CURS 3, Analiză matematică

1 Serii numerice
Un caz particular de şiruri, date ca sume, prezintă importante particularităţi şi aplicaţii şi va fi
studiat ı̂n cele ce urmează.

1.1 Serii convergente. Serii divergente

În liceu au fost studiate şi două tipuri de şiruri cu proprietăţi deosebite: progresiile aritmetice şi
geometrice:

(xn ) este o progresie aritmetică de raţie r dacă xn+1 = xn + r, ∀n;

(xn ) este o progresie geometrică de raţie q dacă xn+1 = q · xn , ∀n.

Acestor şiruri li s-a ataşat suma primilor n termeni, Sn . Se arată uşor că
 
(n − 1) r
pentru progresii aritmetice: Sn = x1 + x2 + ... + xn = x1 + ·n
2
qn − 1
pentru progresii aritmetice: Sn = x1 + x2 + ... + xn = x1 · .
q−1

Observăm că ı̂n cazul progresiilor aritmetice şirul (Sn ) este divergent cu excepţia unui singur caz:
x1 = r = 0 ı̂n vreme ce pentru progresiile geometrice şirul (Sn ) este convergent fie dacă q ∈ (−1, 1) ,
x1
x1 ∈ R, fie x1 = 0, q ∈ R. Mai mult, pentru q ∈ (−1, 1) , lim Sn = .
n→∞ 1−q
În continuare, vom generaliza şi vom ı̂ncerca să răspundem la ı̂ntrebarea: “Dat un şir oarecare
(xn ) , ce se poate spune despre şirul (Sn ), al sumei primilor n termeni din şir ?”

Definiţia 1.1 Fiind dat un şir de numere reale (xn ), cuplul format din şirurile (xn ) şi (Sn ), unde

Sn = x1 + x2 + ... + xn , pentru orice n ∈ N,

se numeşte serie de termen general (xn ). Şirul (Sn ) se numeşte şirul sumelor parţiale asociat
şirului (xn ).
Vom nota o serie prin

X ∞
X X
xn sau xn , sau x0 + x1 + ... + xn + ... sau, simplu, xn
n∈N n=0

1
 ∞
P
Definiţia 1.2 1. Spunem că seria xn este convergentă dacă şirul sumelor parţiale (Sn ) asociat
n=0
lui (xn ) este convergent ı̂n R. În acest caz,

lim Sn = S
n→∞

P ∞
P
se numeşte suma seriei şi o vom nota prin xn sau xn , sau x0 + x1 + ... + xn + ...
n∈N n=0
∞
P
2. Spunem că seria xn este divergentă dacă şirul sumelor parţiale, (Sn ) , este divergent.
n=0

∞
P
Observaţia 1.3 1. Prin notaţia xn vom ı̂nţelege fie seria cu termenul general xn , fie suma
n=0
seriei, la ce anume se face referire reieşind din context.
∞
P
2. Uneori seria nu va fi indexată de la 0, ci de la un număr natural n0 : xn . Convenim să
n=n0
notăm tot prin Sn suma termenilor până la cel de rang n: Sn = xn0 + ...xn .
3. Faptul că o serie este convergentă sau divergentă ı̂l vom numi natura seriei.
∞
aq n poartă numele de serie geometrică (termenul general al seriei
P
Exemplul 1.4 Seria
n=0
provine dintr-o serie geometrică ı̂n care primul termen are valoare a iar raţia este egală cu q).
Am văzut că această serie este convergentă pentru orice q astfel ı̂ncât |q| < 1. Suma seriei este, ı̂n
acest caz,
∞
X a
aq n = .
1−q
n=0

∞
P 1
Exemplul 1.5 Seria este convergentă. Aceasta pentru că şirul sumelor parţiale poate
n=1 n(n + 1)
fi scris:
1 1 1
Sn = + + ... +
1·2 2·3 n(n + 1)
     
1 1 1 1 1 1
= − + − + ... + − ,
1 2 2 3 n n+1

deci
1
Sn = 1 −,
n+1
iar de aici vedem că lim Sn = 1, adică şirul sumelor parţiale este convergent.
n→∞

