pregătire.
Realizarea scopului propus este condiţionat de următoarele direcţii de acţionare:
- eficientizarea şi optimizarea metodelor de antrenament pentru dezvoltarea calităţilor motrice
importante la alergătorii de 400m plat (viteză, forţă, rezistenţă), precum şi combinarea
regimurilor de efort pentru obţinerea unor rezultate superioare;
- elaborarea unui plan anual de pregătire adaptat obiectivelor de performanţă şi de instruire ;
- elaborarea şi experimentarea unui sistem de evaluare eficientă a conţinutului procesului de
pregătire efectuat cu atleţii cuprinşi în experiment.
Selecţionarea celor mai eficiente mijloace de pregătire a fost punctul de plecare în
programul de dezvoltare a calităţilor motrice necesare atleţilor care practică proba de 400m plat
Această selecţionare a indicatorilor antrenamentului s-a făcut ţinând cont de:
- caracteristicile fiziologice, psihomotrice, vârstă şi sex ale atleţilor cuprinşi în experiment;
- specificul eforturilor din antrenament, metodica dezvoltării calităţilor motrice şi corelaţiile
care se pot stabili între evaluarea mijloacelor de pregătire şi rezultatul din concurs.
În urma constatărilor care au reieşit din cercetarea prealabilă, ne-am gândit să folosim, în
programul de antrenament al grupei experiment, mijloacele şi volumele, care au corelat cel mai
bine cu rezultatul obţinut în proba de concurs. Am eliminat din programul de antrenament
mijloacele care nu aveau un grad ridicat de randament şi am adăugat alte mijloace, care să
crească nivelul performanţelor sportive.
Lecţiile de antrenament au fost alcătuite astfel, încât să fie o concordanţă între volumul şi
intensitatea efortului folosit în antrenamente de-a lungul întregului an competiţional, precum şi
crearea unor perspective de lungă durată în obţinerea de rezultate mai valoroase.
Am insistat în folosirea unor mijloace de antrenament, care să ducă la susţinerea unui
efort intens şi pe porţiunile din cursa de 400m plat care s-au dovedit a fi cele mai grele.
Probele de control au fost instrumente de verificare a nivelului atins de pregătire de la o
etapă la alta şi ne-a ajutat la corectarea din mers a unor deficienţe care au apărut în pregătire.
Datele culese au fost obiective şi ne-au permis să apreciem nivelul calităţile motrice
necesare atleţilor, care practică proba de 400m plat în etapa antrenamentului aprofundat.

81
 Este recunoscut faptul că probele de concurs ne permit să apreciem stadiul atins de
capacitatea de performanţă, dar rezultatul în concurs este legat de combinarea tuturor factorilor
care intră în pregătire şi care impun, dacă este cazul, îmbunătăţirea planului anual de
antrenament.
Probele de control sunt cele propuse de Federaţia Română de Atletism, precum şi
de ,,Programa la disciplina atletism pentru unităţile cu profil sportive”, altele au fost reţinute în
urma cercetării nivelului pregătirii fizice specifice, care au devenit mai târziu şi mijloace folosite
în antrenamentul sportivilor.
Totodată, am considerat că este necesar să calculăm corelaţiile care pot exista între
rezultatele din proba de concurs şi indicia funcţionali obţinuți în urma controlului medical
efectuat la Policlinica sportivă din Craiova, (testarea iniţială şi testarea finală), pentru o mai bună
evidenţiere a laturilor antrenamentului sportiv la alergătorii de 400m plat. În Tabelele 3.2. și 3.3.
prezentăm indicii de corelație calculați la grupa experimentală, la etapa inițială.
Tabelul 3.2. Valorile indicilor de corelaţie dintre nivelul pregătirii funcţionale şi
rezultatul pe 400m plat, testarea iniţială (n = 12 )
Nr.
Măsurători r P
crt.
1 Proba Ruffier 0,24 P>0,05
2 Capacitatea vitală (cm3) -0,14 P>0,05
3 Watt maxim -0,34 P>0,05

Tabelul 3.3. Matricea corelaţiilor dintre indicii funcţionali și rezultatul pe 400m

plat, testarea iniţială ( n = 12)
r/ Rezultatul Proba Capacitatea Watt
P pe 400m Ruffier vitală (cm3) maxim
Rezultatul pe 400m plat r 0,24 -0,14 -0,34
P >0,05 >0,05 >0,05
Proba Ruffier r 0,24 -0,29 -0,51
P >0,05 >0,05 >0,05
Capacitatea vitală (cm3) r -0,14 -0,29 0,35
P >0,05 >0,05 >0,05
Watt maxim r -0,34 -0,51 0,35
P >0,05 >0,05 >0,05

82
 Din analiza datelor prezentate mai sus, date ce definesc legăturile corelative între proba
de concurs 400m plat şi indicii funcționali, dar şi între ei, reise clar că nu există corelaţii
semnificative, legăturile fiind slabe.
La etapa finală a experimentului, acești indicatori au fost evaluați din nou, pentru a
observa evoluția lor pe parcursul experimentului. Rezultatele obținute sunt prezentate în Tabelele
3.4. și 3.5.
Tabelul 3.4. Valorile indicilor de corelaţie dintre nivelul pregătirii funcţionale şi
rezultatul pe 400m plat, testarea finală (n = 12 )
Nr.
Măsurători r P
crt.
1 Proba Ruffier 0,39 P>0,05
2 Capacitatea vitală (cm3) -0,33 P>0,05
3 Watt maxim -0,41 P>0,05

Tabelul 3.5. Matricea corelaţiilor dintre indicii funcţionali și rezultatul pe 400m

plat, testarea finală ( n = 12)
r/ Rezultatul pe Proba Capacitatea Watt maxim
P 400m Ruffier vitală (cm3)
Rezultatul pe r 0,39 -0,33 -0,41
400m P >0,05 >0,05 >0,05
Proba r 0,39 -0,47 -0,72
Ruffier P >0,05 >0,05 < 0,01
Capacitatea r -0,33 -0,47 0,42
vitală (cm3) P >0,05 >0,05 >0,05
Watt maxim r -0,41 -0,72 0,42
P >0,05 < 0,01 >0,05

Din datele prezentate în Tabele se observă clar că, chiar dacă indicatorii n-au progresat
suficient pentru a obține legături semnificative (P > 0,05), totuși se observă că aceștia au evoluat
pozitiv, majorându-se de la nivelul slab, la etapa inițială a experimentului, spre legături medii, la
cea finală.
Prin urmare, putem menționa că nivelul pregătirii funcționale la alergătorii de 400m plat
este unul care nu influențează semnificativ performanța competițională, totuși acest

83
compartiment al pregătirii sportive nu poate fi trecut cu vederea. Părerea noastră este că lui i se
va acorda o atenție suficientă în etapele de regătire fizică generală, de toamnă-iarnă și de
primăvară-vară, pentru a face ca capacitatea de efort a organismului să crească, atingând vârful
în etapele competiționale de iarnă și de vară, când alergătorii vor participa în concursurile de
obiectiv.
3.2. Planificarea anuală a antrenamentelor pentru alergătorii de 400m plat, juniori I
Planificarea anuală a antrenamentelor reprezintă activitatea de elaborare amănunţită şi
precisă a obiectivelor de instruire şi performanţă, precum şi a mijloacelor, metodelor şi formelor
de organizare adecvate scopurilor propuse [6, 34].
Planificarea valorifică informaţiile obţinute prin prognoză şi cele de tip feed-back,
rezultate dintr-o evidenţă clară a activităţii anterioare, prin evaluarea fiecărei etape şi perioade de
pregătire, prin compararea planurilor elaborate pentru structura imediat următoare (plan de lecţie
– plan de microciclu – plan de mezociclu – plan de macrociclu).
Sintetizarea sistemului de decizii este realizat prin planul de antrenament, iar în acelaşi
timp asigură continuitatea şi ritmicitate în pregătire.
Obiectivul principal al planului de antrenament este asigurarea unui înalt nivel de
perfecţionare la un moment precizat, de obicei la concursul principal, pe baza unei evoluţii
dirijate şi atent controlate.
Numai o planificare şi o periodizare corectă a antrenamentelor şi folosirea eforturilor
specifice etapei pentru dezvoltarea calităţilor biomotrice, pentru perfecţionarea deprinderilor şi
trăsăturilor psihologice, duc la atingerea performanţelor propuse [20, p.435].
Din datele cuprinse în Tabelul 3.6. reiese faptul că în antrenamentul celor două grupe de
alergători cuprinse în experiment, deosebiri majore au survenit la capitolul pregătirii vitezei în
regim de rezistenţă (a.start din picioare - 80m ≥ 95%, a.start din picioare - 100m ≥ 95%, a.start
din picioare - 120m, 91-100%, a.start din picioare - 150m, 80-90%, a.start din picioare - 200m ≥
80%, a.start din picioare - 300m ≥80%, a.start din picioare - 500m ≥ 75%), precum şi la
capacitatea combinată forţă – viteză, dată de săriturile : triplusalt cu sau fără elan, pentasalt cu
sau fără elan, decasalt şi 20 de paşi săriţi.
La pregătirea specifică, mijloacele folosite (a.start din picioare până la 60m 95-100%) au
prezentat diferenţe mici, nesemnificative, ca dealtfel şi la pregătirea generală (exerciţii speciale
pe plat) .
Indicatorii antrenamentului celor două grupe (martor şi de experiment) au fost aceiaşi,
doar formele de pregătire au fost diferite (Tabelul 3.6).

84
 Tabelul 3.6. Indicatorii principali ai pregătirii grupelor cuprinse în experiment

Indicatorii pregătirii Grupa Grupa

experiment martor
Număr de zile de antrenament 277 280
Număr antrenamente 277 315
Număr ore antrenament 518 565
Număr zile competiţii 18 20
Număr de starturi 30 28
Volumul
Pregătire a.start din picioare până la 60m 95-100% (km.) 25,8 20
specială a.start din picioare - 80m ≥ 95% (km.) 39 26
a.start din picioare - 100m ≥ 95% (km.) 57,1 16
a.start din picioare - 120m 91-100% (km.) 51,6 28
a.start din picioare - 150m 80-90% (km.) 58,2 26
a.start din picioare - 200m ≥ 80% (km.) 90 68
a.start din picioare - 300m ≥80% (km.) 48,3 21
a.start din picioare - 500m ≥ 75% (km.) 52 36
a.start din picioare - 600m ≥ 75% (km.) 27,8 20
Pregătire Exerciţii speciale (km.) 81 72
generală a. de durată (km.) 482 300
a. tip Fartlek (km.) 226 175
Pregătire Genuflexiuni cu haltera 60-85% (rep.) 1430 1000
forţă- Semigenuflexiuni cu haltera 60-90% (rep.) 2410 1500
viteză Triplusalt cu sau fără elan (rep.) 2750 2000
Pentasalt cu sau fără elan (rep.) 2600 1960
Decasalt (rep.) 1470 1345
20 de paşi săriţi (rep.) 1630 1100

Diferenţele care apar între cele două grupe de lucru (experimentală şi martor), la
mijloacele şi volumele de lucru folosite în antrenamente, se datorează modificărilor aduse în
programul grupei experiment, prin prisma celor concluzionate în capitolul anterior.

85
 Conţinutul procesului anual de pregătire la grupa experiment a cuprins 8 perioade de
pregătire şi anume ( Tabelul 3.7):
I 15 septembrie 2008 – 30 noiembrie 2008 – perioada pregătitoare de toamnă;
II 1 decembrie 2008 – 1 februarie 2009 – perioada precompetiţională de iarnă;
III 2 februarie 2009 – 15 martie 2009 – perioada competiţională de iarnă;
IV 16 martie 2009 – 5 aprilie 2009 – perioada de tranziţie şi refacere;
V 6 aprilie 2009 – 10 mai 2009 – perioada pregătitoare de primăvară;
VI 11 mai 2009 – 7 iunie 2009 – perioada precompetiţională de vară;
VII 8 iunie 2009 – 16 august 2009 – perioada competiţională de vară;
VIII 17 august 2009 – 13 septembrie 2009 – perioada de tranziţie şi refacere;
Celor 8 perioade de pregătire le corespund 12 etape de pregătire, cu următoarele orientări
metodice:
Etapa I 15 septembrie – 12 octombrie 2008 – readaptarea organismului cu efortul;
Etapa II 13 octombrie – 9 noiembrie 2008 – creşterea volumului de efort, creşterea
gradată a intensităţii, cu o diversificare a mijloacelor folosite în pregătire;
Etapa III 10 noiembrie – 30 noiembrie 2008 – volumul de lucru mare, intensitatea medie;
Etapa IV 1 decembrie – 4 ianuarie 2008 – volum mare de lucru şi intensitate ridicată a
efortului;
Etapa V 5 ianuarie – 1 februarie 2009 – volum mai scăzut de lucru, cu intensitate ridicată
aproape de nivelul de concurs;
Etapa VI 2 februarie – 15 martie 2009 – efort cu intensitate maximală în condiţii de
concurs, alternarea eforturilor cu odihna, refacerea după concursuri;
Etapa VII 16 martie – 5 aprilie 2009 – control medical, refacere, recuperare;
Etapa VIII 6 aprilie – 19 aprilie 2009 – readaptarea organismului la efortul necesar
acumulărilor;
Etapa IX 20 aprilie – 10 mai 2009 – eforturi cu indici ridicaţi de volum şi intensitate,
superiori perioadei de pregătire de toamnă;
Etapa X 11 mai – 7 iunie 2009 – menţinerea volumului de lucru la intensitate de concurs,
menţinerea şi dezvoltarea nivelului calităţilor motrice importante;
Etapa XI 8 iunie – 16 august 2009 – calităţile motrice specifice şi combinate viteză-forţă
şi viteză-rezistenţă sunt solicitate, precum şi eforturi apropiate concursului, refacere pentru
concurs;
Etapa XII 17 august – 13 septembrie 2009 – revenirea organismului după efortul depus în
concursuri, recuperare medicală, odihnă.

86
 Ambele grupe de sportivi au avut aceleaşi condiţii de antrenament, aici făcând referire la
locul de desfăşurare a antrenamentelor (stadion, parc, sală de forţă), program şcolar,
cantonamente, susţinătoare de efort şi mijloace de refacere după antrenament, participări la
concursuri.
Grupa experimentală a efectuat antrenamente după planul anual elaborat de noi, în care
am pus accentul pe dezvoltarea rezistenţei în regim de viteză, a forţei combinată cu viteza,
precum şi perfecţionarea continuă a tehnicii de alergare, care să ne permită parcurgerea distanţei
de concurs (400m plat) cât mai uniform şi apariţia stării de oboseală accentuată cât mai târziu.
Grupa martor a efectuat antrenamentele după programul tradiţional, care prevede
dezvoltarea vitezei, a forţei şi a tehnicii corecte de alergare, recomandat de Federaţia Română de
Atletism, de specialiştii în domeniu pentru sportivii din clasele speciale de atletism din liceele cu
program sportiv.
Evaluarea nivelului de pregătire al sportivilor-alergători din cele două grupe s-a
desfăşurat în următoarea succesiune:
- la începutul experimentului (perioada pregătitoare de toamnă – iarnă - 15 septembrie – 5
octombrie 2008) testarea iniţială;
- la începutul perioadei competiţionale de iarnă (26 ianuarie 2008- 15 martie 2009) – testarea
intermediară 1;
- la începutul perioadei competiţionale de vară (11 mai 2009- 24 mai 2009) – testarea
intermediară 2;
- la sfârşitul perioadei competiţionale de vară (25 mai 2009- 19 iulie 2009) – testarea finală;
Luînd în calcul obiectivele procesului de antrenament pentru proba de 400m plat la
alergătorii juniori, aflați în etapa antrenamentului aprofundat, de asemenea rezultatele sondajului
de opinie, desfășurat cu antrenorii din România, și datele obținute în procesul cercetărilor
prealabile, noi am elaborat un plan anual de pregătire perfecționat, care a fost aplicat grupei
experimentale, în procesul experimentului pedagogic (Tabelul 3.7. și Graficele 3.1., 3.2. și 3.3).
În ceea ce privește strucrurarea acestuia, noi ne-am axat pe cea clasică, biciclă – cu două
perioade pregătitoare și două perioade de concurs.
Modificările care au fost operate țin de conținutul pregătirii, accentul punându-se, după
cum am menționat și mai sus, pe dezvoltatrea capacităților motrice combinate de viteză în regim
de rezistență şi de forţă-viteză, care, în opinia noastră, determină decisiv performanța finală.
Volumul eforturilor pregătirii speciale a fost distribut concentrat, sub forma conjugat- succesivă,
care este una foarte eficientă, lucru confirmat și de rezultatele finale obținute de sportivii grupei
experimentale.

87
 Tabelul 3.7. Structura macrociclului anual de antrenament al alergatorilor de 400m plat, grupa experimentală ( n = 12)
Macrocicluri Toamnă-iarnă
Perioade Pregătitoare toamnă-iarnă Precompetiţională de iarnă
Etape Adaptarea Pregătire fizică Pregătire Pregătire specială Preg. specială de
organismului la generală specială concurs
efort
Luni Sept. Oct. Oct. Nov Nov. Dec. Ian.
.
Săptămâni 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Nr.zile 5 5 5 5 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 5
antrenament
Nr. antrena- 5 5 5 5 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 5
ment
Nr.ore 5 5 7,5 10 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 10
antrenamen
Nr.zile
competiţii
Număr starturi 2

Pregătire
specială(km) 4,8 4,8 11,8 14,5 18,4 19,3 17,3 12,1 12,6 12,2 13,3 15,4 16,4 12,1 13,6 12,3

Pregătire
generală (km) 20 30 35 50 32 48 20 12 10 10 10 20 20 18 19 17 8 14 8 8

Pregătire forţă-
viteză (rep.) 260 260 100 160 340 200 360 400 420 440 460 460 220 370 360 320

88
 Continuarea Tabelului 3.7.

Macrocicluri Iarnă Primăvară-vară

Perioade Competiţională de iarnă Tranziţie Pregătitoare de primăvară
Etape Competiţională de sală Refacere, Readaptarea Pregătire fizică generală
recuperare organismului la efort
Luni Februarie Martie Martie Aprilie Aprilie Aprilie Mai
Săptămâni 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34
Nr.zile antren. 5 5 6 5 5 5 5 5 5 6 5 6 5 6
Nr. antren. 5 5 6 5 5 5 5 5 5 6 5 6 5 6
Nr.ore antren. 10 10 12 10 10 10 7,5 8 8 12 10 12 10 12
Nr.zile compet. 2 2 2
Număr starturi 2 4 4
Pregătire specială
(km) 12,4 8,6 10,1 8,5 12 8,5 2,4 5,4 13,6 15,1 15,9
Pregătire generală 8 6 7 5 12 10 32 28 28 30 12 12 6 14
(km)
Pregătire forţă-viteză 220 150 380 100 130 100 320 320 320 320 320 360 450
(rep.)

89
 Continuarea Tabelului 3.7.

Macrocicluri Primăvară-vară

Perioade Precompetiţională de Competiţională de vară Tranziţie

vară
Etape Pregătire specială Competiţională aer-liber Ref. recuperare
Luni Mai Iunie Iunie Iulie August August Sept.
Săptămâni 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52
Nr.zile 6 6 5 5 5 5 5 5 5 5 6 5 5 5 4 3 3 5
antrenament
Nr. antrenamente 6 6 5 5 5 5 5 5 5 5 6 5 5 5 4 3 3 5
Nr. ore 12 12 10 10 10 10 10 10 10 12 10 10 10 4 2 2 5
antrenamente
Nr.zile competiţii 2 2 2 2 2 2
Număr starturi 2 4 4 4 2 2
Pregătire
specială(km): 17,9 16,9 19,0 12,2 9,1 11,4 7,6 6,3 6,5 6,1 6,4 6,1 6,1 4,3
Pregătire generală
(km) 12 10 10 8 16 12 8 6 8 6 4 12 8 16 14 14 20

Pregătire forţă- 510 510 260 180 380 160 300 150 120 260 130 250 140 280
viteză (rep.)

90
 A
da
pt
a re
a
or
ga
n ism
Pr ul
e ga
ui
la
tir ef
o

0
20
40
60
80
100
120
140

ef rt
iz
ic
a
ge
ne
Pr ra
Pr e l a
e ga
ga
tir
tir es
es pe
Pr pe ci
e ci al
ga al a
tir a
ec de
om co
pe nc
tit ur
io s
na
R R la
ea ef de
da ac sa
pt er la
ar e ,
ea r ec
or up
ga er
ni ar

91
sm e
Pr ul
eg ui
at la
ir ef
ef or
iz t
ic
a
ge
ne
Pr ra
eg la
at
C i r
om es
pe pe
tit ci
io al
na a
la
R ae
ef rl
ac ib
er er
e,r
ec
up
er
ar
e
(km)

Fig. 3.1. Repartizarea pregătirii speciale, într-un macrociclu anual de antrenament, la alergatorii de 400m plat din grupa experimentală
Pregatire specială
 A
da
pt
ar
ea
or
ga
ni
sm
Pr ul
eg ui
at la
ir ef

0
20
40
60
80
100
120
140
160

ef or
iz
i t
ca
ge
ne
Pr Pr
eg r al
eg
at at a
ir ir
es es
Pr pe pe
eg c ci
at ia al
a
ir la
ec de
om co
pe nc
tit ur
io s
na
R R la
ea ef de
da ac
pt er sa
ar e, la
ea re
or cu
ga pe
ni ra
sm re

92
Pr ul
eg ui
at la
ir ef
ef or
iz
ic t
a
ge
Pr ne
eg ra
a la
C tir
om es
pe pe
tit ci
io al
a
na
la
R ae
ef rl
ac ib
er er
e,r
ec
up
er
ar
e
(km)

Fig. 3.2. Repartizarea pregătirii generale, într-un macrociclu anual de antrenament, la alergatorii de 400m plat din grupa experimentală
Pregătire generală
 A
da
pt
are
a
or
ga
ni
sm
Pr ul
eg ui
at la
ir ef

0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500

ef or
iz
i t
ca
ge
ne
Pr Pr
eg al r
eg at a
at
ir i r
es es
Pr
eg p ec
pe
ci
at ia al
a
ir la
ec de
om co
pe nc
tit ur
io
na s
R R la
ea ef de
da ac
pt er sa
ar e, la
ea re
or cu
ga pe
ni ra
sm re

93
Pr ul
eg ui
at la
ir ef
ef or
iz
ic t
a
ge
Pr ne
eg ra
la
C at
ir
om es
pe pe
tit ci
io al
a
na
la
R ae
ef rl
ac ib
er er
e,r
ec
up
er
ar
e
viteză (nr.rep.)
Pregătire forţă-

Fig. 3.3. Repartizarea pregătirii de forţă-viteză, într-un macrociclu anual de antrenament, la alergatorii de 400m plat din grupa experimentală
 Pregătirea efectuată de sportivii din cele două grupe s-a concretizat în participarea la
competiţii de juniori I şi II, în conformitate cu vârstele sportivilor cuprinşi în experiment.
Îmbunătăţirea metodologiei dezvoltării calităţilor motrice importante pentru alergătorii de
400m plat în perioada antrenamentului aprofundat s-a realizat pe baza optimizării volumului şi
intensităţii exerciţiilor utilizate, prin efectuarea unor eforturi, care să atenueze carenţele din
pregătirea atleţilor, practicanți ai probei de 400m plat
Pe baza concluziilor care au reieşit din capitolul precedent, am reţinut exerciţiile care au
corelat cel mai bine cu performanţa de concurs, am introdus mijloace de pregătire noi, am
crescut volumul şi intensitatea efortului, care au legături strânse cu proba de concurs.
La grupa exerciţiilor pentru pregătirea specifică, mijloacele folosite (a. start din picioare
până la 60m 95-100%, a.start din picioare până la 80m ≥ 95%) au prezentat diferenţe mici
nesemnificative, ca, dealtfel, şi la pregătirea generală (exerciţii speciale pe plat şi alergarea de
durată). Precizăm că lucrul pentru calităţile motrice specifice pregătirii sportivilor, care practică
proba de 400m plat, s-a efectuat folosind şi respectând recomandările Federaţiei Române de
Atletism şi ale autorilor de specialitate [6, 10, 13, 23, 159], precum şi rezultatele cercetărilor
prealabile.
Deosebiri majore au survenit la capitolul pregătirii vitezei în regim de rezistenţă (a.s.p
80m – 100m -120m -200m -300m -500m), la săriturile care dezvoltă combinaţia forţă-viteză şi a.
tip Fartlek.
În pregătirea sportivilor din grupa experimentală am folosit repetări, care să
îmbunătăţească viteza de deplasare pe porţiunea din cursa de 400m plat , care s-a dovedit a fi cea
mai slabă din punctul de vedere al timpului obţinut în cursă. Din studiile efectuate, a reieşit că
porţiunea de la 300m la 400m este cea mai slabă şi aici am axat pregătirea.
Astfel, în procesul pregătirii atleţilor din grupa experimental am folosit:
- repetări de 6 x 2 x 80m, pauză între repetări 1 min., pauză între serii 3min ;
- repetări de 4 x 2 x 100m, pauză între repetări 1½ min., pauză între serii 5min ;
- repetări de 3 x 2 x 120m, pauză între repetări 1½ min., pauză între serii 5min ;
- repetări de 150m legate cu 50m a.u, deci pauze foarte mici;
- repetări de 200m legate cu 100m a.u;
- repetări de 300m legate cu 150m a.u;
- repetări de 2x 2 x 500m cu pauză 5 min ;
- triplusalt fără elan ;
- triplusalt cu elan ;
- pentasalt fără elan ;

94
- pentasalt cu elan ;
- decasalt ;
- 20 de paşi săriţi ;
- semigenuflexiuni (60-90 % din greutatea maximă) şi genuflexiuni cu haltera (60-85% din
greutatea maximă);
- a.tip Fartlek cu diferite combinaţii – 6x(100m a.T.+100m a.u.) sau 2x (100m
a.T+100m.au.+200m a.T+200m a.u+300m a.T+300m a.u).
După cum se poate observa din Tabelul 3.7. şi din Figurile 3.1., 3.2. şi 3.3., pregătirea
fizică specială are o pondere mare în etapa pregătirii speciale de iarnă, din lunile noiembrie şi
decembrie şi, de asemenea, în etapa pregătirii speciale de vară, din lunile mai şi iunie, precum şi
în etapa competiţională de vară, din jumătatea lunii iunie, luna iulie şi din prima jumătate din
luna august (10 săptămâni).
Pregătirea generală a avut o pondere însemnată în etapa de adaptare a organismului la
efort, din a doua jumătate a lunii septembrie şi prima jumătate a lunii noiembrie (4 săptămâni),
în etapa pregătirii fizice generale de iarnă din ultima jumătate a lunii octombrie şi prima
săptămână din noiembrie, în etapa pregătirii specifice de iarnă ( acest lucru se datorează
săptămânilor alocate acestei etape – 8), etapa de refacere şi recuperare din ultima jumătate a lunii
martie şi prima jumătate a lunii aprilie şi, de asemenea, valori crescute ale pregătirii generale am
consemnat în etapa competiţională din aer liber (acest lucru se datorează săptămânilor alocate
acestei etape – 10).
Pregătirea de forţă-viteză prezintă valori crescute în etapa pregătirii speciale de iarnă
(lunile noiembrie şi decembrie) şi în etapa competiţională din aer liber, din prima jumătate a
lunii iunie, iulie şi prima jumătate a lunii august.
Am realizat şi acţiunea de raţionalizare a mijloacelor pentru dezvoltarea calităţilor de
viteză, forţă şi rezistenţă, a combinaţiilor posibile necesare sportivilor, care practică proba de
400m plat şi a volumului acestora în ciclul anual de antrenament, concretizându-se în
repartizarea volumului total în mezociclurile de antrenament, în vederea obiectivelor stabilite
(Tabelele 3.8, 3.9 şi 3.10).

95
 Tabelul 3.8. Eşalonarea mijloacelor din pregătirea specială la grupa experimentală ( n = 12)
Luna Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie
Mijloace / Grupe E M E M E M E M E M E M E M
a.s.p. 60m. - 0,6 - 0,6 0,9 0,6 3,3 1,2 4,8 2,4 3,3 2,4 2,1 1,2
% - 3 - 3 3,3 3 12,1 6,1 17,6 12,1 12,1 12,1 7,7 6,1

a.s.p. 80m. - 2 - 3 2 3 6 3 5,6 2 6 1 2,4 2

% - 7.7 - 11.5 5,3 11.5 15,9 11.5 14,9 7.7 15,9 3.8 6,9 7.7

a.s.p. 100m. - - - 3 4,5 2 7,5 2 7 2 7,1 1 3 1

% - - - 18.7 7,9 12.5 13,1 12.5 12,2 12.5 12,4 6.2 5,2 6.2

a.s.p. 120m. - - - 2 7,2 4 8,4 3 6,6 2 5,4 2 2,4 3

% - - - 7.1 13,9 14.2 16,3 10.7 12,8 7.1 10,5 7.1 4,6 10.7

a.s.p. 150m. - 2 3 3 6,9 3 9 3 6 2 6 1 3,6 2

% - 7.7 4,9 11.6 11,3 11.6 14,7 11.6 9,8 7.7 9,8 3.8 5,9 7.7

a.s.p. 200m. - 2 4 2 13 6 12 6 12 6 6,4 6 4 10

% - 2.9 4,2 2.9 13,7 8.8 12,6 8.8 12,6 8.8 6,7 8.8 4,2 14.7

a.s.p.300m. - 2 - 2 9 2 9 2 5,4 2 2,4 1 - 2

% - 10 - 10 18,4 10 18,4 10 11 10 4,9 5 10

a.s.p.500m. - 4 - 3 14 3 8 3 7 3 3 3 3 3
% - 11.1 - 8.3 26,9 8.3 15,4 8.3 13,5 8.3 5,8 8.3 5,8 8.3

a.s.p.600m - 2,4 14,4 4,8 12 3,6 2,4 3 - 2,4 - 1,2 - -

% - 11,8 50 23,5 41,6 17,6 8,3 14,7 - 11,8 - 5,9 - -

Total - 15 21,4 23,4 69,5 27,2 65,6 26,2 54,4 23,8 39,6 18,6 20,5 24,2
% - 5,7 4,6 9,1 15,2 10,4 14,3 10,1 11,9 9,1 8,6 7,1 4,5 9,3
96
 Continuarea Tabelului 3.8.

