Generalitati
Regimul alimentar corect al copiilor este cel care furnizeza o cantitate adecvata de nutrienti, in
proportii corespunzatoare si care este perfect adaptat etapei de dezvoltare in care se incadreaza
copilul. O alimentatie sanatoasa si adecvata necesitatilor organismului este cheia asigurarii unei
cresteri si dezvoltari armonioase somatice, dar si psihice, emotionale si afective. Dieta potrivita
are un rol determinant in imbunatatirea calitatii vietii, mentinerea unei bune stari de sanatate si
cresterea duratei medii de viata.
In primele 4-6 luni de viata, specialistii recomanda ca dieta sugarilor sa fie bazata in special
(daca nu chiar in exclusivitate) pe laptele matern (sugarul hranit prin alaptare la san) sau pe
formule de lapte suplimentate cu nutrienti care sa se adapteze nevoilor si capacitatii de utilizare a
organismului lor. In cazul sugarilor hraniti la san, alaptatul se face fie la cerere (bebelusii plang
sau devin nelinistiti cand le este foame), fie o data la 2-4 ore (de 8-12 ori/zi). Pana in luna 4 de
viata post-natala, sugarul isi va reduce treptat numarul de alaptari la 4-6/zi, insa, in ansamblu,
cantitatea de lapte pe care o va consuma va creste. Sugarii alimentati cu formule de lapte vor fi
hraniti de 6-8 ori/zi, incepand cu 60-150 de grame de produs la fiecare masa (realizand un total
de 480-1050 grame de-a lungul zilei). Ca si in cazul bebelusilor alimentati la san, si cei hraniti
artificial isi vor reduce treptat numarul de mese, crescand insa cantitatea consumata de fiecare
data la aproximativ 180-240 de grame.
Specialistii recomanda hranirea bebelusilor cu lapte matern, acesta, ca si procesul
de alaptare in sine, avand anumite beneficii, atat pentru copil, cat si pentru mama, printre
care:
- asigurarea unei proportii si diversitati ideale de nutrienti (carbohidrati, lipide, proteine);
- este usor de digerat si poate fi asimilat in intregime de organismul bebelusilor;
- promoveaza functia sistemului imun, astfel sugarii dezvolta mai rara infectii
precum: otitele, raceala, gripa, care, daca apar, vor fi mai putin severe;
- sugarul alaptat are mai putine sanse sa devina supraponderal sau obez.
Alimentele solide si semisolide pot fi introduse in alimentatia sugarului incepand din luna 4, insa
parintii trebuie sa fie precauti in legatura cu tipul acestora. Nu este recomandata introducerea
timpurie in dieta a mierii, deoarece exista riscul ca aceasta sa contina spori ai unor
microorganisme ce pot determina aparitia botulismului, boala cu consecinte severe, pe care
sistemul imun al sugarului nu o poate combate in mod eficient. De asemenea, dieta sugarului
trebuie sa fie riguros controlata in ceea ce priveste continutul in sare, deoarece rinichiul sau nu
este capabil inca sa regleze echilibrul hidrosalin al organismului. Zaharul nu trebuie nici el
introdus de la aceasta varsta, fiind de preferat ca majoritatea glucidelor sa fie de provenienta
vegetala, si anume din fructe.
Mama trebuie sa acorde o atentie deosebita alimentatiei, atat in ceea ce priveste numarul de
alaptari, cat si cantitatea da lapte consumata la fiecare supt. Exista situatii in care copilul nu se
hraneste corespunzator pe parcursul zilei, sau este subponderal, si trebuie trezit in timpul noptii
pentru a fi alimentat. Parintii sunt sfatuiti sa duca bebelusul periodic la control medical, pentru a
se putea aprecia in mod obiectiv dezvoltarea sa, cresterea in greutate si talia. In cazul in care
sugarul nu ia in greutate si devine subponderal pentru varsta sa, medicul poate recomanda mamei
un anumit regim alimentar ce poate include diverse suplimente nutritive, in functie de necesitati,
sau cresterea frecventei alaptarilor, prin trezirea nocturna.
La inceput, parintii pot incerca hranirea bebelusului cu cereale speciale, cu suplimente de fier,
combinate cu lapte matern sau formulele consumate anterior. Consistenta acestui amestec poate
fi crescuta treptat, pe masura ce copilul devine capabil sa isi controleze corect si eficient
deglutitia. Aceasta combinatie poate fi oferita de 2 ori/zi, insa in cantitati mici care sa fie
alcatuite din 1-2 linguri de cereale uscate. Pe masura ce copilul se obisnuieste, aceasta cantitate
poate fi crescuta la 3-4 linguri de cereale. Specialistii insista ca de la aceasta varsta hranirea sa se
faca folosind lingurita. In cazul in care exista indicatii speciale, cum ar fi boala de reflux
gastroesofagian, si numai la recomandarea speciala a medicului, se poate incerca hranirea
folosind biberonul. Dupa ce copilul s-a adaptat noului regim si consuma cereale in mod curent,
se pot introduce si alte produse fortifiate cu fier. Medicii recomanda parintilor introducerea unui
singur tip de cereale pe saptamana, astfel incat sa poata urmari daca sugarul prezinta intoleranta
digestiva la acesta sau dezvolta reactii alergice.