Exemplul 1.6 Ca o generalizare pentru exemplul anterior, dacă termenul general al unei serii
∞
P
xn poate fi scris sub forma
n=0
xn = αn − αn+1 , ∀n ∈ N
∞
P
spunem că seria xn este o serie telescopică. Se observă că şirul sumelor parţiale este dat de:
n=0
Sn = α1 − αn şi deci seria este convergentă dacă şi numai dacă (αn ) este un şir convergent, caz ı̂n

2
care
∞
X
xn = α1 − lim αn .
n→∞
n=0

∞
(−1)n este divergentă. Şirul sumelor parţiale este dat de
P
Exemplul 1.7 Seria
n=0

S2n = 0, ∀n ∈ N iar S2n+1 = 1, ∀n ∈ N.

∞ 1
P
Exemplul 1.8 Seria , numită seria armonică deoarece fiecare termen este media armonică
n=1 n
a termenilor ı̂nvecinaţi, este divergentă. Şirul sumelor parţiale este dat de:
1 1
Sn = 1 + + ... +
2 n
şi am vazut ı̂n cursul precedent că acesta este un şir divergent (are limita +∞).
Exemplele de mai sus prezintă şi serii pentru care putem preciza şi suma acestora. În general,
asemenea situaţii sunt destul de rare, aşa că ne vom axa ı̂n special pe a stabili natura unei serii,
fără a găsi, efectiv suma seriei.

1.2 Proprietăţi generale

Teorema 1.9 Dacă unei serii i se adaugă sau i se suprimă un număr finit de termeni, atunci
natura seriei nu se schimbă.
∞
P
Demonstraţie. Să presupunem că dintr-o serie xn am eliminat un număr finit de termeni. Fie aceştia
n=0
xn1 , xn2 , ..., xnp , cu n1 ≤ n2 ... ≤ np . Atunci, pentru orice n ≥ np avem Tn = Sn − s, unde cu (Sn ) am notat
şirul sumelor parţiale pentru seria iniţială, (Tn ) este şirul sumelor parţiale pentru seria nou obţinută iar

s = xn1 + xn2 + ... + xnp .

Numărul s fiind o constantă, natura şirului (Tn ) nu va depinde de acesta. În consecinţă, (Tn ) este convergent
dacă şi numai dacă (Sn ) este convergent. În plus, ı̂n caz de convergenţă avem

lim Tn = lim Sn − s,
n→∞ n→∞

adică suma seriei nou obţinută se modifică cu suma finită a termenilor care se elimină.
Se raţionează similar pentru situaţia ı̂n care adăugăm seriei un număr finit de termeni. 
∞
P
Teorema 1.10 (condiţia necesară de convergenţă) Dacă xn este o serie convergentă, atunci
n=0
lim xn = 0.
n→∞
∞
P
Demonstraţie. Fie S = xn ∈ R. Din relaţia evidentă xn = Sn − Sn−1 obţinem, prin trecere la limită:
n=0

lim xn = lim Sn − lim Sn−1 = S − S = 0. 

n→∞ n→∞ n→∞

3
Consecinţa 1.11 Dacă termenul general al unei serii nu este convergent la 0, atunci seria este
divergentă.
∞
P
Observaţia 1.12 Condiţia ca lim xn = 0 este una necesară, nu şi suficientă pentru ca seria xn
n→∞ n=0
∞ 1
P 1
să fie convergentă. De exemplu, seria armonică este divergentă, deşi → 0.
n=1 n n
∞
P n
Analizând din nou Exemplul 1.7, putem spune imediat că (−1) este divergentă, deoarece
n=0
termenul general nu are limită.
∞
P ∞
P
Teorema 1.13 (operaţii cu serii) Considerăm seriile xn şi yn şi numărul real nenul λ.
n=0 n=0
∞
P ∞
P ∞
P
1. Dacă xn şi yn sunt convergente, atunci (xn + yn ) este convergentă şi
n=0 n=0 n=0

