The frigorific caboose installations occured as a need for increasing the autonomy of ships

and for reducing or eliminating the stops for replenishment. These installations are
destined to assure the preservation of outage aliments by cold for the crew’s and passagers
food.

The presented work treats the frigorific installation of cargo ship.

In the first part of the work generalties about maritime transportation are presented,
specifically the role and the place it has in the actual trade and the main problems that it
confronts. After, a short presentations of the cargo ship it has been made, including it’s
constructive data, as well, the stipulations of clasification societies tied up on the frigorific
installation aboard and it’s main components.

The main part of this works includes terms about obtaining the low temperatures and the
presentation of the frigorific installation, with it’s schematic presentation, the description
and it’s functioning. Also, in this part the compressor chosen depending on the amount of
cold for the ship’s compartments is presented, also with it’s dimenssioning according with
the compartment’s requirements.

In the final part the installation’s automation is presented, as well it’s exploatation and it’s
mentenance.

The ship has 5 frigorific compartments and the frigorific installation has to cover all it’s
cold necessity. A calculus has been made to determine the exact amount of cold and a 17,3
kW power for the installation was obtained. Depending on this power of the frigorific
compressor was dimensioned, resulting the fact that the insallation requires two
compressors, each with a 8,66 power.

The installation aboard the ship is a mechanical one, in a single step with a 17,3 kW total
power, wich can assure the cold necessary in the specified compartments, thus the outage
products can be transported in the best conditions

Instalațile frigorifice de cambuză au aparut ca o necessitate in conditiile creșterii

autonomiei navelor si reducerii sau eliminarii escalelor de reaprovizionare.Aceste instalatii
sunt destinate să asigure conservarea prin frig a produselor alimentare perisabile pentru
hrana echipajului si pasagerilor.

Lucrarea de față trateză instalația frigorifică a unei nave de tip cargo.

In prima parte a lucrării am prezentat generalitati despre transporturile maritime, si anume

locul si rolul pe care acestea il ocupă in comerțul actual precum si principalele probleme cu
care acestea se confrunta.În continuare am facut o prezentare a navei tip cargo, cuprinzând
date constructive ale acesteia, precum si prevederile societatilor de clasificare in legatură cu
instalatia frigorifică de la bordul navei si principalele componente ale acesteia.

Partea centrală a lucrarii cuprinde notiuni despre obtinerea temperaturilor scăzute si

prezentarea instalatiei frigorifice cu schema, descrierea si functionarea acesteia.Tot aici am
facut o alegere a compresorului in functie de necesarul de frig pentru compartimentele navei
precum si dimensionarea acestuia conform cerintelor compartimentelor frigorifice.
In partea de final am tratat partea de automatizare a instalatiei precum si exploatarea si
intretinerea acesteia.

Nava este dotată cu 5 compartimente frigorifice, iar instalatia frigorifică a navei trebuie să
acopere necesarul de frig pentru aceste compartimente.Am efectuat calculul pentru aflarea
necesarului de frig si am obtinut o putere pentru instalatie de 17,3 kw.În functie de această
putere am dimensionat compresorul frigorific, rezultând faptul ca instalatia are nevoie de 2
compresoare tip K 902 care au o putere de 8,66 kw fiecare.

Instalația de la bordul navei este una cu comprimare mecanică intr-o treapta cu o putere de
17,3 Kw ce poate asigura necesarul de frig in compartimentele specificate in asa fel încat
produsele perisabile sa poata fii transportate in cele mai bune conditii.
 1. NOTIUNI GENERALE

Navele in general sunt dotate cu instalatii frigorifice, destinate asigurarii unor

regimuri de temperaturi scazute, cu urmatoarele utilizari:

- instalatii frigorifice de cambuza, pentru pastrarea alimentelor, cu regimuri

diferite de temperatura = se intilnesc la majoritatea navelor maritime;

- instalatii frigorifice pentru congelarea, depozitarea si pastrarea pestelui sau

produselor de peste = se intilnesc la navele de pescuit oceanic;

- instalatii frigorifice cu capacitati mari, montate pe nave frigorifice destinate

pastrarii si transportului de produse alimentare cum ar fi: peste, carne, unt,
etc.;

- instalatii frigorifice montate pe navele transportoare de gaze lichefiate;

- instalatii frigorifice pentru climatizare, in vederea asigurarii unui regim optim

de temperatura si umiditate a aerului, necesar confortului echipajului sau
pasagerilor, precum si unor procese tehnologice in unele cazuri;

- frigidere de tip casnic, necesare pastrarii unor cantitati mici de alimente si pe

timp scurt.

Instalatiile frigorifice se clasifica dupa mai multe criterii:

- dupa modul de producere a frigului, in:

a) instalatii frigorifice cu comprimare de vapori cu racire directa;

b) instalatii frigorifice cu comprimare de vapori cu racire indirecta prin agent

intermediar (saramura);

c) instalatii frigorifice prin absorbtie de tip frigider;

d) etc.

- dupa modul de realizare al comprimarii, in:

a) instalatii mecanice cu compresor intr-o treapta de comprimare;

b) instalatii mecanice cu compresor in doua trepte de comprimare;

c) instalatii mecanice cu compresor in trei trepte de comprimare.

2. PRODUCEREA FRIGULUI ARTIFICIAL IN INSTALATIILE

FRIGORIFICE CU COMPRESOR SI RACIRE DIRECTA
 In practica navala cele mai folosite sisteme frigorifice sunt cele cu comprimare
de vapori (cu ajutorul compresoarelor).

Producerea frigului artificial are la baza absorbtia decaldura de la corpurile

(spatiile) ce trebuiesc racite, cu ajutorul unor fluide, denumite agenti frigorifici si
transmiterea acestei calduri mediului inconjurator.

In principiu, vaporii de agent frigorific sunt comprimati cu ajutorul

compresoarelor, apoi lichefiati prin racire in condensatoare, dupa care se vaporizeaza
in interiorul unor serpentine (vaporizatoare) instalate in spatiile de racire. Vaporizarea
facindu-se prin absorbtie de caldura, va avea ca efect scaderea temperaturii in aceste
spatii.

Cei mai utilizati agenti frigorifici in instalatiile navale sunt: amoniacul si

freonii.

In figura de mai jos sunt reprezentate partile componente si circuitul celei mai
simple instalatii frigorifice:
 Compresorul C, absoarbe vaporii reci formati in vaporizatorul V, a caror stare
este caracterizata de punctul a. Vaporii sunt comprimati adiabatic (fara schimb de
caldura) in compresor, marindu-le presiunea si implicit temperatura pina la starea din
punctul b, de vapori saturati uscati.

In condensorul K vaporii de agent frigorific refulati de compresor se lichefiaza

(condenseaza) la temperatura si presiune constanta (t si p = ct.).

In ventilul de laminare VL, se produce laminarea agentului frigorific lichefiat,

unde, ca efect al destinderii adiabatice, agentul este partial vaporizat, a 12112l117m
flindu-se intr-o stare de fierbere. In vaporizatorul V, agentul frigorific iesit din
ventilul de laminare continua fierberea partii de lichid, transformindu-se in vapori la
presiuni si temperaturi scazute si constante (to si po = ct.), absorbind caldura latenta de
vaporizare necesara qo (kcal/kg) de la mediul pe care-l raceste sau il mentine la
temperaturi scazute.

Cu acest proces termodinamic, vaporizarea d - a, ciclul se inchide, prin

repetarea sa, efectul frigorific de racire este continuu.

3. INSTALATII FRIGORIFICE

3.1. INSTALATII FRIGORIFICE CU O TREAPTA DE COMPRIMARE.

In figura de mai sus s-a reprezentat cea mai simpla instalatie frigorifica cu
compresor intr-o singura teapta de comprimare, utilizata in cazul instalatiilor cu puteri
frigorifice mici, sub 5 000 kcal daN/h.

Exista instalatii intr-o singura treapta de comprimare de puteri frigorifice mai

mari (peste 5 000 - 10 000 kcal daN/h).

