Anda di halaman 1dari 7

Student:Zelinschi Dragos ,an VI,MD

Evaluarea fracturilor mediene la protezele acrilice maxilare vs protezele


flexibile maxilare

Col RK Dhiman*, Lt Col SK Roy Chowdhury

Introducere

Fracturile protezelor totale raman in continuare o provocare si o problema


dificil de abordat. Fracturile medio-sagitale a protezelor totale maxilare , in special
la pacientii care si-au pastrat dintii naturali la nivelul arcadei mandibulare,
reprezinta o problema inevitabila. (Fig.1) Multipli factori au fost atribuiti acestor
tipuri de fracturi , incluzand deformarile ciclice ce determina uzura materialului
precum si factorii care determina o alterare a distributiei stresului pe suprafata
protezei.

Au existat eforturi continue in incercarea de a imbunatati PMMA-ul prin


cresterea rezistentei, sporirea stabilitatii dimensionale, imbunatatirea rezistentei la
abraziune si conferirea proprietatilor de radio-opacitate acestui material. Lucitone
FRS rerprezinta un material termoplastic flexibil de tip polimer , monomer-free,
cu un modul de elasticitate scazut.
Exista putine raportari cu privire la utilizarea materialelor flexibile in
incercarea de a preveni fracturile medio-sagitale ale protezelor totale, iar in studiul
de fata s-a evaluat eficacitatea clinica si terapeutica a protezelor confectionate din
aceasta rasina poliamidica (Lucitone FRS) la pacientii care si-au mentinut dentitia
naturala la nivelul arcadei mandibulare.

Obiectivul acestui studiu a fost acela de a compara fracturile medio-sagitale,


retentia , stabilitatea ,masticatia, estetica, fonetica si nivelul de confort din cadrul
protezarilor flexibile vs protezarea conventionala (acrilica) dintr-o prisma
subiectiva.

Materiale si metode

Un total de 58 de pacienti cu o medie de varsta de 65 de ani (38-80 de ani)


au fost inclusi in cadrul studiului de fata.Toate cazurile au prezentat edentatie
totala maxilara si dinti naturali prezenti la nivelul arcadei mandibulare.Toate
cazurile au beneficiat de proteze totale maxilare , iar o parte din ele si de proteze
partiale mandibulare (pentru edentatiile partiale mandibulare) in vederea
echilibrarii ocluziilor.Protezele erau confectionate din materialul Lucitone
FRS(Flexible resin) utilizand sistemul de injectare intr-un tipar.Urmatoarele criterii
de includere si excludere au fost adoptate:

Criterii de includere:a)Boli sistemice controlate precum diabetul,osteoporoza sau


pacienti lipsiti de astfel de boli

b)Acceptarea protezei flexibile de catre pacienti

Criterii de excludere:a)Pacientii cu boli generale decompensate precum cele


hematologice,cardiovasculare,renale,autoimune sau endocrinologice

b)Pacientii cu obiceiuri vicioase asociate ocluziilor:


bruxism,miscari excentrice mandibulare habituale etc.

c)Pacientii care au urmat in antecedente tratament


radio/chimio-terapeutic
Forma, dimensiunea si culoarea dintilor au fost alese in conformitate cu
varsta,sexul, simetria faciala, forma arcadelor,culoarea pielii si ccu
forma/dimensiunea/culoarea dintilor arcadei antagoniste.Proteza maxilara a fost
realizata astfel incat sa se asigure un overjet substantial cu dintii inferiori. Slefuiri
mecanice au fost efectuate in centrul fiecarui dinte inainte montarii lor pe suprafata
protezei pentru a permite rasinii fluide sa curga in interiorul acestora in vederea
retentionarii dintilor pe suprafata viitoarei lucrari.

O macheta s-a realizat premergator protezei finite pentru a verifica


stabilitatea, retentia, fonetica,estetica si ocluzia . Pacientii si-au exprimat
acordul/dezacordul cu privire la acest stadiu iar ,daca modificari minore au fost
necesare, acestea s-au realizat in cadrul aceleiasi sedinte.