∞
X ∞
X ∞
X
(xn + yn ) = xn + yn .
n=0 n=0 n=0

∞
P ∞
P
2. Seriile xn şi (λxn ) au aceeaşi natură.
n=0 n=0
∞
P ∞
P
Demonstraţie. 1. Notând cu Sn , Tn , Un şirurile sumelor parţiale pentru seriile xn , yn şi, respectiv,
n=0 n=0
∞
P
(xn + yn ) avem
n=0
Un = Sn + Tn , ∀n ∈ N.
Din proprietăţile şirurilor convergente, rezultă că (Un ) este convergent şi că lim Un = lim Sn + lim Tn ,
n→∞ n→∞ n→∞
∞
P ∞
P ∞
P
ceea ce spune că (xn + yn ) = xn + yn .
n=0 n=0 n=0
2. Rezultă imediat din faptul că pentru orice număr real nenul λ un şir oarecare (xn ) are aceeaşi natură
cu şirul (λxn ) . 

∞
P ∞
P
Observaţia 1.14 Bineı̂nţeles, dacă xn şi yn sunt serii divergente, se poate ı̂ntâmpla ca se-
n=0 n=0
∞ ∞ ∞
(−1)n şi (−1)n−1 .
P P P
ria (xn + yn ) să fie una convergentă. De exemplu, este cazul seriilor
n=0 n=0 n=0
∞ h i
(−1)n + (−1)n−1 este con-
P
După cum am văzut anterior, acestea sunt serii divergente, dar
n=0
vergentă.
∞
P ∞
P ∞
P
Consecinţa 1.15 Dacă xn şi yn sunt serii convergente, atunci seria (xn − yn ) este con-
n=0 n=0 n=0
vergentă şi
∞
X ∞
X ∞
X
(xn − yn ) = xn − yn .
n=0 n=0 n=0

4
 ∞
P
Teorema 1.16 (Criteriul lui Cauchy) Seria xn este convergentă dacă şi numai dacă pentru
n=0
orice ε > 0 există nε ∈ N astfel ı̂ncât pentru orice n ≥ nε şi orice p ∈ N∗ , să avem

|xn+1 + xn+2 + ... + xn+p | < ε.

Demonstraţie. O serie converge dacă şi numai dacă şirul sumelor parţiale, (Sn ) este convergent, ceea ce
este echivalent cu faptul că (Sn ) este şir Cauchy, adică

∀ε > 0, ∃nε ∈ N, ∀n ≥ nε , ∀p ∈ N : |Sn+p − Sn | < ε.

Dar Sn+p − Sn = xn+1 + xn+2 + ... + xn+p şi demonstraţia este completă. 

1.3 Serii cu termeni pozitivi

În această parte ne vom ocupa de seriile cu termeni pozitivi. Aceste serii au proprietatea că şirul
sumelor parţiale este crescător:
Sn+1 − Sn = xn+1 ≥ 0.
Astfel, o serie cu termeni pozitivi este convergentă dacă şi numai dacă şirul sumelor parţiale este
majorat. Altfel spus, pentru serii cu termeni pozitivi mărginirea şirului sumelor parţiale este un
criteriu suficient pentru convergenţă. Pe parcurs vom compara diferite serii cu unele a căror natură
este cunoscută.
∞
P
Teorema 1.17 (Criteriul de comparaţie de speţa I) Fie seriile cu termeni pozitivi xn şi
n=0
∞
P
yn astfel ı̂ncât xn ≤ yn pentru orice n ∈ N.
n=0
∞
P ∞
P
1. Dacă yn este convergentă, atunci şi xn este convergentă.
n=0 n=0
P∞ ∞
P
2. Dacă xn este divergentă, atunci şi yn este divergentă.
n=0 n=0
n
P n
P
Demonstraţie. Fie Sn = xk şi Tn = yk pentru n ∈ N. Din xn ≤ yn pentru orice n rezultă că
k=0 k=0
Sn ≤ Tn pentru orice n ∈ N.
∞
P ∞
P
1. Dacă yn este convergentă, atunci Tn este majorat, deci şi Sn este majorat şi atunci xn este
n=0 n=0
convergentă.
∞
P
2. Dacă xn este divergentă, atunci şirul Sn este nemajorat şi atunci nici şirul Tn nu este majorat,
n=0
∞
P
deci, yn este divergentă. 
n=0

P∞ 1
Exemplul 1.18 1. Seria α
, cu α < 1 este divergentă. Este suficient să remarcăm că pentru
n=1 n
α < 1 avem
1 1
α
≥ .
n n
P∞ 1 P∞ 1
Dar seria este divergentă şi atunci, conform criteriului de comparaţie I rezultă ca şi α
n=1 n n=1 n
este divergentă.