Aceste instalatii contin si alte parti componente ca de exemplu:

- separator de lichid care separa agentul lichid ramas nevaporizat in serpentina

vaporizatorului;

- subracitor (supraracitor) care sa raceasca si mai mult agentul lichid racit in

condensator;

- rezervor de lichid plasat sub condensator in scopul acumularii lichidului,

lasind astfel permanent descoperita suprafata tevilor condensatorului pentru
efectuarea schimbului de caldura intre apa de racire si agentul frigorific.

3.2. INSTALATII FRIGORIFICE CU DOUA TREPTE DE COMPRIMARE.

In cazul temperaturilor ridicate a apei de racire de la condensator sau

temperaturi de vaporizare prea coborite care duc la incalziri neadmisibile a vaporilor la
sfirsitul comprimarii, se intrebuinteaza instalatiile in 2 sau 3 trepte.

Redam mai jos schema unei instalatii frigorifice cu doua trepte de comprimare
(in schema s-a figurat un singur vaporizator):
 Vaporii formati in vaporizatoarele 7, dupa ce trec printr-un separator de lichid
6 sunt aspirati de compresorul 1 (de joasa presiune cu 2 cilindri).

Compresorul de joasa presiune refuleaza vaporii intr-un recipient 2, numit

butelie de presiune intermediara, care primeste agent lichid de la rezervorul 4 printr-
un ventil de reglare, astfel incit o treime de butelie sa fie plina cu agent lichid.

Vaporii trimisi de compresorul de joasa presiune sunt obligati sa treaca prin

stratul de lichid, deoarece conducta prin care vaporii intra in butelie are capatul sub
nivelul lichidului; astfel vaporii racindu-se, vaporizeaza o parte din lichidul din
butelie.

Din butelia de racire intermediara, vaporii sunt aspirati de un al doilea

compresor 3 numit compresor de inalta presiune, care dupa comprimarea lor îi trimite
la condensatorul 5.

Lichidul format in condensator se scurge in rezervorul 4 si de aici in butelia de

presiune intermediara, care indeplineste si rolul de preracitor (supraracitor) de lichid.

În continuare, circuitul agentului lichid, este nsimilar cu cel din schema

descrisa anterior.

4. INSTALATII FRIGORIFICE DE AER CONDITIONAT

4.1. DESTINATIE SI CERINTE GENERALE.

Procesele de schimb de caldura, corectarea umiditatii, degajarile de gaze

nocive, radiatia solara, acumularea degajarilor de vapori de apa si gaze prin arderea
biologica a alimentelor si activitatea zilnica a personalului de la bord, sunt cauze ale
schimbarii parametrilor aerului in incaperile navei.

Evitarea urmarilor proceselor nedorite, de schimbare a calitatii aerului,

provocarea proceselor de aceeasi amploare, dar de sens contrar celor de degradare a
aerului, sunt sarcinile instalatiilor de conditionare a aerului din incaperile navelor.

În functie de destinatia sistemului de conditionare, se deosebesc: instalatii de

ventilatie, incalzire, racire, uscare si umidificare a aerului.

Instalatiile de conditionare realizeaza o prelucrare complexa a aerului in

scopul asigurarii conditiilor optime de munca si odihna pentru echipaj, in orice conditii
meteorologice, pe tot parcursul anului, in conditii de navigatie in diverse zone
climatice.

Instalatiile de uscare asigura reducerea umiditatii aerului pina la valori

necesare atenuarii efectelor distructive ale umiditatii asupra marfii, echipamentului si
elementelor structurale metalice ale corpului navei.

Ele trebuie sa functioneze sigur si eficient, cu regim economic de prelucrare si

distribuire a aerului, sa inlature posibilitatea imbolnavirii prin raceala a personalului de
la bord datorita actiunii aerului refulat in incapere, sa nu provoace zgomote peste
nivelul admis, sa permita reglarea necesara a parametrilor aerului in diverse conditii de
exploatare, sa elimine posibilitatea formarii in incaperi a zonelor stationare de aer
viciat, sa nu fie periculoase in privinta incendiilor, sa fie executate din elemente
tipizate si cu numar minim de tipodimensiuni; elementele instalatiei nu trebuie sa
ingreuneze deservirea sau sa afecteze negativ arhitectura navei, iar pentru functionare
trebuie sa utilizeze formele de energie existente la bord.

4.2. PARAMETRII DE CALITATE AI AERULUI.

Pentru alegerea schemei unei instalatii de conditionare a aerului, a

parametrilor agentului ei de lucru, este necesara cunoasterea conditiilor de exploatare a
incaperii deservite, parametrii aerului exterior si interior, sursele de caldura si
umiditate, amplasarea instalatiei pe nava.

În constructia si exploatarea instalatiilor de conditionare a aerului intervin ca

parametrii de calcul temperatura tsp, umiditatea relativa φ, continutul de vcapori de apa
d, entalpia i, continutul de gaze nocive b si viteza de deplasare v, ale aerului.

In practica de proiectare si exploatare, pentru determinarea parametrilor

aerului umed se utilizeaza diagrama Mollier, reprezentata in figura de mai jos:
 In figura de mai jos este reprezentata diagrama de confort construita cu
ajutorul parametrilor de confort ai aerului, conform normelor sanitare dupa care se
construiesc navele romanesti:

Valorile de calcul ale cantitatilor de caldura si vapori de apa degajate de

corpul omenesc sunt reprezentate in figura de mai jos:

1 - stare linistita;

2 - efort redus;

3 - efort mediu;

4 - efort mare;

- cantitatea totala de caldura degajata de un om;

---- cantitatea de caldura latenta de vaporizare [kJ/h.om].

Degajarile de bioxid de carbon nu depind de temperatura, ci numai de starea

de efort. Ele reprezinta 23 l/h om pentru stare linistita si efort redus, 25 l/h om pentru
efort mediu si 45 l/h om pentru efort mare.
 In zonele geografice calduroase, in perioada de vara prezinta importanta nu
numai temperatura aerului in interiorul sau exteriorul unei incaperi, ci si diferenta
dintre aceste doua temperaturi, care are influenta asupra starii generale a omului si
asupra posibilitatilor de imbolnavire prin raceala.

Vara , pentru o sedere indelungata a omului intr-o incapere, diferenta dintre

temperatura aerului introdus si cea a aerului interior nu trebuie sa depaseasca 5 pina la
8 º C, iar viteza aerului nu trebuie sa depaseasca valorile date de diagrama din figura
de mai jos:
 Plecand de la conditiile de exploatare a incaperilor de diferite destinatii, pentru
fiecare dintre ele se intocmesc bilanturile: termic, umedometric si de gaze nocive, in
scopul alegerii parametrilor optimi de functionare a instalatiei de conditionare a
aerului.

4.3. CONSTRUCTIA INSTALATIILOR DE CONDITIONARE A AERULUI.

Aerul poate fi conditionat partial,atunci cind numarul de parametri reglati este

mai mic decit numarul total de parametri de confort. De exemplu, instalatiile de
incalzire, cu aer regleaza temperatura si continutul de gaze nocive, dar nu controleaza
umiditatea, realizind o conditionare partiala. Aceste instalatii se utilizeaza pentru
incaperile de locuit si serviciu, folosind aer exterior, aer recirculat sau amestecul lor, in
scheme de grup, mai ales pentru incaperile de locuit.

Posturile centrale de comanda, incaperile de serviciu, precum si incaperile de

natura izolatoarelor medicale sunt deservite de instalatii autonome.

In aceste instalatii incalzirea aerului se realizeaza in baterii centralizate, care

cedeaza cantitatea de caldura.

Debitul de aer al ventilatorului de conditionare, depinde de pierderile termice

ale incaperii si de saltul entalpic al aerului.

Cind aceasta diferenta se micsoreaza, debitul de aer creste, ceea ce

influenteaza asupra puterii ventilatoarelor de conditionare.