Luna Aprilie Mai Iunie Iulie August Total Dif.gr.

Mijloace / Grupe E M E M E M E M E M E M

a.s.p. 60m. 2,4 2,4 3,3 2,4 2,7 2,4 3 2,4 1,5 1,2 27,3 19,8 7,5
% 8,8 12,1 12,1 12,1 9,9 12,1 11 12,1 5,5 6,1 100 100 72,5
a.s.p. 80m. 3,2 2 4,8 2 3,6 2 3,2 2 0,8 2 37,6 26 11,6
% 8,5 7.7 12,8 7.7 9,6 7.7 8,5 7.7 2,1 7.7 100 100 69,1
a.s.p. 100m. 5,5 1 9,5 1 6,8 1 3,2 1 3 - 57,1 16 41,1
% 9,6 6.2 16,6 6.2 11,9 6.2 5,6 6.2 5,2 - 100 100 28,0
a.s.p. 120m. 2,4 4 7,8 2 6 3 4,2 2 1,2 1 51,6 28 23,6
% 4,6 14.2 15,1 7.1 11,6 10.7 8,1 7.1 2,3 3.6 100 100 54,2
a.s.p. 150m. 6 2 8,4 2 7,2 2 4,5 2 0,6 2 61,2 26 35,2
% 9,8 7.7 13,7 7.7 11,8 7.7 7,3 7.7 1 7.7 100 100 42,5
a.s.p. 200m. 6 8 17 8 9,2 6 9,4 4 1,8 4 94,8 68 26,8
% 6,3 11.8 17,9 11.8 9,7 8.8 9,9 5.9 1,9 6.9 100 100 71,7
a.s.p.300m. 3 2 9,9 3 4,8 1 3,9 1 1,5 - 48,9 21 27,9
% 6,1 10 20,2 15 9,8 5 8 5 3,1 - 100 100 42,9
a.s.p.500m. 8 3 9 3 - 3 - 3 - 2 52 36 16
% 15,4 8.3 17,3 8.3 8.3 8.3 5.6 100 100 69,2
a.s.p.600m - - - 1,8 - 1,2 - - - - 28,8 20,4 8,4
% - - - 8,8 - 5,9 - - - - 100 100 70,8
Total 36,5 24,4 69,7 25,2 40,3 21,6 31,4 17,4 10,4 12,2 459,3 261,2 198,1
% 7,9 9,4 15,2 9,7 8,8 8,4 6,8 6,8 2,3 4,6 100 100 56,86
97
 Tabelul 3.9. Eşalonarea mijloacelor de pregătire generală la grupa experimentală (n = 12)

Luna Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie

Mijloace / Grupe E M E M E M E M E M E M E M
Ex.speciale 4 - 21 2 2 4 2 4 - 2 4 - 12 -
% 4,9 - 25,9 10 2,5 20 2,5 20 - 10 4,9 - 14,8 -
a.de durată 74 20 152 30 36 35 40 45 24 5 12 5 48 20
% 15,2 10 31 15 7,3 17,5 8,2 22,5 4,9 2,5 2,4 2,5 9,8 10
a.tip Fartlek 6 2 12 6 14 10 52 12 14 6 10 2 22 11
% 2,5 2.7 5,1 8 5,9 13.3 22 16 5,9 8 4,3 2.7 9,3 14.6
Total 84 22 185 38 42 49 94 61 38 13 26 7 82 31
% 10,5 7,5 22,8 12,8 5,2 16,6 11,7 20,7 4,8 4,4 3,2 2,4 10,3 10,5

Luna Aprilie Mai Iunie Iulie August Total Dif.gr.

Mijloace / Grupe E M E M E M E M E M E M
Ex.speciale 12 2 10 2 6 2 4 2 4 - 81 20 61
% 14,8 10 12,3 10 7,4 10 4,9 10 4,9 - 100 100 24,7
a.de durată 34 10 4 10 12 5 20 5 34 10 490 200 290
% 6,9 5 0,8 5 2,4 2,5 4,2 2,5 6,9 5 100 100 40,8
a.tip Fartlek 36 10 32 6 18 6 8 2 12 2 236 75 161
% 15,3 13.3 13,6 8 7,6 8 3,4 2.7 5,1 2.7 100 100 31,8
Total 82 22 46 18 36 13 32 9 50 12 807 295 512
% 10,3 7,5 5,8 6,1 4,5 4,4 4,1 3,1 6,3 4,1 100 100 36,55

98
 Tabelul 3.10. Eşalonarea mijloacelor de pregătire forţă-viteză la grupa experimentală ( n = 12)

Luna Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie

Mijloace / Grupe E M E M E M E M E M E M E M

Triplusalt cu şi fără - 250 160 250 340 275 280 275 280 - 280 - 180 300
elan - 12.2 5,8 12.2 12,4 13,4 10,2 13,4 10,2 - 10,2 - 6,6 14,7
%
Pentasalt cu şi fără elan - 165 160 240 120 240 400 165 260 130 160 80 160 240
% - 8.9 6,2 12,9 4,6 12,9 15,4 8.9 10 7 6,2 4,3 6,2 12,9
Decasalt - 150 100 150 80 175 240 175 140 50 90 50 100 200
% 11.2 6,8 11.2 5,4 13 16,3 13 9,5 3.7 6,1 3.7 6,8 14.9
20 paşi săriţi - 85 100 160 220 160 160 85 160 50 160 50 110 160
% 8,1 6,1 15,2 13,5 15,2 9,8 8,1 9,8 4,8 9,8 4,8 6,7 15,2
Semigenuflex cu haltera - - 60 40 180 100 700 450 300 360 100 50 - 20
% - - 2,5 2,7 7,5 6,7 29 30 12,5 24 4,2 3,3 - 1,3
Genuflexiuni cu - - 40 30 120 80 400 300 130 90 60 30 - -
haltera
% - - 2,8 3 8,4 8 28 30 9,1 9 4,2 3 - -
Total - 650 620 870 1060 1030 2180 1450 1270 680 850 260 550 920
%
- 7,4 5,1 9,9 8,6 11,7 17,6 16,5 10,3 7,7 6,9 3 4,5 10,5

99
 Continuarea Tabelului 3.10.

Luna Aprilie Mai Iunie Iulie August Total Dif.gr.

Mijloace / Grupe E M E M E M E M E M E M
Triplusalt cu şi fără 400 275 340 200 200 175 200 45 80 - 2740 2045 695
elan
% 14,6 13,4 12,4 9,8 7,3 8,6 7,3 2,2 2,9 - 100 100 74,6
Pentasalt cu şi fără 400 140 280 150 380 150 200 80 80 80 2600 1860 740
elan
% 15,4 7,5 10,8 8,1 14,6 8,1 7,7 4,3 3,1 4,3 100 100 71,5
Decasalt 240 175 160 100 200 75 80 45 40 - 1470 1345 125
% 16,3 13 10,9 7.4 13,6 5.6 5,4 3.3 2,8 - 100 100 91,5
20 paşi săriţi 240 60 200 70 110 70 110 50 60 50 1630 1050 580
% 14,8 5,7 12,3 6,7 6,7 6,7 6,7 4,8 3,7 4,8 100 100
64,4
Semigenuflexiuni cu 220 150 450 150 100 80 200 100 100 - 2410 1500 910
haltera
9,1 10 18,7 10 4,2 5,3 8,3 6,7 4,2 - 100 100 62,2
%
Genuflexiuni 140 80 300 250 60 40 120 100 60 - 1430 1000 430
cu haltera % 9,8 8 21,1 25 4,2 4 8,4 10 4,2 - 100 100 69,9

Total 1640 880 1730 920 1050 590 910 420 420 130 12280 8800 3480
% 13,4 10 14,1 10,5 8,6 6,7 7,4 4,8 3,4 1,5 100 100 71,66
Legendă: E – grupa experiment; M – grupa martor.

100
 Mijloace pe care le-am folosit în experimentul pedagogic au fost grupate în 3 categorii,
după apartenenţă la calităţile motrice pe care le dezvoltă:
1.pregătire specială pentru dezvoltarea vitezei :
- a.start din picioare până la distanţa de 60m ;
- a.start din picioare pe distanţa de 80m
- a.start din picioare pe distanţa de 100m ;
- a.start din picioare pe distanţa de 120m ;
- a.start din picioare pe distanţa de 150m ;
- a.start din picioare pe distanţa de 200m ;
- a.start din picioare pe distanţa de 300m ;
- a.start din picioare pe distanţa de 500m ;
- a.start din picioare pe distanţa de 600m ;
2. pregătire generală :
- a.durată ;
- a. tip Fartlek ;
- exerciţii speciale.
3. pregătire de forţă-viteză (detentă) :
- triplusalt fără elan ;
- triplusalt cu elan ;
- pentasalt fără elan ;
- pentasalt cu elan ;
- decasalt ;
- 20 de paşi săriţi ;
- semigenuflexiuni (60-90% din greutatea maximă) şi genuflexiuni cu
haltera (60-85% din greutatea maximă).
Din cercetarea categoriilor de exerciţii folosite de cele două grupe de sportivi cuprinşi în
experiment se poate desprinde următoarea caracteristică: cele două grupe de sportivi folosesc
toate categoriile de exerciţii.
Dacă analizăm valoarea volumelor folosite la exerciţiile folosite putem constata că la
toate mijloacele folosite, valorile sunt mai crescute la grupa experimentală în comparaţie cu
grupa martor. Diferenţele cele mai mari sunt la:
- exerciţii speciale (81km la grupa experiment şi 20km la grupa martor, 24,7%);
- a. cu start din picioare pe distanţa de 100m (57,1km la grupa experimentală faţă de 16km la
grupa martor, 28,0%),

101
- a. tip Fartlek (236km la grupa experimentală faţă de 75 la grupa martor, 31,8 %); a.de durată (
490km la grupa de experiment faţă de 200km la grupa martor, 40,8 %);
- start din picioare pe distanţa de 150m (61,2km la grupa experimentală faţă de 26 la grupa
martor, 42,5 %);
- start din picioare pe distanţa de 300m (48,9km la grupa experimentală faţă de 21 la grupa
martor, 42,9 %);
În zona de mijloc, cu creşteri mari au fost următoarele exerciţii :
- start din picioare pe distanţa de 120m (51,6km la grupa experimentală faţă de 28 la grupa
martor, 54,2 %);
- semigenuflexiuni cu haltera (2410 repetări la grupa experimentală, faţă de 1500 la grupa
martor, 62,2%);
- 20 de paşi săriţi (1630 repetări la grupa experimentală, faţă de 1050 la grupa martor, 64,4% ;
- a. start din picioare pe distanţa de 80m (37,6km la grupa experimentală, faţă de 26 la grupa
martor, 69,1 %);
- a. start din picioare pe distanţa de 500m (52km la grupa experimentală faţă de 36 la grupa
martor, 69,2 %);
- genuflexiuni cu haltera (1430 repetări la grupa experimentală, faţă de 1000 la grupa martor,
69,9%);
- a. start din picioare pe distanţa de 600m (28,8km la grupa experimentală, faţă de 20,4 la
grupa martor, 70,8 %);
- pentasalt cu şi fără elan (2600 repetări la grupa experimentală, faţă de 1860 la grupa martor,
71,5%);
- a.start din picioare pe distanţa de 200m (94,8km la grupa experimentală faţă de 68 la grupa
martor, 71,7 %);
- a.start din picioare pe distanţa de 60m (27,3km. la grupa experimentală, faţă de 19,8 la grupa
martor, 72,5 %);
- triplusalt cu şi fără elan (2470 repetări la grupa experimentală faţă de 2045 la grupa martor,
74,6%);
O diferenţă foarte mică la decasalt (1470 repetări la grupa experimentală, faţă de 1345 la
grupa martor, 91,5%).
Exerciţiile efectuate de grupa experimentală au înregistrat valori mai mari şi au fost
executate în toate lunile anului.

102
 Pe baza cercetărilor prealabile şi a celor reieşite din literatura de specialitate, am realizat
un program de pregătire specifică, prin optimizarea volumului şi a intensităţii de lucru, care a dus
la creşterea performanţei în proba de concurs (Anexa 8).

3.3. Argumentarea eficienţei metodicii de antrenament a alergătorilor de 400m plat

într-un ciclu anual de pregătire
De-a lungul experimentului efectuat cu alergătorii de 400m plat, sistemul de evaluare a
evidenţei metodologiilor de pregătire pentru cele două grupe de sportivi a fost constituit din
patru testări distincte, testarile iniţială și finală și două testări intermediare.
Sportivii au fost testaţi la probele de control, atât la cele selectate în urma experimentului
prealabil, cât şi la cele propuse de noi, în urma elaborării metodologiei de antrenament la grupa
de experiment, şi care se pot regăsi în anexele lucrării. Probele de control le putem clasifica
astfel:
a) viteză – viteză în regim de rezistenţă: alergare pe 50m cu start din picioare,
alergare pe 100m cu start din picioare, alergare pe 120m cu start din picioare, alergare pe 150m
cu start din picioare, alergare pe 200m cu start din picioare, alergare pe 300m cu start din
picioare, alergare pe 400m cu start din picioare, alergare pe 500m cu start din picioare;
b) forţă – viteză ( detentă): săritura în lungime fără elan, triplusalt fără elan, triplusalt cu
elan, pentasalt fără elan, pentasalt cu elan, decasalt, 20 de paşi săriţi, semigenuflexiuni cu
haltera.
Prima testare, testarea iniţială a nivelului de dezvoltare a calităţilor motrice necesare
alergătorilor de 400m (viteză, viteză în regim de rezistenţă şi forţă), a avut loc la începutul
perioadei pregătitoare de toamnă (15 septembrie - 5 octombrie 2008).
Testarea inţială a scos în relief informaţii despre nivelul pregătirii specifice a sportivilor
din cele două grupe de sportivi, la începutul antrenamentelor şi al cercetării noastre.
Antrenamentele au fost reluate după o perioadă de pauză şi de refacere a organismului
după eforturile depuse în sezonul competiţional trecut şi putem afirma că rezultatele obţinute la
această testare se datorează în mare măsură pregătirii şi acumulărilor realizate în anul
competiţional trecut.
După această etapă, a urmat cea de pregătire fizică generală de iarnă, unde o pondere
importantă au avut-o, cum era şi normal, acumulările, folosind exerciţii de alergări de toate
tipurile, a bucăţilor pe distanţe cuprinse între 150 şi 600m, precum şi a exerciţiilor pentru
dezvoltarea forţei şi vitezei, folosind haltera şi săriturile.

103
 Intensitatea a fost scăzută la exerciţiile efectuate, în schimb am încercat să realizăm un
volum mare de muncă, pentru a avea o bază solidă a pregătirii pe tot anul competiţional.
În etapa pregătirii speciale de iarnă a crescut ponderea exerciţiilor de alergăre pe distanţe
mai scurte, dar am avut în vedere şi exerciţiile pentru dezvoltarea forţei şi vitezei. În această
perioadă, a crescut progresiv intensitatea, iar volumul a fost redus, totuşi situându-se la cote
destul de înalte.
In etapa pregătirii speciale de concurs, pregătirea s-a axat pe exerciţiile de alergare pe
distanţe reduse (60m – 300m), folosind mai puţine ca număr, dar efectuate la o intensitate
crescută. Exerciţiile de pregătire generală au avut mai mult un scop de refacere după
antrenamentele grele, în care intensitatea a avut un rol primordial. În această etapă, intensitatea a
fost mare, aproape de maxim, iar volumul a scăzut simţitor.
În etapa competiţională de sală, antrenamentele au alternat cu concursurile de sală
rezervate categoriilor de vârstă în care se încadrau sportivii cuprinşi în experiment, dar şi la
categorii de vârstă superioare. Intensitatea antrenamentelor a fost maximă la exerciţiile din grupa
pregătirii speciale, volumul a fost scăzut, alternând cu perioade de refacere a organismului după
eforturile depuse în concursuri.
După această etapă, a urmat cea de refacere şi recuperare după efort, unde intensitatea a
fost scăzută, de asemenea, nici volumul nu a înregistrat valori foarte mari. Aceste antrenamente
au fost alternate, atunci când s-a putut, cu sedinţe de refacere a organismului (saună, piscină), dar
mai mult cu automasaj.
În etapa de readaptare a organismului la efort, am început să creştem volumul exerciţiilor
de alergare pe distanţe mai mari, concomitent cu cele de alergare pe distanţe mai scurte.
Intensitatea încă e scăzută, volumul realizând valori mai mari.
Etapa pregătirii fizice de vară are indici crescuţi de lucru la toate exerciţiile folosite în
pregătirea sportivilor care practică proba de 400m plat. Intensitatea şi volumul au valori crescute.
În etapa pregătirii speciale de vară, accentul s-a pus pe exerciţiile de alergare cuprinse
între 60 şi 300m cu valori crescute ale intensităţii, dar nici volumul nu a fost neglijat.
Perioada competiţională a fost dominată de antrenamentele pentru dezvoltarea alergărilor
în tempoul de concurs, dar şi mai ridicate decât acesta, pe distanţe mai scurte. Aceste
antrenamente au alternat cu concursurile din aer liber, rezervate categoriilor de vârstă, în care se
încadrau sportivii cuprinşi în experiment, dar şi la categorii de vârstă superioare şi, mai ales, la
cele de obiectiv. Intensitatea antrenamentelor a fost maximă la exerciţiile din grupa pregătirii
speciale, volumul a fost scăzut, alternând cu perioade de refacere a organismului după eforturile
depuse în concursuri [11].

104
 În Tabelele 3.11. şi 3.12. prezentăm datele analizei de corelaţie dintre probele de
control, care reflectă nivelul pregătirii specifice şi performanţa din proba de concurs - 400m plat.
Din analiza corelaţiilor constatăm că antrenamentele planificate şi realizate de sportivii din grupa
de experiment au fost axate pe pregătirea specifică (viteză în regim de rezistenţă), existând
corelaţii semnificative între proba de concurs 400m plat şi a.s.p.150m(r = 0,938 şi P<0,001),
a.s.p. 200m(r=0,846 şi P<0,01), a.s.p. 500m(r= 0,822 şi P<0,01), a.s.p.50m(r= 0,681 şi P<0,05)
şi a.s.p.300m(r= 0,608 şi P<0,05), precum şi pe dezvoltarea indicilor de forţă – detentă, prin
folosirea cu precădere în programul de antrenament a exerciţiilor de sărituri, existând corelaţii
puternice între proba de concurs şi triplusalt fără elan (r= - 0,921 si P<0,001), pentasalt fără
elan (r=- 0,922 si P<0,001), decasalt fără elan (r = -0,747 şi P<0,01), 20 de paşi săriţi (r = -0,751
şi P<0,01) şi săritura în lungime fără elan (r= 0,616 şi P<0,05). Întrucât am încercat să dezvoltăm
viteza în regim de rezistenţă în detrimentul dezvoltării vitezei pure, există şi necorelaţii între
proba de 400m plat şi a.s.p. 100m (r= 0,531 şi P>0,05), a.s.p.120m (r= 0,400 şi P>0,05).
Alergătorii de 400m plat nu au abilităţile unor săritori în lungime sau triplusaltiști şi nu ştiu să
folosească avantajul alergării pe elan, de aceea nu au fot corelaţii între proba de bază – 400m
plat şi triplusalt cu elan (r=-0,563 şi P>0,05), pentasalt cu elan(r=-0,223 şi P>0,05). Datorită
faptului că programul de antrenament nu s-a axat pe dezvoltarea forţei brute şi prin evitarea pe
cât posibil a încărcării coloanei vertebrale cu exerciţii folosind greutăţi pe bara de halteră, nu
există corelaţie între proba de 400m plat şi semigenuflexiunile cu bara de halteră
Tabelul 3.11. Corelaţia dintre indicii pregătirii specifice şi performanţa pe distanţa de
400m plat, testare finală, grupa experimentală (n = 12)

Nr. crt. Probe de control r P

1 Alergare pe 50m cu start din picioare 0,681 <0,05
2 Alergare pe 100m cu start din picioare 0,531 >0,05
3 Alergare pe 120m cu start din picioare 0,400 >0,05
4 Alergare pe 150m cu start din picioare 0,938 <0,001
5 Alergare pe 200m cu start din picioare 0,846 <0,01
6 Alergare pe 300m cu start din picioare 0,608 <0,05
7 Alergare pe 500m cu start din picioare 0,822 <0,01
8 Săritura în lungime fără elan -0,616 <0,05
9 Triplusalt fără elan -0,921 <0,001
10 Triplusalt cu elan -0,563 >0,05
11 Pentasalt fără elan -0,922 <0,001
12 Pentasalt cu elan -0,223 >0,05
13 Decasalt fără elan -0,747 <0,01
14 20 de paşi săriţi -0,751 <0,01
15 Semigenuflexiuni cu haltera -0,515 >0,05

105
 Tabelul 3.12. Matricea de corelaţie între indicii pregătirii specifice pe distanţa de 400m–testarea finală (grupa experiment, n = 12)

r ,P 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 r 0,681 0,531 0,400 0,938 0,846 0,608 0,822 -0,616 -0,921 -0,563 -0,922 0,223 -0,747 -0,751 -0,515
P <0,05 >0,05 >0,05 <0,001 <0,01 <0,05 <0,01 <0,05 <0,001 >0,05 <0,001 >0,05 <0,01 <0,01 >0,05
2 r 0,681 0,458 0,603 0,587 0,448 0,566 0,635 -0,284 -0,637 -0,336 -0,487 -0,135 -0,386 -0,356 -0,401
P <0,05 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05
3 r 0,531 0,458 0,569 0,603 0,665 0,147 0,678 -0,515 -0,621 -0,240 -0,627 0,254 -0,569 -0,477 -0,339
P >0,05 >0,05 >0,05 <0,05 <0,05 >0,05 <0,05 >0,05 <0,05 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05
4 r 0,400 0,603 0,569 0,523 0,455 0,370 0,527 -0,527 -0,457 -0,363 -0,426 0,204 -0,433 -0,385 -0,434
P >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05
5 r 0,938 0,587 0,603 0,523 0,908 0,535 0,787 -0,767 -0,878 -0,504 -0,949 0,333 -0,755 -0,769 -0,484
P <0,001 <0,05 <0,05 >0,05 <0,001 >0,05 <0,01 <0,01 <0,001 >0,05 <0,001 >0,05 <0,01 <0,01 >0,05
6 r 0,846 0,448 0,665 0,455 0,908 0,465 0,833 -0,776 -0,857 -0,631 -0,886 0,218 -0,748 -0,888 -0,446
P <0,01 >0,05 <0,05 >0,05 <0,001 >0,05 <0,01 <0,01 <0,001 <0,05 <0,001 >0,05 <0,01 <0,001 >0,05
7 r 0,608 0,566 0,147 0,370 0,535 0,465 0,717 -0,044 -0,684 -0,817 -0,603 -0,062 -0,745 -0,496 -0,342
P <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 <0,01 >0,05 <0,05 <0,01 <0,05 >0,05 <0,01 >0,05 >0,05
8 r 0,822 0,635 0,678 0,527 0,787 0,833 0,717 -0,489 -0,895 -0,707 -0,844 0,014 -0,795 -0,837 -0,429
P <0,01 <0,05 <0,05 >0,05 <0,01 <0,01 <0,01 >0,05 <0,001 <0,05 <0,01 >0,05 <0,01 <0,01 >0,05
9 r -0,616 -0,284 -0,515 -0,527 -0,767 -0,776 -0,044 -0,489 0,595 0,167 0,645 -0,386 0,417 0,609 0,207
P <0,05 >0,05 >0,05 >0,05 <0,01 <0,01 >0,05 >0,05 <0,05 >0,05 <0,05 >0,05 >0,05 <0,05 >0,05
10 r -0,921 -0,637 -0,621 -0,457 -0,878 -0,857 -0,684 -0,895 0,595 0,656 0,881 -0,129 0,855 0,727 0,479
P <0,001 <0,05 <0,05 >0,05 <0,001 <0,001 <0,05 <0,001 <0,05 <0,05 <0,001 >0,05 <0,001 <0,01 >0,05
11 r -0,563 -0,336 -0,240 -0,363 -0,504 -0,631 -0,817 -0,707 0,167 0,656 0,590 -0,011 0,770 0,686 0,484
P >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 <0,05 <0,01 <0,05 >0,05 <0,05 <0,05 >0,05 <0,01 >0,05 >0,05
12 r -0,922 -0,487 -0,627 -0,426 -0,949 -0,886 -0,603 -0,844 0,645 0,881 0,590 -0,413 0,869 0,771 0,413
P <0,001 >0,05 <0,05 >0,05 <0,001 <0,001 <0,05 <0,01 <0,05 <0,001 <0,05 >0,05 <0,001 <0,01 >0,05
13 r 0,223 -0,135 0,254 0,204 0,333 0,218 -0,062 0,014 -0,386 -0,129 -0,011 -0,413 -0,370 -0,010 0,192
P >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05
14 r -0,747 -0,386 -0,569 -0,433 -0,755 -0,748 -0,745 -0,795 0,417 0,855 0,770 0,869 -0,370 0,595 0,392
P <0,01 >0,05 >0,05 >0,05 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 >0,05 <0,001 <0,01 <0,001 >0,05 <0,05 >0,05
15 r -0,751 -0,356 -0,477 -0,385 -0,769 -0,888 -0,496 -0,837 0,609 0,727 0,686 0,771 -0,010 0,595 0,510
P <0,01 >0,05 >0,05 >0,05 <0,01 <0,001 >0,05 <0,01 <0,05 <0,01 <0,05 <0,01 >0,05 <0,05 >0,05
16 r -0,515 -0,401 -0,339 -0,434 -0,484 -0,446 -0,342 -0,429 0,207 0,479 0,484 0,413 0,192 0,392 0,510
P >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05 >0,05
Legendă: 1. a.s.p.400m.(sec); 2. a.s.p.50m.(sec); 3. a.s.p.100m.(sec); 4. a.s.p.120m.(sec); 5. a.s.p.150m.(sec); 6. a.s.p.200m.(sec); 7. a.s.p.300m.(sec); 8.
a.s.p.500m.(sec); 9. săritura în lungime fără elan(m); 10. triplusalt fără élan (m); 11. triplusalt cu elan de 10 m(m); 12. pentasalt fără elan (m); 13. pentasalt cu
elan (m); 14. decasalt fără elan(m); 15. 20 de paşi fără elan (m); 16. semigenuflexiuni cu halteră (kg).
106
 Tabelul 3.13. Rezultatele individuale ale subiecţilor la probele de control de la testarea finală, grupa de experimentală ( n = 12)

Nr. crt. Subiecţi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

TF TF TF TF TF TF TF TF TF TF TF TF TF TF TF TF
1 Ş.A 50,05 5,9 11,5 14,5 17 22,9 37 65,4 2,69 9,38 11,94 15,54 18,38 30,68 53,93 135
2 L.A 50,43 6 11,5 14,7 17,1 23 37,5 66,1 2,68 8,97 11,57 15,52 18,05 30,07 53,86 125
3 S.C 51,07 6,1 11,6 14,6 17,3 23,3 37,6 67,2 2,72 8,95 11,43 15,31 17,74 30,13 52,34 122
4 A.R 51,41 6 11,7 14,8 17,5 23,4 37,6 67,6 2,64 8,8 11,34 14,97 18,46 29,44 52,47 128
5 V.D 52,01 6,2 11,7 14,9 17,9 23,5 37,8 67,3 2,63 8,68 11,35 14,94 18,44 29,49 52,79 125
6 M.A 52,82 6,1 11,7 14,7 17,9 23,6 37,4 67,3 2,6 8,59 11,38 14,91 18,33 29,66 51,96 115
7 M.M 53,02 6,1 11,6 14,6 18 23,5 38 68 2,65 8,47 11,32 14,72 18,27 29,37 51,88 125
8 C.B 53,01 6,3 11,7 14,9 18,1 23,7 37,6 68,1 2,51 8,48 11,49 14,87 18,18 29,79 51,67 127
9 B.O 51,81 5,9 11,6 14,5 17,8 23,6 37,4 66,8 2,57 8,75 11,5 14,95 18,35 29,65 52,45 130
10 L.M 52,52 6,2 11,7 14,8 18 23,4 37,5 67,2 2,6 8,7 11,71 14,85 18,3 29,69 52,95 120
11 M.N 52,02 6 11,6 14,9 18 23,6 37,6 67,3 2,55 8,8 11,35 14,9 18,32 29,75 51,39 118
12 V.A 52,65 6,2 11,5 14,7 17,8 23,4 37,9 67,1 2,65 8,75 11,25 14,95 18,3 29,65 52,47 123
x 51,9 6,08 11,62 14,72 17,70 23,41 37,58 67,12 2,62 8,78 11,47 15,04 18,26 29,78 52,51 124,42
σ 0,95 0,12 0,08 0,14 0,36 0,23 0,25 0,72 0,06 0,24 0,19 0,26 0,19 0,35 0,75 5,17
m 0,29 0,04 0,02 0,04 0,11 0,07 0,08 0,22 0,02 0,07 0,06 0,08 0,06 0,11 0,23 1,56

Legendă: 1. a.s.p.400m (sec); 2. a.s.p.50m (sec); 3. a.s.p.100m (sec); 4. a.s.p.120m (sec); 5. a.s.p.150m (sec); 6. a.s.p.200m (sec);7. a.s.p.300m
(sec); 8. a.s.p.500m (sec); 9. săritura în lungime fără elan(m); 10. triplusalt fără elan (m); 11. triplusalt cu elan de 10 m(m);12. pentasalt fără elan
(m); 13. pentasalt cu elan (m); 14. decasalt fără elan(m); 15. 20 de paşi fără elan (m); 16. semigenuflexiuni cu halteră (kg)

107
 Rezultatele obţinute de fiecare subiect al cercetării la sfârşitul experimentului, la cele 16
probe de control selectate , care, în opinia noastră şi a specialiştilor cu renume mondial, reflectă
obiectiv nivelul de pregătire la toate compartimentele antrenamentului, sunt prezentate în
Tabelul 3.13 de mai sus, iar progresul realizat de fiecare subiect, de la testarea iniţială la cea
finală, este prezentat în Anexa 9
Parametrii statistici calculaţi, precum şi diferențele dintre testările inițială și finală sunt
prezentaţi în cele ce urmează (Tabelul 3.14):
- alergare pe 400m cu start din picioare, la testarea iniţială media grupei experiment a fost
de 52,63 sec., iar la testarea finală de 51,90 sec, existând o diferenţă de 0,73 sec, (t = 3,25,
P<0,01);
- alergare pe 50m cu start din picioare, la testarea iniţială media grupei experiment a fost
de 6,18 sec., iar la testarea finală de 6,08 sec, existând o diferenţă de 0,10 sec, (t = 3,23, P<0,01);
- alergare pe 100m cu start din picioare, la testarea iniţială media grupei experiment a fost
de 11,69 sec., iar la testarea finală de 11,62 sec, existând o diferenţă de 0,07 sec, (t = 3,26,
P<0,01);
- alergare pe 120m cu start din picioare, la testarea iniţială media grupei experiment a fost
de 14,86 sec iar la testarea finală de 14,72 sec, existând o diferenţă de 0,14 sec, (t = 3,88,
P<0,01);
- alergare pe 150m cu start din picioare, la testarea iniţială media grupei experiment a fost
de 17,91sec iar la testarea finală de 17,70 sec, existând o diferenţă de 0,21 sec, (t = 2,67,
P<0,05);
- alergare pe 200m cu start din picioare, la testarea iniţială media grupei experiment a fost
de 23,56 sec iar la testarea finală de 23,41sec, existând o diferenţă de 0,15 sec, (t = 2,93,
P<0,05);
- alergare pe 300m cu start din picioare, la testarea iniţială media grupei experiment a fost
de 37,81sec iar la testarea finală de 37,58 sec, existând o diferenţă de 0,23 sec, (t = 3,71,
P<0,01);
- alergare pe 500m cu start din picioare, la testarea iniţială media grupei experiment a fost
de 67,75 sec iar la testarea finală de 67,12 sec, existând o diferenţă de 0,63 sec, (t = 3,91,
P<0,01);
- săritura în lungime fără elan, la testarea iniţială media grupei experiment a fost de
2,56m. iar la testarea finală de 2,62m., existând o diferenţă de 0,06 m, (t = 3,87, P<0,01);

108
 Tabelul 3.14. Rezultatele la probele de control, diferenţele dintre testarea iniţială şi cea finală,
grupa experimentală ( n = 12)
Nr. Ti Tf
Probe Diferenţa t P
crt. x ±m x ±m
1 a.s.p. pe 400m, sec. 52,63 ± 0,29 51,90 ± 0,29 -0,73 3,25 <0,01
2 a.s.p. pe 50m, sec. 6,18 ± 0,04 6,08 ± 0,04 -0,10 3,23 <0,01
3 a.s.p. pe 100m, sec. 11,69 ± 0,03 11,62 ± 0,02 -0,07 3,26 <0,01
4 a.s.p. pe 120m, sec. 14,86 ± 0,05 14,72 ± 0,04 -0,14 3,88 <0,01
5 a.s.p. pe 150m, sec. 17,91 ± 0,08 17,70 ± 0,11 -0,21 2,67 <0,05
6 a.s.p. pe 200m, sec. 23,56 ± 0,06 23,41 ± 0,07 -0,15 2,93 <0,05
7 a.s.p. pe 300m, sec. 37,81 ± 0,08 37,58 ± 0,08 -0,23 3,71 <0,01
8 a.s.p.pe 500m, sec. 67,75 ± 0,19 67,12 ± 0,22 -0,63 3,91 <0,01
Săritura în lungime
9 2,56 ± 0,02 2,62 ± 0,02 0,06 3,87 <0,01
fără elan, m
10 Triplusalt fără elan, m 8,58 ± 0,07 8,78 ± 0,07 0,20 3,69 <0,01
11 Triplusalt cu elan, m 11,29 ± 0,18 11,47 ± 0,06 0,18 3,87 <0,01
12 Pentasalt fără elan, m 14,82 ± 0,07 15,04 ± 0,08 0,22 3,74 <0,01
13 Pentasalt cu elan, m 18,08 ± 0,06 18,26 ± 0,06 0,18 3,87 <0,01
14 Decasalt fără elan, m 29,46 ± 0,11 29,78 ± 0,11 0,32 3,76 <0,01
15 20 de paşi săriţi, m 51,84 ± 0,21 52,51 ± 0,23 0,67 3,91 <0,01
Semigenuflexiuni cu
16 119,83±1,50 124,42±1,56 4,59 3,87 <0,01
haltera, kg.