5
 P∞ 1
2. Seria 2
este convergentă. Într-adevăr,
n=1 n

1 1
2
≤ ∀n ≥ 2
n n(n − 1)

1 ∞
P P∞ 1
şi cum seria este convergentă, rezultă că şi 2
este convergentă.
n=2 n(n − 1) n=1 n
∞ 1
P
Mai departe, pentru orice α > 2, seria α
este convergentă.
n=1 n

∞
P
Teorema 1.19 (Criteriul de comparaţie cu limită) Fie seriile cu termeni strict pozitivi xn
n=0
∞
P
şi yn .
n=0
xn
1. Dacă există lim = λ ∈ (0, ∞), atunci cele două serii au aceeaşi natură.
n→∞ yn
xn P∞ P∞
2. Dacă lim = 0, atunci dacă yn este convergentă rezultă că şi xn este convergentă,
n→∞ yn n=0 n=0
∞
P P∞
iar dacă xn este divergentă, atunci şi yn este divergentă.
n=0 n=0
xn P∞ P∞
3. Dacă lim = ∞, atunci dacă xn este convergentă rezultă că şi yn este convergentă,
n→∞ yn n=0 n=0
∞
P ∞
P
iar dacă yn este divergentă, atunci şi xn este divergentă.
n=0 n=0

Demonstraţie. Exerciţiu! 
∞
P 1
Exemplul 1.20 Folosind acest criteriu, rezultă că seria sin este divergentă. Întradevăr,
n=1 n
P∞ 1
considerând seria armonică avem
n=1 n

sin n1
lim 1 = 1,
n→∞
n

deci cele două serii au aceeaşi natură. Ştim ı̂nsă că seria armonică este divergentă.

Exemplul 1.21 (seria armonică generalizată) Seria

∞
X 1
,α ∈ R
nα
n=1

se numeşte seria armonică generalizată. Ea este: convergentă dacă α > 1 şi este diver-
gentă ı̂n rest.
Pentru a demonstra ultima afirmaţie, am văzut mai sus că seria este divergentă pentru α ≤ 1
şi convergentă pentru α ≥ 2. Pentru a arăta că este convergentă dacă α ∈ (1, 2), se poate aplica un
alt criteriu, numit criteriul condensării.

6
 P∞
Teorema 1.22 (Cauchy - Hadamard: criteriul rădăcinii) Fie seria cu termeni pozitivi xn
√ n=0
şi λ = lim n xn .
n→∞
∞
P
1. Dacă λ < 1, atunci xn este convergentă.
n=0
P∞
2. Dacă λ > 1, atunci xn este divergentă.
n=0
√
Demonstraţie. 1. Fie λ < 1. Atunci există ε > 0 astfel ı̂ncât λ + ε < 1. Conform definiţiei, λ = lim n xn .
n→∞
√ n
Există atunci un număr natural nε astfel ı̂ncât n xn < λ + ε pentru orice n ≥ nε , adică xn < (λ + ε) pentru
∞
P n
orice n ≥ nε . Dar seria (λ + ε) este convergentă, raţia λ + ε fiind subunitară. Conform criteriului de
n=nε
∞
P
comparaţie de prima speţă rezultă acum că şi xn este convergentă.
n=0
2. Să presupunem acum că λ > 1. Aplicând din nou definiţia, avem:
√
1 < λ = lim n
xn .
n→∞

În consecinţă, termenul general nu tinde la 0, deci seria este divergentă. 