Marimile parametrilor nu pot fi alese arbitrar, ele trebuind sa indeplineasca

urmatoarele cerinte:

- temperatura aerului introdus in incaperile de locuit si de serviciu trebuie sa fie

ti < 40 º C;
 - in vederea eliminarii degajarilor de bioxid de carbon din incaperile deservite,
pentru fiecare persoana din incapere trbuie asigurat debitul minim de 33
m³/h aer exterior;

- pentru incaperile de locuit si de serviciu, numarul minim de schimburi de aer

pe ora trebuie sa fie de 5 pana la 7;

- fata de debitul total de aer G1, debitul de aer exterior trebuie sa fie minim 0,7
G1 pentru incaperile de locuit si 0,5 G1 pentru cele de serviciu, daca
amestecarea cu aerul de recirculatie se produce in exteriorul incaperii; daca
acest amestec se realizeaza in interiorul incaperii deservite, debitul de aer
exterior poate fi redus pana la 0,3 G1.

Folosirea schemei cu recirculare a aerului asigura un consum de caldura de 5

pana la 6 ori mai mic decat schema fara recirculare, pentru temperatura aerului exterior
- 25 º C.

In limitele admise de normele sanitare, pentru incaperile in care nu exista

degajari de vapori si gaze nocive, trebuie folosita recirculare aerului.

El poate fi introdus in circuit direct in incaperea deservita sau in prealabil el

poate fi aspirat de acolo si amestecat cu cel exterior in afara incaperii deservite, de
exemplu in compartimentul ventilatoarelor, inaintea bateriei de incalzire.
 In figura de mai sus este reprezentata schema unei instalatii de incalzire cu aer
cu un singur circuit:

1 - traductor termic;

2 - filtru;

3 - incalzitor primar de aer;

4 - gura de refulare aer;

5 - ventilator;

6 - racord cu fonoatenuator;

7 si 8 - sectiile incalzitorului secundar de aer;

9 - umidificator;
 10 - tubulatura perforata de alimentare cu abur pentru umidificarea
aerului;

11 - regulator de presiune a aerului;

12 - armatura electromagnetica;

13 - panou electric;

14 - tubulatura de alimentare a incaperilor de aer conditionat;

15 - traductor de umiditate;

16 - tubulatura de aspiratie a aerului recirculat.

Ejectarea aerului introdus in incapere influenteaza mult marimea debitului. Ea

permite ca aerul de recirculatie sa fie utilizat direct in incapere, fara trimiterea lui in
camera de amestec cu aerul exterior.

In figura de mai jos este reprezentat schematic un aparat de conditionare cu

ejectie, utilizat in mod curent pe navele romanesti.

Aparatele de conditionare cu ejectie au nevoie de presiuni mai mari, datorita

caderii de presiune din ajutajul ejector.

Aerul prelucrat in incalzitorul de grup din statia de conditionare ajunge la

racordul 8 si trece prin ajutajul ejector 1 de unde iese cu viteza mare, aparind un curent
de ejectie, de antrenare a aerului din incapere in sensul sagetilor.

Pina in momentul amestecarii acest aer trece prin elementul incalzitor 2, al

carui debit poate fi reglat cu armatura 3 de pe tubulatura 5 si 7.

La conditionarea pe timpul verii, elementul 2 se foloseste pentru racirea

aerului, in acest caz fiind necesar si tubul 6, pentru colectarea vaporilor de apa
condensati din aer.

Cantitatea de aer primar din circuitul 8 este reglata cu ajutorul armaturii 4.

Zgomotul provocat de aerul refulat in incapere este atenuat cu o izolatie
fonoabsorbanta, alicata pe peretii aparatului.

Agentul termic utilizat de aceste dulapioare de conditionare, in circuitul 5 si 7,

poate fi abur sau apa calda.
 De asemenea, exista aparate care utilizeaza un grup de 2 pana la 4 rezistente
electrice legate in paralel si comandate de un comutator, pentru a asigura mai multe
regimuri termice de functionare.

Raportul dintre cantitatea de aer aspirata din incapere si cantitatea de aer cald
introdus in tubulatura se numeste coeficient de ejectie.

In figura de mai jos este reprezentata diagrama unei instalatii de conditionare

folosita pe timp de iarna, cu un singur circuit de inalta presiune si cu ajutaj de ejectie.
Aerul exterior, trecind prin ventilator si incalzitorul de grup isi mareste temperatura
ajungind in starea B. in aceasta stare el patrunde in umidificator unde i se adaoga o
anumita cantitate de abur, si, ajungind in urma acestei prelucrari la parametrii
punctului D el patrunde in magistrala de aer. In continuare se raceste si in starea H
paraseste ajutajul dulapiorului de conditionare. Datorita efectului de ejectie, in
dulapior este aspirat aer in starea A. Trecind prin incalzitorul suplimentar, aerul ajunge
la starea K, dupa care intilnindu-se si amestecindu-se cu aerul din starea H, rezulta
amestecul de stare F. Patrunzind in incapere, aerul se amesteca cu cel aflat aici,
transformandu-se dupa linia ce trece prin punctele F si A.

Schimband debitul de aer cu ajutorul armaturii 4 sau debitul de caldura cu

ajutorul armaturii 3, din figura de mai sus, se pot modifica pozitiile punctelor F si K,
deci directia procesului in sine.

Reglarea debitului de caldura prin variatia debitului de aer introdus, in modul

descris mai sus, prezinta dezavantajul ca modifica presiunea aerului si deci debitul in
celelalte compartimente ale instalatiei, provocind instabilitati de functionare. De
asemenea prin schimbarea debitului de aer, se actioneaza asupra parametrilor de
nocivitate a aerului.

Aceste neajunsuri sunt remediate prin utilizarea instalatiei de conditionare cu

doua circuite, de debite GI si GII, care functioneaza astfel incit respecta relatia:

Ga = GI + GII = const.
 In figura de mai jos sunt reprezentate schematic doa amestecatoare de aer cu
doua circuite.

Ambele amestecatoare functioneaza astfel incit pentru orice pozitie a

minerului 11, este respectata ecuatia de mai sus.
 1 - racord de intrare a aerului dupa prima treapta de prelucrare;

2 - racord de intrare a aerului dupa a doua treapta de prelucrare;

3 - piston crenelat;

4 - tija pistonului;

5 - pirghie de echilibrare;

6 - sector dintat;

7 - pinion de actionare;

8 - ajutaj ejector;

9 - gratar de ejectie;

10 - gratar de refulare;

11 - miner de reglare;

12 - cremaliera.

Amestecatorul din figura a este dotat si cu ajutaj de ejectie, care ii permite sa

functioneze cu o cantitate de aer mult mai redusa.

In figura de mai jos este reprezentata schema agregatelor navale romanesti

pentru conditionarea aerului, tip ACN. Ele se fabrica pentru urmatoarele domenii ale
parametrilor de functionare: debi nominal (2500 . 12500) m³/h; presiune disponnibila
totala (60 . 250) mm CA; putere termica (17 . 65) · 10³ kJ/h; putere frigorifica (5 . 38)
· 10³ kJ/h; putere electrica instalata (3 . 22) KW. Sunt deservite de agregate de racire
cu freon 12. Agregatul de conditionare poate deservi atit instalatii monotubulare, cit si
instalatii bitubulare. El se compune din mai multe sectiuni, fiecare dintre ele avind un
rol determinant in procesul de tratare a aerului:

- sectiunea de amestec si filtrare 1, prevazuta cu doua guri de aspirare a aerului

proaspat si recirculat;

- sectiunea de incalzire 2, cu doua baterii de incalzire a aerului la + 40 ºC in

schema monotubulara si + 20 ºC in schema bitubulara. Temperatura aerului
fiind reglata cu ajutorul armaturilor de abur 5 si 6, comandate de traductori
termici;

- sectiunea de racire 3, echipata cu o baterie de racire cu expansiune directa.