Notă. Pentru n = 11, valoarea critică a lui t cr. va fi de 2,201, la pragul de semnificaţie de
5%; de 3,106, la pragul de semnificaţie de 1% şi de 4,436, la pragul de semnificaţie de
0,1%.

-Triplusalt fără elan, la testarea iniţială media grupei experiment a fost de 8,58m., iar la
testarea finală de 8,78m., existând o diferenţă de 0,20m, (t = 3,69, P<0,01);
- Triplusalt cu elan, la testarea iniţială media grupei experiment a fost de 11,29m. iar la
testarea finală de 11,47, existând o diferenţă de 0,18m, (t = 3,87, P<0,01);
- Pentasalt fără elan, la testarea iniţială media grupei experiment a fost de 14,82m. iar la
testarea finală de 15,04, existând o diferenţă de 0,22m, (t = 3,74, P<0,01);
- Pentasalt cu elan, la testarea iniţială media grupei experiment a fost de 18,08 m. iar la
testarea finală de 18,26, existând o diferenţă de 0,18m, (t = 3,87 , P<0,01);

109
 - Decasalt fără elan, la testarea iniţială media grupei experiment a fost de 29,46 m. iar la
testarea finală de 29,78, existând o diferenţă de 0,32m, (t = 3,76 , P<0,01);
- 20 de paşi săriţi, la testarea iniţială media grupei experiment a fost de 51,84m., iar la
testarea finală de 52,51m, existând o diferenţă de 0,67m, (t = 3,91 , P<0,01);
- Semigenuflexiuni cu haltera, la testarea iniţială media grupei experiment a fost de
119,83kg, iar la testarea finală de 124,42kg, existând o diferenţă de 4,59kg , (t = 3,87 , P<0,01).
Se poate scoate în evidenţă că toate probele de control prezintă creşteri ale
performanţelor la testarea finală faţă de testarea iniţială, fapt ce ne arată că sportivii din grupa
experimentală au înţeles că numai cu efort mare şi constant pot realiza salturi valorice, care să îi
propulseze în fruntea ierarhiei sportive în proba pe care o practică.
La majoritatea probelor de control există creșteri semnificative a rezultatelor între
testarea iniţială şi cea finală, la pragul valoric de 1% (P<0,01), doar la alergările pe 150 şi 200m
cu start din picioare, aceste progrese sunt semnificative pentru pragul valoric de 5% (P<0,05).
Este de notat faptul că dezvoltarea fizică specială s-a realizat folosind exerciţii de alergare
(bucăţi) începând cu 50m și terminând cu cele de 500 şi chiar 600m, aceast exerciţiu nefiind
inclus în probele de control. Metodele de antrenament folosite au fost variate pentru a împieduca
monotonia şi au fost adaptate la perioadele de pregătire din anul competiţiional insintându-se pe
metoda intervalelor cu pauză incompletă si pe cea a alergării tip Fartlek.
Acest lucru ne indică faptul că antrenamentele pe care le-a efectuat grupa experimentală
au fost bine structurate, iar exerciţiile folosite şi-au atins scopul, acela de creştere a
performanţelor sportive şi, implicit, a rezultatului din probe de concurs – 400m plat

3.4. Analiza biomecanică a parametrilor de timp şi spaţiu care definesc performanţa

pe distanţa de 400m plat la alergătorii cuprinşi în cercetare
Scopul acestor măsurători a constat în scoaterea în evidenţă a particularităţilor
modificărilor din dinamica caracteristicilor biomecanice ale tehnicii alergării pe distanţa de
400m plat (cu ajutorul softului SIMI-MOTION), modificări survenite în urma aplicării planului
de pregătire, care foloseşte metode şi exerciţii specifice pentru realizarea unor performanţe
ridicate [2, 106]. Am folosit rezultatele realizate de sportivii care au făcut parte din grupa
experimentală și care s-au antrenat după un plan de antrenament pe care l-am elaborat, împreună
cu antrenorii care veghează la realizarea obiectivelor de performanţă ale fiecăruia, în care am
urmărit optimizarea eforturilor de antrenament în fiecare etapă de pregătire, în funcţie de
obiectivele principale, precum şi perfecţionarea tehnicii de alergare în proba de 400m plat la
juniorii I, în etapa antrenamentului aprofundat (Anexa 7). Datele culese atât la testarea iniţială,

110
cât și la cea finală, ne-au permis să realizăm o comparaţie adevărată, care să scotă în relief
avantajele metodelor de antrenament folosite de noi.
Pentru fiecare sportiv cuprins în cercetare distanţa de 400m plat s-a divizat în 8 segmente
de 50m şi am urmărit:
- performanţa sportivă pe 400m plat;
- timpul parcurgerii fiecărui segment de 50m;
- viteza alergării pe fiecare segment de 50m;
- numărul fazelor de sprijin pe fiecare segment de 50m;
- frecvenţa paşilor pe fiecare segment de 50m;
- timpul total al fazelor de sprijin pe fiecare segment de 50m;
-timpul total al fazelor de zbor pe fiecare segment de 50m;
- lungimea medie a pasului alergător pe fiecare segment de 50m.
Pentru fiecare interval s-a calculat media aritmetică, abaterea standard şi eroarea mediei
a timpilor înregistraţi de cei 12 subiecţi din grupa experimentală, pentru a scoate în evidenţă
porţiunile care au fost deficitare şi care, datorită antrenamentelor elaborate şi respectate
întocmai, au condus la obținerea rezultatelor scontate. În continuare prezentăm rezultatele
obținute la parametrii biomecanici ai pasului de alergare nominnalizați mai sus.
1. Timpul parcurgerii fiecărui interval (sec).
Tabelul 3.15. Mediile timpilor de parcurgere a fiecărui interval (sec) la grupa de
experiment, la testarea iniţială şi cea finală ( n = 12)
Nr.
Segmente de Testarea Testarea
crt. Dif.
distanţă iniţială finală Dif. (%)
(sec)
(m) x ±m x ±m

1 0 - 50 6,26 ± 0,04 (sec) 6,25 ± 0,04 (sec) -0,01 -0.16

2 50 - 100 6,15 ± 0,02 (sec) 6,15 ± 0,02 (sec) 0,00 0.00
3 100 - 150 6,20 ± 0,02 (sec) 6,18 ± 0,03 (sec) -0,02 -0.32
4 150 - 200 6,34 ± 0,03 (sec) 6,30 ± 0,03 (sec) -0,04 -0.63
5 200 - 250 6,60 ± 0,06 (sec) 6,54 ± 0,05 (sec) -0,06 -0.91
6 250 - 300 6,76 ± 0,09 (sec) 6,72 ± 0,09 (sec) -0,04 -0.59
7 300 - 350 6,91± 0,09 (sec) 6,88 ± 0,09 (sec) -0,03 -0.43
8 350 - 400 7,27 ± 0,15 (sec) 7,24 ± 0,14 (sec) -0,03 -0.41
9 400 52,49 ± 0,43 (sec) 52,24 ± 0,41 (sec) -0,25 -0.48

111
 La grupa de experiment s-au înregistrat progrese semnificative pe majoritatea
intervalelor, excepţie făcând primele trei dintre acestea: 0-50m, 50-100m şi 100-150m (Tabelul
3.15), lucru care demonstrează că formula de antrenament elaborată şi experimentată de noi a dat
rezultate, pentru că din cercetarea preliminară a reieşit clar că ultima parte a cursei de 400m este
deficitară la toţi sportivii cuprinşi în experiment.
Remarcăm că primele porţiuni de 50m din cursă sunt mai bune ca timp, lucru dealtfel
foarte normal, deoarece este startul şi lansarea de la start. După un calcul, la testarea iniţială,
prima porţiune de 200m a fost parcursă în 24,95 sec, iar cea de a doua în 27,54 sec, deci se poate
face o diferenţă de 2,59 sec.
La testarea finală, prima parte de 200m din cursa de 400m a fost parcursă în 24,88 sec,
iar a doua parte de 200m în 27,38, deci există o diferenţă de 2,5 sec. Se poate remarca că timpul
pe a doua porţiune de 200m este mai mic la testarea finală, în comparaţie cu testarea iniţială.

7,4
7,2
7
6,8
6,6
Testarea initiala
6,4
Testarea finala
6,2
6
5,8
5,6
5,4
50 100 150 200 250 300 350 400

Fig. 3.4. Valorile timpului parcurgerii celor 8 porţiuni de 50m din cursa de 400m plat la
testările iniţială şi finală
De asemenea, pe întreaga distanţă, timpul înregistrat diferă semnificativ faţă de testarea
iniţială (Figura 3.4). Cea mai mare diferenţă între testarea iniţială şi cea finală este consemnată
pe porţiunea cuprinsă între 200 şi 250m (- 0,06 sec). Celelalte diferenţe se situează în jurul
valorilor de -0,03 sec. -0,04 sec.

112
 2. Viteza alergării pe fiecare interval.
Tabelul 3.16 Mediile vitezei de alergare (sec) pe fiecare interval la grupa experimentală,
testările iniţială şi finală ( n = 12)
Nr. Segmente Testarea Testarea
Dif.
crt. distanţa iniţială finală Dif. (%)
(sec)
(m) x ±m x ±m
1 0 - 50 7,99 ± 0,05 (sec) 8,00 ± 0,05 (sec) 0,01 0,13
2 50 - 100 8,13 ± 0,03 (sec) 8,14 ± 0,02 (sec) 0,01 0,13
3 100 - 150 8,07 ± 0,03 (sec) 8,09 ± 0,04 (sec) 0,02 0,25
4 150 - 200 7,89 ± 0,04 (sec) 7,94 ± 0,04 (sec) 0,05 0,63
5 200 - 250 7,58 ± 0,07 (sec) 7,65 ± 0,06 (sec) 0,07 0,92
6 250 - 300 7,40 ± 0,10 (sec) 7,45 ± 0,10 (sec) 0,05 0,68
7 300 - 350 7,24 ± 0,09 (sec) 7,28 ± 0,09 (sec) 0,04 0,55
8 350 - 400 6,90 ± 0,14 (sec) 6,93 ± 0,14 (sec) 0,03 0,43
9 400 7,63 ± 0,06 (sec) 7,66 ± 0,06 (sec) 0,03 0,39

La grupa de experiment s-au înregistrat progrese semnificative pe majoritatea

intervalelor, excepţie făcând primele trei dintre acestea: 0-50m, 50-10m şi 100-150m (Tabelul
3.16). Pe întreaga distanţă valoarea vitezei de deplasare diferă semnificativ faţă de testarea
iniţială. Cea mai mare diferenţă între testarea iniţială şi cea finală este consemnată pe porţiunea
cuprinsă între 200 şi 250m (0,07 sec). Celelalte diferenţe se situează în jurul valorilor de 0,03-
0,05 sec.

8,4
8,2
8
7,8
7,6
7,4 Testarea initiala
7,2 Testarea finala
7
6,8
6,6
6,4
6,2
50 100 150 200 250 300 350 400

Fig. 3.5. Valorile vitezei de alergare pe cele 8 porţiuni de 50m din cursa de 400m plat,
testările iniţială şi finală

113
 Se poate observa că valorile ridicate ale vitezei se întâlnesc pe primele porţiuni ale cursei
de 400m plat, la testarea iniţială pe porţinea a doua şi a treia (8,13 sec. şi 8,07 sec) şi mai scăzută
pe ultima porţiune de 50m – 6,90 sec. Cum este evident, rezultatele consemnate pe porţiunile
după primii 200m sunt mai slabe ca primele, din cauza intervenirii oboselii, lucru care am
încercat să nu mai fie aşa evident la testarea finală, sau, dacă nu s-au putut obţine rezultate
spectaculoase, cel puţin o ameliorare a rezultatelor faţă de testarea iniţială. La testarea finală,
cele mai ridicate valori ale vitezei sunt tot pe a doua şi a treia porţiune din cursa de 400m(8,13 şi,
respectiv, 8,09 sec.), iar cea mai scăzută este tot pe ultima porţiune de 50m – 6,93 sec., totuşi
mai ridicată decât cea de la testarea iniţială cu 0,03 sec.
3. Numărul fazelor de sprijin pe fiecare interval.
Tabelul 3.17. Mediile numărului fazelor de sprijin pe fiecare interval de 50m la grupa de
experiment, la testarea iniţială şi cea finală ( n= 12)

Nr. Segmente Testarea Testarea

Dif.
crt. distanţa iniţială finală Dif. (%)
(nr.faze)
(m) x ±m x ±m
1 0 - 50 26,00 ± 0,50 26,75 ± 0,65 0,75 2,88
2 50 - 100 24,75 ± 0,49 25,50 ± 0,42 0,75 3,03
3 100 - 150 24,75 ± 0,49 25,13 ± 0,48 0,38 1,54
4 150 - 200 25,63 ± 0,60 25,25 ± 0,45 -0,38 -1,48
5 200 - 250 25,88 ± 0,51 25,38 ± 0,42 -0,50 -1,93
6 250 - 300 26,38 ± 0,37 25,63 ± 0,42 -0,75 -2,84
7 300 - 350 25,75 ± 0,37 25,88 ± 0,58 0,13 0,50
8 350 - 400 25,88 ± 0,35 25,75 ± 0,62 -0,13 -0,50
9 400 205,00 ± 3,07 205,25 ± 3,29 0,25 0,12

La grupa de experiment, numărul fazelor de sprijin s-a modificat semnificativ doar pe

intervalul 250-300m, restul intervalelor nu prezintă diferenţe semnificative. Totuşi, este de
remarcat că diferenţele sunt mai mici pe ultimile intervale din alergarea de 400m plat, lucru care
ne face să afirmăm că un număr scăzut al fazelor de zbor duce la obţinerea unor rezultate mai
valoroase (Tabelul 3.17).
După cum ne prezintă şi Figura de mai sus, numărul fazelor de sprijin este mai mic, la
testarea finală în comparaţie cu testarea iniţială, pe porţiunea cuprinsă între 150 şi 300m, un

114
lucru îmbucurător, care ne dă speranţe că demersul nostru teoretic şi practic şi-a atins scopul,
acela de a realiza performanţe mai bune pe porţiunile din cursa de 400m plat mai dificile.

27
26,5
26
25,5 Testarea initiala
25 Testarea finala
24,5
24
23,5
50 100 150 200 250 300 350 400

Fig. 3.6. Valorile numărului fazelor de sprijin pe cele 8 porţiuni de 50m din cursa de
400m plat la testarea iniţială şi cea finală
4. Frecvenţa paşilor pe fiecare interval.
Tabelul 3.18. Mediile frecvenţei paşilor pe fiecare interval de 50m. la grupa de experiment
la testarea iniţială şi cea finală ( n = 12)

Segmente
Nr. Testarea iniţială Testarea finală
distanţa Dif. Dif. (%)
crt. x ±m x ±m
(m)

1 0 - 50 4,15 ± 0,08 4,28 ± 0,10 0,13 3,13

2 50 - 100 4,02 ± 0,08 4,15 ± 0,06 0,13 3,23
3 100 - 150 3,99 ± 0,07 4,07 ± 0,07 0,08 2,01
4 150 - 200 4,04 ± 0,09 4,01 ± 0,06 -0,03 -0,74
5 200 - 250 3,92 ± 0,07 3,88 ± 0,06 -0,04 -1,02
6 250 - 300 3,90 ± 0,07 3,82 ± 0,06 -0,08 -2,25
7 300 - 350 3,73 ± 0,06 3,76 ± 0,07 0,03 0,80
8 350 - 400 3,57 ± 0,08 3,56 ± 0,08 -0,01 -0,28
9 400 3,91 ± 0,06 3,93 ± 0,05 0,02 0,51

115
 La grupa de experiment, frecvenţa paşilor a scăzut semnificativ (Tabelul 3.18) pe
intervalul de alergare 250-300m (-0,09) şi 200-250m (- 0,04), a crescut pe primele 3 intervale de
alergare ( 0-50m – 0,13; 50-100m – 0,13 şi 100-150m – 0,08). Acest lucru se datorează
antrenamentelor care s.au bazat mai mult pe dezvoltarea vitezei în regim de rezistenţă, pe
menţinerea chiar de la începutul cursei a unui tempo stabil, fără fluctuaţii prea mari pe
segmentele de alergare. Pe ultimele două intervale avem valori fluctuante, dar totuşi apropiate ca
valoare (0,03 – intervalul 300-350; - 0,01 pe intervalul 350-400). Media frecvenţei paşilor nu a
înregistrat progrese semnificative pe nicio porţiune din cursa de 400m plat
Analizând Tabelul 3.18. şi Figura 3.7. cu mediile frecvenţei paşilor pe fiecare interval de
50m, la grupa de experiment, la testarea iniţială şi cea finală, se observă că pe prima parte de
200m valorile frecvenţei paşilor sunt mai mari ( 4,15 - 4,04) la testarea iniţială, comparativ cu
testarea finală ( 4,28-4,01), iar pe a doua porţiune de 200m, valorile frecvenţei sunt mai mici şi
sunt cuprinse între ( 3,92-3,57), la testarea iniţială, şi ( 3,88-3,56), la testarea finală.

4,5
4
3,5
3
2,5 Testarea initiala
2 Testarea finala
1,5
1
0,5
0
0
0
0
0
0
0
0
50
10
15
20
25
30
35
40

Fig. 3.7. Valorile comparative ale frecvenţei paşilor pe cele 8 porţiuni de 50m din cursa
de 400m plat, testarea iniţială şi cea finală
Acest lucru se datorează apariţiei oboselii pe ultima parte a cursei de 400m plat, lucru pe
care noi, prin antrenamentele elaborate şi efectuate, am încercat să-l ameliorăm cât de mult
posibil şi să putem ajunge cât mai aproape de linia de sosire, fără o scădere dramatică a vitezei
de alergare şi a celorlalţi parametri biomecanici ai alergării.

116
 5. Lungimea medie a pasului pe fiecare interval.
Tabelul 3.19. Lungimea pasului de alergare (medii) pe fiecare interval de 50m la grupa
experimentală, testarea iniţială şi cea finală ( n = 12).
Nr. Segmente
Testarea iniţială Testarea finală Dif.
crt. distanţa Dif. (%)
x ±m x ±m (m)
(m)
1 0 - 50 1,93 ± 0,04 (m) 1,88 ± 0,05 (m) -0,05 -2,59
2 50 - 100 2,02 ± 0,04 (m) 1,96 ± 0,03 (m) -0,06 -2,97
3 100 - 150 2,02 ± 0,04 (m) 1,99 ± 0,04 (m) -0,03 -1,49
4 150 - 200 1,96 ± 0,05 (m) 1,98 ± 0,03 (m) 0,02 1,02
5 200 - 250 1,94 ± 0,04 (m) 1,97 ± 0,03 (m) 0,03 1,55
6 250 - 300 1,90 ± 0,03 (m) 1,95 ± 0,03 (m) 0,05 2,63
7 300 - 350 1,94 ± 0,03 (m) 1,93 ± 0,04 (m) -0,01 -0,48
8 350 - 400 1,93 ± 0,03 (m) 1,95 ± 0,05 (m) 0,02 1,04
9 400 1,954 ± 0,03 (m) 1,950 ± 0,03 (m) -0,04 -0,205

În ceea ce priveşte lungimea medie a pasului de alergare pe fiecare interval (Tabelul

3.19), s-au înregistrat progrese semnificative pe intervalele de alergare 200-250m, 250-300m
(0,03 şi 0,05m), acest lucru putându-se explica prin aplicarea unei metodici de antrenamnet, care
a urmărit menţinerea unei lungimi optime pe întreaga distanţă de concurs, atunci când începe să-
şi facă apariţia oboseala. În prima parte a cursei ( 0-50, 50-100 şi 100-150), se observă scăderi
ale lungimii pasului cuprinse între (0,03m şi 0,06m). În privinţa celorlalte intervale de alergare
nu se observă îmbunătăţiri ale lungimii pasului, decât în mică măsură, doar 0,02m ( 150-200 şi
350-400m). Dacă am face o comparaţie între primul segment de 200m şi cel de-al doilea,
observăm că pe primul interval are loc o scădere a lungimii pasului cu 0,12m, iar pe cel de-al
doilea interval - o creştere a lungimii pasului cu 0,09m, acest lucru satisfăcând obiectivele
propuse de noi la începutul experimentului şi arătând că planul de antrenament propus și aplicat
de noi a produs efecte pozitive..
Per total nu sunt progrese evidente privind lungimea medie a pasului de alergare, se
observă chiar o scădere foarte mică (1,954m - 1,950m).Acest lucru se poate explica şi prin
îmbunătăţirea celorlalți parametri biomecanici ai alergării.

117
 2,05

1,95
Testarea initiala
1,9 Testarea finala

1,85

1,8
50 100 150 200 250 300 350 400

Fig. 3.8. Valorile comparative ale lungimii pasului de alergare pe cele 8 porţiuni de 50m
din cursa de 400m plat , testarea iniţială şi cea finală.

La grupa de experiment s-au înregistrat progrese semnificative pe majoritatea intervalelor

de alergare (Tabelul 3.20).
6. Timpul total al fazelor de zbor pe fiecare interval.
Tabelul 3.20. Timpii totali ai fazelor de zbor pe fiecare interval de 50m la grupa de
experimentală, testarea iniţială şi cea finală ( n = 12)

Segmente
Nr. Testarea iniţială Testarea finală Dif.
distanţa Dif. (%)
crt. x ±m x ±m (sec)
(m)
1 0 - 50 4,64 ± 0,02 (sec) 4,61 ± 0,02 (sec) -0,03 -0,65
2 50 - 100 4,60 ± 0,01 (sec) 4,59 ± 0,01 (sec) -0,01 -0,22
3 100 - 150 4,65 ± 0,02 (sec) 4,64 ± 0,02 (sec) -0,01 -0,22
4 150 - 200 4,76 ± 0,03 (sec) 4,73 ± 0,03 (sec) -0,03 -0,63
5 200 - 250 4,95 ± 0,05 (sec) 4,90 ± 0,04 (sec) -0,05 -1,01
6 250 - 300 5,07 ± 0,07 (sec) 5,04 ± 0,07 (sec) -0,03 -0,59
7 300 - 350 5,20 ± 0,07 (sec) 5,16 ± 0,07 (sec) -0,04 -0,77
8 350 - 400 5,47 ± 0,12 (sec) 5,45 ± 0,11 (sec) -0,02 -0,37
9 400 39,33 ± 0,32 (sec) 39,12 ± 0,30 (sec) -0,21 -0,53

118
 5,6
5,4
5,2
5
Testarea initiala
4,8
Testarea finala
4,6
4,4
4,2
4
50 100 150 200 250 300 350 400

Fig. 3.9. Valorile comparativa ale timpilor totali ai fazelor de zbor pe cele 8 porţiuni de 50m din
cursa de 400m plat , testarea iniţială şi cea finală

Din Figura 3.9., care reflectă valorile timpilor fazelor de zbor, se poate observa că acestea
sunt mai scăzute pe prima porţiune din cursa de 400m plat, primele trei porţiuni se situează în
jurul valorilor de 4,60-4,66 sec., la testarea iniţială, şi de 4,59-4,64 sec., la testarea finală, ele
crescând odată cu apropierea de sfârşitul cursei, situându-se în jurul valorilor de 4,76 – 5,07 sec.
la testarea iniţilă şi de 4,73 – 5,07 sec., la testarea finală, pe porţiunile 150m -300m . Pe
ultimele două porţiuni de 50m, de la 300 la 400m, la testarea iniţială, rezultatele au fost cuprinse
între 5,20 – 5,46 sec. Şi, respectiv, de 5,16 – 5,45 sec., la testarea finală.
La testarea iniţială, cea mai mică medie este de 4,60 sec, iar cea mai mare este de 5,47
sec. La testarea finală, cea mai mică medie este de 4,59 sec. şi cea mai mare valoare a acesteia
este de 5,45 sec.
Diferenţe dintre testările iniţială şi finală au fost depistate pe toate segmentele de
alergare din proba de 400m plat, cea mai mare fiind cea de pe segmentul de 200-250m ( - 0,05
sec), iar cele mai mici diferenţe - pe segmentele de 50 – 100 şi 100 – 150m ( - 0,01 sec).
Diferenţa totală între medii, la testarea iniţială şi cea finală, a fost de 0,21 sec.

119
 7. Timpul total al fazelor de sprijin pe fiecare interval.
Tabelul 3.21. Timpul total al fazelor de sprijin (medii) pe fiecare interval de 50m. la grupa
de experiment, la testarea iniţială şi cea finală ( n = 12)

Nr. Segmente
Testarea iniţială Testarea finală Dif.
crt. distanţa Dif. (%)
x ±m x ±m (sec)
(m)
1 0 - 50 1,59 ± 0,02 (sec) 1,58 ± 0,02 (sec) -0,01 -0,63
2 50 - 100 1,55 ± 0,01 (sec) 1,55 ± 0,01 (sec) 0,00 0,00
3 100 - 150 1,55 ± 0,01 (sec) 1,54 ± 0,01 (sec) -0,01 -0,65
4 150 - 200 1,59 ± 0,01 (sec) 1,57 ± 0,01 (sec) -0,02 -1,26
5 200 - 250 1,65 ± 0,02 (sec) 1,64 ± 0,01 (sec) -0,01 -0,61
6 250 - 300 1,69 ± 0,02 (sec) 1,68 ± 0,02 (sec) -0,01 -0,59
7 300 - 350 1,73 ± 0,02 (sec) 1,72 ± 0,02 (sec) -0,01 -0,58
8 350 - 400 1,818 ± 0,04 (sec) 1,815 ± 0,04 (sec) 0,003 -0,16
9 400 13,16 ± 0,12 (sec) 13,09 ± 0,11 (sec) -0,07 -0,53

La grupa experimentală s-au înregistrat progrese semnificative pe segmentele de

alergare 100-150m, 150-200m, 200-250m, precum şi pe întreaga distanţă de 400m (Tabelul
3.21).