In cadrul acestei proceduri de confectionare s-a utilizat un tipar in interiorul


caruia rasina fluida a fost ulterior introdusa pentru a se plastifia.Pentru protezele
totale maxilare canalele de turnare ale rasinii s-au pozitionat corespunzator
marginii posterioare a viitoarei protezei prezentand prelungiri pe suprafata
palatinala pentru a asigura o curgere continua si uniforma a materialului.Pentru
protezele partiale mandibulare /totale mandibulare , canalele de turnare s-au
pozitionat atat lingual cat si in dreptul liniei mediene. Indepartarea cerii s-a realizat
prin introducerea chiuvetei in apa fierbinte timp de 4-6 minute pentru a fluidiza
ceara. Resturile de ceara au fost curatate cu apa fierbinte dupa ce jumatatile
chiuveta au fost separate prin desurubare. Un strat fin de “Al-Cote” (agent
separator) a fost aplicat peste model si a fost lasat sa se usuce.Retentiile mecanice
corespunzatoare dintilor au fost verificate (Diatorics).Spray siliconic (Dentsply) a
fost pulverizat peste un cartus de material Lucitone FRS.Folosind manusi termo-
rezistente, cartusul de material rasinic a fost introdus in locul sau corespunzator
chiuvetei , avand varful orientat spre interior.Insertul de injectie a fost plasat pe
partea suruburilor chiuvetei,iar intreg ansamblul(cartus+insert de injectie+
chiuveta) a fost introdus intr-un cuptor preincalzit la temperatura de 70-80 grade
Celsius.Timpul cuptorului a fost setat la 17 minute.Dupa ce chiuveta a fost
incalzita, intreg ansamblul a fost amplasat in fata aparatului “Success Injection
System” (aparat de injectare a rasinii plastifiate in prealabil).Cartusul de rasina fost
eliminat din locul chiuvetei in care a fost plasat si a fost transportat orizontal pana
in dreptul insertului de injectie la care s-a cuplat in pozitie verticala.Pistonul de
injectare al dispozitivului a fost aliniat cu cartusul de rasina. Aparatul a fost pornit ,
iar dupa 1 minut de injectare a materialului in tipar, intreg ansamblul a fost
decuplat si racit pentru 5 minute. Jumatatile de chiuvete au fost taiate cu ajutorul
unui flex.
Lucitone FRS a fost finisat si lustruit conform procedurilor normale care se
utilizeaza pentru materialele acrilice.Echilibrarea ocluzala intraorala a fost
efectuata inaintea livrarii protezei pacientilor.Aceleasi proceduri de igienizare ca si
pentru protezele acrilice au fost adresate pacientilor in vederea urmaririi lor.

Prezenta fracturilor mediosagitale a fost evaluata la 3, 6,9 ,12 si 24 de luni


de la insertia protezelor maxilare.De asemenea, s-au evaluat si retentia, stabilitatea,
masticatia,estetica, fonetica si nivelul de confort cu ajutorul unui chestionar(Annx-
A) : chestionarul era codificat pe baza urmatorilor parametri:
excelent/bun/satisfacator/nesatisfacator.Pentru trasarea concluziilor finale s-a
utilizat un test de analiza statistica : testul Friedman

Rezultate

Toti subiectii inclusi in cadrul studiului au folosit in antecedente proteze


conventionale (acrilice) maxilare.Acestia au raportat fracturi medio-sagitale si de
aceea au dorit sa incerce un nou material.Durata medie de utilizare a protezelor
conventionale inaintea aparitiei fracturilor medio-sagitale a fost de aproximativ 5
luni de zile.Doi pacienti (3,44%) din cadrul studiului au raportat fracturi ale
protezelor flexibile pe durata desfasurarii acestuia.Ei au raportat si pierderea
graduala a culorii dintilor pe o perioada de 12-24 de luni. Pierderea retentiilor
dintilor artificiali a fost evidentiata (intre 3-24 de luni ) la un numar de 38 de
subiecti.

Comparatia dintre protezele flexibile si cele conventionale a expus faptul ca


in 26 de cazuri(44,8%) pacientii au constatat o retentie si o stabilitate la fel de buna
pentru protezele flexibile cu cele acrilice , iar in 23 de cazuri acestia au declarat o
retentie satisfacatoare.Estetica protezelor a fost buna in 14(24%) cazuri, in timp ce
26(44,8%) au raportat-o ca fiind satisfacatoare.In ceea ce priveste fonetica, 24 de
pacienti(41,4%) au aratat rezultate satisfacatoare cu noile proteze in timp ce 3
pacienti (5,2%) nu au fost multumiti.
Discutii

In ciuda avansarii in domeniul tehnologic si al materialelor din care se


confectioneaza actualele protezele dentare, fracturile medio-sagitale raman in
continuare o problema destul de dificila.Darbar si col. au demonstrat ca cel mai
comun tip de fractura il reprezinta deretentivizarea/fractura dintilor (33% din
cazuri) urmat de fracturile mediosagitale (29%) si alte tipuri de fracturi.Pacientii
care poarta proteze maxilare iar pe arcada mandibulara prezinta dentitie naturala se
confrunta adesea cu problema fracturilor mediosagitale.Mai multi factori au fost
atribuiti pentru aceasta : oboseala materialului datorita deformarilor ciclice, factorii
care interfereaza cu distributia stresului ocluzal asupra bazelor protezei sau alti
factori anatomici precum: frenuri cu baze de implantare largi,proteze incorect
adaptate la relieful anatomic sau lipsa acestui relief, protezele ce prezentau un
blocaj ocluzal. De asemenea, protezele cu design necorespunzator, proteze care au
fost reparate in antecedente, utilizarea dintilor de portelan, fortele masticatorii
ridicate sau neechilibrate, diastemele, patologiile habituale, torusurile maxilare
sunt alte exemple comune de factori predispozanti pentru fracturile mediosagitale
ale protezelor maxilare.