Aceasta sectiune lucreaza numai pe timpul verii, cind amestecul de aer
 proaspat si de aer recirculat in proportie de maximum 40 % este racit la
+(15... 17) ºC si apoi introdus in cabine;

- sectiunea de umidificare si distributie 4, in care umiditatea aerului se regleaza

cu ajutorul armaturii de abur 7, comandate de higrometrul 8. Dupa
umidificare aerul este trimis direct la cabine cu temperatura de + 40 ºC in
sistemul monotubular. Daca sistemul este bitubular, jumatate din debitul
total, cu temperatura de + 20 ºC este trimis direct la cabine, iar restul este
incalzit la + 60 ºC si apoi trimis la cabine prin a doua conducta. Ambele
conducte sunt racordate la amestecatorul 10, in care temperatura este reglata
individual, dupa dorinta, respectindu-se in mod automat relatia de
echilibrare:

Ga = GI + GII = const.
 La executarea instalatiilor de conditionare a aerului trebuie respectate normele
impuse de societatile de clasificare:

- nu este permisa trecerea canalelor de aer prin peretii etansi pe sub puntea
peretilor etansi;

- canalele verticale de aer care traverseaza puntile etanse in limitele aceluiasi

compartiment sub puntea peretilor etansi, trebuie sa fie etanse si cu aceeasi
rezistenta mecanica cu puntile;

- canalele de aer care trec prin peretii principali rezistenti la foc trebuie sa fie
dotate cu clapete impotriva propagarii incendiilor, executate din otel si
montate pe peretii etansi sau pe peretii principali rezistenti la incendiu;
clapetele trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de inchidere si cu
indicatoare de pozitie, iar la navele pasagere inchiderea lor trebuie sa fie
automata;

- canalele de ventilatie destinate evacuarii vaporilor sau gazelor care prezinta

pericol de incendiu (de exemplu ventilatia compartimentului de pompe la
navele petroliere) trebuie sa fie etanse la gaze si sa nu fie racordate la alte
incaperi, iar capetele exterioare ale canalelor trebuie sa aiba armaturi pentru
retinerea flacarii;

- gurile de aspiratie ale instalatiei de ventilatie naturala sau fortata trebuie sa fie
amplasate in locuri in care este redusa la minimum posibilitatea patrunderii
apei de mare sau a aerului poluat cu gaze sau vapori ai produselor petroliere;

- canalele de aer racordate la incaperi dotate cu mijloace volumice de stingere a

incendiilor trebuie sa aiba inchideri din exteriorul compartimentului
protejat;

- prin incaperile de locuit si de serviciu, precum si prin posturile de comanda nu

trebuie sa treaca canalele de ventilare a compartimentului de masini si
invers, decat daca ele sunt executate din otel, au izolatie ignifuga pe o
lungime de 5 m de la perete, precum si clapete cu autoinchidere de
iuncendiu;

- agregatele de conditionare trebuie amplasate in incaperi separate, izolate

impotriva incendiilor.

4.4. EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE CONDITIONARE A AERULUI.

Dupa terminarea lucrarilor de construire sau reparare a unei instalatii de

conditionare se trece la probarea ei, prin examinare exterioara si verificare in
functiune.
 Prin examinarea exterioara se verifica corespondenta executiei cu planurile,
corectitudinea montajelor, izolatia tubulaturilor.

Inaintea punerii in functiune a instalatiei frigorifice instalatia se va proba la un

vid de 50 mm col Hg timp de 24 ore, admitindu-se o crestere a presiunii de maxim 5
mm col Hg.

Pentru verificarea in functionare se cupleaza instalatia de ventilatie a

cabinelor, agregatului de conditionare, impreuna cu sistemele furnizoare de agent
termic, frigorific si umidificator. Timp de 24 ore se urmaresc si se masoara parametrii
de functionare a instalatiei, pentru citeva cabine caracteristice. Se verifica functionarea
automata a armaturilor electromagnetice de pe circuitele de incalzire, racire si
umidificare, precum si functionarea corecta a traductoarelor de temperatura si
umiditate. Se masoara debitul de aer recirculat si se verifica functionaea separatorului
de picaturi. Se verifica functionarea incalzitoarelor sau racitoarelor suplimentare ale
dulapioarelor de conditionare cu ejectie, eficacitatea schimburilor de caldura,
functionarea regulatoarelor statice de presiune, functionarea protectiilor instalatiei
frigorifice, reglarea capacitatii compresorului, precum si posibilitatea reglarii debitului
agentului termic sau frigorific din schimbatoarele de caldura suplimentare.

Valorile temperaturii si umiditatii relative a aerului exterior sau interior,

pentru conditionarea de vara sau de iarna, trebuie sa fie comparabile cu cele din tabelul
de mai jos, in functie de anotimpul in care se executa probele:

Norme sanitare de confort:

La probarea instalatiei de conditionare se inregistreaza in fiecare cart urmatorii

parametri:

- debitul, temperatura si umiditatea aerului intrat in agregatul de conditionare;

- temperatura si umiditatea relativa a aerului evacuat cind agregatul de

conditionare functioneaza la regimul nominal de incalzire, cu umidificatorul
cuplat;

- temperaturile de lucru ale ciclului frigorific;

 - diferenta de temperaturi dintre intrarea si iesirea agentului frigorific din
schimbatorul de caldura al agregatului de conditionare;

- diferenta de temperaturi cu care aerul este prelucrat in agregatul de

conditionare;

- debitul de aer recirculat;

- temperatura si umiditatea aerului din cabinele respective.

In timpul exploatarii instalatiei trebuie acordata atentie lucrarilor curente de

intretinere si reparatii: verificarea etanseitatii canalelor de aer si a instalatiei frigorifice,
ungerea cu ulei a compresorului frigorific, controlarea etanseitatii presetupelor,
ungerea periodica a rulmentilor ventilatoarelor si compresoarelor, inlocuirea periodica
a segmentilor compresoarelor, rectificarea clapetilor compresoarelor, etc.

5. INSTALATIA DE CAMBUZA.

5.1. GENERALITATI.

Atit navele de transport, cit si cele frigorifice sunt dotate cu instalatii

frigorifice de cambuza.

Scopul instalatiei de cambuza este acela de a conserva prin frig alimentele

perisabile destinate hranei echipajului si a pasagerilor de la bordul navei.
Conservarea prin frig se refera atit la produsele congelate peste, carne, produse
din carne), cit si la produse refrigerate (legume si fructe).

Asa cum s-a aratat anterior, necesitatea existentei instalatiilor de cambuza

deriva din cresterea autonomiei navelor si din reducerea la minim a numarului
escalelor de aprovizionare cu hrana. Instalatia de cambuza este complet
automatizata, functioneaza fara supraveghere permanenta, si face parte din grupa
instalatiilor auxiliare de bord.

5.2. DESCRIEREA INSTALATIEI.

Instalatiile de cambuza cele mai utilizate la bordul navelor sunt de tipul cu

o treapta de comprimare. Instalatiile de cambuza tip IFN servesc la obtinerea si
mentinerea temperaturilor scazute in compartimentele de provizii destinate
echipajului.
 Temperaturile recomandate pe compartimentele de congelare si de
refigerare sunt:

Compartiment Temperatura °C

carne - 15

peste - 15

vegetale + 2

produse uscate + 12

antecamera + 6

Instalatiile sunt concepute pe o schema de principiu, realizata din doua

instalatii cu functionare independenta, complet automatizata, una pentru
compartimentele cu temperaturi negative, cealalta pentru compartimente cu
temperaturi pozitive. Acestea sunt interconectate pe aspiratie si cu alimentare
comuna, astfel incit, la ineficienta unui grup, celalalt sa asigure mentinerea
temperaturilor normale timp de 24 de ore (functionare de avarie).

Instalatia se compune din doua grupuri compresor -condensator naval tip

G.C.N. prevazute cu compresoare tip K902 sau K1202.

In timpul functionarii normale, un grup compresor - condensator

deserveste toate compartimentele racite, celalalt grup fiind de rezerva. In
situatiile in care sarcina termica este marita (aprovizionare alimente proaspete)
instalatia va functiona cu ambele grupuri G.C.N.