1,85
1,8
1,75
1,7
1,65 Testarea initiala
1,6 Testarea finala
1,55
1,5
1,45
1,4
50 100 150 200 250 300 350 400

Fig. 3.10. Valorile timpilor totali ai fazelor de sprijin pe cele 8 porţiuni de 50m din cursa
de 400m plat la testarea iniţială şi cea finală

120
 Şi din Figura 3.10. se poate observa că există diferenţe minime între testarea finală şi cea
iniţială, pe majoritatea segmentelor de alergare. Cea mai mare diferenţă o semnalăm pe prima
porţiune de alergare (150-200m) – 0,02 sec, iar per total, la intervalele de alergare, totalizăm o
diferenţă de 0,07 sec.
Aşadar, aplicarea programului de antrenament, elaborat de noi, a condus, în finalul
experimentului, la îmbunătăţirea parametrilor de timp ai paşilor de alergare, ceea ce s-a răsfrâns
asupra rezultatului final din proba de concurs, creşterea fiind semnificativă (P<0,01), aceasta
reprezentând, de la testarea iniţială la cea finală a experimentului, 0,73 sec.
3.5. Concluzii la capitolul 3
În urma constatărilor care au reieşit din cercetarea prealabilă, în programul de
antrenament al grupei experiment am folosit exerciţiile şi volumele care au corelat cel mai bine
cu rezultatul obţinut în proba de concurs. Am eliminat din programul de antrenament mijloacele
care nu aveau un grad ridicat de randament şi am adăugat alte mijloace, care să crească nivelul
performanţelor sportive.
La testările finale, indicii funcţionali indică creşteri de valoare, dar totuși nu corelează
semnificativ cu proba de concurs, fapt care ne face să afirmăm, că în această perioadă de
pregătire miltianuală aceștia nu au o importanță prea mare pentru obţinerea rezultatelor
sportive, totuși, în opinia noastră, ei nu vor trebui neglijați, fiindcă la următoarea etapă, cea a
măiestriei sportive superioare, importanța pregătirii funcționale crește .
Am scos în evidenţă particularităţilor modificărilor din dinamica caracteristicilor
biomecanice ale tehnicii alergării pe distanţa de 400m plat (cu ajutorul softului SIMI-MOTION).
La toţi parametrii calculaţi sportivii din grupa de experiment prezintă valori crescute la
testarea finală, în comparaţie cu valorile obţinute la începutul experimentului.
Deosebiri majore între volumul mijloacelor de antrenament folosite de cele două grupe
de sportivi în favoarea grupei de experiment, au survenit la capitolul pregătirii vitezei în regim
de rezistenţă (a.s.p 80m – 100m -120m -200m -300m -500m), la săriturile care dezvoltă
combinaţia forţă-viteză şi a. tip Fartlek.
Sportivii din grupa experimentală, la testarea finală, prezintă rezultate mai bune la
toate probele de control în comparaţie cu testarea iniţială. La majoritatea probelor de control
există creșteri semnificative, între testarea iniţială şi finală (P<0,01), fapt ce demonstrează
eficacitatea metodicii de pregătire aplicate de noi.

121
 CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
1. În materialele din literatura de specialitate nu se regăsesc multe date despre pregătirea
specializată în proba de 400m plat la nivelul antrenamentului aprofundat (juniori I). Trebuie
analizată temeinic literatuta de specialitate care tratează metodica pregătirii în proba de 400m
plat şi, de asemenea, măiestria antrenorilor poate contribuii decisiv la obţinerea unor rezultate
valoroase în această probă şi la acest nivel de pregătire. Se desprinde, din analiza surselor
bibliografice, necesitatea unor contribuţii interdisciplinare din sfera fiziologiei, biochimiei,
biomecanicii, psihologiei şi a medicinei sportive.
2. Analiza răspunsurilor la chestionarul propus specialiştilor în domeniu (antrenori) a
condus la concluzia că majoritatea foloseşte în pregătire linia FR Atletism, precum şi normele şi
probele de control pentru stabilirea nivelului de performanţă. A reieşit că 65% din atleţii care
practică proba de 400m plat sunt 400m-sprinteri şi 35% sunt 400m-semifondişti. S-a constatat,
de asemenea că majoritatea antrenorilor folosesc ca mijloace de pregătire alergările pe distanţa
de 50, 60, 80, 100 şi 150m şi exerciţiile speciale cu viteză maximă. Pentru dezvoltarea forţei se
folosesc exerciţii cu haltera, al căror volum (tone) exprimă suma exerciţiilor de genuflexiuni,
semigenuflexiuni, sărituri, îndreptări, ridicări pe vărfuri, fandări, împins din culcat. Sunt prezente
şi exerciţiile pentru dezvoltarea detentei (sărituri şi combinaţii ale acestora, alergări în pantă sau
pe trepte), a rezistenţei speciale (alergări pe distanţa de 500 şi 600m) şi, de asemenea,
majoritatea antrenorilor chestionaţi consideră necesară şi chiar folosirea exerciţii nespecifice
atletismului, (baschet, fotbal) şi alte sporturi (ciclism, nataţie).
3. La testările indicilor morfofuncţionali, sportivii au înregistrat progrese normale:
înălţimea, greutatea şi raportul dintre ele arătându-ne tipul somatic specific probei. Indicele de
nutriţie înregistrează în ambele grupe, valori spre satisfăcător, dată fiind vârsta sportivilor, care
nu au ajuns la maturitate. La proba Rufier, consemnăm o îmbunătăţire a indicilor între cele două
testări, la ambele grupe, cu o pondere mai ridicată la grupa experimentală. Testul Watt a oferit
date importante despre capacitatea de efort anaerob, care la grupa experiment s-a îmbunătăţit
simţitor. Din calculele efectuate, atât la testarea iniţială, cât şi la cea finală, nu există legături de
corelaţie cu proba de concurs (400m plat) cu niciunul din aceşti indici morfofuncţionali. Există o
corelaţie între proba Ruffier şi watt maxim (r = -0,72; P <0,01).
4. Din analiza volumelor utilizate la exerciţiile folosite, putem constata că la toate
exerciţiile folosite valorile sunt mai crescute la grupa experimentală în comparaţie cu grupa
martor. Diferenţele cele mai mari sunt la exerciţii speciale, a. s.p. pe distanţa de 100m, a. tip
Fartlek, a.de durată; a.s.p. pe distanţa de 150m, a.s.p. pe distanţa de 300m, în zona de mijloc cu
creşteri mari au fost următoarele exerciţii : a.s.p. pe distanţa de 120m, semigenuflexiuni cu

122
haltera, 20 de paşi săriţi, a.s.p. pe distanţa de 80m, a.s.p. pe distanţa de 500m şi genuflexiuni cu
haltera, a.s.p. pe distanţa de 600m, pentasalt cu şi fără elan, a.s.p. pe distanţa de 200m, a.s.p. pe
distanţa de 60m, triplusalt cu şi fără elan şi o diferenţă mică la decasalt.
5. În urma testărilor efectuate la parametrii biomecanici ai pasului de alergare, de-a
lungul anului competiţional, au reieşit următoarele: la grupa de experiment s-au înregistrat
progrese semnificative pe majoritatea intervalelor, excepţie făcând primele trei dintre acestea: 0-
50m, 50-10m şi 100-150m. De asemenea, pe întreaga distanţă, timpul înregistrat diferă
semnificativ faţă de testarea iniţială, în privinţa vitezei de deplasare, înregistrându-se progrese
semnificative pe majoritatea intervalelor, excepţie făcând primele trei dintre acestea: 0-50m, 50-
10m şi 100-150m. Pe întreaga distanţă, valoarea vitezei de deplasare diferă semnificativ faţă de
testarea iniţială; numărul fazelor de sprijin nu prezintă diferenţe semnificative, frecvenţa paşilor
a scăzut semnificativ pe intervalul de alergare 250-300m şi 200-250m; în ceea ce priveşte
lungimea medie a pasului pe fiecare interval, s-au înregistrat progrese semnificative pe
intervalele de alergare 50-100m, 250-300m. În privinţa celorlalte intervale de alergare, nu se
observă îmbunătăţiri ale lungimii pasului de alergare decât în mică măsură, doar 0,01 ( 350-
400m). Acest lucru se poate datora faptului că unii din alegătorii din grupa de experiment
datorează îmbunătăţirea performanţei pe 400m plat altor particularităţi biomecanice ale alergării;
la grupa de experiment s-au înregistrat progrese semnificative pe majoritatea intervalelor de
alergare, excepţie făcând primele trei.
6. Cercetările prealabile și, de asemenea, experimentul pedagogic efectuat a permis să
stabilim factorii limitativi ai performanței competiționale. Analiza biomecanicii alergării, mai
ales aspectul legat de raportul optim între lungimea şi frecvenţa paşilor, ne-a permis să
conchidem că acesta este un factor important, de care trebuie să se ţină seama în pregătirea
sportivilor, dar care este, în majoritatea cazurilor un aspect particular al fiecărui sportiv. Există o
legătură şi cu nivelul pregătirii fizice a alegătorilor de 400m plat, conform analizei de corelaţie
din cercetarea prealabilă,care arată că există o corelaţie puternică şi semnificativă cu a.s.p. 150m,
a.s.p.200m şi a.s.p. 500m; există o corelaţie negativă puternică şi medie semnificativă cu
triplusalt fără elan, pentasalt fără elan, decasalt, 20 de paşi săriţi şi slabă negativă cu săritura în
lungime fără elan, triplusalt cu elan şi semigenuflexiuni cu haltera.
7. Antrenamentele pe care le-a efectuat grupa experimentală au fost bine structurate, iar
exerciţiile folosite şi-au atins scopul, acela de creştere a performanţelor sportive la testarea
finală, în comparaţie cu testarea iniţilă şi, implicit, a rezultatului din probe de concurs – 400m
plat. La majoritatea probelor de control s-a atestat o creştere semnificativă a rezultatelor între

123
testările iniţială şi finală, la nivelul valoric de 1% (P<0,01) şi doar la alergările pe distanţele de
150 şi 200m cu start din picioare, progresul a fost semnificativ, însă la pragul de 5% (P<0,05).
8. Procesul de pregătire a alergătorilor de 400m plat are un caracter individual, trebuind
să se ţină cont de particularităţile fizice şi psihice, precum şi de volumul şi intensitatea
mijloacelor de pregătire care trebuie să fie în strânsă concordanţă cu etapa de pregătire.
Rezultatele experimentului au fost concludente (grupa experiment), evidenţiindu-se necesitatea
unei pregătiri specifice bazate pe particularităţile biomecanice ale alergării pentru fiecare sportiv
în parte şi pe nivelul ridicat al indicilor fiecărei calităţi motrice. Problema ştiinţifică
importantă soluţionată în cercetare, care a constat în creşterea eficienţei pregătirii fizice
specifice a alergătorilor de 400m plat prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de
pregătire în concordanţă cu modificările apărute în biomecanica alergării pentru realizarea unor
rezultate superioare în proba de concurs, a fost rezolvată cu succes, toţi sportivii din grupa de
experiment realizând recorduri personale în proba de 400m plat.
***
Pentru realizarea unei pregătirii specifice eficiente în proba de 400m plat trebuie să se
ţină seama de următoarele recomandări practico-metodice:
- trebuie dezvoltate calităţile motrice specifice probei de 400m plat – viteză, forţă şi cele
combinate viteză în regim de rezistenţă;
- aspectul dinamicii biomecanice a tehnicii alergării pe distanţa de 400m plat este un factor
important de care trebuie să ţinem seama;
- un raport optim între volumul şi intensitatea mijloacelor folosite în pregătirea atleţilor în
funcţie de particularităţile fiecăruia şi de etapa de pregătire din planul anual;
- optimizarea eforturilor de antrenament prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace
de antrenament pe segmentele din cursa de 400 m plat, unde apar deficienţe (scăderi ale
tempoului), conduce la realizarea unor rezultate valoroase: repetări de 60m şi 80m cu pauză 1
min. între rep. şi 3 min între serii; repetări de 100m şi 120m cu pauză 1,30 min. între rep. şi 5
min între serii; rep. de 150m legate cu 50m a.u.; rep. 200m legate cu 100m a.u.; rep. 300m
legate cu 150m. a.u.; combinaţii de alergare de tip fartlek; combinaţii de sărituri cu şi fără
elan cu pauze mici şi executate pe plan înclinat; exerciţii cu haltera cu greutăţi mari;
- planul de antrenament elaborat de noi pentru sportivii cuprinşi în experimentul pedagogic se
poate concretiza într-un model de antrenament pentru alergătorii de 400 mp juniori în etapa
antrenamentului specializat. Recomandăm folosirea volumelor mijloacelor de antrenament,
prezentate în teză şi, de asemenea, sistemul de evaluare elaborat, ca fiind unul foarte util
antrenorilor, care antrenează juniorii I, specializaţi în proba de 400m plat.

124
 BIBLIOGRAFIE
în limba română
1. Albină A. E. Dezvoltarea forţei la elevii din ciclul gimnazial folosind mijloacele nespecifice
atletismului. Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice cu participare internaţională. Braşov, 2005, p.
86-89.
2. Albină A. Model de pregătire pentru proba de 400m plat-juniori în etapa antrenamentului
specializat. În: Cultura fizică. Chişinău, 2006, p.157-158.
3. Albină A. Importanţa frecvenţei şi a lungimii fuleului în obţinerea rezultatelor în proba de
400m plat. În Gymnasium, nr.2. Bacău, 2009, p. 22-27.
4. Albină A. Indicatorii generali şi specifici de efort în proba de 400mp, juniori I. În: Ştiinţa
culturii fizice, nr. 3/3. Chişinău, 2009, p. 5-7.
5. Albină A. The trial runs and their correlation with the results in competition of the 400m
junior I runners. În: Medicină sportivă, supliment nr.3. Craiova, 2010, p. 408-410.
6. Albină A. The types of sportsmen who practise the 400m trial. În: Medicină sportivă,
supliment nr.3. Craiova, 2010, p. 407-408.
7. Albină A. Biomechanical characteristics of the tehnique applied for 400m flat running. În:
Medicina Sportivă, supliment nr.4., Craiova, 2011, p. 619-621.
8. Albină A.E. Povestca L. Model de antrenament pentru alergătorii de 400mp în etapa
antrenamentului aprofundat. În Cultura fizică - probleme ştiinţifice ale învăţămîntului şi
sportului, 2012, p. 7 -31.
9. Alexa N. Antrenamentul sportiv modern. Bucureşti: Editis, 1993. 532p.
10. Antonesei L. Ghid pentru cercetarea educaţiei. Bucureşti: Polirom, 2009.188 p.
11. Ardelean T. Unele căi pentru valorificarea potenţialului de viteză la copii şi juniori. În EFS,
nr.6. Bucureşti, 1986, p.1-8.
12. Ardelean T. Problematica dezvoltării vitezei, studiu privind dezvoltarea sprintului la juniori
şi particularităţile antrenamentului de sprint la juniori I. În: IEFS. Bucureşti, 1988, p.15-20.
13. Ardelean T. Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice în atletism. În : IEFS. Bucureşti,
1990, p.106-107.
14. Ardelean T. Viteza şi forţa în atletism. Contribuţii teoretice şi practico-metodice privind
valorificarea potenţialului de viteză la copii de 11-14 ani. Teză de doctorat. Bucureşti, 1991.
p.30 – 55.
15. Ardelean T., Plocon E., ş.a. Date preliminare privind evaluarea şi perspectiva sprintului în
România. În : Strategie şi evaluare în sport. Simpozion Ştiinţific Internaţional. Bucureşti, 1993,
p.15.

125
16. Astrand P.O. Condiţia fizică. În : CNEFS. Bucureşti, 1971, p. 79-82.
17. Barow H.,McGee R. Măsurători în educaţia fizică. Philadelphia : Lea-Fibiger, 1970. p.51-53.
18. Bobaert L. Stabilirea unor scări de norme în legătură cu componentele capacităţii de
performanţă fizică. În : Sport nr.2. Bruxelles, 1968, p. 19-21.
19. Bompa T.O. Teoria şi metodologia-periodizarea antrenamentului sportiv. În : CNFPA.
Bucureşti, 2001, p. 49-50.
20. Bompa T., Carrera M.C. Periodizarea antrenamentului sportiv. Bucureşti: Tana, 2006. 197 p.
21. Bompa T.O. Totul despre pregătirea tinerilor campioni. Bucureşti : Ponto, 2006. 242 p.
22. Bosco C., Cotelli C., ş.a. Antrenamentul de rezistenţă, forţă, viteză. Bucureşti : MTS CCPS,
1995. 171p.
23. Butenko B.I. Despre căile de dezvoltare a vitezei. În : Ce ştim despre viaţă. CNEFS-CCSDT.
Bucureşti, 1971, p. 22-32.
24. Cârstea, Gh.Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului: Bucureşti: AN-DA, 2000. 198 p.
25. Cernăianu S.N. Informatică pentru educaţie fizică şi sport. Curs de bază. Craiova :
Universitaria, 2008. 160 p.
26. Chiriac I., Litioschi I. Date privind posibilităţile de efectuare a unor performanţe fizice la
vârsta de 7-17 ani. În: Congresul al II lea de Igienă şi Protecţia muncii. Bucureşti, 1988, p.16-17.
27. Demeilles L. Antrenamentul atletic. Bucureşti : CNEFS-CCEDT, 1974. p. 141.
28. Demeter A. Bazele fiziologice şi biochimice ale calităţilor fizice. Bucureşti : Sport-Turism,
1981. p.17-105.
29. Denisiuc L. Metode de apreciere a capacităţii motrice. În : Teste, metode, aparate. Vol II,
CCŞD-CNEFS. Bucureşti, 1990, p. 71-74.
30. Dotti A., Nicolini J. Mijloace şi metode pentru antrenamentul modern. În: CCPS. Bucureşti,
1992, p. 89-190.
31. Donati A. Dezvoltarea lungimii şi a frecvenţei fuleului în performanţele de sprint. În :
Congresul Mondial al antrenorilor de atletism, Paris, 1994, traducere FRA,CCPS. Bucureşti,
1994, p.15-31.
32. Dragnea A. Antrenamentul sportiv, teorie şi metodologie. Bucureşti : ANEFS, 1993, p. 286.
33. Dragnea A. Antrenamentul sportiv. Bucureşti : Didactică şi Pedagogică, 1996. 364p.
34. Dragnea A.,Mate-Teodorescu S. Teoria sportului. Bucureşti : FEST, 2002. 610 p.
35. Dragomir M., Albină A.E. Atletismul în şcoală. Craiova : Universitaria, 2009, p. 88 – 117.
36. Drăgan I. şi col. Selecţia medico-biologică. Bucureşti : Sport-Turism, 1989, p. 64-65.
37. Drăgan I. Medicină sportivă. Bucureşti : Medicală, 2002, p.359 – 365.

126
38. Duca A. şi colab. Testarea capacităţii motrice la clasele V – VIII şi unele aspecte ale
evaluării. În : E.F.S. nr. 4. Bucureşti, 1989, p. 15 -20.
39. Dumitrescu V. Alergări pe 100m, 200m, 400m. Bucureşti : CNEFS, 1968. 210 p.
40. Epuran M. Psihologia educaţiei fizice şi sportului. Bucureşti : Sport-Turism, 1980. p. 85-87.
41. Epuran M. Ghidul psihologic al antrenorului. În : IEFS. Bucureşti, 1990, p.51-56.
42. Epuran M. Modelarea pregătirii psihologice în sport. Bucureşti : ANEFS, 1994. p.64.
43. Filin V.P. Teoria şi metodica sportului la juniori. În : MTS-CNEFS-CCFS. Bucureşti, 1987,
p. 128.
44. Gagea A. Informatică şi statistică. În : Curs master – ANEFS. Bucureşti, 1996, p.10.
45. Gagea A. Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţia fizică şi sport. Bucureşti : Fundaţia
România de Mâine, 1999. 384p.
46. Gagea A. şi col. Cercetări interdisciplinare în sportul de performanţă. Bucureşti : Ministerul
Internelor şi Reformei Administrative, 2007. 246 p.
47. Gârleanu D. Lecţii de atletism pentru copii şi juniori. Bucureşti : Sport-Turism, 1983. 153p.
48.Gârleanu D. Atletism de performanţă. Bucureşti : Sport-Turism, 1986. 122 p.
49. Gârleanu D. Ghidul antrenorului de atletism. Bucureşti : Printech, 2007. 231 p.
50. Gevat C., Larion A. Atletism. Constanţa : Ovidius University Press, 2001, p. 129-130.
51. Gevat C. Manifestarea şi dezvoltarea capacităţii de accelerare şi a vitezei maxime de alergare
la atleţi. Constanţa : Ed. Ovidius University Press, 2002, p. 35.
52. Gevat C., Raţă C.B. Viteza calitate motrică.Fundamente teoretice. Iaşi : PIM, 2009. 211 p.
53. Hahn E. Antrenamentul sportiv la copii. Bucureşti : MTS,CCPS, 1996. p. 34-141.
54. Harre D. Teoria antrenamentului sportiv. Bucureşti : Stadion, 1973. 210 p.
55. Harre D., Hauptman M Rapiditatea şi dezvoltarea ei(traducere). În : Scuola dello sport,
nr.11, CNEFS-CCEFS. Bucureşti, 1987, p. 35.
56. Hollmann W. Aspecte metodico-biologice generale privind evoluţia capacităţii de efort a
copiilor şi juniorilor. În : Sportul peste hotare, CCŞ. Bucureşti, 1970, p. 86.
57. Homenkov L.S. Atletism (traducere). Bucureşti : Sport-Turism, 1977. 289 p.
58. Iacovlev V.G., Gubanova A.A. Despre bazele practicării specializate a sportului la vârsta
copilăriei. Bucureşti : Sport-Turism, 1980. 527 p.
59. Ifrim M., Iliescu A. Anatomia şi biomecanica educaţiei fizice şi sportului. Bucureşti :
Didactică şi Pedagogică, 1978. 529 p.
60. Kaull J. Experienţa acumulată în pregătirea tinerilor sprinteri. În : Sportul la copii şi juniori,
vol.XXIV, CNEFS CCFS. Bucureşti, 1975, p. 21-38.

127
61. Kuzneţov V.K. Calităţile speciale de viteză, forţă, metodica dezvoltării lor. Ce ştim despre
viteză. În : CNEFS – CCSDT. Bucureşti, 1971, p.62-67.
62. Macri A.C. Metodologia dezvoltării calităţilor de forţă-viteză la sprinterii juniori (16-17 ani).
Teză de doctorat. Chişinău, 2005. p. 12-15.
63. Macri A. Concepte metodologice de antrenament în atletism. Craiova: Universitaria, 2007.
237p.
64. Mano, R. Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv. În : MTS, CCPS. Bucureşti, 1996,
p.12-50.
65. Mihăilescu N.L. Atletism – Optimizarea şi raţionalizarea antrenamentelor. Piteşti :
Universitatea din Piteşti, 2003. 136 p.
66. Mihăilescu L. Antrenamentul în probele de atletism. Note de curs. Piteşti: Universitatea din
Piteşti. 2010. 124 p.

67. Mihăilescu L. Teoria Educaţiei fizice şi sportului. Note de curs. Piteşti: Universitatea din
Piteşti, 2010. 60 p.
68. Mitra Gh., Mogoş A. Metodica educaţiei fizice. Bucureşti : Sport-Turism, 1977, p. 71.

69. Moravec P., Rucincka J. Alergările de viteză. În : Buletinul metodic, nr.4, FRA. Bucureşti,
1989, p. 54.
70. Moravec P., Susanka P. Cercetarea biomecanică în alergările de viteză. În : Buletin metodic,
nr.4, FRA. Bucureşti, 1989. 58 p.
71. Naisbitt J. Megatendinţe. Zece noi direcţii care ne transformă viaţa. Bucureşti : Politică,
1989. 273 p.
72. Niculescu M. ş.a. Pregătirea musculară în condiţii speciale. Craiova: Universitaria Craiova,
2008. 195 p.
73. Ozolin N.G. Metodica antrenamentului sportiv. Bucureşti : Stadion, 1972, p. 175.
74. Ozolin E. Tehnici contemporane de sprint. În : Leogkaia atletika, nr.7., Moscova, 1986,
Retipărită cu permisiunea ,,Modern Athlete and Coach,, sub titlul The tehnique of the sprint start,
accesată în 2007, p.web www.athleticscoaching.ca vizitat 15.04.2008.
75. Petrescu T. Aspecte tehnice şi metodice ale antrenamentului în probele de viteză. Bucureşti :
Tehnoprint Grup, 2003. 36 p.
76. Plocon E., Alexandrescu D.C., Relaţia dintre timpul de reacţie şi rezultatul final în probele de
sprint prelungit şi garduri. În : Revista EFS nr.4. Bucureşti, 1981, p. 10-11.
77. Plocon E., Alexandrescu D.C. Caracteristicile modelului la unii indici antropometrici la
atletism. În : IEFS, nr. 7. Bucureşti, 1985, p. 3-4.

128
78. Petrovici F., Observaţii asupra unor caractere somato-funcţionale la vârsta şcolară. În :
Conferinţa MCF. Bucureşti, 1983, p. 133.
79. Platonov V.N. Teoria şi metodica antrenamentului sportiv (traducere). Kiev : Glavnoe
izdatelistvo izsdateliskogo obiedenneia Visa, Skoda, 1984. p.78-83.
80. Pradet M. Pregătire fizică vol I. Bucureşti : CCSP, 2000. 252 p.
81. Raţă G., Raţă C.B. Aptitudinile în activitatea motrică. Bacău : EduSoft, 2006. 319p.
82. Raţă B.C. Alergarea de viteză. Biomecanică şi metodică. Iaşi : Pim, 2008. p.23-30.
83. Rinderu I., Dragomir M., Albină A.E. Atletism. Craiova : Universitaria, 2003. 248p.
84. Răduţ C. Prognoza şi modelul performanţelor sportive oficiale. În: EFS, nr.2, Bucureşti,
1989, p. 8-10.
85. Sabău E. ş.a. Atletism aprofundare, Bucureşti: Fundaţia România de Mâine 2008. 300 p.
86. Seagrave L. Aplicaţii ale modelului european de antrenament în proba de sprint. În :
Congresul Asociaţiei Europene a Antrenorilor de Atletism, Roma, 1996, tradus de CCPS.
Bucureşti, 1996, p. 15-16.
87. Semkin A.A. Despre caracteristica fizică a antrenementului adolescenţilor. Cu ce începem
sportul la copii şi juniori. Bucureşti : CNEFS Sector documentar, 1988. p. 114.
88. Simion G. Metodologia cercetării activităţii omului în mişcare. Piteşti : Universitatea din
Piteşti, 1998. p.130-135.
89. Stoica M. Optimizarea pregătirii la sprint a juniorilor de nivel I în raport cu modelul ritmic al
alergării în proba de 100m.p. Teza de doctorat. Bucureşti, 1999. 20p.
90. Susanka P., Bruggeman P. Raport ştiinţific asupra Campionatelor Mondiale de juniori şi
seniori, Atena, 1986, Roma 1987. În : Buletin metodic FRA nr.4. Bucureşti, 1989.25p.
91. Susanscki H., Witezak T. Probleme ale antrenamentului de viteză. În : Sport de performanţă
nr.194 CNEFS-CCEFS. Bucureşti, 1979, p. 23-29.
92. Şiclovan I. Teoria şi metodica antrenamentului sportiv. Bucureşti : INEFS, 1984. 359 p.
93. Tatu T., Alexandrescu D.C., ş.a. Atletism. Bucureşti : Didactică şi Pedagogică, 1983. p.25-
28.
94. Tatu T., Alexandrescu D.C. Norme şi cerinţe metodice prind performanţa sportivilor de
performanţă şi înaltă perfecţionare. În : IEFS, FRA. Bucureşti, 1989, p. 45.
95. Tatu T., Plocon E. Atletism. Bucureşti : Fundaţiei România de Mâine, 2001. p. 45-46.
96. Tudoş S. Elemente de statistică aplicată. Bucureşti : IEFS, 1990. 172 p.
97. Ursac M. Un tur de stadion. Bucureşti : Stadion, 1974. p.24-25, 31.
98. Urtebise F. Contribuţia elasticităţii musculare în alergările de viteză. În : Congresul Mondial
al antrenorilor de atletism, Paris, 1994, traducere FRA,CCPS. Bucureşti, 1994, p. 9-31.

129
99. Vittori C. Antrenamentul forţei în sprint. În : Atletica studii XXI, nr.1-2, Roma, 1990,
traducere ,,Specialiştii italieni despre atletism, CCPS. Bucureşti, 1993, p.35-36.
100. Vittori C. Antrenamentul de sprint în Europa- experienţa italiană- Congresul Asociaţiei
Europene de Antrenorii de Atletism. În : MTS CCPS. Bucureşti, 1996, p.135.
101. Vâjială G.E. Biochimia efortului. Bucureşti: Fundaţia România de Mâine, 2007. 140 p.
102. Wazny Z. Dezvoltarea sistemului de antrenament sportiv, Metodologia antrenamentului. În
: M.T.S.,C.C.S.P. Bucureşti, 2000, p.51-75.
103. Weineck J. Atletism- cum se antrenează campionii. În : CCPS. Bucureşti, 1992, p.30.
104. Winckler G., O privire asupra anduranţei de viteză, New Studies in Athletics, Londra,
1991. În : Traducere FRA şi MTS, CCPS. Bucureşti, 1993, p. 24-25.
105. Zatsiorski V. Ştiinţa şi practica antrenamentului de forţă, în sportul de înaltă performanţă,
Bucureşti: C.C.P.S., 2005. 260 p.
în limba rusă
106. Абросимов В.В. Исследование ритмо-скоростной структуры движений бегуна-
спринтера и возможностей ее совершенствования с использованием тренажерных
устройств: Автореф. дис. ... канд.пед.наук. Москва, 1977.24с.
107. Алабин В.Г. Многолетняя подготовка легкоатлетов : На примере скоростно-силовых
видов. Минск : Вышэйшая школа, 1981. 207с.
108. Алабин В.Г., Юшкевич Т. П. Спринт. Минск : Беларусь, 1977. 128с.
109. Анисимова Е. А. Повышение эффективности технической подготовки
квалифицированных бегуний на 400м на основе рационального взаимодействия с опорой.
Дис. ... канд. пед. наук. Москва, 2011. 204 с.
110. Аракелян Е.Е. Планирование и организация подготовки бегунов на короткие
дистанции в годичном цикле : Метод.разработки для слушателей ФПК,ВШТ и
студ.тренер.фак.ГЦОЛИФКа. Москва: ГЦОЛИФК, 1986. 30с.
111. Аракелян Е.Е. Специальная физическая подготовка бегуний на короткие дистанции :
Метод.разработки для слушат.ФПК и студ. тренер. фак. ГЦОЛИФКа. Москва, 1989. 19с.
112. Арзуманов Г.Г. Влияние тренировочных режимов на изменение показателей
структурных компонентов техники бега и специальной работоспособности спринтеров.
Автореф.дис. ... канд.пед.наук, Москва,1982. 25с.
113. Бальсевич В.К. Исследование движений в беге на скорость и некоторые пути
совершенствования в технике бегунов на короткие дистанции. Автореф. дис. ...
канд.пед.наук, Москва,1965. 24с.