Observaţia 1.23 Dacă λ = 1 nu putem decide dacă seria este convergentă sau divergentă. Pentru
P∞ 1 P∞ 1
ambele serii şi 2
avem λ = 1, dar prima este divergentă, iar a doua convergentă.
n=1 n n=1 n

∞
P
Teorema 1.24 (D’Alembert: criteriul raportului) Fie seria xn cu xn > 0 pentru orice
n=0
xn+1
n ∈ N. Dacă există ` = lim , atunci:
n→∞ xn
∞
P
1. Dacă ` < 1, seria xn este convergentă.
n=0
P∞
2. Dacă ` > 1, seria xn este divergentă.
n=0
xn+1 √
Demonstraţie. Se foloseşte proprietatea: dacă există lim = `, atunci există lim n xn = `. Con-
n→∞ xn n→∞
cluziile sunt atunci imediate, din criteriul rădăcinii. 

Observaţia 1.25 1. Ca şi ı̂n cazul criteriului rădăcinii, dacă

xn+1
` = lim = 1,
n→∞ xn

nu putem decide dacă seria de termen general xn este convergentă sau divergentă. Aceleaşi două
P∞ 1 P∞ 1
serii şi 2
sunt exemplu ı̂n acest sens.
n=1 n n=1 n
2. Există şi situaţii ı̂n care nu putem aplica nici criteriul rădăcinii, nici criteriul raportului
P∞ 1
pentru a deduce convergenţa unei serii. Seria este un exemplu ı̂n acest sens.
n=1 n

Atunci când folosind criteriul raportului nu putem preciza natura unei serii, putem utiliza
următorul criteriu:

7
 ∞
P
Teorema 1.26 (Criteriul lui Raabe - Duhamel) Fie seria xn , cu xn > 0, pentru orice n.
  n=1
xn
Dacă există lim n − 1 = ρ, atunci
n→∞ xn+1
1. dacă ρ > 1, seria este convergentă;
2. dacă ρ < 1, seria este divergentă.

Observaţia 1.27 Criteriul Raabe - Duhamel este mai general decât cel al raportului. Dacă există
xn+1
lim = λ 6= 1, atunci
n→∞ xn
  
xn +∞, dacă λ < 1
lim n −1 =
n→∞ xn+1 −∞, dacă λ > 1,
ceea ce conduce la concluziile criteriului raportului.

Exemplul 1.28 Să se studieze natura seriei

∞
X 1 · 3 · 5 · ... · (2n − 1) 1
· .
2 · 4 · ... · (2n) 2n + 1
n=1

Având ı̂n vedere forma termenului general, vom ı̂ncerca să aplicăm criteriul raportului cu limită.
xn+1
Calculând , obţinem
xn
xn+1 (2n + 1)2
= ,
xn (2n + 2) (2n + 3)
raport care are limita 1, deci din criteriul raportului nu putem trage o concluzie.
Aplicăm mai departe criteriul lui Raabe-Duhamel:
 
xn −6n − 5 3
n −1 =n· →− .
xn+1 (2n + 2) (2n + 3) 2
Fiindcă limita este subunitară, seria este divergentă.
∞
P an
Exemplul 1.29 Să stabilim natura seriei 1 1 , ı̂n funcţie de parametrul real a > 0.
n=1 1 + 2 + ... + n
Din nou, apelăm mai ı̂ntâi la criteriul raportului cu limită:
1 + 12 + ... + n1


xn+1 1
=a· 1 1 1 =a· → a,
1 + (n+1) 1+11 +...+ 1


xn 1 + 2 + ... + n + n+1
( 2 n)

1 1
având ı̂n vedere că 1 + + ... + → +∞.
2 n
Astfel, dacă a > 1 seria este divergentă iar dacă a < 1, seria este convergentă. Pentru a = 1
nu putem trage o concluzie din criteriul raportului, aşa că ı̂ncercăm să aplicăm criteriul lui Raabe
1 1
- Duhamel. Notând 1 + + ... + = an , avem:
2 n
 
xn 1
n −1 =n· →0
xn+1 (n + 1) an
n
deoarece → 1 iar an → +∞. Astfel, conform criteriului lui Raabe - Duhamel, seria este
n+1
divergentă pentru a = 1.

8
1.4 Serii cu termeni oarecare
Pentru serii care nu au termeni pozitivi nu mai putem aplica criteriile din secţiunea precedentă.
Ne vom referi ı̂n continuare la un caz particular.