Din echipamentul instalatiei mai fac parte urmatoarele:

a) Rezervoare de lichid (alese in functie de capacitatea instalatiei

frigorifice) prevazute cu indicatoare de nivel PR16 -124/I . Acestea
servesc la acumularea agentului din instalatie in cazul efectuarii
unor reparatii, dar si ca vas tampon pentru alimentarea cu lichid a
racitoarelor cu aer in situatia aparitiei de suprasarcini.
 b) Filtre uscatoare FU1 , FU2 sunt destinate dezumidificarii agentului
frigorific lichid. Procesul are la baza proprietatea silicagelului de a
absorbi eventualele mici cantitati de apa continute in freonul lichid.

c) Ventile de presiune constanta sunt montate pe aspiratiile cambuzelor

cu temperaturi de vaporizare mai ridicate fata de cea mai coborita
temperatura de functionare, ceea ce face ca instalatia sa poata
functiona cu mai multe temperaturi de vaporizare realizate cu un
singur compresor.

Rolul acestor ventile este de a aduce presiunile diferite de vaporizare la

o presiune unica de aspiratie a compresorului. Ventilele de presiune
constanta sunt de tip presostatic.

d) Vaporizatoare sunt racitoare de aer cu aripioare si circulatie fortata

tip RAN. Tipurile de racitoare de aer sunt date pentru fiecare
instalatie si compartiment. Racitoarele din aceasta serie sunt
prevazute cu rezistente de decongelare.

Pe condensatoare si rezervoare de lichid sunt supape de siguranta tip LP

25 sau LP 32 care permit evacuarea agentului frigorific peste bord in caz de
crestere periculoasa a presiunii.

Instalatia mai cuprinde o serie de elemente cu urmatoarele functiuni:

 separatoare de ulei care au rolul de a separa picaturile de ulei

antrenate de vaporii calzi de agent regulati de catre compresoare;

 filtre de aspiratie montate inaintea aspiratiei compresoarelor care

au rolul de a retine si a preveni patrunderea eventualelor
impuritati sau picaturi de lichid in cilindrii compresoarelor.

5.3. AUTOMATIZAREA INSTALATIEI.

Instalatia frigorifica are in dotare un panou de comanda si forta, cit si

elemente de automatizare ce ii asigura functionarea complet automatizata
constind din trei functiuni:

 de reglaj;

 de control;
  de protectie automata.

Principalele elemente de reglaj sunt:

 ventilele termostatice de expansiune;

 termostatele de camera;

 ventilele electromagnetice;

 ventilele de presiune constanta.

Ventilele termostatice de expansiune - regleaza alimentarea cu freon

lichid a racitoarelor de aer, functionind pe principiul asigurarii unei temperaturi
constante a vaporilor la iesirea din racitor.

Termostatele de camera - RT 7, impreuna cu ventilele electromagnetice

actioneaza pentru mentinerea constanta in limitele admisibile a temperaturilor
din compartimentele racite. Termostatele de camera sesizeaza continuu variatia
temperaturii in compartimentul pe care il deserveste actionind electric asupra
ventilelor electromagnetice montate pe conductele de alimentare cu lichid ale
fiecarui racitor inchizind sau deschizind trecerea agentului.

Ventilele de presiune constanta de tip CPP 22 sunt montate pe conductele

de aspiratie ale compartimentelor cu temperaturi pozitive. In timpul functionarii
instalatiei, aceste ventile mentin la iesirea din fiecare racitor o presiune egala cu
cea mai coborita existenta pe circuit.

Dintre elementele de automatizare cu functiuni de control se precizeaza:

 termometru cu citire la distanta;

 vizoare de lichid;

 manometre si manovacumetre.
 Termometre cu citire la distanta sunt montate pentru fiecare compartiment
in anticamera sau culoar si dau posibilitatea citirii in orice moment a
temperaturii realizate.

Vizorul de lichid este montat pe alimentarea cu agent frigorific a

distribuitorului, destinat urmaririi alimentarii cu agent si stabilirii gradului de
umiditate al agentului in vederea regenerarii materialului absorbant din filtrul
uscator.

Elementele de protectie automata sunt:

 presostatul combinat de inalta si joasa presiune;

 presostat diferential.

Presostatul combinat de inalta si joasa presiune tip KP15 DANFOSS

asigura protectia compresorului impotriva cresterilor presiunii reglate sau a
scaderii presiunii de aspiratie peste si sub limita valorilor necesare unei
functionari normale.

Presostatul diferential de tip MP 55 DANFOSS masoara diferenta intre

presiunea de aspiratie si presiunea uleiului la presetupa compresorului, creata de
pompa de ulei. La o scadere a acestei diferente sub o valoare reglata,
compresorul este oprit automat. Dupa remedierea defectiunii constatate se
porneste manual compresorul.

5.4. FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE CAMBUZA.

Instalatia de cambuza IFN functioneaza cu doua instalatii prin separarea

aspiratiilor (functionarea normala), sau cu un singur compresor si cu aspiratii
comune (functionarea de avarie).

5.4.1.Functionarea normala.

Compresorul aspira vapori reci din vaporizator, care au fost in prealabil

supraincalziti in economizor, pentru a nu exista pericolul aspirarii vaporilor
umezi.Vaporii sunt comprimati si refulati in condesator unde are loc
condensarea acestora prin cedarea caldurii latente de condensarea apei de racire.
Apoi, aceasta ajunge in economizor unde se subraceste prin cedarea caldurii
sensibile catre vaporii care se supraincalzesc.Lichidul trece prin vizor unde se va
constata daca nu contine apa. Ajuns in distribuitor, lichidul se ramifica pentru a
alimenta fiecare compartiment, trece prin ventilul electromagnetic si ajunge in
ventilul de laminare termostatic unde presiunea agentului este redusa pina la
presiunea de vaporizare. Urmeaza patrunderea agentului in vaporizator unde are
loc vaporizarea sa, agentul preluind caldura de vaporizare de la mediul racit.
Vaporii sunt aspirati din nou de compresor.

La atingerea temperaturii de regim, termostatul intrerupe circuitul

ventilului electromagnetic care se inchide. Astfel se opreste alimentarea cu agent
a vaporizatorului.

Daca se intrerup mai multe compartimente, cantitatea de vapori rezultati

in urma vaporizarii in vaporizatoare este mai mica decit cantitatea ce poate fi
aspirata de catre compresor. In acest fel, presiunea de aspiratie scade, iar
compresorul este oprit de presostatul de joasa presiune.Functionarea va fi
reluata cand presiunea de aspiratie creste, in urma cresterii temperaturii in
compartimente.

In aceasta situatie, termostatele vor inchide circuitul electric a ventilelor

elecromagnetice permitind alimentarea cu agent a vaporizatoarelor.

5.4.2.Functionarea in caz de avarie.

In aceasta situatie, compresorul defect se va separa si se va deschide

ventilul care uneste aspiratiile celor doua compresoare.

Instalatia functioneaza la fel ca in primul caz, doar ca de data aceasta

intra in functiune ventilele de presiune constanta montate pe aspiratia din
compartimentele cu temperaturi pozitive. Pe aspiratiile din compartimentele cu
temperaturi negative, in scopul evitari egalizarii presiunilor, sunt montate ventile
de retinere. In cazul utilizarii unui singur compresor, acesta functioneaza cu o
presiune de aspiratie corespunzatoare presiunii de vaporizare cea mai coborita.

5.4.3.Decongelarea.

Decongelarea se poate realiza in doua moduri:

 prin comanda normala de la un comutator aflat pe panoul electric;

  automat, cind decongelarea este comandata de releul de progamare.

Se face simtita nevoia decongelarii cind pe vaporizator sunt depuse

maxim 2 ÷ 3 mm zapada, un strat mai gros fiind o piedica in calea transferului
de caldura, ceea ce duce la nerealizarea temperaturilor de regim in
compartimentele respective.