130
114. Банкин В.Н. Особенности построения круглогодичной тренировки бегуний на 400м
с барьерами в возрасте 15-16 лет. Автореф. дис. ... канд.пед.наук, Львов,1997. 22с.
115. Бартенев Л.В. Бег на короткие дистанции. Москва: Физкультура и спорт, 1967. 96с.
116. Бег на 400 и 800м : (Метод.материалы по тренировке) / Ком.по физ.культуре и
спорту при СМ СССР, сост.Н.А.Зайцев, Москва, 1955. 40с.
117. Беликов В.И. Особенности проявления взаимосвязи двигательных качеств и
техники в беге с максимальной скоростью у детей школьного возраста. Автореф.дис. ...
канд.пед.наук, Москва,1985. 24с.
118. Берхаием Аиед Анатомо-биомеханические предпосылки организации двигательных
действий в скоростно-силовых видах легкой атлетики. Автореф. дис. ... д-ра пед.наук,
Москва, 1996. 45с.
119. Биомеханика спринтерского бега : Учеб.пособие для студ.ин-тов физ.культуры / В. В.
Тюпа и др. ГЦОЛИФК, Москва, 1981. 77с.
120. Биомеханические технологии подготовки спортсменов. Москва : Физкультура и
спорт, 2007. 120 с.
121. Болдырев Ю.В. Повышение специальной работоспособности бегунов на короткие
дистанции на основе развития навыков произвольного расслабления мышц. Дис. ... канд.
пед. наук, Ленинград, 1989. 168с.
122. Борзов В. Ф. Моделирование техники бега с низкого старта спринтеров высокой
квалификации. Автореф. дис. … канд. пед. наук, Киев,1980. 24с.
123. Борзов В. Ф. 10 секунд-целая жизнь. Москва: Физкультура и спорт, 1982. 126с.
124. Бугаев Г. И. Построение индивидуальных программ тренировки в легкоатлетическом
спринтерском беге девушек в соревновательном периоде подготовки на этапе спортивного
совершенствования. Дис. … канд. пед. наук. Москва, 1998. 189 с.
125. Вацула И. и др. Азбука тренировки легкоатлета / пер. с чеш. И.П. Лучиц-Федорца,
И.И. Шпака. Минск : Полымя, 1986. 136с.
126. Вашляев Б.Ф. Экспериментальное исследование влияния темпа движений на
работоспособность спортсменов. В: Теория и практика физической культуры, 2008, №
11,с. 40-43.
127. Возрастные особенности подготовки бегунов на короткие дистанции : Сб.трудов /
ВНИИФК, Москва, 1973. 55с.
128. Ворошин, И.Н. Предсоревновательная подготовка квалифицированных бегунов на
400м. с учетом их генетической предрасположенности к развитию специальных
физических качеств. Автореф. дис. ... канд. пед. наук, Санкт Петербург, 2006. 17 с.

131
129. Врублевский Е.П. Индивидуализация тренировочного процесса спортсменок в
скоростно-силовых видах легкой атлетики. Москва: Советский спорт, 2009. 232 с.
130. Гагуа Е.Д. Тренировка спринтера. Москва: Олимпия Пресс: Терра-Спорт, 2001. 72 с.
131. Доронина Е.А. О некоторых вопросах техники спринтерского бега. В: Теория и
практика физической культуры, 2007, № 12, с. 44-46.
132. Дьяченко Г.Б. Индивидуализация силовой и скоростно-силовой подготовки женщин-
спринтеров высокой квалификации : Метод.рекомендации / Г. Б. Дьяченко, С. Е. Войнова,
СПбГАФК им.П.Ф.Лесгафта, Санкт Петербург, 2000. 24с.
133. Зациорский С. Ю. и др. Биомеханика спринтерского бега: Учеб. пособие для
студентов ин-тов физ. культуры. Москва: ГЦОЛИФК 1981. 77 с.
134. Квасникова Н. А. Тактика бега на 400м на основе оптимизации продолжительности
участков дистанции. Дис. канд. пед. наук. Москва, 2005. 107 с.
135. Ледовская О. А. Формирование ритма барьерного бега у юных легкоатлетов : учеб.-
метод. пособие. Оренбург : ОГПУ, 2007. 88 с.
136. Ледовская О. А. Индивидуализация процесса технической подготовки юных
барьеристов с учетом их антропометрических особенностей и посильности формируемого
двигательного действия. В: Сибирский пед. журн., вып. 6., Новосибирск : НГПУ, 2008, с.
369—374.
137. Ледовская О. А. Технология формирования ритмической структуры барьерного бега
у юных легкоатлетов. В: Вестн. Челяб. гос. пед. ун-та, 2008. № 1, с. 72—81.
138. Майский А. Секреты спринтерского бега. В: Легкая атлетика,2007, № 4-5, с. 22-25.
139. Медведев В.Н. Управление подготовкой бегунов на 400м. с учѐтом их генетической
особенности. В: Теория и практика физической культуры. 2006, № 6, с. 30-31.

140. Мосин И.В. Структура тренировочных нагрузок в период предсоревновательной

подготовки бегунов на 800м на этапе спортивного совершенствования. Дис. ... канд. пед.
наук. Москва, 2006. 182 с.

141. Мякинченко Е.Б. Локальная выносливость в беге. Москва: ФОН, 1997. 312с.

142. Немцев О.Б. и др. Об особенностях постановки стопы на опору элитными бегунами-
спринтерами // Биомеханика-2008. IX Всероссийская конф. по биомеханике : тез.
докладов. Нижний Новгород, 2008, с. 265-267.

143.Озолин Э.С. Спринтерский бег. Москва: Аквариум - принт, 2010. 176с.

132
144. Попов В.Ф. Исследование эффективности различных вариантов распределения сил в
беге на 400 метров. Автореф. дис. ... канд. пед. наук, Москва, 1974. 20 с.

145. Пулео Д. Милрой П. Анатомия бега (перевод с англ.). Москва: Попурри, 2011. 200 с.
146. Рахманов Хаджи Мурат. Специальная выносливость бегунов на 200м и методы ее
повышения. Автореф. дис. ... канд. пед. наук, Москва, 1981. 22 с.
147. Сергеев А.И. Методические приемы совершенствования основных компонентов
быстроты у бегунов на короткие дистанции 13-15 лет. Автореф.дис. ... канд. пед.наук,
Смоленск, 1999. 26с.
148. Специальная подготовка легкоатлетов-спринтеров : (теоретическое обоснование,
эксперимент, практические рекомендации) / Ком. по физ.культуре и спорту при СМ БССР,
под общ.ред. В.Г.Алабина, Минск : Вышэйшая школа, 1977. 76 с.
149. Степанов В.В. Исследование биомеханической структуры движений с целью
повышения эффективности управления тренировочным процессом бегунов на короткие
дистанции. Автореф. дис. ... канд. пед. Наук, Ленинград, 1977. 18 с.
150. Степанова М.И. Подготовка спортсменок мирового класса в беге на 400 метров с
барьерами. Автореф.дис. ... канд.пед.наук, Санкт Петербург, 1996. 24с.
151. Табачник Б. Цель тренировки - соревновательная модель. Контроль и планирование
тренировочных нагрузок в спринте. В: Легкая атлетика,1983, № 9, с. 6-8.
152. Тюпа В.В. и др. Биомеханические основы техники спортивной ходьбы и бега.
Москва: Олимпия, 2009. 64 с.
153. Тюпа В.В. и др. Биомеханические основы техники прыжка в длину: Москва: ТВТ
Дивизион, 2011. 128с.
154. Усков М.А. Специальная подготовка спринтеров на основе управления реализацией
двигательных возможностей. Автореф. дис. ... канд. пед. наук. Mосква, 2009. 28с.
155. Чистякова Е.В. Планирование тренировочного процесса бегунов на 400м с барьерами
на основе динамики специальной подготовленности. Дис. ... канд. пед. наук, Санкт
Петербург, 2001. 146 с.
156. Фискалов В.Д. Специальная подготовленность спринтеров и критерии оценки ее
реализации. В: Теория и практика физической культуры, 2007, № 6, с. 34-35.
în limba franceză
157. Cometti G. La pliometrie. Dijon, 1988. 250p.
158. Dach M. Evolution des aptitudes physique du sprinter. Paris. Colloque Sprint amicale des
entraineurs francais d´athletisme, 1986, p.3-66.

133
159. Gacon C. L´entraineur federal de l´athletisme. Colloque sprint. Paris, 1994, p. 50-59.
160. Geoffrey H. G. Dyson Pricipes de mecanique en athletisme. 2-me edition , Paris: Vigot
Freres, 1971. 232p.
161. Weineck J. Manual d´entrainament sportif. Paris. Vigot, 1993. 345p.
162 *** Entraineur, Manuel official d´entrainament de niveau superieur – de la Federation
Internationale d´Athletisme Amateur. Edition de l´amicale des Entraineurs francais d´Athletisme.
Paris, 1985.245p .
în limba engleză
163. Arampatzis A., Bruggemann G., Metzler V. The effect of speed on leg stiffness and joint
kinetics in human running. German Sport University of Cologne, Institute for Athletics and
Gymnastics, Carl-Diem-weg 6, 50933 Cologne, Germany, Accepted 14 June 1999, pagina web:
www elitetrack.com/articles, 2010.
164. Bennet S. Training Kids For Speed. [Kindle Edition], 2003, http://ecx.images-
amazon.com/images/I/51kxwwCzgIL._SS500_.jpg, ( vizitat 15.04.2008).
165. Bennet S. Training For 400m. [Kindle Edition], 2003, http://ecx.images-
amazon.com/images/I/51Vx%2BJ4RpOL._SS500_.jpg, vizitat 15.04.2008.
166. Buehrle M., Schimibleicher D. The influence of Maximal Strenght trening of Movement
Speed. unpublished translation, Australian Institute of Sport, 1-10, 1993.
167. Caar G. Fundamentals of Track and Field. Ed. Human Kinetics, Champaign, 1999.319p.
168. Cartwright L., Pitney W.A. Fundamentals of Athletic Trening. Ed. Human Kinetics,
Champaign, 1999.238p.
169. Cissik J Technique and Speed Development for Running. NSCA´s Performance Training
Journal, Pag.web: www.elitetrack.com/articles, 2009, vizitat 16.05.2010.
170. Coh M., Jost B., Tomazin K., Dolenec A. Kinematic and kinetic parameters of the sprint
start and start acceleration model of top sprinters. Gymnica, vol 28, 1998. Faculty of sport,
University of Ljubljana, Slovenia, submitted on April 1998, pag web:
www.elitetrack.com/articles, 2009, vizitat 16.05.2010.
171. Dick F.W. Development of maximum sprinting speed. Great Britain, pag.web:
www.elitetrack.com/articles, 2009, vizitat 16.05.2010.
172. Erdman K. Sprinting technique in the basic trening phase. traducere din Leichtathletik,
retitărită cu acordul Modern Athlete and Coach, 1984, pag web: www.athleticscoaching.ca,
vizitat 10.02.2011.
173. Faccioni A. Modern Speed Training. Coaching degree at the University of Canberra.,
2004,http://www.oztrack.com/faccionispeed.htm, vizitat 10.02.2011.

134
174. Gaffney S. Acceleration Phase of the 100m. Sprint-Modern, Track and Field nr.3-28, 1990,
p.10-11.
175. Goldrin A. Development of muscular relaxation in sprinting. Traducere după Kehakultuur,
vol 49, nr 18, 1988, publicat de Periodika, Tallinn, Estonia, retipărită cu permisiunea Modern
Athlete and Coach, pag.web: www.athleticscoaching.ca, , vizitat 20.02.2011.
176. Gordon D., Robertson E. Contribution of the ankle and knee muscles to sprint starting.
Kinanthropology Department University of Otawa, Ontario, pag.web:
www.elitetrack.com/articles, vizitat 20.02.2011.
177. Gwyneth C., Weyand G., Biewener A. Changes in muscle mechanical advantage of human
runners during sprint acceleration. Concord Field Station, Harvard University, bedford MA
USA, pag.web: www.elitetrack.com/articles, vizitat 20.02.2011.
178. Harre D. The development of speed. pag.web: www.athleticscoaching.ca, 2009, vizitat
22.04.2010.
179. Clyde Hart. 400 meter training. Head Track and Field Coach, Baylor
University,Waco,Texas,http://ecx.images-amazon.com/images/I/51pYr-LiCaL._SS500_.jpg,
2009, vizitat 22.04.2010.
180. Harrison D., Comyns T. Biomechanics of the Sprint Start. The University of Limerick,
Ireland, pag.web: www.coachesinfo.com/articles/219, vizitat 26.07.2011.
181. Javier J. Basic sprinting. extras din cartea Athletics Fundamentals, retipărită cu acordul
Modern Athlete and Coach, pag.web: www.athleticscoaching.ca, vizitat 26.07.2011.
182. Jonson M. Gold Rush. Wath Makes an olympic champion? http://ecx.images-
amazon.com/images/I/51pYr-LiCaL._SS500_.jpg, vizitat 26.07.2011.
183. Lee J. The Complete Guide to 400 Meter Training. 2007, August 24, 2007, p.60.
184. Lockie R., Murphy A.J, Spinks C.D. Effects of resisted sled towing on sprint kinematics in
field-sport athletes. Human Performance Laboratory, University of Technology, Sydney, Journal
of Strength and Conditioning Research, 2003, 760-767, pag.web: www.elitetrack.com/articles,
2010, vizitat 30.07.2009.
185. Novacheck T. The biomechanics of running, Motion Analysis laboratory, Gillette
Children´s Specialty Healthcare, University of Minnesota, 200 E ,1997,
pag.web:www.elitetrack.com/articles, vizitat 30.07.2009.
186. Ropret R., Kukolj M., Ugarkovic D., Matavulj D., Jaric S. Effect of arm and leg loading on
sprint performance. Eur J Appl Physiol, 1998, p-547-550, pag.web:www. elitetrack.com/articles,
vizitat 30.07.2009.

135
187. Saunders R. Five components of the 100m sprint. Modern Athlete and Coach, 2004,
pag.web:www.athleticscoaching.ca, vizitat 20.07.2009.
188. Schroter G. Standards for the sprint start. Traducere din Der Leichtathlet, 1981, retipărită cu
acordul Modern Athlete and Coach, pag.web:www.athleticscoaching.ca., vizitat 15.06.2008.
189. Stevenson M. The sprint start, Coach &Athletic Director, 1997, pag.web: www.
elitetrack.com/articles, vizitat 15.06.2008.
190. Verkhoshansky Y.V. Speed training for high level athletes. Retipărit cu permisiunea New
Studies in Athletics, pag. web: www.athleticscoaching.ca, vizitat 15.06.2008.
191. Winfried J. Dimension of motor speed. Traducere de la Die Lehre der Leichtatletik, vol 28,
nr.22, 1989, Ed. Helmar Hommel and retipărită cu permisiunea Modern Athlete And Coach,
pag.web: www.athleticscoaching.ca, vizitat 15.06.2008.
192. Young M. Maximal velocity sprint mechanics. United States Military Academy &Human
Performance Consulting, pag. web: www. elitetrack.com/articles, vizitat 17.06.2008.
în limba italiană
193. Filin V. La preparazione dei giovani sportivi. Ed. Scuola dello Sport, Roma, 1978.128p.
în limba germană
194. Israël S. Das Erwärmen, als Startvorbereitung. Sicht In : Medizin und sport 12. Berlin,
1977. 150p.
195. Israël S. Zur problematik des ubertrainings aus inttrenistische und leistungsphzsiologischer.
Sicht in: Medizin und sport 16, traducere,CCPS. Bucureşti, 1976. 80 p.

136
ANEXE

137
 Anexa 1.
Tabelul A 1.1. Rezultatele la probele de control, la juniori, în cercetarea prealabilă (n = 9)

Nr.
Subiecţi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
crt.
1 Ş. A 50,75 5,9 11,5 17,3 37,4 66,9 2,85 8,89 31,03 53,28 125
2 L.A 51,68 5,9 11,5 17,4 37,3 67 2,76 8,54 30,82 52,31 120
3 S.C 52,8 6,1 11,7 18,5 38,2 69 2,73 8,65 29,87 51,66 115
4 A.R 52,94 6 11,6 18,3 38,1 68,9 2,87 8,72 29,74 51,79 120
5 V.D 52,2 6,1 11,7 18,2 38 68,3 2,83 8,78 29,54 51,14 115
6 M.A 52,45 6 11,6 17,9 37,9 67,9 2,75 8,63 29,31 52,04 120
7 M.M 53,27 6,1 11,7 18,1 38,3 68,3 2,71 8,38 28,97 51,76 115
8 C.B 53,54 6,2 11,7 18,3 38,4 68,4 2,78 8,22 28,73 51,62 115
9 R.T 53,92 6,2 11,7 18,6 38,6 68,9 2,73 8,15 28,02 51,54 115
x 52.62 6,06 11,63 18,07 38,02 68,18 2,78 8,55 29,56 51,90 117,78
σ 0.98 0,11 0,09 0,46 0,44 0,78 0,06 0,25 0,96 0,61 3,63
m 0.33 0,04 0,03 0,15 0,15 0,26 0,02 0,08 0,32 0,20 1,21

Legendă : 1.- Performanţă 400m plat ; 2.- a.V. 50m a.s.p(s) ; 3.- a.V. 100m a.s.p(s) ; 4.- a.V. 150m a.s.p(s) ; 5.- a.V. 300m a.s.p(s) ; 6.- a. 500m
a.s.p.(s) ; 7.- S.l.f. elan(m); 8.- Triplusalt (m); 9.- Decasalt; 10.- 20 paşi săriţi (m); 11.- Semigenuflexiuni (kg).

138
 Anexa 2
Tabelul A.2.1. Volumele individuale realizate de sportivii cuprinşi în cercetarea prealabilă (n = 9)

Nr.
Subiecţi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
crt.
1 Ş. A 50,75 33 26 34 50 70 120 50 75 30 95 125 2115 9550
2 L.A 51,68 25 25 25 50 60 110 40 70 28 115 140 1950 8450
3 S.C 52,8 25 24 26 40 60 115 40 60 28 95 155 1900 8300
4 A.R 52,94 24 25 26 40 60 100 40 70 25 90 135 2100 9350
5 V.D 52,2 22 21 24 50 50 100 35 60 21 100 130 1990 8300
6 M.A 52,45 24 24 25 60 40 110 40 55 22 95 175 1995 8500
7 M.M 53,27 23 23 25 50 50 105 35 60 23 105 190 1985 7400
8 C.B 53,54 23 24 24 40 40 115 40 55 21 100 185 1890 7450
9 R.T 53,92 22 23 25 40 50 100 40 50 20 100 200 1995 7500
x 52.62 24,56 23,89 26,00 46,67 53,33 108,33 40 61,67 24,22 99,44 159,44 1991,11 8311,11
σ 0.98 3,36 1,45 3,08 7,07 10 7,5 4,33 8,29 3,67 7,26 28,55 77,05 782,54
m 0.33 1,12 0,48 1,03 2,36 3,33 2,50 1,44 2,76 1,22 2,42 9,52 25,68 260,85

Legendă : 1. Perform. 400 mp (s); 2. A. pe dist. până la 60m - 95-100% (km); 3. A. pe dist. până la 80m ≥ 95 % (km); 4. A. pe dist.
100m. - 95% (km); 5. A. pe dist. 120 m - 91-100% (km); 6. A. pe dist. 150m - 80-90 % (km); 7. A. pe dist. 200m ≥ 80% (km); 8. A.pe dist.
300m. ≥ 80% (km); 9. A.pe dist.500m. ≥ 75% (km); 10. Ex. Spec. pe plat (km) ; 11. A. de durată pe plat şi teren varia (km) ; 12. A.tip fartlek
(km) ; 13. Exerciţii pentru dezvoltarea forţei (rep) ; 14. Exerciţii pentru dezvoltarea detentei (nr. rep.).

139
 Anexa 3
Chestionar
Rezultatele sondajului vor fi folosite numai în scop ştiinţific
Pentru antrenori care activează la cluburile sportive din România
Doamnă/Domnule antrenor
În scopul perfecţionării metodologiei de pregătire specifică în proba de 400 m.p categoria
juniori, vă rugăm să răspundeţi la următoarele întrebări:
1) Ce tip de alergător este sportivul dumneavoastră? 400m. – sprinter 
400m. semi-fondist 
2) Precizati care din urmatoarele mijloace de baza pentru dezvoltarea vitezei le folositi si
care este volumul lor in planul de pregatire.

Mijloace Ex. Spec. pe plat a. pe dist. până la a pe dist. până la a. pe dist. 100m - 95%
60m- 95-100% 80m ≥ 95 %
Volum (km/rep)
Mijloace a. pe dist. 120 m a. pe dist. 150m- a. pe dist. 200m a.pe dist. 300m ≥ 80%
- 91-100% 80-90 % ≥ 80%
Volum (km/rep)

3) Precizati care din urmatoarele mijloace de baza pentru dezvoltarea fortei folositi si care
este volumul lor in planul de pregatire.
Mijloace Exercitii cu haltera Exercitii pentru dezvoltarea detentei (triplusalt
(semigenuflexiuni, genuflexiuni) cu si fara elan, pentasalt cu si fara elan, decasalt,
20 pasi sariti)
Volum (km/rep)

4) Precizati care din urmatoarele mijloace de baza pentru dezvoltarea rezistentei folositi si
care esate volumul lor in planul de pregatire.

Mijloace Ex. Spec. pe plat ape dist.500m a. de durată pe plat si pe atip fartlek
≥ 75% teren variat
Volum (km/rep)

140
 5) Care din probele de control de mai jos le folositi intr-un ciclu anual de pregătire si care
sunt cele mai bune rezultate ?

Probe de a.s.p.50m(sec) a.s.p.100m(sec) a.s.p.150m(sec) a.s.p.300m(sec) a.s.p.500m(sec)

control
Rezultate
Probe de S.l.f. elan(m) Triplusal fara Decasalt fara 20 pasi sariti Semigenuflexiuni
control elan (m) elan (m) (m) (kg)

6) Precizaţi numărul optim de concursuri în proba de 400m plat, la care trebuie să participe
un alergător de 400m plat junior ?

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
concursuri

7) Consideraţi că sportivul dumneavostră are disponibilităţi de îmbunătăţire a

performanţelor obţinute până acum? DA NU

8) Considerţi necesară introducerea în antrenamentul alergătorului de 400m plat juniori a

unor mijloace nespecifice atletismului( jocuri sportive, nataţie, ciclism)? DA NU

Vă mulţumesc anticipat pentru colaborare,

Albină Alina Elena

141
 Anexa 4
Tabelul A. 4.1. Volumele anuale ale principalelor mijloace de antrenament folosite în pregătirea alergătorilor de 400 m plat (n = 20)

Nr. crt. Subiecţi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

1 A.I. 50,35 30 32 25 35 55 70 120 50 70 95 85 2110 8500
2 A.R.N. 51,6 22 24 20 23 40 60 120 40 60 110 95 1185 8450
3 A.O.S. 50,85 30 32 24 26 43 60 140 50 70 95 70 2105 8500
4 B.A. 49,9 25 24 23 36 40 60 150 55 65 90 85 2125 8600
5 B.N.V. 52,8 21 22 20 23 50 50 115 40 55 110 100 1900 8300
6 C.A. 50,45 32 34 24 35 45 55 140 50 75 95 80 2105 8500
7 C.R.I. 51,7 23 23 23 25 55 60 130 45 60 105 95 1985 8400
8 D.A.M. 50,95 31 33 24 34 50 50 135 75 45 95 85 2110 8450
9 D.F. 50 30 32 23 35 40 60 140 85 45 90 85 2115 8500
10 E.M. 50,17 31 33 24 34 40 65 130 50 75 90 80 2115 8500
11 F.A. 52,2 20 21 20 23 50 50 120 35 55 125 115 1985 8250
12 G.I.S. 52,3 20 22 21 24 40 60 125 40 50 120 120 1980 8250
13 I.N. 51,7 22 24 22 25 50 55 130 45 55 100 95 1995 8400
14 L.T. 50 32 34 24 35 45 60 140 55 65 95 85 2125 8450
15 M.A.S. 53,9 21 23 21 23 40 60 110 35 55 110 100 1980 8100
16 M.I. 50,1 32 35 25 34 40 65 135 45 80 90 85 2115 8400
17 P.A. 53,2 23 24 22 23 30 45 140 35 60 110 100 1985 8200
18 P.S.C. 49,8 35 32 25 36 50 70 135 50 85 85 80 2135 8700
19 R.E. 52,4 28 26 24 28 40 70 110 40 60 100 95 1995 8350
20 T.C. 51,8 30 33 23 29 55 55 115 60 60 105 100 2100 8300
x 51.31 26,90 28,15 22,85 29,30 44,90 59,00 129,00 49,00 62,25 100,75 91,75 2012,50 8405,00
σ 1.23 4,94 5,12 1,69 5,44 6,70 7,00 11,54 12,83 10,94 10,79 12,17 207,49 142,26
m 0.28 1,10 1,14 0,38 1,22 1,50 1,57 2,58 2,87 2,45 2,41 2,72 46,40 31,81

Legendă : 1. Perform. 400 mp (s); 2. A. pe dist. până la 60m - 95-100% (km); 3. A. pe dist. până la 80m ≥ 95 % (km); 4. A. pe dist. 100m. - 95% (km); 5. A. pe dist.
120 m - 91-100% (km); 6. A. pe dist. 150m - 80-90 % (km); 7. A. pe dist. 200m ≥ 80% (km); 8. A.pe dist. 300m. ≥ 80% (km); 9. A.pe dist.500m. ≥ 75% (km); 10. Ex. Spec.
pe plat (km) ; 11. A. de durată pe plat şi teren varia (km) ; 12. A.tip fartlek (km) ; 13. Exerciţii pentru dezvoltarea forţei (rep) ; 14. Exerciţii pentru dezvoltarea detentei (nr.
rep.).

142
 Anexa 5
Tabelul A.5.1. Rezultatele pregătirii fizice înregistrate în probele de control la alergătorii de 400 m plat( n = 20)
Nr. crt. Subiecţi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 A.I. 50,35 5,9 11,6 17,3 37,3 67 2,85 8,75 30,74 52,53 120
2 A.R.N. 51,6 6 11,6 17,4 38,2 68,9 2,7 8,54 30,32 51,59 110
3 A.O.S. 50,85 5,9 11,5 17,2 37,4 66,2 2,7 8,45 30,83 52,35 115
4 B.A. 49,9 5,9 11,2 16,1 36,1 66,9 2,85 9 31,32 53,04 125
5 B.N.V. 52,8 6,1 11,7 18,5 38,5 69 2,75 8,65 29,64 51,62 110
6 C.A. 50,45 5,9 11,6 17,4 36,4 67,1 2,75 8,85 30,43 52,68 115
7 C.R.I. 51,7 6 11,6 18,5 38,3 69 2,7 8,65 30,02 51,63 115
8 D.A.M. 50,95 5,9 11,5 17,3 37,5 66,3 2,85 8,55 30,31 52,81 110
9 D.F. 50 5,8 11,5 17,2 36,2 68,9 2,85 8,55 30,21 52,48 120
10 E.M. 50,17 5,8 11,3 17,5 36,5 65,35 2,8 8,65 30,06 53,03 115
11 F.A. 52,2 6,1 11,8 17,8 37,5 67,2 2,75 8,45 29,62 51,51 110
12 G.I.S. 52,3 6 11,6 17,2 37,7 67,5 2,8 8,55 29,31 51,97 115
13 I.N. 51,7 5,9 11,4 16,9 37,2 67,1 2,75 8,45 29,11 52,53 125
14 L.T. 50 5,8 11,3 16,8 36,5 65,3 2,85 8,65 30,67 52,92 125
15 M.A.S. 53,9 6,1 11,6 17,4 39 68,1 2,75 8,35 29,16 50,57 110
16 M.I. 50,1 6 11,4 16,8 36,7 65,9 2,85 8,75 30,86 52,55 125
17 P.A. 53,2 6,1 11,6 17,2 39,3 68,6 2,75 8,55 28,98 51,43 110
18 P.S.C. 49,8 5,8 11,1 16,2 36,3 66,45 2,85 9,05 31,23 52,87 125
19 R.E. 52,4 6,2 11,7 17,9 37,3 67,4 2,7 8,45 29,42 51,89 115
20 T.C. 51,8 6,1 11,6 18,2 38,1 68,1 2,85 8,65 29,58 51,93 110
x 51.31 5,97 11,51 17,34 37,40 67,32 2,79 8,63 30,09 52,20 116,25
σ 1.23 0,12 0,18 0,64 0,94 1,19 0,06 0,18 0,72 0,66 6,04
m 0.28 0,03 0,04 0,14 0,21 0,27 0,01 0,04 0,16 0,15 1,35

Legendă : 1.- Performanţă 400m plat ; 2.- a.V. 50m a.s.p(s) ; 3.- a.V. 100m a.s.p(s) ; 4.- a.V. 150m a.s.p(s) ; 5.- a.V. 300m a.s.p(s) ; 6.- a. 500m
a.s.p.(s) ; 7.- S.l.f. elan(m); 8.- Triplusalt (m); 9.- Decasalt; 10.- 20 paşi săriţi (m); 11.- Semigenuflexiuni (kg).