Toate eforturile de combatere a fracturilor mediosagitale , din cadrul


protezelor maxilare cu antagonisti naturali , prin improvizarea tehnicilor și
îmbunătățirea materialelor nu au furnizat rezultatele necesare. Tehnica de injectare
a materialului a fost dezvoltată pentru a depăși acest deficit. Deși această
tehnologie a fost utilizată din 1954, ea a devenit populară abia recent. A fost inițial
dezvoltata sub forma unui fluoropolimer (tip teflon) în 1962. Acetalul a fost
introdus în 1971. Materialul folosit în practica contemporană este bazat pe un
plastic de tip nylon- o poliamidă. Este mai puternic, mai flexibil decât acrilatul și
astfel poate fi utilizat ca alternativă viabilă.

În studiul de față, doar 2 (3,44%) cazuri au raportat fractura medio-sagitala


care sugerează o excelență eficacitate terapeutică. Toți pacienții care au fost incluși
în studiu au folosit in antecedente metacrilat de metil ca bza pentru protezelor lor
maxilare. Deoarece am oferit proteze maxilare, studiul prezent poate fi considerat
case control study. Parvizi si col au comparat acuratețea dintre baza protezelor
turnate prin injectare versus cele confectionate din PMMA .Ei erau de parere că
materialul flexibil este superior în precizie. Acelasi lucru s-a observat si in cadrul
studiului de fata.

Tot in cadrul studiului de fata , un numar semnificativ statistic (p<0.05) de


pacienti a raportat o estetica slaba.Pacientii au raportat o pierdere graduala culorii
dintilor pe o perioada de 12-24 luni.Mai multe cercetari si imbunatatiri sunt
necesare pentru a contracara acest efect. Un alt dezavantaj al acestor proteze il
reprezinta decimentarea dintilor artificiali din baza protezei.Materialul poliamidic
are o caracteristica particulara ce nu-i permite cuplarea chimica cu acrilatul ,
portelanul astfel incat cuplarea mecanica reprezinta singura solutie pentru acest
deziderat.Slefuiri mecanice(diatorice?) au fost efectuate in centrul fiecarui dinte
pentru a permite materialului fluid sa patrunda in aceste spatii si pentru a retentiona
dintii.Pacientii cu dimensiuni verticale mici si coroane scurte nu se preteaza
tratamentului cu astfel de proteze.Nu au existat patologii paraprotetice, iar
confortul sporit s-a datorat modulului mic de elasticitate pe care acest material il
prezinta.Majoritatea pacientilor au raportat o retentie si o stabilitate imbunatatita a
protezelor flexibile.Concluzionam ca Lucitone FRS este un material promitator si
reprezinta o alternativa protezelor conventionale. El necesita, totusi , explorari
suplimentare si trialuri clinice cu supravegheri pe termen lung pentru a determina
concluzii concrete.

REFERINTE

1. Darbar UR, Huggett R, Harrison A. Stress analysis techniques


in complete dentures. J Dent 1994;22:259-64.
2. Beyli MS, Fraunhofer JA. An analysis of causes of fracture of
acrylic resin dentures. J Prosthet Dent 1981;46:238-41.
3. Matthews E, Wain EA. Stress in denture base. Br Dent J
1956;100:167-71.
4. Jagger DC, Harrison A, Jandt KD. The reinforcement of
dentures. J Oral Rehabil. 1999;26:185–94.
5. Darbar UR, Hugget R, Harrison A. Denture fracture – A survey.
Br Dent J 1994;176:342–5.
6. Yunus N, Rashid AA, Azmi LL, Abu Hassan MI. Some flexural
Properties of a nylon denture base polymer. J Oral Rehabil
2005; 32:65-71.
7. Darbar UR, Hugget R, Harrison A, Williams K. Finite element
analysis of stress distribution at the tooth-denture base interface
of acrylic resin teeth debonding from the denture base. J Prosthet
Dent 1996;74:591-4.
8. Bruce RW. Complete dentures opposing natural teeth. J
Prosthet Dent 1971;26: 448–55.
9. Prombonas A, Vlissidis D. Effects of the position of artificial
teeth and load levels on the stress in the complete maxillary
denture. J Prosthet Dent 2002; 88 :415-22.
10. Stafford GD, Hugget TR, Macgrego R, AR Graham J. The use
of nylon as denture base material. Journal of Dentistry 1986;
14: 18–22.
11. Matthews E, Smith DC. Nylon as a denture base material. Br
Dent J 1955; 98:231.
12. Koper A. The maxillary complete denture opposing natural
teeth: problems and some solutions. J Prosthet Dent 1987; 57:
704-7.
13. Carl F, Sand D, Masri RM. Single maxillary complete denture.
DCNA 2004; 48,: 567-84.
14. Ruffino AR. Effect of stainless steel strengtheners on fracture
resistance of the acrylic resin complete denture base. J Prosthet
Dent1985; 54: 75–8.
15. Sehajpal SB, Sood VK. Effect of fillers on some physical
properties of acrylic resin. J Prosthet Dent 1989;61: 746–51.
16. Parvizi A, et al. Comparison of dimensional accuracy of
injection-molded denture base materials to that of conventional
pressure-pack acrylic resin. J Prosthodont 2004;13:83-9.