Decongelarea consta in inchiderea ventilului elctromagnetic de pe

aspiratie.

Daca vaporizatorul este de tip RAN-E in circuitul electric sunt introduse

rezistentele electrice ale racitorului si depunerile de gheata si zapada se vor topi.
Apa se va colecta in tavile de colectare. In timpul decongelarii ventilatoarele se
opresc.

Daca vaporizatoarele nu sunt echipate cu RAN-E decongelarea se face

intrerupind alimentarea cu agent frigorific a vaporizatorului si tinind in
functiune ventilatoarele.

Depunerile de gheata si zapada se vor topi sub influienta aerului vehiculat

de ventilatoare pe suprafetele de transfer termic. In acest caz timpul de
decongelare va fi mai mare.

Daca decongelarea se termina inaintea termenului stabilit prin releul de

programare presostatul de inalta presiune montat pe iesirea din vaporizator va
sesiza sfirsitul decongelarii si va repune instalatia in functiune.

5.5. TEHNOLOGII DE MONTAJ PENTRU INSTALATII

FRIGORIFICE CU FREON.

Agentii frigorifici din categoria freonilor sunt foarte sensibili. In cantitati

mici anumite substante ca de exemplu rugina, oxizi metalici sunt susceptibile de
a afecta stabilitatea freonilor.

Majoritatea metalelor obisnuite ca, otel, fonta, cupru, aluminiu, alama,

staniu, plumb pot fi folosite in contact cu freonii.

Folosirea otelului inoxidabil sau a nichelului este preferata dar este foarte
costisitoare.
 Este interzisa folosirea in contact cu freonii a aliajelor de magneziu, zinc,
a otelului galvanizat si a aluminiului continind mai mult de 2% magneziu.

Este interzisa alaturarea freonilor de metale reactive ca sodiu, potasiu,

bariu etc.

1. Montajul compresoarelor frigorificice.

Compresoarele se vor monta intotdeauna cu axul paralel cu planul

diametral al navei.

Fixarea pe postament se face prin intermediul unor laine amortizoare din

textolit sau izoplac, eliminind astfel contactul direct intre talpa compresorului si
postament.

2. Montajul condensatoarelor.

Condensatoarele se vor monta cu axul paralel cu planul diametral al

navei. Se vor asigura spatiile necesare demontarii capacelor, curatirii si
schimbarii tevilor interioare.

3. Montajul racitoarelor de aer.

Suprafetele de contact intre racitoare si suportii de fixare de pe peretii

metalici, precum si intre racitoarele de aer si tabla captuselii compartimentului
se vor izola termic prin rigle de lemn tratate antiseptic prin fierberea in ulei de
in.

Tevile de scurgere de la tavile racitoarelor de aer se vor duce pe un traseu

cit mai scurt posibil la rigola de scurgere a paiolului pentru compartimentele cu
temperaturi pozitive si la o zona unde nu exista riscul de inghet si unde se poate
confectiona un sifon de scurgere pentru compartimentele cu temperaturi
negative.

Daca nu se tine cont de asigurarea scurgerii condensului, apa va ingheta in

teava si va inrautati functionarea racitorului de aer.
 Sifonul nu va permite circulatia aerului intre compartiment si spatiul mai
cald unde are loc scurgerea apei.

4. Montarea schimbatorului de caldura.

Ca loc de amplasare al schimbatoarelor de caldura intre IFN, firma

austriaca Du Pont recomanda amplasarea schimbatoarelor de caldura cit mai
aproape de evaporatorul de agent frigorific motivind aceasta prin faptul ca se
asigura o mai buna intoarcere a uleiului frigorific la compresoare prin incalzirea
acestuia in schimbator de la freonul lichid, micsorindu-si astfel viscozitatea.

In schimb firma STAL recomanda amplasarea schimbatoarelor de caldura

la o distanta de maxim 3 m de condensatorul frigorific. Aceasta solutie a fost
adoptata si pentru navele romanesti.

Montarea schimbatoarelor de caldura se va face prin intermediul unor

distantiere de lemn care sa elimine puntea termica dintre suprafata acestuia si
suportul de fixare.

5. Montarea separatoarelor de picaturi.

Rolul separatoarelor de picaturi intr-o instalatie este de a preveni intrarea

picaturilor de freon lichid in compresor, picaturi care pot duce la deteriorarea
compresorului.

Utilitatea separatoarelor de picaturi intr-o instalatie frigorifica este

discutabila deoarece printr-un montaj corect al tubulaturilor de aspiratie si
printr-o exploatare corecta a instalatiei frigorifice se pot elimina fenomenele de
aparitie a picaturilor de freon lichid la aspiratia compresorului.

6. Montarea rezervorului de freon.

Rolul unui rezervor de freon al instalatiei frigorifice este:

 de a stoca rezerva de freon a instalatiei;

 de a prelua intreaga cantitate de freon din instalatie in

perioada reparatiilor;

 de a asigura functionarea instalatiei prin preluarea variatiilor

debitului de freon datorate variatiilor de sarcina frigorifica.
 Pierderile de presiune in conducte in timpul functionarii instalatiei
frigorifice au o deosebita importanta si in special pentru conductele de aspiratie.

Valoarea presiunii de aspiratie la compresor conditioneaza temperatura

de vaporizare la racitor. Pierderile de presiune in conductele de aspiratie se
traduc in final printr-o reducere a capacitatii frigorifice.

Este important sa se reduca pierderile de presiune in conductele de

aspiratie, dar este tot atit de important ca viteza de circulatie a vaporilor de freon
sa fie suficienta pentru a asigura o circulatie convenabila a uleiului pentru
intoarcerea acestuia la compresor.

Vitezele minime recomandate sunt de 8 m/s pentru conducte verticale si

de 4 m/s pentru conducte orizontale.

Pentru a evita pungile de ulei in conductele de aspiratie si pentru a garanta

o intoarcere ireprosabila a uleiului la tevile care intra intr-o alta teava de
legatura, se va face intotdeauna la 90° de sus in jos.

Toate conductele de aspiratie se vor monta cu panta de minim 3% in

directia curentului de vapori pentru a evita intoarcerea inapoi a uleiului.

Conductele de refulare trebuie sa asigure antrenarea uleiului in directia

curentului de vapori.

5.6. PRESCRIPTII R.N.R. PRIVIND INSTALATIILE

FRIGORIFICE DE CAMBUZA

1. Terminologie.

Compartimentele masinii frigorifice - incaperi de masini in care se afla

masinile si echipamentele instalatiilor frigorifice destinate producerii frigului
artificial.

Incaperi racite - magazii de marfa si incaperi utilate cu echipamente

pentru mentinerea unor temperaturi scazute si destinate transportului
incarcaturilor racite sau congelate.
 Mecanismele si celelalte elemente ale instalatiei frigorifice trebuie sa-si
pastreze functionabilitatea in conditiile de mediu inconjurator, indicate in
manualele de Instalatii de masini si anume:

1.Inclinari:

 banda permanenta in orice bord pina la 15°;

 asieta de durata 5°;

 ruliu ± 22,5° cu perioada de 7 ÷ 9 secunde;

 tangaj ± 7,5°;

Sursele de energie electrica pentru situatii de avarie trebuie sa functioneze

aparent la banda de durata pina la 22,5° concomitent cu o asieta de 10°.

2.Temperaturi:

 aer la presiune de 100 Kpa/750 mmHg si umiditate relativa de 60%;

 mediul de racire apa de mare + 32°C;

 alte conditii de mediu;

 toate compartimentele trebuie sa prezinte rezistenta la aer cu

continut de sare si ulei;

 functionare ireprosabila pentru conditiile de temperatura si

umiditate relativa de 100% la 45°C.