143
 Anexa 6
Tabelul A.6.1. Grupa de experiment - indici morfofuncţionali ( n = 12)

Nr. Talie (cm) Masa corporală (kg) Indicele de nutriţie Quetelet (g/cm)
Subiecţi
crt. TI TF Dif. Dif. % TI TF Dif. Dif. % TI TF Dif. Dif. %
1 Ş.A 174 174 0 0,00 63 62 -1 -1,59 362,07 356,32 -5,75 -1.59
2 L.A 176 177 1 0,57 64 63 -1 -1,56 363,64 355,93 -7,70 -2.12
3 S.C 179 180 1 0,56 65 66 1 1,54 363,13 366,67 3,54 0.97
4 A.R 178 178 0 0,00 65 64 -1 -1,54 365,17 359,55 -5,62 -1.54
5 V.D 180 180 0 0,00 67 66 -1 -1,49 372,22 366,67 -5,56 -1.49
6 M.A 175 176 1 0,57 63 63 0 0,00 360,00 357,95 -2,05 -0.57
7 M.M 178 179 1 0,56 65 64 -1 -1,54 365,17 357,54 -7,63 -2.09
8 C.B 181 181 0 0,00 67 66 -1 -1,49 370,17 364,64 -5,52 -1.49
9 B.O 178 178 0 0,00 65 65 0 0,00 365,17 365,17 0,00 0,00
10 L.M 176 177 1 0,57 63 64 1 1,59 357,96 361,58 3,63 1,01
11 M.N 176 176 0 0,00 64 64 0 0,00 363,63 363,63 0,00 0,00
12 V.A 178 178 0 0,00 66 65 -1 -1,52 370,79 365,17 -5,62 -1,52
x 177,42 177,83 0,41 0,23 64,75 64,33 -0,42 -0,65 364,93 361,74 -3,19 -0,87
σ 2,07 1,99 1,42 1,30 4,29 4,09
m 0,60 0,57 0,41 0,38 1,24 1,18

144
 Continuarea Tabelului A.6.1.

Nr. Proba Ruffier Capacitatea vitală (cm3) Watt maxim

Subiecţi
crt. TI TF Dif. Dif. % TI TF Dif. Dif. % TI TF Dif. Dif. %
1 Ş.A 4,3 4,1 -0,2 -4,65 5100 5400 300 5,88 270 315 45 16.67
2 L.A 5,7 4,1 -1,6 -28,07 4700 5000 300 6,38 260 310 50 19.23
3 S.C 6,2 5,1 -1,1 -17,74 4800 5000 200 4,17 238 290 52 21.85
4 A.R 4,5 4 -0,5 -11,11 4300 4600 300 6,98 248 285 37 14.92
5 V.D 4,4 3,5 -0,9 -20,45 5500 5800 300 5,45 260 299 39 15.00
6 M.A 6,4 4,9 -1,5 -23,44 4400 4700 300 6,82 240 296 56 23.33
7 M.M 3,7 3,2 -0,5 -13,51 4500 4800 300 6,67 261 340 79 30.27
8 C.B 3,5 3,1 -0,4 -11,43 5000 5300 300 6,00 250 350 100 40.00
9 B.O 4,9 4,7 -0,2 -4,08 4800 5000 200 4,17 240 320 80 33,33
10 L.M 4,8 4,6 -0,2 -4,17 4900 5000 100 2,04 252 310 58 23,02
11 M.N 5,1 5,0 -0,1 -1,96 4700 4900 200 4,26 232 275 43 18,53
12 V.A 5,2 5,0 -0,2 -3,85 4900 5000 100 2,04 240 280 40 16,67
x 4,89 4,28 -0,61 -12,47 4800,00 5041,67 241,67 5,03 249,25 305,83 56,58 22,70
σ 0,90 0,72 324,74 326,02 11,64 23,13
m 0,26 0,21 93,74 94,11 3,36 6,68

145
 Tabelul A.6.2. Grupa martor - indici morfofuncţionali ( n = 12)

Nr. Talie (cm) Masa corporală (kg) Indicele de nutriţie Quetelet (g/cm)
Subiecţi
crt. TI TF Dif. Dif. % TI TF Dif. Dif. % TI TF Dif. Dif. %
1 A.M. 178 179 1 0,56 65 64 -1 -1,54 365,17 357,54 -7,63 -2,09
2 I.T. 178 178 0 0,00 66 65 -1 -1,52 370,79 365,17 -5,62 -1,52
3 C.M. 171 172 1 0,58 64 65 1 1,56 374,27 377,91 3,64 0,97
4 E.D. 175 176 1 0,57 63 64 1 1,59 360,00 363,64 3,64 1,01
5 A.C. 172 173 1 0,58 63 62 -1 -1,59 366,28 358,38 -7,90 -2,16
6 E.G. 180 180 0 0,00 65 65 0 0,00 361,11 361,11 0,00 0,00
7 O.T 177 178 1 0,56 66 66 0 0,00 372,88 370,79 -2,09 -0,56
8 C.F. 173 174 1 0,58 63 64 1 1,59 364,16 367,82 3,65 1,00
9 I.A 174 174 0 0,00 63 63 0 0,00 362,07 362,07 0,00 0,00
10 N.L 176 176 0 0,00 65 66 1 1,54 369,31 375,00 5,68 1,54
11 E.T 175 176 1 0,57 66 65 -1 -1,52 377,14 369,31 -7,82 -2,07
12 Z.M 177 177 0 0,00 67 67 0 0,00 378,53 378,53 0,00 0,00
x 175,50 176,08 0,58 0,33 64,67 64,67 0 0,00 368,48 367,27 -1,21 -0,33
σ 2,68 2,47 1,44 1,37 6,30 7,22
m 0,77 0,71 0,42 0,40 1,82 2,08

146
 Continuarea Tabelului A.6.2.

Nr. Proba Ruffier Capacitatea vitală (cm3) Watt maxim

Subiecţi
crt. TI TF Dif. Dif. % TI TF Dif. Dif. % TI TF Dif. Dif. %
1 A.M. 3,6 2,9 -0,7 -19,44 5700 5800 100 1,75 271 321 50 18.45
2 I.T. 4,5 4,1 -0,4 -8,89 5000 5100 100 2,00 260 310 50 19.23
3 C.M. 4,3 3,4 -0,9 -20,93 4000 4100 100 2,50 258 300 42 16.28
4 E.D. 3,5 3,2 -0,3 -8,57 4700 4800 100 2,13 260 298 38 14.62
5 A.C. 3,3 2,4 -0,9 -27,27 5000 5100 100 2,00 257 285 28 10.89
6 E.G. 5,9 5,2 -0,7 -11,86 4300 4500 200 4,65 270 300 30 11.11
7 O.T 5,7 4,1 -1,6 -28,07 5000 5100 100 2,00 268 315 47 17.54
8 C.F. 5,1 4,8 -0,3 -5,88 4400 4800 400 9,09 260 310 50 19.23
9 I.A 4,3 3,9 -0,4 -9,30 4500 4600 100 2,22 265 280 15 5,66
10 N.L 4,2 4,0 -0,2 -4,76 4300 4400 100 2,33 259 295 36 13,90
11 E.T 5,1 5,0 -0,1 -1,96 4600 4700 100 2,17 262 275 13 4,96
12 Z.M 4,7 4,6 -0,1 -2,13 4800 4900 100 2,08 270 295 25 9,26
x 4,52 3,97 -0,55 -12,17 4691,67 4825,00 133,33 2,84 263,33 298,67 35,34 13,42
σ 0,83 0,86 450,17 433,01 5,18 13,98
m 0,24 0,25 129,95 125,00 1,50 4,04

147
 Anexa 7
Tabelul A.7.1. Parametrii de timp şi spaţiu, care definesc performanţa pe distanţa de 400m plat (grupa experiment – TI şi TF)
Timpul parcurgerii fiecărui interval

Nr. Subiecţi 0 - 50m 50 - 100m 100 - 150m

crt. TI TF TF - TI TF – TI TI TF TF - TI TF – TI TI TF TF - TI TF – TI
(sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) %
1 Ş.A 6,09 6,08 -0,01 -0,16 6,05 6,04 -0,01 -0,17 6,12 6,1 -0,02 -0,33
2 L.A 6,12 6,13 0,01 0,16 6,1 6,12 0,02 0,33 6,17 6,14 -0,03 -0,49
3 S.C 0,03 0,48 0,03 0,49 0,03 0,48
6,26 6,29 6,12 6,15 6,24 6,27
4 A.R 6,23 6,18 -0,05 -0,80 6,19 6,14 -0,05 -0,81 6,18 6,14 -0,04 -0,65
5 V.D 6,35 6,33 -0,02 -0,31 6,22 6,19 -0,03 -0,48 6,17 6,14 -0,03 -0,49
6 M.A -0,05 -0,78 -0,02 -0,32 -0,04 -0,65
6,38 6,33 6,2 6,18 6,19 6,15
7 M.M 6,33 6,31 -0,02 -0,32 6,16 6,15 -0,01 -0,16 6,19 6,14 -0,05 -0,81
8 C.B 6,33 6,34 0,01 0,16 6,17 6,19 0,02 0,32 6,34 6,36 0,02 0,32

x 6,26 6,25 -0,01 -0,16 6,15 6,15 0,00 0,00 6,20 6,18 -0,02 -0,32

σ 0,10 0,10 - - 0,05 0,05 - - 0,06 0,08 - -

m 0,04 0,04 - - 0,02 0,02 - - 0,02 0,03 - -

148
 Continuarea Tabelului A.7.1.

Nr. Subiecţi 150 - 200m 200 - 250m 250 - 300m

crt. TI TF TF - TI TF – TI TI TF TF - TI TF – TI TI TF TF - TI TF – TI
(sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) %
1 Ş.A 6,26 6,22 -0,04 -0,64 6,29 6,25 -0,04 -0,64 6,32 6,29 -0,03 -0,47
2 L.A 6,32 6,29 -0,03 -0,47 6,47 6,42 -0,05 -0,77 6,49 6,45 -0,04 -0,62
3 S.C 6,42 6,41 -0,01 -0,16 6,55 6,52 -0,03 -0,46 6,66 6,64 -0,02 -0,30
4 A.R 6,49 6,39 -0,10 -1,54 6,66 6,61 -0,05 -0,75 6,8 6,75 -0,05 -0,74
5 V.D 6,23 6,21 -0,02 -0,32 6,68 6,63 -0,05 -0,75 6,83 6,78 -0,05 -0,73
6 M.A 6,29 6,22 -0,07 -1,11 6,63 6,53 -0,10 -1,51 6,96 6,92 -0,04 -0,57
7 M.M 6,27 6,22 -0,05 -0,80 6,86 6,71 -0,15 -2,19 6,98 6,9 -0,08 -1,15
8 C.B 6,45 6,41 -0,04 -0,62 6,67 6,64 -0,03 -0,45 7,05 7,02 -0,03 -0,43
x 6,34 6,30 -0,04 -0,63 6,60 6,54 -0,06 -0,91 6,76 6,72 -0,04 -0,59
σ 0,09 0,09 - - 0,16 0,14 - - 0,24 0,23 - -
m 0,03 0,03 - - 0,06 0,05 - - 0,09 0,09 - -

149
 Continuarea Tabelului A.7.1.

Nr. Subiecţi 300 - 350m 350 - 400m 400m

crt. TI TF TF - TI TF – TI TI TF TF - TI TF – TI TI TF TF - TI TF – TI
(sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) %
1 Ş.A 6,51 6,48 -0,03 -0,46 6,81 6,79 -0,02 -0,29 50,45 50,25 -0,20 -0,40
2 L.A 6,81 6,79 -0,02 -0,29 6,92 6,89 -0,03 -0,43 51,4 51,23 -0,17 -0,33
3 S.C 6,67 6,65 -0,02 -0,30 6,78 6,77 -0,01 -0,15 51,7 51,67 -0,03 -0,06
4 A.R 6,85 6,8 -0,05 -0,73 7,05 7 -0,05 -0,71 52,45 52,01 -0,44 -0,84
5 V.D 6,92 6,87 -0,05 -0,72 7,55 7,5 -0,05 -0,66 52,95 52,65 -0,30 -0,57
6 M.A 7,15 7,11 -0,04 -0,56 7,7 7,68 -0,02 -0,26 53,5 53,12 -0,38 -0,71
7 M.M 7,16 7,12 -0,04 -0,56 7,7 7,67 -0,03 -0,39 53,65 53,22 -0,43 -0,80
8 C.B 7,23 7,2 -0,03 -0,41 7,61 7,59 -0,02 -0,26 53,85 53,75 -0,10 -0,19
x 6,91 6,88 -0,03 -0,43 7,27 7,24 -0,03 -0,41 52,49 52,24 -0,25 -0,48
σ 0,24 0,23 - - 0,39 0,38 - - 1,14 1,09 - -
m 0,09 0,09 - - 0,15 0,14 - - 0,43 0,41 - -

150
 Tabelul A.7.2. Parametrii de timp şi spaţiu care definesc performanţa pe distanţa de 400m plat (grupa experiment – TI şi TF)
Viteza alergării pe fiecare interval (m/s)

Nr. Subiecţi 0 - 50m 50 - 100m 100 - 150m

crt. TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
(m/sec) (m/sec) (m/sec) % (m/sec) (m/sec) (m/sec) % (m/sec) (m/sec) (m/sec) %
1 Ş.A 8,21 8,22 0,01 0,12 8,26 8,28 0,02 0,24 8,17 8,2 0,03 0,37
2 L.A 8,17 8,16 -0,01 -0,12 8,2 8,17 -0,03 -0,37 8,1 8,14 0,04 0,49
3 S.C 7,99 7,95 -0,04 -0,50 8,17 8,13 -0,04 -0,49 8,01 7,97 -0,04 -0,50
4 A.R 8,03 8,09 0,06 0,75 8,08 8,14 0,06 0,74 8,09 8,14 0,05 0,62
5 V.D 7,87 7,9 0,03 0,38 8,04 8,08 0,04 0,50 8,1 8,14 0,04 0,49
6 M.A 7,84 7,9 0,06 0,77 8,06 8,09 0,03 0,37 8,08 8,13 0,05 0,62
7 M.M 7,9 7,92 0,02 0,25 8,12 8,13 0,01 0,12 8,08 8,14 0,06 0,74
8 C.B 7,9 7,89 -0,01 -0,13 8,1 8,08 -0,02 -0,25 7,89 7,86 -0,03 -0,38
x 7,99 8,00 0,01 0,13 8,13 8,14 0,01 0,12 8,07 8,09 0,02 0,25
σ 0,13 0,12 - - 0,07 0,06 - - 0,08 0,11 - -
m 0,05 0,05 - - 0,03 0,02 - - 0,03 0,04 - -

151
 Continuarea Tabelului A.7.2.

Nr. Subiecţi 150 - 200m 200 - 250m 250 - 300m

crt. TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
(m/sec) (m/sec) (m/sec) % (m/sec) (m/sec) (m/sec) % (m/sec) (m/sec) (m/sec) %
1 Ş.A 7,99 8,04 0,05 0,63 7,95 8 0,05 0,63 7,91 7,95 0,04 0,51
2 L.A 7,91 7,95 0,04 0,51 7,73 7,79 0,06 0,78 7,7 7,75 0,05 0,65
3 S.C 7,79 7,8 0,01 0,13 7,63 7,67 0,04 0,52 7,51 7,53 0,02 0,27
4 A.R 7,7 7,82 0,12 1,56 7,51 7,56 0,05 0,67 7,35 7,41 0,06 0,82
5 V.D 8,03 8,05 0,02 0,25 7,49 7,54 0,05 0,67 7,32 7,37 0,05 0,68
6 M.A 7,95 8,04 0,09 1,13 7,54 7,66 0,12 1,59 7,18 7,23 0,05 0,70
7 M.M 7,97 8,04 0,07 0,88 7,29 7,45 0,16 2,19 7,16 7,25 0,09 1,26
8 C.B 7,75 7,8 0,05 0,65 7,5 7,53 0,03 0,40 7,09 7,12 0,03 0,42
x 7,89 7,94 0,05 0,63 7,58 7,65 0,07 0,92 7,40 7,45 0,05 0,68
σ 0,11 0,11 - - 0,18 0,16 - - 0,27 0,26 - -
m 0,04 0,04 - - 0,07 0,06 - - 0,10 0,10 - -

152
 Continuarea Tabelului A.7.2.

Nr. Subiecţi 300 - 350m 350 - 400m 400m

crt. TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
(m/sec) (m/sec) (m/sec) % (m/sec) (m/sec) (m/sec) % (m/sec) (m/sec) (m/sec) %
1 Ş.A 7,68 7,72 0,04 0,52 7,34 7,36 0,02 0,27 7,93 7,96 0,03 0,38
2 L.A 7,34 7,36 0,02 0,27 7,23 7,26 0,03 0,41 7,78 7,81 0,03 0,39
3 S.C 7,5 7,52 0,02 0,27 7,37 7,39 0,02 0,27 7,74 7,74 0,00 0,00
4 A.R 7,3 7,35 0,05 0,68 7,09 7,14 0,05 0,71 7,63 7,69 0,06 0,79
5 V.D 7,23 7,28 0,05 0,69 6,62 6,67 0,05 0,76 7,55 7,6 0,05 0,66
6 M.A 6,99 7,03 0,04 0,57 6,49 6,51 0,02 0,31 7,48 7,53 0,05 0,67
7 M.M 6,98 7,02 0,04 0,57 6,49 6,52 0,03 0,46 7,46 7,52 0,06 0,80
8 C.B 6,92 6,94 0,02 0,29 6,57 6,59 0,02 0,30 7,43 7,44 0,01 0,13
x 7,24 7,28 0,04 0,55 6,90 6,93 0,03 0,43 7,63 7,66 0,03 0,39
σ 0,25 0,25 - - 0,37 0,37 - - 0,17 0,16 - -
m 0,09 0,09 - - 0,14 0,14 - - 0,06 0,06 - -

153
 Tabelul A.7.3. Parametrii de timp şi spaţiu care definesc performanţa pe distanţa de 400m plat (grupa experiment – TI şi TF)
Numărul fazelor de sprijin pe fiecare interval

Nr. Subiecţi 0 - 50m 50 - 100m 100 - 150m

crt. TI TF TF – TI TF – TI TF TF – TI TF – TI TF TF – TI TF – TI
Nr.faze Nr.faze Nr.faze TI Nr.faze Nr.faze Nr.faze TI Nr.faze Nr.faze Nr.faze %
sprijin sprijin sprijin % sprijin sprijin sprijin % sprijin sprijin sprijin
1 Ş.A 27 26 -1,00 -3,70 26 24 -2,00 -7,69 25 24 -1,00 -4,00
2 L.A 24 26 2,00 8,33 24 25 1,00 4,17 24 24 0,00 0,00
3 S.C 24 23 -1,00 -4,17 22 24 2,00 9,09 23 24 1,00 4,35
4 A.R 26 28 2,00 7,69 25 26 1,00 4,00 26 27 1,00 3,85
5 V.D 26 27 1,00 3,85 24 25 1,00 4,17 23 24 1,00 4,35
6 M.A 27 28 1,00 3,70 26 27 1,00 3,85 25 25 0,00 0,00
7 M.M 26 27 1,00 3,85 25 26 1,00 4,00 25 26 1,00 4,00
8 C.B 28 29 1,00 3,57 26 27 1,00 3,85 27 27 0,00 0,00
x 26,00 26,75 0,75 2,88 24,75 25,50 0,75 3,03 24,75 25,13 0,38 1,54
σ 1,32 1,71 - - 1,30 1,12 - - 1,30 1,27 - -
m 0,50 0,65 - - 0,49 0,42 - - 0,49 0,48 - -

154
 Continuarea Tabelului A.7.3.

Nr. Subiecţi 150 - 200m 200 - 250m 250 - 300m

crt. TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
Nr.faze Nr.faze Nr.faze % Nr.faze Nr.faze Nr.faze % Nr.faze Nr.faze Nr.faze %
sprijin sprijin sprijin sprijin sprijin sprijin sprijin sprijin sprijin
1 Ş.A 25 24 -1,00 -4,00 25 25 0,00 0,00 26 24 -2,00 -7,69
2 L.A 26 25 -1,00 -3,85 26 25 -1,00 -3,85 27 26 -1,00 -3,70
3 S.C 23 24 1,00 4,35 24 24 0,00 0,00 25 25 0,00 0,00
4 A.R 27 27 0,00 0,00 27 27 0,00 0,00 28 28 0,00 0,00
5 V.D 24 24 0,00 0,00 24 24 0,00 0,00 25 25 0,00 0,00
6 M.A 25 25 0,00 0,00 26 25 -1,00 -3,85 27 26 -1,00 -3,70
7 M.M 27 26 -1,00 -3,70 27 27 0,00 0,00 26 25 -1,00 -3,85
8 C.B 28 27 -1,00 -3,57 28 26 -2,00 -7,14 27 26 -1,00 -3,70
x 25,63 25,25 -0,38 -1,48 25,88 25,38 -0,50 -1,93 26,38 25,63 -0,75 -2,84
σ 1,58 1,20 - - 1,36 1,11 - - 0,99 1,11 - -
m 0,60 0,45 - - 0,51 0,42 - - 0,37 0,42 - -

155
 Continuarea Tabelului A.7.3.

Nr. Subiecţi 300 - 350m 350 - 400m 400m

crt.
TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
Nr.faze Nr.faze Nr.faze % Nr.faze Nr.faze Nr.faze % Nr.faze Nr.faze Nr.faze %
sprijin sprijin sprijin sprijin sprijin sprijin sprijin sprijin sprijin
1 Ş.A -1,00 -4,00 -1,00 -3,85 -9,00 -4,39
25 24 26 25 205 196
2 L.A -2,00 -7,41 -2,00 -7,69 -4,00 -1,96
27 25 26 24 204 200
3 S.C -1,00 -4,00 -1,00 -4,00 1,00 0,52
25 24 25 24 191 192
4 A.R 1,00 3,70 1,00 3,70 6,00 2,82
27 28 27 28 213 219
5 V.D 2,00 8,33 2,00 8,33 7,00 3,61
24 26 24 26 194 201
6 M.A 2,00 7,69 1,00 3,70 3,00 1,44
26 28 27 28 209 212
7 M.M 1,00 3,85 1,00 3,85 3,00 1,44
26 27 26 27 208 211
8 C.B -1,00 -3,85 -2,00 -7,69 -5,00 -2,31
26 25 26 24 216 211
x 25,75 25,88 0,13 0,50 25,88 25,75 -0,13 -0,50 205,00 205,25 0,25 0,12
σ 0,97 1,54 - - 0,93 1,64 - - 8,12 8,71 - -
m 0,37 0,58 - - 0,35 0,62 - - 3,07 3,29 - -

156
 Tabelul A. 7.4. Parametrii de timp şi spaţiu care definesc performanţa pe distanţa de 400m plat (grupa experiment – TI - TF)
Frecvenţa paşilor pe fiecare interval

Nr. Subiecţi 0 - 50m 50 - 100m 100 - 150m

crt. TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
Frecv. Frecv. Frecv. % Frecv. Frecv. Frecv. % Frecv. Frecv. Frecv. %
paşi paşi paşi paşi paşi paşi paşi paşi paşi
1 Ş.A 4,43 4,28 -0,15 -3,39 4,3 3,97 -0,33 -7,67 4,08 3,93 -0,15 -3,68
2 L.A 3,92 4,24 0,32 8,16 3,93 4,08 0,15 3,82 3,89 3,91 0,02 0,51
3 S.C 3,83 3,66 -0,17 -4,44 3,59 3,9 0,31 8,64 3,69 3,83 0,14 3,79
4 A.R 4,17 4,53 0,36 8,63 4,04 4,23 0,19 4,70 4,21 4,4 0,19 4,51
5 V.D 4,09 4,27 0,18 4,40 3,86 4,04 0,18 4,66 3,73 3,91 0,18 4,83
6 M.A 4,23 4,42 0,19 4,49 4,19 4,37 0,18 4,30 4,04 4,07 0,03 0,74
7 M.M 4,11 4,28 0,17 4,14 4,06 4,23 0,17 4,19 4,04 4,23 0,19 4,70
8 C.B 4,42 4,57 0,15 3,39 4,21 4,36 0,15 3,56 4,26 4,25 -0,01 -0,23
x 4,15 4,28 0,13 3,13 4,02 4,15 0,13 3,23 3,99 4,07 0,08 2,01
σ 0,20 0,26 - - 0,21 0,16 - - 0,19 0,19 - -
m 0,08 0,10 - - 0,08 0,06 - - 0,07 0,07 - -

157
 Continuarea Tabelului A.7.4.

Nr. Subiecţi 150 - 200m 200 - 250m 250 - 300m

crt. TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
Frecv. Frecv. Frecv. % Frecv. Frecv. Frecv. % Frecv. Frecv. Frecv. %
paşi paşi paşi paşi paşi paşi paşi paşi paşi
1 Ş.A 3,99 3,86 -0,13 -3,26 3,97 4 0,03 0,76 4,11 3,82 -0,29 -7,06
2 L.A 4,11 3,97 -0,14 -3,41 4,02 3,89 -0,13 -3,23 4,16 4,03 -0,13 -3,13
3 S.C 3,58 3,74 0,16 4,47 3,66 3,68 0,02 0,55 3,75 3,77 0,02 0,53
4 A.R 4,16 4,23 0,07 1,68 4,05 4,08 0,03 0,74 4,12 4,15 0,03 0,73
5 V.D 3,85 3,86 0,01 0,26 3,59 3,62 0,03 0,84 3,66 3,69 0,03 0,82
6 M.A 3,97 4,02 0,05 1,26 3,92 3,83 -0,09 -2,30 3,88 3,76 -0,12 -3,09
7 M.M 4,31 4,18 -0,13 -3,02 3,94 4,02 0,08 2,03 3,72 3,62 -0,10 -2,69
8 C.B 4,34 4,21 -0,13 -3,00 4,2 3,92 -0,28 -6,67 3,83 3,7 -0,13 -3,39
x 4,04 4,01 -0,03 -0,74 3,92 3,88 -0,04 -1,02 3,90 3,82 -0,08 -2,05
σ 0,23 0,17 - - 0,19 0,15 - - 0,19 0,17 - -
m 0,09 0,06 - - 0,07 0,06 - - 0,07 0,06 - -

158
 Continuarea Tabelului A.7.4.

Nr. Subiecţi 300 - 350m 350 - 400m 400m

crt.
TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
Frecv. Frecv. Frecv. % Frecv. Frecv. Frecv. % Frecv. Frecv. Frecv. %
paşi paşi paşi paşi paşi paşi paşi paşi paşi
1 Ş.A 3,84 3,7 -0,14 -3,65 3,82 3,68 -0,14 -3,66 4,06 3,9 -0,16 -3,94
2 L.A 3,96 3,68 -0,28 -7,07 3,76 3,48 -0,28 -7,45 3,97 3,9 -0,07 -1,76
3 S.C 3,75 3,61 -0,14 -3,73 3,69 3,55 -0,14 -3,79 3,69 3,72 0,03 0,81
4 A.R 3,94 4,12 0,18 4,57 3,83 4 0,17 4,44 4,06 4,21 0,15 3,69
5 V.D 3,47 3,78 0,31 8,93 3,18 3,47 0,29 9,12 3,66 3,82 0,16 4,37
6 M.A 3,64 3,94 0,30 8,24 3,51 3,65 0,14 3,99 3,91 3,99 0,08 2,05
7 M.M 3,63 3,79 0,16 4,41 3,38 3,52 0,14 4,14 3,88 3,96 0,08 2,06
8 C.B 3,6 3,47 -0,13 -3,61 3,42 3,16 -0,26 -7,60 4,01 3,93 -0,08 -2,00
x 3,73 3,76 0,03 0,80 3,57 3,56 -0,01 -0,28 3,91 3,93 0,02 0,51
σ 0,16 0,19 - - 0,22 0,22 - - 0,15 0,13 - -
m 0,06 0,07 - - 0,08 0,08 - - 0,06 0,05 - -

159
Tabelul A.7.5. Parametrii de timp şi spaţiu care definesc performanţa pe distanţa de 400m plat (grupa experiment – TI - TF)
Timpul total al fazelor de sprijin pe fiecare interval

Nr. Subiecţi 0 - 50m 50 - 100m 100 - 150m

crt.
TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
(sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) %
1 Ş.A 1,51 1,5 -0,01 -0,66 1,52 1,51 -0,01 -0,66 1,53 1,51 -0,02 -1,31
2 L.A 1,52 1,53 0,01 0,66 1,53 1,53 0,00 0,00 1,54 1,53 -0,01 -0,65
3 S.C -0,01 -0,62 -0,01 -0,65 0,00 0,00
1,61 1,6 1,54 1,53 1,56 1,56
4 A.R 1,62 1,61 -0,01 -0,62 1,58 1,57 -0,01 -0,63 1,54 1,53 -0,01 -0,65
5 V.D 1,53 1,52 -0,01 -0,65 1,53 1,53 0,00 0,00 1,54 1,53 -0,01 -0,65
6 M.A -0,02 -1,18 0,00 0,00 -0,01 -0,65
1,69 1,67 1,59 1,59 1,54 1,53
7 M.M 1,65 1,64 -0,01 -0,61 1,55 1,55 0,00 0,00 1,54 1,54 0,00 0,00
8 C.B 1,62 1,53 -0,09 -5,56 1,52 1,55 0,03 1,97 1,58 1,58 0,00 0,00
x 1,59 1,58 -0,01 -0,63 1,55 1,55 0,00 0,00 1,55 1,54 -0,01 -0,65
σ 0,06 0,06 - - 0,02 0,02 - - 0,01 0,02 - -
m 0,02 0,02 - - 0,01 0,01 - - 0,00 0,01 - -

160
 Continuarea Tabelului A.7.5.

Nr. Subiecţi 150 - 200m 200 - 250m 250 - 300m

crt. TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
(sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) %
1 Ş.A 1,56 1,56 0,00 0,00 1,57 1,57 0,00 0,00 1,58 1,57 -0,01 -0,63
2 L.A 1,58 1,56 -0,02 -1,27 1,61 1,6 -0,01 -0,62 1,62 1,61 -0,01 -0,62
3 S.C 1,63 1,62 -0,01 -0,61 1,66 1,66 0,00 0,00 1,65 1,67 0,02 1,21
4 A.R 1,62 1,59 -0,03 -1,85 1,66 1,65 -0,01 -0,60 1,72 1,71 -0,01 -0,58
5 V.D 1,55 1,55 0,00 0,00 1,67 1,65 -0,02 -1,20 1,7 1,69 -0,01 -0,59
6 M.A 1,57 1,55 -0,02 -1,27 1,65 1,63 -0,02 -1,21 1,74 1,73 -0,01 -0,57
7 M.M 1,56 1,55 -0,01 -0,64 1,71 1,67 -0,04 -2,34 1,74 1,72 -0,02 -1,15
8 C.B 1,61 1,61 0,00 0,00 1,66 1,66 0,00 0,00 1,76 1,76 0,00 0,00
x 1,59 1,57 -0,02 -1,26 1,65 1,64 -0,01 -0,61 1,69 1,68 -0,01 -0,59
σ 0,03 0,03 - - 0,04 0,03 - - 0,06 0,06 - -
m 0,01 0,01 - - 0,02 0,01 - - 0,02 0,02 - -