Pe parcursul perioadei de initiere in alimentatia solida se mai pot introduce si sucuri de fructe
cu vitamina C (acestea pot fi date copilului dintr-un pahar de mici dimensiuni).
Alte alimente pe care pediatrii le recomanda sunt: branza de vaci in combinatie cu orez pasat
sau piure de legume (dupa varsta de 5 luni), galbenus de ou fiert tare (NU si albusul, acesta
avand potential alergic).
Exista dieteticieni care recomanda introducerea unor cantitati mici de legume inaintea fructelor,
deoarece considera ca invers copilul nu ar mai aprecia gustul lor ca fiind la fel de atragator ca al
fructelor. Cantitatea initiala de fructe si legume este de 2-3 linguri/portie, a cate 4 portii/zi. In
timp ce se urmareste reactia copilului la fructele si legumele din alimentatie se verifica in acelasi
timp si parametrii de greutate si dezvoltare psiho-somatica. Cantitatea poate sa varieze intre 2
linguri si 2 cesti de vegetale pasate. In timp se poate creste si consistenta efectiva a alimentelor,
acest lucru depinzand de tolerabilitatea digestiva.
Copilul poate fi incurajat sa se autoalimenteze (sub stricta supraveghere a unui adult), punandu-i
in mana mici cantitati din diverse alimente. Totusi, se recomanda evitarea: feliilor de mere,
strugurilor, afinelor, alunelor, semintelor, popcornului, legumelor dure negatite, fulgilor de
cereale uscate, bomboanelor tari si rotunde, untului de arahide, carnaciorilor, deoarece toate
aceste produse, precum si cele asemanatoare lor ca forma si consistenta pot cauza asfixia
mecanica a sugarului.
Se recomanda evitarea alimentelor prea sarate sau prea dulci. Sugarul poate fi lasat sa manance
singur legume moi gatite, fructe spalate si curatate de coaja, de tipul bananelor, piersicilor, mici
bucati de graham, biscuiti, paste.
Tot in aceasta perioada se pot introduce in regim alimente ce promoveaza cresterea sanatoasa a
dintilor, cum ar fi painea prajita, biscuitii nesarati sau covrigeii. Spre luna a 8-a bebelusul poate
incerca si carnea de pui sau peste, fiarta si tocata, initial cate 30 de grame/zi, de 4 ori/saptamana.
Alte recomandari alimentare includ: consumul de ficat de pasare (dupa 6 luni), de iaurt de casa
cu biscuiti (se recomanda evitarea iaurturilor cu fructe).
Dieta sugarilor intre 8-12 luni
De la aceasta varsta copilul poate deja sa se autoalimenteze sau sa utilizeze un pahar, daca este
ajutat, iar dupa 10 luni este capabil sa mestece corect si sa inghita alimente moi, incepe sa
foloseasca lingurita.
In ceea ce priveste dieta, aceasta poate contine in continuare lapte matern sau formule de lapte
(de 3-4 ori/zi). Carnea, principala sursa de proteine si fier, poate fi introdusa in cantitati
crescande, sub forma fiarta, pasata sau tocata marunt. In cazul sugarului alimentat la san, carnea
poate deveni parte de baza a regimului alimentar de la varsta de 8 luni (se considera ca pana la
aceasta varsta sugarul are depozite suficiente de fier, apoi impunandu-se aportul exogen din surse
animale si vegetale). Ca si in cazul legumelor, fructelor, cerealelor, este indicata introducerea
unui singur sortiment de carne pe saptamana, in portii de cate 3-4 linguri, sub forma tocata sau
de carnaciori taiati in felii cat mai subtiri. La 8-9 luni se poate adauga in dieta si ciorba de
perisoare.
Portiile de legume si fructe pot fi crescute la 3-4 linguri, de cate 4 ori/zi, iar dupa 9 luni copilul
poate incerca smantana, branza, mamaliguta.
Oul integral (albus si galbenus) se introduce in dieta doar dupa primul an, datorita riscului de
aparitie al alergiilor.
Pana la varsta de 1 an, majoritatea copiilor au abandonat utilizarea biberonului (daca acesta este
inca folosit, ar trebui sa fie doar pentru apa). Dupa 9 luni, fructele si legumele pot fi diversificate
prin introducerea de kiwi, spanac, ardei gras, salata verde, marar, patrunjel.
Specialistii recomanda evitarea unor fructe precum zmeura, fragi, capsuni (datorita potentialului
alergic) dar si excesului de mere, pere sau prune, datorita riscului crescut de aparitie al diareei.