3.Vibratii.

 nu este permis ca masinile sa produca vibratii sau socuri astfel

incit alte masini sau corpul navei sa fie supuse unor aceleratii si
amplitudini care sa depaseasca valorile indicate mai jos:

3.1. Cazul general:

- domeniul de frecventa 2 pina la 13,2 Hz;

- amplitudinea de ±1 mm;

- acceleratia de ±0,7 g pentru mase de M <= 100 Kg;

 - acceleratia de ±70 g/M pentru mase de M >= 100 Kg unde g este
acceleratia gravitationala.

3.2. Pentru aparate de masura, comanda, reglaj si control:

- domeniul de frecventa 2 pina la 25 Hz;

- amplitudinea de ± 1,6 mm;

- acceleratia de ± 4g pentru mase de M <= 100 Kg;

- acceleratia de ±40 g/M pentru mase de M >=100 Kg.

- in domeniile de frecventa mentionate nu trebuie sa apara frecvente de

excitatie care sa produca vibratii de rezonanta a elementelor de
constructie, suportilor, fixarilor inclusiv ale celor din interiorul aparatelor.

4..Zgomot:

- nivelul de zgomot din compartimentele de lucru nu trebuie sa

depaseasca valorile precizate mai jos:

- compartimentele masini cu supraveghere continua pina la

90 db.

2. Agenti frigorifici si presiuni de calcul.

Agentii frigorifici se impart in urmatoarele trei grupe :

- agenti frigorifici neinflamabili;

- agenti frigorifici toxici si inflamabili cu limita inferioara de aprindere

incepind de la 3.5 % sau mai mult, volum de agent frigorific in aer;
 - agenti frigorifici explozibili sau inflamabili cu o limita inferioara de
aprindere sub 3.5% volum de agent frigorific in aer.

La calculul de rezistenta al elementelor care lucreaza sub presiunea

agentilor frigorifici se va lua ca presiune de calcul o valoare cel putin egala cu
presiunea vaporilor saturati de agenti frigorifici la temperatura de 50°C.

Elementele instalatiei frigorifice care lucreaza sub presiune trebuie supuse

unui calcul de verificare la presiunea probelor hidraulice. In acest caz tensiunile
nu trebuie sa depaseasca 0.9 din limita de curgere a materialului.

Grupa A.F. Simbolul Formula chimica Presiuni de calcul

R-12 CF Cl 1,2

I R-22 CHF Cl 2

R-502 CHF Cl+C F Cl 2

R-22+R115 amestec.azeotrop 2

II R-117 Amoniac 2
III R-290 Propan 1,6

R-
1270 Propilen 2

Instalatiile frigorifice trebuie sa asigure in conditii normale de exploatare

a navei, mentinerea permanenta in magaziile frigorifice a temperaturii necesare
in functie de natura marfii transportate si de zona de navigatie.

Instalatiile frigorifice ale navelor cu zona nelimitata de navigatie trebuie

sa asigure mentinerea temperaturii necesare in incaperile de marfa cind utilajul
de baza lucreaza cu toti consumatorii de frig in urmatoarele conditii de mediu
ambiant:

- temperatura apei de mare nu este mai mica de + 30° C;

- temperatura aerului exterior este cel putin de + 40° C.

Puterea echipamentelor de baza ale instalatiei frigorifice cind

functioneaza continuu timp de 24 h/zi trebuie sa fie suficienta pentru mentinerea

temperaturii cerute in magaziile racite, asigurind cu frig si alti consumatori.

Echipamentele de baza trebuie sa cuprinda in componentele lor cel putin

doua condensatoare identice.

Echipamentul de rezerva al instalatiilor frigorifice cu compresoare trebuie

sa includa un compresor cu motor de actionare, un condensator, instalatie de
comanda si o intreaga armatura necesara pentru asigurarea functionarii
independente a tuturor dispozitivelor din acest echipament.

Puterea echipamentului de rezerva trebuie sa fie astfel aleasa incit sa

asigure la defectarea unui compresor principal sau condensator, toti
consumatorii cu frigul necesar.

Legaturile sistemului de tubulaturi intre aparate si mecanisme trebuie sa

fie astfel executate incit masinile sa poata functiona in orice combinatie a
aparatelor, mecanismelor si dispozitivelor necesare pentru functionare
independenta.

Aparatele trebuie sa fie prevazute pe tubulaturile de aspiratie si refulare cu

racordurile necesare care sa permita transferul agentului frigorific sau aspiratia
lui din aparat.
 Amplasarea bateriilor de racire trebuie sa asigure racirea uniforma a
incaperii. Bateriile trebuie sa fie compuse din cel putin doua sectii independente
care se pot decupla separat. Nu este permisa folosirea bateriilor de racire cu
vaporizarea directa a unui agent frigorific din grupa a - II - a.

Daca pentru circulatia agentilor frigorifici se folosesc pompe, trebuie

prevazute cel putin doua pompe de circulatie a agentului frigorific din care una
este de rezerva.

Daca sistemul de pompare poate functiona cu pompa decuplata, pompa de

rezerva poate sa nu fie prevazuta. Totusi, in acest caz reducerea capacitatii
camerelor sau instalatiei de congelare nu trebuie sa depaseasca 20%.

Instalatiile frigorifice trebuie sa aibe cel putin doua pompe de circulatie a

apei de racire din care una este de rezerva.

Ca pompa de rezerva se poate folosi orice pompa navala pentru apa din
afara bordului, avind presiune si debit suficient.

Apa de racire trebuie sa fie alimentata de la cel putin doua prize de fund.

Daca se vor folosi prize de fund cu destinatie generala, trebuie sa se

asigure debitul de apa necesar de la fiecare priza in conditii normale de
exploatare a navei.

3. Materiale.

Calitatea si caracteristicele principale ale materialelor folosite pentru

confectionarea pieselor, ansamblelor si fixarilor echipamentului frigorific
lucrind in conditiile unor solicitari dinamice, a unor suprapresiuni sau a unor
temperaturi variabile si joase trebuie sa corespunda cerintei Societatii de
clasificare.

Alegerea materialului trebuie sa se faca in functie de temparatura de

regim si proprietatile fizico-chimice ale agentilor frigorifici:

1. Materialele elementelor de echipamente care lucreaza ca agenti

frigorifici si solutiile lor cu ulei de ungere, cu medii de racire si cu
medii racite trebuie sa fie inerte si stabile fata de acestea.

2. Materialele pieselor de echipamente ce lucreaza in conditii de joasa

temperatura, nu trebuie sa prezinte schimbari structurale ireversibile
 si trebuie sa pastreze rezistenta suficienta la temperaturile de lucru
scazute.

3. Materialele pentru piesele si ansamblele echipamentului de racire

care functioneaza la temperatura de pina la - 50° C se vor alege
tinind cont de recomandarile Societatii de clasificare.

4. Materialele elementelor de echipamente ce lucreaza la temperaturi

sub - 50° C constituie obiectul unei examinari speciale din partea
Societatii de clasificare.

Piesele mecanismelor si aparatelor care intra in contact cu un mediu care

contribuie la aparitia coroziunii trebuie sa fie executate din materiale care au fata
de acest mediu o rezistenta suficienta la coroziune, sau vor avea acoperiri de
rezistenta echivalente.

4. Incaperile instalatiilor frigorifice navale. Compartimentul masinilor

frigorifice.

Amplasarea mecanismelor, aparatelor si tubulaturilor in incaperile

masinilor frigorifice trebuie sa asigure deservirea lor usoara precum si
posibilitatea inlocuirii pieselor fara demontarea de pe postament a mecanismelor
si aparatelor.

Incaperile masinilor frigorifice trebuie sa aibe doua iesiri amplasate cit

mai departe una de alta cu usi ce se inchid in afara.

Compartimentele masinilor frigorifice automatizate navale unde nu se

prevede serviciul de cart permanent si care folosesc agenti frigorifici din grupa I
pot sa nu aiba o a doua iesire.

Iesirile din compartimentul de masini frigorifice care functioneaza cu

agenti frigorifici din grupele II si III nu trebuie sa duca in incaperile de locuit si
de serviciu sau in incaperi care comunica cu acestea.