161
 Continuarea Tabelului A.7.5.

Nr. Subiecţi 300 - 350m 350 - 400m 400m

crt. TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
(sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) %
1 Ş.A 1,62 1,62 0,00 0,00 1,7 1,7 0,00 0,00 12,59 12,54 -0,05 -0,40
2 L.A 1,7 1,7 0,00 0,00 1,73 1,72 -0,01 -0,58 12,83 12,78 -0,05 -0,39
3 S.C 1,66 1,67 0,01 0,60 1,69 1,68 -0,01 -0,59 13 12,99 -0,01 -0,08
4 A.R 1,73 1,72 -0,01 -0,58 1,76 1,75 -0,01 -0,57 13,23 13,13 -0,10 -0,76
5 V.D 1,75 1,74 -0,01 -0,57 1,93 1,92 -0,01 -0,52 13,2 13,13 -0,07 -0,53
6 M.A 1,78 1,77 -0,01 -0,56 1,96 1,95 -0,01 -0,51 13,52 13,42 -0,10 -0,74
7 M.M 1,79 1,77 -0,02 -1,12 1,9 1,93 0,03 1,58 13,44 13,37 -0,07 -0,52
8 C.B 1,8 1,8 0,00 0,00 1,88 1,87 -0,01 -0,53 13,43 13,36 -0,07 -0,52
x 1,73 1,72 -0,01 -0,58 1,818 1,815 -0,003 -0,16 13,16 13,09 -0,07 -0,53
σ 0,06 0,06 - - 0,10 0,11 - - 0,31 0,29 - -
m 0,02 0,02 - - 0,04 0,04 - - 0,12 0,11 - -

162
Tabelul A.7.6. Parametrii de timp şi spaţiu care definesc performanţa pe distanţa de 400m plat (grupa experiment – TI - TF)
Timpul total al fazelor de zbor pe fiecare interval

Nr. Subiecţi 0 - 50m 50 - 100m 100 - 150m

crt. TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
(sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) %
1 Ş.A 4,58 4,58 0,00 0,00 4,53 4,53 0,00 0,00 4,59 4,59 0,00 0,00
2 L.A 4,6 4,6 0,00 0,00 4,57 4,59 0,02 0,44 4,63 4,61 -0,02 -0,43
3 S.C 4,65 4,65 0,00 0,00 4,58 4,62 0,04 0,87 4,68 4,71 0,03 0,64
4 A.R 4,61 4,57 -0,04 -0,87 4,61 4,57 -0,04 -0,87 4,64 4,61 -0,03 -0,65
5 V.D 4,59 4,56 -0,03 -0,65 4,61 4,59 -0,02 -0,43 4,62 4,6 -0,02 -0,43
6 M.A 4,69 4,66 -0,03 -0,64 4,61 4,59 -0,02 -0,43 4,65 4,62 -0,03 -0,65
7 M.M 4,68 4,67 -0,01 -0,21 4,61 4,6 -0,01 -0,22 4,65 4,6 -0,05 -1,08
8 C.B 4,71 4,61 -0,10 -2,12 4,65 4,66 0,01 0,22 4,76 4,74 -0,02 -0,42
x 4,64 4,61 -0,03 -0,65 4,60 4,59 -0,01 -0,22 4,65 4,64 -0,01 -0,22
σ 0,05 0,04 - - 0,03 0,03 - - 0,05 0,05 - -
m 0,02 0,02 - - 0,01 0,01 - - 0,02 0,02 - -

163
 Continuarea Tabelului A.7.6.

Nr. Subiecţi 150 - 200m 200 - 250m 250 - 300m

crt. TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
(sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) %
1 Ş.A 4,7 4,66 -0,04 -0,85 4,71 4,68 -0,03 -0,64 4,74 4,72 -0,02 -0,42
2 L.A 4,74 4,73 -0,01 -0,21 4,86 4,82 -0,04 -0,82 4,87 4,84 -0,03 -0,62
3 S.C 0,00 0,00 -0,03 -0,61 -0,04 -0,80
4,79 4,79 4,89 4,86 5,01 4,97
4 A.R 4,87 4,8 -0,07 -1,44 5 4,96 -0,04 -0,80 5,08 5,04 -0,04 -0,79
5 V.D 4,67 4,65 -0,02 -0,43 5,01 4,97 -0,04 -0,80 5,12 5,08 -0,04 -0,78
6 M.A 4,72 4,67 -0,05 -1,06 4,98 4,9 -0,08 -1,61 5,22 5,19 -0,03 -0,57
7 M.M -0,04 -0,85 -0,11 -2,14 -0,06 -1,15
4,71 4,67 5,15 5,04 5,24 5,18
8 C.B 4,84 4,83 -0,01 -0,21 5,01 4,99 -0,02 -0,40 5,29 5,28 -0,01 -0,19
x 4,76 4,73 -0,03 -0,63 4,95 4,90 -0,05 -1,01 5,07 5,04 -0,03 -0,59
σ 0,07 0,07 - - 0,12 0,11 - - 0,18 0,18 - -
m 0,03 0,03 - - 0,05 0,04 - - 0,07 0,07 - -

164
 Continuarea Tabelului A.7.6.

Nr. Subiecţi 300 - 350m 350 - 400m 400m

crt.
TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
(sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) % (sec) (sec) (sec) %
1 Ş.A -0,03 -0,61 -0,02 -0,39 -0,14 -0,37
4,89 4,86 5,11 5,09 37,85 37,71
2 L.A -0,02 -0,39 -0,02 -0,39 -0,12 -0,31
5,11 5,09 5,19 5,17 38,57 38,45
3 S.C -0,04 -0,80 0,00 0,00 -0,04 -0,10
5,01 4,97 5,09 5,09 38,7 38,66
4 A.R -0,05 -0,98 -0,04 -0,76 -0,35 -0,89
5,12 5,07 5,29 5,25 39,22 38,87
5 V.D -0,04 -0,76 -0,04 -0,69 -0,25 -0,63
5,26 5,22 5,81 5,77 39,69 39,44
6 M.A -0,03 -0,56 -0,01 -0,17 -0,28 -0,70
5,37 5,34 5,74 5,73 39,98 39,7
7 M.M -0,02 -0,37 -0,06 -1,03 -0,36 -0,90
5,37 5,35 5,8 5,74 40,21 39,85
8 C.B -0,02 -0,37 -0,01 -0,17 -0,18 -0,45
5,43 5,41 5,73 5,72 40,42 40,24
x 5,20 5,16 -0,04 -0,77 5,47 5,45 -0,02 -0,37 39,33 39,12 -0,21 -0,53

σ 0,18 0,18 - - 0,31 0,30 - - 0,84 0,79 - -

m 0,07 0,07 - - 0,12 0,11 - - 0,32 0,30 - -

165
 Tabelul A.7.7. Parametrii de timp şi spaţiu care definesc performanţa pe distanţa de 400m plat (grupa experiment – TI - TF)
Lungimea medie a pasului alergător pe fiecare interval

Nr. Subiecţi 0 - 50m 50 - 100m 100 - 150m

crt.
TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
(m) (m) (m) % (m) (m) (m) % (m) (m) (m) %
1 Ş.A 0,07 3,78 0,16 8,33 0,08 4,00
1,85 1,92 1,92 2,08 2 2,08
2 L.A -0,16 -7,69 -0,08 -3,85 0,00 0,00
2,08 1,92 2,08 2 2,08 2,08
3 S.C 0,09 4,33 -0,19 -8,37 -0,09 -4,15
2,08 2,17 2,27 2,08 2,17 2,08
4 A.R -0,13 -6,77 -0,08 -4,00 -0,07 -3,65
1,92 1,79 2 1,92 1,92 1,85
5 V.D -0,07 -3,65 -0,08 -3,85 -0,09 -4,15
1,92 1,85 2,08 2 2,17 2,08
6 M.A -0,06 -3,24 -0,07 -3,65 0,00 0,00
1,85 1,79 1,92 1,85 2 2
7 M.M -0,07 -3,65 -0,08 -4,00 -0,08 -4,00
1,92 1,85 2 1,92 2 1,92
8 C.B -0,07 -3,91 -0,07 -3,65 0,00 0,00
1,79 1,72 1,92 1,85 1,85 1,85
x 1,93 1,88 -0,05 -2,59 2,02 1,96 -0,06 -2,97 2,02 1,99 -0,03 -1,49
σ 0,10 0,13 - - 0,11 0,09 - - 0,11 0,10 - -

m 0,04 0,05 - - 0,04 0,03 - - 0,04 0,04 - -

166
 Continuarea Tabelului A.7.7.

Nr. Subiecţi 150 - 200m 200 - 250m 250 - 300m

crt. TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
(m) (m) (m) % (m) (m) (m) % (m) (m) (m) %
1 Ş.A 0,08 4,00 0,00 0,00 0,16 8,33
2 2,08 2 2 1,92 2,08
2 L.A 1,92 2 0,08 4,17 1,92 2 0,08 4,17 1,85 1,92 0,07 3,78
3 S.C 2,17 2,08 -0,09 -4,15 2,08 2,08 0,00 0,00 2 2 0,00 0,00
4 A.R 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
1,85 1,85 1,85 1,85 1,79 1,79
5 V.D 2,08 2,08 0,00 0,00 2,08 2,08 0,00 0,00 2 2 0,00 0,00
6 M.A 2 2 0,00 0,00 1,92 2 0,08 4,17 1,85 1,92 0,07 3,78
7 M.M 0,07 3,78 0,00 0,00 0,08 4,17
1,85 1,92 1,85 1,85 1,92 2
8 C.B 1,79 1,85 0,06 3,35 1,79 1,92 0,13 7,26 1,85 1,92 0,07 3,78
x 1,96 1,98 0,02 1,02 1,94 1,97 0,03 1,55 1,90 1,95 0,05 2,63
σ 0,12 0,09 - - 0,10 0,09 - - 0,07 0,08 - -
m 0,05 0,03 - - 0,04 0,03 - - 0,03 0,03 - -

167
 Continuarea Tabelului A.7.7.

Nr. Subiecţi 300 - 350m 350 - 400m 400m

crt.
TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI TI TF TF – TI TF – TI
(m) (m) (m) % (m) (m) (m) % (m) (m) (m) %
1 Ş.A 2 2,08 0,08 4,00 1,92 2 0,08 4,17 1,95 2,04 0,09 4,62
2 L.A 1,85 2 0,15 8,11 1,92 2,08 0,16 8,33 1,96 2 0,04 2,04
3 S.C 2 2,08 0,08 4,00 2 2,08 0,08 4,00 2,09 2,08 -0,01 -0,48
4 A.R 1,85 1,79 -0,06 -3,24 1,85 1,79 -0,06 -3,24 1,88 1,83 -0,05 -2,66
5 V.D 2,08 1,92 -0,16 -7,69 2,08 1,92 -0,16 -7,69 2,06 1,99 -0,07 -3,40
6 M.A 1,92 1,79 -0,13 -6,77 1,85 1,79 -0,06 -3,24 1,91 1,89 -0,02 -1,05
7 M.M 1,92 1,85 -0,07 -3,65 1,92 1,85 -0,07 -3,65 1,92 1,9 -0,02 -1,04
8 C.B 1,92 2 0,08 4,17 1,92 2,08 0,16 8,33 1,85 1,9 0,05 2,70
x 1,94 1,94 0,000 0,000 1,93 1,95 0,02 1,04 1,95 1,95 0,00 0,00
σ 0,07 0,11 - - 0,07 0,12 - - 0,08 0,08 - -
m 0,03 0,04 - - 0,03 0,05 - - 0,03 0,03 - -

168
 Anexa 8

Planul anual de antrenament utilizat în pregătirea grupei experimentale.

Ciclul săptămânal de antrenament pe perioada I pregătitoare de toamnă
(15 septembrie - 30 noiembrie):
Conţinutul antrenamentelor:
Etapa de adaptarea organismului la efort (15 sept. – 12 oct. 2008)
Primele 4 săptămâni din această perioadă au fost alocate readaptării la efortul de
antrenament şi au cuprins alergării în tempo moderat de 4 – 6 – 8 km şi exerciţii speciale.
Etapa de pregătire generală ( 13 oct. -9 noiembr. 2008)
Toate antrenamentele încep cu o încălzire generală care este compusă din:
- alergare uşoară de încălzire 2 km.;
- exerciţii de mobilitate şi supleţe ;
- exerciţii din şcoala alergării (joc de glezne, alergare cu genunchii sus, alergare cu
pendularea gambelor înapoi, alergare cu pas adăugat, pas săltat, pas sărit);
- alegare lansată pe distanţă de 80-100m;
- alergarea accelerată pe distanţă de 80-100m.
Luni
6 x 5x 80m exerciţii speciale ( j.g., a.G.s., a.p.g.î., ps., Ps.)
- 2 x triplusalt fără elan ;
- 2 x pentasalt fără elan ;
- 2 x decasalt ;
- 6 x 80m a. lansată.
Marţi
- a.tip Fartlek (100m -200m-300m-400m-500m-400m-300m-200m-100m);
- 20 min. stretching.
Miercuri
- 5 X4 X 200m a.lansată ;
- 5 X4 X 150m a.lansată;
Joi
- 8 km. a.u
- 20 min. stretching.

169
 Vineri
- Fortă :
- 6 x 10 semigenuflexiuni 40% ;
- 4 x 10 genuflexiuni 40% ;
- 4 x 20 flexia trunchiului ;
- 4 x 20 extensia trunchiului .
Sâmbătă
- 5 x 600m a.T.
- stretching 20 min.
Duminică
Pauză.
Etapa de pregătire specială ( 10 – 30 noiembrie 2008)
Luni
2 (10 X 100m a.V)
2 (10 X 150m a.V)
Marţi
a.tip Fartlek 8 km
mobilitate 15 min.
Miercuri
Forţă
6 x 10 genuflexiuni 40% ;
10 x 10 semigenuflexiuni 60% .
Joi
10 x 80m a.acc. ;
3 (5 x 300m a.T)
Vineri
Forţă – sărituri - Decasalt 6 X 5
- Pentasalt 10 X 10
Sâmbătă
5 X 600m a.T
Duminică
Pauză
După cum rezultă din planul săptămânal de antrenament, au fost programate câte două
antrenamente pentru : - dezvoltarea forţei-vitezei (detenă) ; - pregătirea şi devoltarea vitezei ;

170
 şi pentru dezvoltarea rezistenţei generale şi speciale. Au fost efectuate antrenamente care au
permis acumulări importante în zona dezvoltării rezistenţei specifice şi mai ales a forţei
(detentă). Aceste acumulări vor permite un lucru la antrenamente mai intense în perioadele
următoare de pregătire.

Ciclul săptămânal de antrenament pe perioada II (1 dec. 2008 – 1 febr. 2009) –

perioada precompetiţională de iarnă;
Conţinutul antrenamentelor:
Toate antrenamentele încep cu o încălzire generală care este compusă din:
- alergare uşoară de încălzire 2 km ;
- exerciţii de mobilitate şi supleţe ;
- exerciţii din şcoala alergării (joc de glezne, alergare cu genunchii sus, alergare cu
pendularea gambelor înapoi, alergare cu pas adăugat, pas săltat, pas sărit);
- alegare lansată pe segmente de 80-100m;
- alergarea accelerată pe segmente de 80-100m.
Etapa de pregătire specială ( 1dec. 2008 – 4 ian. 2009)
Luni
2 ( 10 X 100m a.V)
2 ( 5 X 120m a.V)
Marţi
- 6 km. a.Fartlek 2 x (100m.a.T.u. +100m.a.u+ 200m. A.T.u +200m. a.u.+300m. a.T.u.+300m.a.)
Mobilitate 15 min.
Miercuri
- Forţă :
- 10 x 12 semigenuflexiuni 60% ;
- 8 x 10 genuflexiuni 60% ;
- 4 x 20 flexia trunchiului ;
- 4 x 20 extensia trunchiului .
Joi
2 ( 5 X 150m a.V)
2 ( 5 X 300m a.V)
Vineri
Forţă – sărituri - Decasalt 8 X 5
- Pentasalt 12 X 10

171
 Sâmbătă
4 X 600m a.T
Duminică
Pauză.
Etapa de precompetiţională de concurs ( 5 ian. 2009 – 1 febr. 2009)
Luni
5 ( 5 X 60m a.V)
2 ( 5 X 150m a.V)
Marţi
- 6 km. a.Fartlek 2 x (100m.a.T.u. +100m.a.u+ 200m. A.T.u +200m. a.u.+300m. a.T.u.+300m.a.)
Miercuri
Forţă – sărituri - Triplusalt 12 X 10
- 20 paşi săriţi 10 X 6
Joi
8 X 500m a.T
Vineri
- Forţă :
- 10 x 10 semigenuflexiuni 60% ;
- 4 x 10 genuflexiuni 60% ;
- 4 x 20 flexia trunchiului ;
- 4 x 20 extensia trunchiului.
Sâmbătă
Pauză
Duminică
Pauză
După cum rezultă din planul săptămânal de antrenament, în 3 antrenamente au fost
programate exerciţii pentru dezvoltarea forţei-vitezei (detentă), un antrenament pentu pregătirea
şi devoltarea vitezei şi în 2 antrenamente - dezvoltarea rezitenţei generale (1 antrenament) şi
speciale (1 antrenament). Antrenamentele au fost axate pe dezvoltarea vitezei în regim de
rezistenţă şi a vitezei sub diferite forme. Nici dezvoltarea forţei nu a fost omisă, lucrându-se în
continuare cu exerciţii pentru dezvoltarea detentei (sărituri), dar şi lucru cu haltera. Am
modificat structura antrenamentelor pentru a ajunge la parametrii, care să ne permită efectuarea

172
unor antrenamente cu intensitate mare, având în vedere participarea fără obiectiv de performanţă
la concursurile din perioada competiţională de iarnă (sala).

Ciclul săptămânal de antrenament pe perioada III ( 2 febr. 2009 – 15 mart.2009 – perioada

competiţională de iarnă :
Conţinutul antrenamentelor :
Toate antrenamentele încep cu o încălzire generală care este compusă din :
- alergare uşoară de încălzire 2km. ;
- exerciţii de mobilitate şi supleţe ;
- exerciţii din şcoala alergării (joc de glezne, alergare cu genunchii sus, alergare cu
pendularea gambelor înapoi, alergare cu pas adăugat, pas săltat, pas sărit) ;
- alegare lansată pe distanţă de 80-100m. ;
- alergarea accelerată pe distanţă de 80-100m.
Luni
- 3 x 5 x 60m. a.s.p. 90%, pauză între repetări 1.30 min., pauză între serii- 5 min. ;
- 10 min. stretching.
Marţi
- 2 x 5x 60m exerciţii speciale ( j.g., a.G.s., a.p.g.î., ps., Ps.) ;
- 4 x 80m a. lansată.
- 10 min. stretching.
Miercuri
Forţă – sărituri - Decasalt 10 X 5
- Pentasalt 10 X 10
Joi
- 6 x 200m, tempo de cursă
- 10 min. stretching.
Vineri
- încălzire de concurs ;
- 3 x 100m. alergare accelerată ;
- 10 min. stretching.
Sâmbătă - concurs – 400m.
Duminică - concurs

173
 După cum rezultă din planul săptămânal de antrenament, am păstrat acelaşi tip de
încălzire şi am efectuat antrenamente cu intensitate maximă pentru a intra în forma de concurs,
volumul efortului este mai scăzut, având în vedere participarea la concursurile din perioada
competiţională de iarnă (sala).

Ciclul săptămânal de antrenament pe perioada IV 16 mart.2009 – 5 april.2009 – perioada de

tranziţie şi refacere :
Luni
- 6 km.a.uşoară ;
- 20 min. stretching ;
Marţi
- ex. speciale 2 km
- joc bilateral – fotbal 45 min ;
- 20 min. stretching.
Miercuri
- 6 km. a.Fartlek ;
- 20 min. stretching.
Joi
- Pauză.
Vineri
- încălzire normală ;
- ex. speciale 2 km. Pentasalt 10 x 5;
Decasalt 10 x 4.
- 10 min. stretching.
Sâmbătă
- a.u. 10 km
- joc bilateral – fotbal 45 min ;
- 20 min. stretching.
Duminică
Pauză.
Antrenamentele din această perioadă de pregătire sunt foarte lejere, doar de menţinere a
pregătirii fizice acumulată în perioadele anterioare.

174
 Ciclul săptămânal de antrenament pe perioada V ( 6 april.2009 – 10 mai 2009) -
perioada pregătitoare de primăvară:
Perioada de readaptare a organismului la efort ( 6 – 19 aprilie 2009)
Luni
a.tip Fartlek – 8 km.
Mobilitate 15 min.
Marţi
a.u – 8 km.
Stretching 30 min.
Miercuri
6 x 500m a.lansată
15 min. Mobilitate
Joi
Pauză
Vineri
Ex. Speciale 2 km. Triplu salt 10 x 8
20 paşi săriţi 10 x 5
Sâmbătă
a.u. 10 km.
Stretching 30 min.
Duminică
Pauză
Perioada de pregătire generală ( 20 aprilie – 10 mai 2009)
Conţinutul antrenamentelor :
Toate antrenamentele încep cu o încălzire generală care este compusă din :
- alergare uşoară de încălzire 2km. ;
- exerciţii de mobilitate şi supleţe ;
- exerciţii din şcoala alergării (joc de glezne, alergare cu genunchii sus, alergare cu
pendularea gambelor înapoi, alergare cu pas adăugat, pas săltat, pas sărit) ;
- alegare lansată pe distanţă de 80-100m. ;
- alergarea accelerată pe distanţă de 80-100m.
Luni
- 3 ( 5 X 100m a.V);
- 4 ( 5 X 200m a.V) ;

175
- 20 min.stretching.
Marţi
a. tip Fartlek 6 km
15 min. mobilitate.
Miercuri
Ex. Speciale 2 km.
Forţă sărituri: Triplu salt 10 x 10
20 paşi săriţi 10 x 6
20 min.stretching.
Joi
10 x 300m a.T
- stretching 20 min.
Vineri
- Forţă :
- 10 x 10 semigenuflexiuni 50% ;
- 6 x 10 genuflexiuni 50% ;
- 8 x 20 flexia trunchiului ;
- 8 x 20 extensia trunchiului .
Sâmbătă
- 6 km. a.u.
- 15 min. mobilitate
Duminică
Pauză
Eforturile din această perioadă sunt de intensitate medie, dar cu un volum de lucru
crescut în comparaţie cu perioada pregătitoare de toamnă. Am lucrat în această perioadă pentru
dezvoltarea rezistenţei în regim de viteză, cu exerciţii care au avut o intensitate mai mică decât
efortul din concurs. A fost o perioadă cu acumulări importante mai ales sub aspectul volumului
de lucru depus de spotivi.
Ciclul săptămânal de antrenament pe perioada VI (11 mai 2009 – 7 iunie 2009) –
perioada precompetiţională de vară :
Conţinutul antrenamentelor :
Toate antrenamentele încep cu o încălzire generală care este compusă din :
- alergare uşoară de încălzire 2km. ;
- exerciţii de mobilitate şi supleţe ;

176
 - exerciţii din şcoala alergării (joc de glezne, alergare cu genunchii sus, alergare cu
pendularea gambelor înapoi, alergare cu pas adăugat, pas săltat, pas sărit) ;
- alegare lansată pe distanţă de 80-100m. ;
- alergarea accelerată pe distanţă de 80-100m.
Luni
- 2 ( 5 X 80m a.V)
- 5 ( 5 x 120m. legate cu 50m. a.u. - pauză 5 min);
- 10 min. stretching.
Marţi
Forţă sărituri: Pentasalt 12 x 10
Decasalt 10 x 7
Mobilitate 15 min.
Miercuri
- 6 km. a.Fartlek 2 x (100m.a.T.u. +100m.a.u+ 200m. A.T.u +200m. a.u.+300m. a.T.u.+300m.a.)
- 2 km. Ex.speciale
- 15 min. stretching.
Joi
- 5 ( 3 x 300m. legate cu 100m. a.u. - pauză-5 min.) ;
- 15 min. stretching.
Vineri
- Forţă :
- 12 x 10 semigenuflexiuni 80% ;
- 8 x 10 genuflexiuni 90% ;
- 4 x 20 flexia trunchiului ;
- 4 x 20 extensia trunchiului.
Sâmbătă
a.u. 6 km.
Mobilitate 15 min.
Duminică Pauză.
După cum rezultă din planul săptămânal de antrenament, în 3 antrenamente au fost
programate exerciţii pentru dezvoltarea forţei-vitezei (detenă), într-un antrenament pregătirea şi
devoltărea vitezei şi în 2 antrenamente dezvoltarea rezitenţei speciale. Am lucrat foarte mult
pentru dezvoltarea vitezei în regim de rezistenţă, pentru a putea menţine un ritm cât mai ridicat şi
pe ultima porţiune a cursei de 400m. Am modificat structura antrenamentelor pentru a ajunge la

177
parametrii care să ne permită efectuarea unor antrenamente cu intensitate mare având în vedere
participarea cu obiectiv de performanţă la concursurile din perioada competiţională de vară.

Ciclul săptămânal de antrenament pe perioada VII ( 8 iunie 2009 – 16 august 2009)

– perioada competiţională de vară :
Conţinutul antrenamentelor :
Antrenamentele încep cu o încălzire generală care este compusă din :
- alergare uşoară de încălzire 2 km;
- exerciţii de mobilitate şi supleţe ;
- exerciţii din şcoala alergării (joc de glezne, alergare cu genunchii sus, alergare cu
pendularea gambelor înapoi, alergare cu pas adăugat, pas săltat, pas sărit) ;
- alegare lansată pe distanţă de 80-100m. ;
- alergarea accelerată pe distanţă de 80-100m.
Săptămână fără concursuri
Luni
- a.Fartlek - 6 km (100m.aT-100m, a.u);
- 10 min. streching.
Marţi
- 3 ( 5 x 60m a.V tempo-95%);
- 2 ( 5 X 80m a.V tempo-95%);
- 2 ( 5 X 100m a.V tempo-85%);
- 10 min. streching.
Miercuri
- 3 ( 5 x 120m a.V tempo 85%);
- 2 (5 x 200m a.V tempo 75%);
- 10 min. stretching.
Joi
4 km a.u;
Forţă sărituri: Pentasalt 8 x 10
Decasalt 5 x 10
- 10 min. streching.
Vineri
- 8 x 300 m. a.T ;
- 10 min. stretching.

178
 Sâmbătă
a.u. 6 km.;
15 min. mobilitate
Duminică Pauză.
Săptămână cu concursuri
Luni
2 ( 5 X 80m a.V)
6 X 100m a.V
Stretching 30 min.
Marţi
Forţă sărituri: Triplu salt 6 x 10
20 paşi săriţi 4 x 10
- 10 min. stretching.
Miercuri
6 X 200m tempo de cursă
2 X 500m a. Acc.
Joi
a. tip fartlek 4 km
ex. Speciale 2 km.
15 min. Mobilitate
Vineri
8 X 150m tempo de cursă
1 X 300m tempo de cursă
Sâmbătă
Concurs
Duminică
Concurs
După cum rezultă din planul săptămânal de antrenament, am păstrat acelaşi tip de
încălzire şi am efectuat antrenamente cu intensitate maximă pentru a intra în forma de concurs,
având în vedere participarea la concursurile din perioada competiţională de vară, unde avem şi
obiectiv de performanţă, obţinerea unui timp cât mai bun (record personal).

179
 Ciclul săptămânal de antrenament pe perioada VIII ( 17 august 2009 – 13 septembrie
2009 - perioada de tranziţie şi refacere:
Luni
- 4 km.a.uşoară ;
- 20 min. stretching ;
Marţi
- ex.speciale 2 km.
- joc bilateral – fotbal 45 min ;
- 20 min. stretching.
Miercuri
- 4 km.a.uşoară ;
- 20 min. stretching.
Joi Pauză.
Vineri
- încălzire normală ;
- 3 km. a. tip Fartlek ;
- 10 min. stretching.
Sâmbătă
- 6 km a.u. ;
- joc bilateral – fotbal 45 min ;
- 20 min. stretching.
Duminică Pauză.
Antrenamentele din această perioadă de pregătire sun foarte lejere, doar de menţinere a
pregătirii fizice acumulată în perioadele anterioare.