Dieta copilului de 1 an
Dupa ce copilul a implinit un an, laptele matern sau formulele de lapte pot fi inlocuite cu lapte
integral. Nu se recomanda inca folosirea laptelui degresat sau semidegresat (cu procent de 2%
grasime) pana cand copilul nu implineste varsta de 2 ani, deoarece organismul sau are nevoie de
caloriile furnizate de bogatul continut lipidic al laptelui. Laptele integral nu reprezinta o optiune
sanatoasa pentru dieta copilului sub 1 an (sugar), specialistii demonstrand ca introducerea lui in
dieta determina atat o citopenie sangvina (cu scaderea numarului
de hematii, trombocite, leucocite), cat si un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat in copilarie.
Consumul excesiv de lapte de vaca este de evitat deoarece are un continut scazut in nutrienti si
prin cantitatea mica de fier pe care o aduce in organism, predispune la aparitia anemiei. Branza
facuta in casa si iaurtul pot fi introduse in cantitati mici in dieta pe parcursul dezvoltarii
copilului.
La varsta de 1 an majoritatea nutrientilor ar trebui sa provina din carne, fructe, legume, paine,
cereale si lactate, in special lapte integral. Diversificarea regimului este menita sa asigure
necesarul de vitamine si minerale al organismului.
Dupa varsta de 1-1,5 ani, ritmul dezvoltarii nu mai este fel de accelerat ca in perioada de sugar,
insa se mentine in continuare crescut (greutatea copilului nu se va mai dubla insa, ca pana la
aceasta varsta). Nevoile nutritionale la varsta de 1,5 ani scad raportat la suprafata corporala, insa
nu si la cheltuiala energetica. Spre deosebire de sugar, copilul de 1 an are o activitate fizica mai
intensa pe masura ce devine capabil sa mearga si sa exploreze mediul din jur. O caracteristica a
acestei perioade este reprezentata de numarul relativ crescut al meselor, 4-6/zi, care sunt insa
reduse cantitativ (copilul mananca putin si des).
Sfaturi utile
- intre mese se recomanda consumul de apa;
- nu se recomanda hranirea copilului cu dulciuri sau cu bauturi indulcite deoarece ii vor strica
apetitul si ii vor afecta dentitia;
- se recomanda evitarea folosirii in exces a sarii, zaharului, condimentelor sau aditivilor
alimentari in exces in mancarurile pregatite pentru bebelusi;
- produsele bazate pe cafeina ar trebui evitate (deci, fara ceaiuri tari, ciocolata, cacao, cafea);
- exista si cazuri in care bebelusii sunt nelinistiti pentru ca au nevoie de atentie mai mult decat de
mancare, situatie in care parintii sunt sfatuiti sa petreaca mai mult timp in compania lor.
In cazul in care copilul locuieste intr-o zona cu apa saraca in fluor, medicul trebuie sa
suplimenteze dieta cu acest oligoelement important in dezvoltarea normala a dentitiei. O dieta cat
mai variata, care reuneste toate principiile alimentare (cereale, legume, fructe, carne, lactate) are
si rolul de a preveni aparitia sindroamelor pluricarentiale. Specialistii insista ca toti nutrientii
esentiali unei dezvoltari armonioase sa aiba provenienta alimentara si sa nu fie administrati sub
forma de suplimente vitaminice farmaceutice. Desi medicii nu recomanda administrarea unor
astfel de suplimente in mod regulat unui copil perfect sanatos, nici nu interzic parintilor acest
lucru.
O dieta nesanatoasa poate expune copilul unor carente polivitaminice sau minerale grave, cel mai
frecvent fiind in cantitati insuficiente nevoilor vitamina C, vitamina A, vitamina B6, acidul
folic, calciul si fierul.
Consumul in cantitati limitate de produse lactate va determina un aport insuficient de calciu, ceea
ce va afecta direct procesul de crestere si mineralizarea osoasa. Nevoia de calciu a organismului
se modifica pe parcursul cresterii, astfel: este de 400 mg/zi la 5 luni, de 600 mg/zi la 12 luni, 800
mg/zi intre 1-10 ani si de 1200 mg/zi la varste peste 11 ani. Alimente bogate in calciu sunt
laptele degresat, iaurtul si branza. Branza reprezinta si o sursa importanta de vitamina A, sodiu si
in cantitati mici, de vitamina B. Alte produse precum brocoli, legumele gatite sau somonul (cu
oase) au un important continut in Calciu, insa copiii sunt greu de convins sa le consume.
In ceea ce priveste necesarul de fier al organismului, acesta depinde de varsta, sex, rata de
crestere si dezvoltare, depozitele minerale preexistente dar si de capacitatea de absorbtie a
tractului digestiv. Fetele, in perioada adolescentei vor avea nevoi mai crescute de fier datorita
pierderilor pe cale menstruala. Surse importante de fier sunt carnea, pestele, cerealele, spanacul,
mazarea si fasolea uscata.
De retinut!
Piramida alimentara a fost creata de specialisti cu scopul de a orienta individul spre o dieta cat
mai echilibrata si sanatoasa. Utilizand recomandarile incluse in aceasta se pot realiza regimuri
continand produse variate, bogate in nutrienti in concentratii optime, fara a destabiliza
alimentatia prin surplusuri de calorii, lipide (in special grasimi saturate si colesterol), zahar, sare.