1.4.1 Serii alternate

∞
P
Definiţia 1.30 Spunem despre o serie de numere reale xn că este o serie alternată dacă
n=1
xn · xn+1 < 0 pentru orice n ∈ N, adică dacă termenii săi alternează ca semn.
Orice serie alternată poate fi pusă ı̂n una din formele:
∞
X ∞
X
n−1
(−1) xn sau (−1)n xn
n=1 n=1

cu xn ≥ 0 pentru orice n ∈ N. Seriile

1 1 (−1)n−1
1 − + − ... + + ... sau
2 3 n
− 1 + 2 − 3 + 4 − ...
sunt serii alternate.

Teorema 1.31 (Criteriul lui Leibniz) Dacă (xn ) este un şir descrescător cu limita 0, atunci
∞
(−1)n xn este convergentă.
P
seria alternată
n=1

∞ (−1)n ∞ x
(−1)n sin ,
P P
Exemplul 1.32 Seria este o serie convergentă. Tot convergentă este şi seria
n=1 n n=1 n
 x
pentru orice x ≥ 0, şirul sin fiind, de la un rang ı̂ncolo, descrescător.
n

1.4.2 Serii absolut convergente. Serii semiconvergente

∞
P ∞
P
Dacă având dată o serie cu termeni oarecare xn studiem seria modulelor, |xn | , se remarcă
n=1 n=1
∞ (−1) n
P
faptul că putem obţine atât serii convergente, cum este cazul pentru 2
, cât şi serii diver-
n=1 n
P∞ (−1)n
gente, cum este cazul pentru . Se pune problema dacă există o legătură ı̂ntre convergenţa
n=1 n
seriei modulelor şi convergenţa seriei iniţiale.
∞
P
Definiţia 1.33 Fie seria cu termeni oarecare xn .
n=1
∞
P ∞
P
1. Spunem că seria xn este absolut convergentă dacă seria |xn | este convergentă. În
n=1 n=1
∞
P
acest caz, notăm xn (AC).
n=1
∞
P ∞
P ∞
P
2. Spunem că seria xn este semiconvergentă dacă xn este convergentă iar seria |xn |
n=1 n=1 n=1
∞
P
este divergentă. În acest caz, notăm xn (SC).
n=1

9
 P∞ (−1)n P∞ (−1)2
Seria este un exemplu de serie semiconvergentă, ı̂n vreme ce 2
este un exemplu
n=1 n n=1 n
de serie absolut convergentă.
∞
P ∞
P
Teorema 1.34 Dacă xn este absolut convergentă, atunci xn este şi convergentă.
n=1 n=1
∞
P
Demonstraţie. Aplicăm criteriul lui Cauchy. Seria |xn | fiind convergentă, satisface condiţia Cauchy:
n=1

∀ε > 0, ∃nε ∈ N, n ≥ nε , ∀p ∈ N : |xn+1 | + ... + |xn+p | < ε.

Dar atunci, pentru orice n ≥ nε şi p ∈ N,

|xn+1 + ... + xn+p | ≤ |xn+1 | + ... + |xn+p | < ε.

∞
P
Deci, seria xn ı̂ndeplineşte condiţia Cauchy, de unde este convergentă. 
n=1

P∞ (−1)n
Observaţia 1.35 1. Reciproca acestei teoreme nu este adevărată: seria este conver-
n=1 n
gentă, fără a fi absolut convergentă.
2. Pentru seriile cu termeni pozitivi cele două noţiuni sunt echivalente.
3. Deoarece seria modulelor ataşată unei serii cu termeni oarecare este o serie cu termeni poz-
itivi, putem studia absoluta convergenţă folosind criteriile stabilite pentru serii cu termeni pozitivi.
În felul acesta, fiecare criteriu de convergenţă de la serii cu termeni pozitivi devine un criteriu de
convergenţă pentru serii cu termeni oarecare.
∞
P
4. În general, dacă seria |xn | este divergentă, nu se poate spune nimic despre natura seriei
n=1
∞
P
xn .
n=1

10