180
 Anexa 9
Tabelul A.9.1. Probe de control, testarea iniţială şi finală – grupa experiment ( n = 12)

Alergare cu start din picioare 400m Alergare cu start din picioare 50m
Nr. (sec) (sec)
Subiecţi
crt. TF-TI TF-TI
TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 Ş.A 50,45 50,05 -0,40 -0,79 6 5,9 -0,10 -1,67
2 L.A 51,40 50,43 -0,97 -1,89 6,2 6 -0,20 -3,23
S.C 51,70 51,07 -0,63 -1,22 6,2 6,1 -0,10 -1,61
4 A.R 52,45 51,41 -1,04 -1,98 6,1 6,0 -0,10 -1,64
5 V.D 52,95 52,01 -0,94 -1,78 6,3 6,2 -0,10 -1,59
6 M.A 53,50 52,82 -0,68 -1,27 6,2 6,1 -0,10 -1,61
7 M.M 53,65 53,02 -0,63 -1,17 6,1 6,1 0,00 0,00
8 C.B 53,85 53,01 -0,84 -1,56 6,4 6,3 -0,10 -1,56
9 B.O 52,45 51,81 -0,64 -1,22 6,0 5,9 -0,10 -1,67
10 L.M 53,15 52,52 -0,63 -1,19 6,3 6,2 -0,10 -1,59
11 M.N 52,75 52,02 -0,73 -1,38 6,1 6,0 -0,10 -1,64
12 V.A 53,25 52,65 -0,60 -1,13 6,3 6,2 -0,10 -1,59
X 52,63 51,9 -0,73 -1,39 6,18 6,08 -0,10 -1,62
Σ 0,97 0,95 - - 0,12 0,12 - -
M 0,29 0,29 - - 0,04 0,04 - -

181
 Continuarea Tabelului A.9.1.

Alergare cu start din picioare 100m Alergare cu start din picioare 120m
Nr. (sec) (sec)
Subiecţi
crt. TF-TI TF-TI
TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 Ş.A 11,6 11,5 -0,10 -0,86 14,5 14,5 0,00 0,00
2 L.A 11,5 11,5 0,00 0,00 14,8 14,7 -0,10 -0,68
3 S.C 11,7 11,6 -0,10 -0,85 14,8 14,6 -0,20 -1,35
4 A.R 11,7 11,7 0,00 0,00 15,0 14,8 -0,20 -1,33
5 V.D 11,8 11,7 -0,10 -0,85 15,0 14,9 -0,10 -0,67
6 M.A 11,8 11,7 -0,10 -0,85 14,7 14,7 0,00 0,00
7 M.M 11,6 11,6 0,00 0,00 14,9 14,6 -0,30 -2,01
8 C.B 11,8 11,7 -0,10 -0,85 15,1 14,9 -0,20 -1,32
9 B.O 11,7 11,6 -0,10 -0,85 14,7 14,5 -0,20 -1,36
10 L.M 11,8 11,7 -0,10 -0,85 15,0 14,8 -0,20 -1,33
11 M.N 11,6 11,6 0,00 0,00 15,0 14,9 -0,10 -0,67
12 V.A 11,7 11,5 -0,20 -1,71 14,8 14,7 -0,10 -0,68
X 11,69 11,62 -0,07 -0,60 14,86 14,72 -0,14 -0,94
Σ 0,10 0,08 - - 0,17 0,14 - -
M 0,03 0,02 - - 0,05 0,04 - -

182
 Continuarea Tabelului A.9.1.

Alergare cu start din picioare 150m Alergare cu start din picioare 200m
Nr. (sec) (sec)
Subiecţi
crt. TF-TI TF-TI
TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 Ş.A 17,3 17 -0,30 -1,73 23,1 22,9 -0,20 -0,87
2 L.A 17,5 17,1 -0,40 -2,29 23,3 23 -0,30 -1,29
3 S.C 17,6 17,3 -0,30 -1,70 23,5 23,3 -0,20 -0,85
4 A.R 17,9 17,5 -0,40 -2,23 23,6 23,4 -0,20 -0,85
5 V.D 18,1 17,9 -0,20 -1,10 23,5 23,5 0,00 0,00
6 M.A 18 17,9 -0,10 -0,56 23,7 23,6 -0,10 -0,42
7 M.M 18,2 18,0 -0,20 -1,10 23,8 23,5 -0,30 -1,26
8 C.B 18,3 18,1 -0,20 -1,09 23,9 23,7 -0,20 -0,84
9 B.O 18 17,8 -0,20 -1,11 23,6 23,6 0,00 0,00
10 L.M 18,1 18,0 -0,10 -0,55 23,5 23,4 -0,10 -0,43
11 M.N 18 18,0 0,00 0,00 23,7 23,6 -0,10 -0,42
12 V.A 17,9 17,8 -0,10 -0,56 23,5 23,4 -0,10 -0,43
X 17,91 17,70 -0,21 -1,17 23,56 23,41 -0,15 -0,64
Σ 0,28 0,36 - - 0,21 0,23 - -
M 0,08 0,11 - - 0,06 0,07 - -

183
 Continuarea Tabelului A.9.1.

Alergare cu start din picioare 300m Alergare cu start din picioare 500m
Nr. (sec) (sec)
Subiecţi
crt. TF-TI TF-TI
TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 Ş.A 37,3 37 -0,30 -0,80 66,1 65,4 -0,70 -1,06
2 L.A 37,6 37,5 -0,10 -0,27 66,9 66,1 -0,80 -1,20
3 S.C 38,0 37,6 -0,40 -1,05 67,8 67,2 -0,60 -0,88
4 A.R 37,7 37,6 -0,10 -0,27 67,9 67,6 -0,30 -0,44
5 V.D 38,0 37,8 -0,20 -0,53 67,9 67,3 -0,60 -0,88
6 M.A 37,5 37,4 -0,10 -0,27 68,0 67,3 -0,70 -1,03
7 M.M 38,4 38,0 -0,40 -1,04 68,6 68,0 -0,60 -0,87
8 C.B 38,0 37,6 -0,40 -1,05 68,4 68,1 -0,30 -0,44
9 B.O 37,8 37,4 -0,40 -1,06 67,5 66,8 -0,70 -1,04
10 L.M 37,7 37,5 -0,20 -0,53 68,0 67,2 -0,80 -1,18
11 M.N 37,7 37,6 -0,10 -0,27 68,0 67,3 -0,70 -1,03
12 V.A 38,0 37,9 -0,10 -0,26 67,9 67,1 -0,80 -1,18
X 37,81 37,58 -0,23 -0,61 67,75 67,12 -0,63 -0,93
Σ 0,28 0,25 - - 0,64 0,72 - -
M 0,08 0,08 - - 0,19 0,22 - -

184
 Continuarea Tabelului A.9.1.

Săritura în lungime fără elan (m) Triplusalt fără elan (m)

Nr.
Subiecţi TF-TI TF-TI
crt. TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 Ş.A 2,65 2,69 0,04 1,51 9,04 9,38 0,34 3,76
2 L.A 2,62 2,68 0,06 2,29 8,85 8,97 0,12 1,36
3 S.C 2,60 2,72 0,12 4,62 8,82 8,95 0,13 1,47
4 A.R 2,58 2,64 0,06 2,33 8,61 8,80 0,19 2,21
5 V.D 2,56 2,63 0,07 2,73 8,49 8,68 0,19 2,24
6 M.A 2,52 2,60 0,08 3,17 8,43 8,59 0,16 1,90
7 M.M 2,55 2,65 0,10 3,92 8,27 8,47 0,20 2,42
8 C.B 2,46 2,51 0,05 2,03 8,20 8,48 0,28 3,41
9 B.O 2,50 2,57 0,07 2,80 8,60 8,75 0,15 1,74
10 L.M 2,55 2,60 0,05 1,96 8,55 8,70 0,15 1,75
11 M.N 2,50 2,55 0,05 2,00 8,60 8,80 0,20 2,33
12 V.A 2,62 2,65 0,03 1,15 8,50 8,75 0,25 2,94
X 2,56 2,62 0,06 2,34 8,58 8,78 0,20 2,33
Σ 0,05 0,06 - - 0,23 0,24 - -
M 0,02 0,02 - - 0,07 0,07 - -

185
 Continuarea Tabelului A.9.1.

Triplusalt cu elan (m) Pentasalt fără elan (m)

Nr.
Subiecţi TF-TI TF-TI
crt. TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 Ş.A 11,81 11,94 0,13 1,10 15,32 15,54 0,22 1,44
2 L.A 11,36 11,57 0,21 1,85 15,23 15,52 0,29 1,90
3 S.C 11,2 11,43 0,23 2,05 15,07 15,31 0,24 1,59
4 A.R 11,17 11,34 0,17 1,52 14,77 14,97 0,20 1,35
5 V.D 11,24 11,35 0,11 0,98 14,71 14,94 0,23 1,56
6 M.A 11,19 11,38 0,19 1,70 14,78 14,91 0,13 0,88
7 M.M 11,05 11,32 0,27 2,44 14,56 14,72 0,16 1,10
8 C.B 11,32 11,49 0,17 1,50 14,5 14,87 0,37 2,55
9 B.O 11,25 11,5 0,25 2,22 14,7 14,95 0,25 1,70
10 L.M 11,56 11,71 0,15 1,30 14,7 14,85 0,15 1,02
11 M.N 11,19 11,35 0,16 1,43 14,75 14,9 0,15 1,02
12 V.A 11,09 11,25 0,16 1,44 14,8 14,95 0,15 1,01
X 11,29 11,47 0,18 1,59 14,82 15,04 0,22 1,48
Σ 0,20 0,19 - - 0,24 0,26 - -
M 0,06 0,06 - - 0,07 0,08 - -

186
 Continuarea Tabelului A.9.1.

Pentasalt cu elan (m) Decasalt (m)

Nr.
Subiecţi TF-TI TF-TI
crt. TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 Ş.A 18,21 18,38 0,17 0,93 30,46 30,68 0,22 0,72
2 L.A 17,73 18,05 0,32 1,80 29,69 30,07 0,38 1,28
3 S.C 17,55 17,74 0,19 1,08 29,75 30,13 0,38 1,28
4 A.R 18,22 18,46 0,24 1,32 29,22 29,44 0,22 0,75
5 V.D 18,26 18,44 0,18 0,99 29,09 29,49 0,40 1,38
6 M.A 18,17 18,33 0,16 0,88 29,43 29,66 0,23 0,78
7 M.M 18,05 18,27 0,22 1,22 29,15 29,37 0,22 0,75
8 C.B 18 18,18 0,18 1,00 29,04 29,79 0,75 2,58
9 B.O 18,25 18,35 0,10 0,55 29,5 29,65 0,15 0,51
10 L.M 18,15 18,3 0,15 0,83 29,45 29,69 0,24 0,81
11 M.N 18,2 18,32 0,12 0,66 29,4 29,75 0,35 1,19
12 V.A 18,14 18,3 0,16 0,88 29,3 29,65 0,35 1,19
X 18,08 18,26 0,18 1,00 29,46 29,78 0,32 1,09
Σ 0,21 0,19 - - 0,37 0,35 - -
M 0,06 0,06 - - 0,11 0,11 - -

187
 Continuarea Tabelului A.9.1.

20 paşi săriţi (m) Semigenuflexiuni cu haltera (kg)

Nr.
Subiecţi TF-TI TF-TI
crt. TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 Ş.A 53,22 53,93 0,71 1,33 130 135 5,00 3,85
2 L.A 52,87 53,86 0,99 1,87 122 125 3,00 2,46
3 S.C 51,91 52,34 0,43 0,83 119 122 3,00 2,52
4 A.R 51,74 52,47 0,73 1,41 124 128 4,00 3,23
5 V.D 52,32 52,79 0,47 0,90 121 125 4,00 3,31
6 M.A 51,35 51,96 0,61 1,19 110 115 5,00 4,55
7 M.M 51 51,88 0,88 1,73 118 125 7,00 5,93
8 C.B 50,86 51,67 0,81 1,59 122 127 5,00 4,10
9 B.O 51,85 52,45 0,60 1,16 123 130 7,00 5,69
10 L.M 52,15 52,95 0,80 1,53 118 120 2,00 1,69
11 M.N 51,05 51,39 0,34 0,67 113 118 5,00 4,42
12 V.A 51,75 52,47 0,72 1,39 118 123 5,00 4,24
X 51,84 52,51 0,67 1,29 119,83 124,42 4,59 3,83
Σ 0,70 0,75 - - 4,96 5,17 - -
M 0,21 0,23 - - 1,5 1,56 - -

188
 Tabelul A.9.2. Probe de control – grupa martor

Alergare cu start din picioare 400m Alergare cu start din picioare 50m
Nr. (sec) (sec)
Subiecţi
crt. TF-TI TF-TI
TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 A.M. 50,91 50,68 -0,23 -0,45 6,1 6,0 -0,10 -1,64
2 I.T. 51,85 51,66 -0,19 -0,37 6,2 6,3 0,10 1,61
3 C.M. 52,95 52,8 -0,15 -0,28 6,3 6,3 0,00 0,00
4 E.D. 52,01 51,95 -0,06 -0,12 6,3 6,2 -0,10 -1,59
5 A.C. 53,2 53,04 -0,16 -0,30 6,3 6,2 -0,10 -1,59
6 E.G. 53,3 53,05 -0,25 -0,47 6,3 6,3 0,00 0,00
7 O.T 53,5 53,25 -0,25 -0,47 6,3 6,2 -0,10 -1,59
8 C.F. 53,55 53,35 -0,20 -0,37 6,3 6,2 -0,10 -1,59
9 I.A 53,07 52,76 -0,31 -0,58 6,3 6,1 -0,20 -3,17
10 N.L 53,88 53,53 -0,35 -0,65 6,1 6,0 -0,10 -1,64
11 E.T 52,95 52,7 -0,25 -0,47 6,3 6,2 -0,10 -1,59
12 Z.M 53,91 53,72 -0,19 -0,35 6,4 6,3 -0,10 -1,56
X 52,92 52,71 -0,21 -0,40 6,27 6,19 -0,08 -1,28
Σ 0,86 0,84 - - 0,08 0,10 - -
M 0,26 0,25 - - 0,02 0,03 - -

189
 Continuarea Tabelului A.9.2.

Alergare cu start din picioare 100m Alergare cu start din picioare 120m
Nr. (sec) (sec)
Subiecţi
crt. TF-TI TF-TI
TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 A.M. 11,7 11,6 -0,10 -0,85 14,8 14,6 -0,20 -1,35
2 I.T. 11,6 11,5 -0,10 -0,86 15 14,9 -0,10 -0,67
3 C.M. 11,7 11,7 0,00 0,00 15,1 15 -0,10 -0,66
4 E.D. 11,8 11,7 -0,10 -0,85 14,8 14,7 -0,10 -0,68
5 A.C. 11,9 11,7 -0,20 -1,68 14,9 14,8 -0,10 -0,67
6 E.G. 11,9 11,8 -0,10 -0,84 15 14,9 -0,10 -0,67
7 O.T 11,8 11,8 0,00 0,00 15,1 14,9 -0,20 -1,32
8 C.F. 11,9 11,9 0,00 0,00 15 14,9 -0,10 -0,67
9 I.A 11,8 11,7 -0,10 -0,85 14,7 14,7 0,00 0,00
10 N.L 11,7 11,7 0,00 0,00 15 14,8 -0,20 -1,33
11 E.T 11,7 11,6 -0,10 -0,85 15,1 15 -0,10 -0,66
12 Z.M 11,7 11,7 0,00 0,00 14,9 14,9 0,00 0,00
X 11,77 11,70 -0,07 -0,59 14,95 14,84 -0,11 -0,74
Σ 0,09 0,10 - - 0,13 0,12 - -
M 0,03 0,03 - - 0,04 0,04 - -

190
 Continuarea Tabelului A.9.2.

Alergare cu start din picioare 150m Alergare cu start din picioare 200m
Nr. (sec) (sec)
Subiecţi
crt. TF-TI TF-TI
TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 A.M. 18 17,8 -0,20 -1,11 23,6 23,5 -0,10 -0,42
2 I.T. 17,8 17,6 -0,20 -1,12 23,7 23,7 0,00 0,00
3 C.M. 18,1 17,9 -0,20 -1,10 23,7 23,6 -0,10 -0,42
4 E.D. 18 18 0,00 0,00 23,6 23,6 0,00 0,00
5 A.C. 18 17,9 -0,10 -0,56 23,5 23,5 0,00 0,00
6 E.G. 18 17,8 -0,20 -1,11 23,4 23,4 0,00 0,00
7 O.T 18,2 18 -0,20 -1,10 23,7 23,6 -0,10 -0,42
8 C.F. 18,3 18,2 -0,10 -0,55 23,9 23,7 -0,20 -0,84
9 I.A 18,3 18,1 -0,20 -1,09 23,7 23,6 -0,10 -0,42
10 N.L 18 17,9 -0,10 -0,56 23,7 23,4 -0,30 -1,27
11 E.T 18,2 18,1 -0,10 -0,55 23,6 23,5 -0,10 -0,42
12 Z.M 18,3 18,3 0,00 0,00 23,9 23,7 -0,20 -0,84
X 18,10 17,97 -0,13 -0,72 23,67 23,57 -0,10 -0,42
Σ 0,15 0,18 - - 0,14 0,10 - -
M 0,05 0,05 - - 0,04 0,03 - -

191
 Continuarea Tabelului A.9.2.

Alergare cu start din picioare 300m Alergare cu start din picioare 500m
Nr. (sec) (sec)
Subiecţi
crt. TF-TI TF-TI
TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 A.M. 37,6 37,3 -0,30 -0,80 67 66,7 -0,30 -0,45
2 I.T. 37,8 37,6 -0,20 -0,53 68,3 68 -0,30 -0,44
3 C.M. 38,1 38,1 0,00 0,00 67,4 67,2 -0,20 -0,30
4 E.D. 38,2 38,2 0,00 0,00 68,4 68,1 -0,30 -0,44
5 A.C. 37,8 37,7 -0,10 -0,26 68,4 68,1 -0,30 -0,44
6 E.G. 38,6 38,6 0,00 0,00 68,6 68,3 -0,30 -0,44
7 O.T 37,9 37,7 -0,20 -0,53 67,9 67,7 -0,20 -0,29
8 C.F. 37,8 37,6 -0,20 -0,53 69 68,8 -0,20 -0,29
9 I.A 37,7 37,4 -0,30 -0,80 68,5 68,3 -0,20 -0,29
10 N.L 38,5 38,2 -0,30 -0,78 68,5 68,2 -0,30 -0,44
11 E.T 38,6 38,3 -0,30 -0,78 67,6 67,3 -0,30 -0,44
12 Z.M 38,4 38,2 -0,20 -0,52 68,5 68,2 -0,30 -0,44
X 38,08 37,91 -0,17 -0,45 68,18 67,91 -0,27 -0,40
Σ 0,35 0,39 - - 0,55 0,56 - -
M 0,11 0,12 - - 0,17 0,17 - -

192
 Continuarea Tabelului A.9.2.

Săritura în lungime fără elan (m) Triplusalt fără elan (m)

Nr.
Subiecţi TF-TI TF-TI
crt. TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 A.M. 2,6 2,63 0,03 1,15 8,56 8,65 0,09 1,05
2 I.T. 2,57 2,61 0,04 1,56 8,55 8,55 0,00 0,00
3 C.M. 2,58 2,65 0,07 2,71 8,6 8,65 0,05 0,58
4 E.D. 2,48 2,53 0,05 2,02 8,67 8,75 0,08 0,92
5 A.C. 2,48 2,52 0,04 1,61 8,45 8,55 0,10 1,18
6 E.G. 2,43 2,5 0,07 2,88 8,42 8,53 0,11 1,31
7 O.T 2,55 2,55 0,00 0,00 8,37 8,49 0,12 1,43
8 C.F. 2,5 2,56 0,06 2,40 8,3 8,35 0,05 0,60
9 I.A 2,48 2,52 0,04 1,61 8,31 8,45 0,14 1,68
10 N.L 2,5 2,54 0,04 1,60 8,5 8,63 0,13 1,53
11 E.T 2,5 2,53 0,03 1,20 8,48 8,65 0,17 2,00
12 Z.M 2,49 2,58 0,09 3,61 8,49 8,55 0,06 0,71
X 2,51 2,56 0,05 1,99 8,48 8,57 0,09 1,06
Σ 0,05 0,05 - - 0,11 0,10 - -
M 0,02 0,02 - - 0,03 0,03 - -

193
 Continuarea Tabelului A.9.2.

Triplusalt cu elan (m) Pentasalt fără elan (m)

Nr.
Subiecţi TF-TI TF-TI
crt. TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 A.M. 11,31 11,45 0,14 1,24 15,31 15,45 0,14 0,91
2 I.T. 11,35 11,44 0,09 0,79 14,96 15,05 0,09 0,60
3 C.M. 11,25 11,35 0,10 0,89 14,57 14,63 0,06 0,41
4 E.D. 11,12 11,25 0,13 1,17 14,42 14,52 0,10 0,69
5 A.C. 11,1 11,18 0,08 0,72 14,51 14,64 0,13 0,90
6 E.G. 11,12 11,19 0,07 0,63 14,38 14,45 0,07 0,49
7 O.T 11,04 11,15 0,11 1,00 14,53 14,55 0,02 0,14
8 C.F. 11,02 11,15 0,13 1,18 14,71 14,82 0,11 0,75
9 I.A 11,22 11,28 0,06 0,53 14,5 14,65 0,15 1,03
10 N.L 11,2 11,3 0,10 0,89 14,45 14,55 0,10 0,69
11 E.T 11,25 11,32 0,07 0,62 14,77 14,86 0,09 0,61
12 Z.M 11,25 11,33 0,08 0,71 14,43 14,54 0,11 0,76
X 11,19 11,28 0,09 0,80 14,63 14,73 0,10 0,68
Σ 0,10 0,10 - - 0,26 0,27 - -
M 0,03 0,03 - - 0,08 0,08 - -

194
 Continuarea Tabelului A.9.2.

Pentasalt cu elan (m) Decasalt (m)

Nr.
Subiecţi TF-TI TF-TI
crt. TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 A.M. 18,31 18,4 0,09 0,49 29,76 29,9 0,14 0,47
2 I.T. 17,88 17,95 0,07 0,39 28,89 29,06 0,17 0,59
3 C.M. 18,05 18,22 0,17 0,94 29,15 29,35 0,20 0,69
4 E.D. 17,86 17,98 0,12 0,67 29,1 29,28 0,18 0,62
5 A.C. 17,48 17,58 0,10 0,57 29,08 29,19 0,11 0,38
6 E.G. 17,85 17,99 0,14 0,78 29,03 29,12 0,09 0,31
7 O.T 17,65 17,82 0,17 0,96 28,85 29,13 0,28 0,97
8 C.F. 18,4 18,48 0,08 0,43 29,28 29,35 0,07 0,24
9 I.A 17,85 18,06 0,21 1,18 29,3 29,4 0,10 0,34
10 N.L 17,8 17,95 0,15 0,84 29,32 29,45 0,13 0,44
11 E.T 17,62 17,73 0,11 0,62 29,53 29,62 0,09 0,30
12 Z.M 18,26 18,38 0,12 0,66 29,25 29,38 0,13 0,44
X 17,92 18,05 0,13 0,73 29,21 29,35 0,14 0,48
Σ 0,27 0,27 - - 0,25 0,22 - -
M 0,08 0,08 - - 0,08 0,07 - -

195
 Continuarea Tabelului A.9.2.

20 paşi săriţi (m) Semigenuflexiuni cu haltera (kg)

Nr.
Subiecţi TF-TI TF-TI
crt. TI TF TF-TI TI TF TF-TI
% %
1 A.M. 29,76 29,9 0,14 0,47 53,32 53,46 0,14 0,26
2 I.T. 28,89 29,06 0,17 0,59 51,88 52,16 0,28 0,54
3 C.M. 29,15 29,35 0,20 0,69 51,93 52,14 0,21 0,40
4 E.D. 29,1 29,28 0,18 0,62 51,77 51,869 0,10 0,19
5 A.C. 29,08 29,19 0,11 0,38 50,68 50,88 0,20 0,39
6 E.G. 29,03 29,12 0,09 0,31 50,38 50,56 0,18 0,36
7 O.T 28,85 29,13 0,28 0,97 49,9 49,98 0,08 0,16
8 C.F. 29,28 29,35 0,07 0,24 49,81 49,95 0,14 0,28
9 I.A 29,3 29,4 0,10 0,34 51,2 51,28 0,08 0,16
10 N.L 29,32 29,45 0,13 0,44 51,25 51,49 0,24 0,47
11 E.T 29,53 29,62 0,09 0,30 51,22 51,38 0,16 0,31
12 Z.M 29,25 29,38 0,13 0,44 51,31 51,45 0,14 0,27
X 29,21 29,35 0,14 0,48 51,22 51,38 0,16 0,31
Σ 0,25 0,22 - - 0,93 0,94 - -
M 0,08 0,07 - - 0,28 0,28 - -

196
 Anexa 10.
Acte de implementare a rezultatelor în practică

197
198
199
200
201
202
203
 Declaraţie privind asumarea răspunderii

Subsemnata Albină Alina Elena, declar pe răspundere personală, că materialele

prezentate în teza de doctor sunt rezultatul propriilor cercetări şi realizări ştiinţifice.
Conştientizez că în caz contrar, urmează să support consecinţele în conformitate cu legislaţia în
vigoare.

Numele de familie şi prenumele : Albină Alina Elena

Semnătura

Data 04.02.2013

204
 Curriculum vitae
Europass
Informaţii personale

Nume / Prenume ALBINĂ ALINA ELENA

Naţionalitate(-tăţi) Română
Data naşterii 09.09.1967 (45 ani)
Sex Feminin
Date de contact România – Craiova – Str.M.Strajan Bl.a6.Sc.4 Apt.7
Tel. 0721132808 Email – albinaalina@yahoo.com
Activitate sportivă Campionă naţională al României de juniori, tineret şi seniori
la atletism proba 400m.g.;
Componentă lot naţional de tineret şi seniori a României;
Maestru al sportului
Apartenenţă la asociaţii Membră în Consiliul Ştiinţei Sportului din România
profesionale Membră fondator al Asociaţiei Profesorilor de Educaţie
Fizică şi Sport – jud. Dolj
Distincţii, titluri Certificat de Excelenţă F.R. Atletism 2012
onorifice acordate Diplomă de excelenţă – Primăria Municipiului Caracal 2008
Perioada 1994 - Până în prezent
Funcţia sau postul ocupat Lector universitar drd.
Numele şi adresa Universitatea din Craiova –
angajatorului Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
Tipul activităţii Învăţământul superior
Limba(i) maternă(e) Română
Limba(i) străină(e) cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Conversaţie Discurs Exprimare scrisă
oral
Limba Engleză Engleză Engleză - -
Competenţe şi abilităţi Capacitatea de adaptare la situaţii diferite
sociale Capacitate de comunicare verbală şi nonverbală
Competenţe şi aptitudini Experienţă în conducerea şi coordonarea echipelor de studenţi
organizatorice
Competenţe şi aptitudini Posibilităţi de utilizarea pachetelor Software, Microsoft Word,
de utilizare a excel, Internet Explorer, Power Point
calculatorului 205
 ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ DE CERCETARE

1. Articole publicate în reviste de specialitate cotate CNCSIS B+ - 7

 Albină A. Biomechanical characteristics of the tehnique applied for 400m. flat
running, The 4 International Conference ,, Physical exercises a complex and
modern way to prote healthy living, 21-23 Octombrie 2011, Craiova. Revista
MEDICINĂ SPORTIVĂ, supliment nr.4, ISSN 1841.0162, p. 619-621.
 Albină A. Irimescu M., Physical exercises and games for shaping the right
posture to young schoolchildren - abstract, The 4 International Conference ,,
Physical exercises a complex and modern way to prote healthy living, 21-23
Octombrie 2011, Craiova. Revista MEDICINĂ SPORTIVĂ, supliment nr.4,
ISSN 1841.0162, p. 605.
 Albină A. The types of sportsmen who practise the 400m trial, The 3
International Conference ,, Physical exercises a complex and modern way to prote
healthy living, 28-30 Octombrie 2010, Craiova. Revista MEDICINĂ SPORTIVĂ,
supliment nr.3, ISSN 1841.0162, p. 407-408.
 Albină A. The trial runs and their correlation with the results in competition of
the 400m junior I runners, The 3 International Conference ,, Physical exercises a
complex and modern way to prote healthy living, 28-30 Octombrie 2010,
Craiova. Revista MEDICINĂ SPORTIVĂ, supliment nr.3, ISSN 1841.0162, p.
408-410.
 Albină A. Importanţa frecvenţei şi a lungimii fuleului în obţinerea rezultatelor în
proba de 400m.p.Conferinţa Internaţională – Realizări şi perspective în domeniul
educaţiei fizice şi sportului în contestul învăţământului european, 6-7 Noiembrie
2009, Bacău.Revista GYMNASIUM, nr.2, ISSN 1453.0201, p. 22-27.
 Albină A. Important aspect of diferentiated treatment aplicated in leson of
physical education in class VIII; International Conference – Physical exercises a
complex and modern way to prote healthy living, 22-25 Octombrie 2009,
Craiova. Revista MEDICINĂ SPORTIVĂ, nr.2, ISSN 1841-0162, p. 205.
 Albină A. Aspecte particulare în studiul comparative al deficienţelor de creştere
şi dezvoltare fizică la elevii din clasa a IX a. Conferinţa ştiinţifică internaţională
cu tema :,, Exerciţiul fizic-mijloc complex şi modern de promovare a sănătăţii,, 6-

206
 8 Iunie 2008, Craiova. Revista MEDICINĂ SPORTIVĂ,nr.1, ISSN 1841-0162,
p.786-787.
2. Articole publicate în reviste de specialitate indexate CNCSIS B - 1
3. Participări la manifestări ştiinţifice internaţionale - 21
4. Participări la manifestări ştiinţifice naţionale - 17
5. Cărti publicate în edituri nationale recunoscute CNCSIS - 4
 Dragomir M., Albină A.E., Albină C. Terenuri, materiale şi instalaţii -
Regulamentul concursurilor de atletism. Craiova : Reprografia Universităţii,
2001. 54 p.
 Rinderu, I., Dragomir M., Albină A.E. Atletism. Craiova : Ed. Universitaria,
2003. ISBN 973-843-323-3. 248 p.
 Dragomir M., Albină A.E. Atletism în şcoală. Craiova : Ed. Universitaria, 2006.
ISBN 973-742-411-5, 978-973-742-411-2. 394 p.
 Dragomir M., Albină A.E. Atletism în şcoală. (Reeditată şi revizuită). Craiova :
Ed. Universitaria, 2009, ISBN 973-742-411-5, 978-973-742-411-2. 394 p.
6. Colaborări la editarea de cărţi de specialitate – 2
 Dragomir M. Atletism. Tehnica probelor. Aria vocaţională şi extracurriculară.
Craiova : Ed. Universitaria, 2008. ISBN 978-606-510-339-9. 261 p.
 Dragomir M. Atletism. Metodica învăţării şi regulament. Aria vocaţională şi
extracurriculară. Craiova : Ed. Universitaria, 2009. ISBN 978-606-510-695-6.
433 p.
7. Participări la proiecte de cercetare/dezvoltare – 3
 Strategii de impulsionare a practicării organizate a exerciţiilor fizice la
preşcolarii şi elevii din ciclul primar, contract la nivel naţional, cod CNCSIS
957/2002, director proiect Rinderu Ion, membru colaborator în echipa de
cercetare a proiectului
 Potenţialul biomotric al studenţilor Universităţii din Craiova, corelaţia cu
gradul de conştientizare şi activism, Beneficiar MEN, Director proiect: Rinderu
I. Colectiv de cercetare: 12 membri.
 Program “Vacanţe active”, Beneficiar CJEFS Craiova, Director proiect:
Cătăneanu S., Colectiv de cercetare: 15 membri.

8. Alte lucrări reprezentative în reviste de specialitate - 15

207