In compartimentele de masini frigorifice trebuie sa existe un hidrant de

incendiu cu furtun, alimentat de la instalatia de stingere a incendiului cu apa.

Compartimentele de masini frigorifice trebuie sa aibe o ventilatie

autonaoma care sa asigure 10 schimburi de aer pe ora.
 In afara de ventilatia principala, fiecare compartiment de masini frigorifice
trebuie prevazut cu o ventilatie pentru caz de avarie care va asigura urmatoarele
:

1. pentru compartimentele de masini frigorifice functionind cu agenti

frigorifici din grupele II si III, 30 schimburi de aer pe ora.

2. pentru compartimente de masini frigorifice functionind cu agenti

frigorifici din grupa I, 20 schimburi de aer pe ora.

In functie de densitatea agentior frigorifici instalatiile de ventilatie trebuie sa

asigure extragerea aerului din punctele cele mai inalte sau mai joase ale
incaperii.

Incaperile pentru pastrarea rezervelor de agenti frigorifici.

Incaperile pentru pastrarea rezervelor de agenti frigorifici trebuie sa fie

separate de alte incaperi, iar pentru pastrarea rezervelor de agent frigorific din
grupa a - II - a, amplasarea acestor incaperi pe nava precum si constructia
peretilor trebuie sa indeplineasca cerintele Societatii de clasificare privind
protectia contra incendiilor.

Incaperile destinate pastrarii agentilor frigorifici trebuie de asemenea sa

fie etanse la gaze.

Buteliile de agent frigorific trebuie astfel fixate incit pe timp de furtuna sa

nu poata fi deplasate.

Intre peretii metalici ai incaperilor si butelii, precum si intre butelii trebuie

introduse garnituri nemetalice.

Incaperile pentru depozitarea rezervelor de agenti frigorifici trebuie

prevazute cu ventilatii autonome astfel incit temperatura in spatiile lor sa nu
depaseasca + 45° C.

In incaperile pentru rezerva de agent frigorific nu se admite depozitarea

buteliilor cu alte gaze comprimate.

Tubulatura de alimentare de la recipientele destinate pentru depozitarea

rezervelor de agent frigorific nu trebuie sa treaca prin incaperile de locuit sau de
serviciu.

Camera de congelare si de racire.

 Amplasarea racitoarelor de aer si a ventilatoarelor in camera congelatoare
trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

1. aparatele de racire, bateriile, mecanismele, tubulatura si canalele

de aer trebuie bine fixate si protejate contra deteriorarii de marfa depozitata.

2. in cazul racirii cu aer trebuie asigurat accesul spre racitorul de

aer cind incaperea este complet incarcata.

Armaturile tubulaturii care duce in interiorul camerei de congelare trebuie

amplasate in afara acesteia.

5. Mecanisme.

Compresoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

1. Tuburile de aspiratie trebuie sa fie prevazute cu filtre;

2. Compresoarele trebuie sa fie astfel proiectate incit temperatura

aerului la iesirea din racitorul de aer sa fie de cel mult 90° C;

3. Spatiile de racire ale compresoarelor trebuie sa fie prevazute cu

posibilitati de scurgere a apei;

4. Pe fiecare treapta de comprimare a compresorului sau imediat

dupa aceasta trebuie montata o supapa de siguranta care sa nu
permita cresterea presiunii in treapta respectiva peste 1,1 ori
presiunea de calcul, in cazul inchiderii valvulei de pe tubulatura
de refulare.

Pe tubulatura de refulare imediat dupa compresor, trebuie sa se prevada o

siguranta fuzibila sau un dispozitiv de semnalizare care sa intre in functiune la o
temperatura a aerului de maxim 120° C.

Corpurile racitoarelor de aer de la compresoare trebuie sa fie prevazute cu

supape de siguranta care sa asigure iesirea libera a aerului comprimat in cazul
ruperii sau spargerii tubulaturilor de racire.

Compresoarele pe partea de aspiratie si de refulare a agentului frigorific

trebuie prevazute cu valvule de inchidere separata de valvulele automate.

Pe traseul de refulare a agentului frigorific aferent treptelor intermediare

si finale ale compresorului intre partea de refulare si valvula de inchidere trebuie
prevazuta o supapa de siguranta sau alte dispozitive de siguranta cu declansare
automata care sa asigure transferul agentului frigorific in tronsonul de aspiratie
al compresorului in caz de crestere excesiva a presiunii.

Dispozitivele de siguranta vor avea capacitatea de evacuare de cel putin

egala cu debitul volumic maxim al treptei protejate de compresor .

Cresterea presiunii dupa deschiderea supapei de siguranta nu trebuie sa

depaseasca 10% din presiunea de deschidere.

Racitoare de aer.

Vaporizatoarele si racitoarele de aer cu vaporizare directa a agentului

frigorific vor fi executate prin sudare sau lipire tare.

Daca pentru racirea magaziilor de marfa se foloseste numai un racitor de

aer, vaporizatorul trebuie sa fie compus din cel putin doua sectii independente
care se pot intrerupe individual.

6. Tubulaturi.

Tubulaturile de agenti frigorifici se vor executa din tevi trase.

Imbinarile tubulaturilor de otel pentru agenti frigorifici trebuie executate

de regula prin sudura, iar cele din cupru prin lipire cu aliaj tare sau sudura.

Se admite ca evacuarea agentului frigorific din grupa a I-a sa se faca in

atmosfera intr-un loc nepericulos pentru oameni.

Conductele de evacuare in caz de avarie a agentului frigorific, din aparate

si recipiente trebuie duse la colectorul de evacuare pentru caz de avarie,
amplasat in afara compartimentului de masini frigorifice, insa in apropiere de
intrarea in compartiment.

Pe fiecare conducta de evacuare, linga colector se vor monta valvule de

inchidere si indicatoare pentru scapari de agent frigorific dupa fiecare valvula.

Tubulatura comuna de la colectorul de evacuare in caz de avarie trebuie

prevazuta cu valvula de retinere montata sub linia de plutire corespunzatoare
pescajului minim al navei.

Pentru suflarea tubulaturii comune trebuie prevazuta o aductiune de aer

comprimat sau abur.
 7. Izolatia spatiilor racite.

Izolatia camerelor instalatiei de congelare trebuie sa indeplineasca

urmatoarele cerinte:

- izolatia trebuie executata din materiale stabile din punct de vedere

biologic si care nu degaja miros;

- izolatia trebuie prevazuta cu un invelis de protectie;

- izolatia trebuie protejata contra infiltrarii apei in perioada de

exploatare sau va fi prevazuta cu mijloace sigure de drenare, si
deasemenea se vor lua masuri contra deteriorarii ei de catre rozatoare.

Izolatia tubulaturilor.

Pentru evitarea formarii puntilor termice, tubulaturile care trec prin pereti
sau punti vor fi izolate de contactul direct cu partile metalice ale corpului navei.
Izolatia tubulaturilor trebuie protejata de umezeala.

8. Piese de rezerva.

Pe nava trebuie sa existe pentru instalatiile frigorifice piese de rezerva in

cantitatea ceruta de SOCIETATEA DE CLASIFICARE.

Piesele de rezerva trebuie sa fie bine fixate in locuri accesibile, marcate si

protejate in mod sigur impotriva coroziunii.

Piesele de rezerva cerute de reguli sunt:

1. pistonul compresorului cu biela asamblata de fiecare tip = 1-buc;

2. presetupa arborelui compresorului de fiecare tip = 1- buc;

3. bucsa cilindrului compresorului de fiecare tip = 1 - buc;

4. placile compresoarelor rotative de fiecare tip = 1 - buc;

5. elicea si arborele ventilatorului de fiecare tip = 1 - buc;

6. valvula de laminare a agentului frigorific de fiecare tip = 1-buc;

7. robinete, valvule de fiecare tip = 1 - buc;

8. garnituri de etansare de fiecare tip = 1 - buc;

9. aparate de masura si control de fiecare tip = 1 - buc.