Anda di halaman 1dari 10

MARGARETA ONOFREI

ANALI ZA TEXTU LU 1 LITE RAR


PENTRU LICEU
- APLICATII -

WBooklet
2018
ORGANIZATOR

A. Fise de [ucru din operele scriitorilor canonici,


orgahizate pe genu ri'literare:

t genuI epic: lon CreangS, loan Slavici, Liviu Rebreanu, Camil


Petrescu, G. Cltinescu, Marin Preda

I genuI liric: Mihai Eminescu, George Bacovia, lon Barbu, Lucian


Blaga, Tudor Arghezi, lon Pi[[at, Nichita Stanescu

o genuI dramatic: I.L. Caragia[e, CamiI Petrescu, Marin Sorescu

B. Modele pentru rezolvarea subiectului a[ ll-lea de


Bacalau redt care vatorifi ci:

i incadrarea in epoci gi curente literare


o apartenenla [a genuri si specii literare
t caracteriziri de personaje

Sugestii de rezolvare
CUPRINS

A. Fise de lucru
$
{
lon Creangi *.)
-
,,Povestea [ui Harap-Alb" x
a)
*.)
loan Slavici
- noroc"..
,,Moara cu .................8 {
- ,,Mara".... ...........15
s
Liviu Rebreanu \
- ,,10n"....... ...........19
CamiI Petrescu
-,,U[timanoaptededragoste,intAianoaptederizboi.,.
G. Citinescu
-,,Enigma 0tiIiei"...... 42
$ ...............134

{
S>1 B. MoDELE sr" ApLIcATu pENTRU REZoLVAREA suBIEcruLUtAL I-LEA
.,s DE BACALAUREAT

Liviu Rebreanu, ,,1on".......... ......J44


Camit Petrescu, ,,Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de rizboi"...l46
Camit Petrescu,,,JocuI ielelor"...... 147

Mihai Eminescu,,,Dorinta".... ,................149


Moldovei".
Grigore Ureche, ,,Letopisetut firii ..........J50
lon Budai- Deteanu, ,,Tiganiada"................. .................151
Cozia"...
Grigore Alexandrescu, ,,Umbra [ui Mircea [a .................152
Costache Negruzzi,,,Alexandru Lipusneanu['l ..................J53
George Bacovia,,,Moi ni"..... 157
George Bacovia, ,,Lacustrd" .....158
destrimare"............
Lucian Blaga, ,,Paradis in ...........159
natale"......
Nichifor Crainic, ,,$esuri ..........160
Bucure;1i"..............
Mircea Cdrtirescu, ,,Adio! La ......J61
Mircea Cirtirescu, ,,Fata cu gosete de diamant"................ ........162
pierdut5"..
l. l-. Caragiale, ,,0 scrisoare .....J63
Liviu Rebreanu, ,,Pddurea spinzura!i1or"...... .............165
Nichita Stinescu, ,,in dulcele stiI clasic". 168

Nicolae Breban, ,,Animale bolnave"... .......J12


lon Creangi, ,,Ddnild Prepe1eac".................. ................J74
George Cogbuc, ,,Nunta Zamfirei".. ........J15
Mihai Eminescu,,,sirmanul Dionis"...... ....i76
Vasile Alecsandri, ,,Chirita ?n provintie".

SUGESTII PENTRU REZOLVAREA ITEMILOR .................180


v A. Fise
, de lucru
{It
*.)
*J
x
QJ
F;ga 1 fo^ (reangd.
{
{ Cite;te textu[ ;i rispunde cerinfelor formulate:
\

Amu cicd ero odotd intr-o lard un croi, core oveo trei feciori. $i croiul
ocelo moi oveo un frote mai mare, core ero impdrot intr-o altd ;ord, moi
depdrtotd. $i impdratul, frotele croiului, se numea Verde-impdrat; gi
impdrotulVerde nu oveo feciori, ci numoifete. Mul,ti oni trecurd lo mijloc
de cdnd oceSti froli nu moi ovurd prilej o se intdlni omAndoi. lord verii
adicd feciorii croiului Sifetele impdrotului, nu se vdzuse niciodqtd de cani
erou ei. $i a5a veni imprejurorea de nici impdrotul Verde nu cunogteo
nepofii sdi, nici craiul nepoatele sole: pentru cd foro in core impdrdlea
frotele cel moi more ero tocmoi lo o margine a pdmdntului, ;i crdio istuilolt
lo o qltd morgine. $i opoi, pe vremile ocelea, maitoate ldrile erou bdntuite
de rdzboaie grozove, drumurile pe ope 5i pe uscot erou pulin cunoscute 5i
foorte incurcote gi de oceeo nu se puteo cdldtori o5a de u5or 5i fdrd
primejdii ca in ziuo de ostdzi. $i cine apuco a se duce pe otunciintr-o parte
o lumii odeseori dus rdmdneo pdnd lo moorte.
Dor ia sd nu ne depdrtdm cu vorbo 5i sd incep o depdna firul poveStii.
Amu cicd tmpdrotul ocelo, oproope de bdtrdnefe, cdzdnd lo zdcore, o
scris cdtre frdfine-sdu craiului, sd-itrimitd grobnic pe cel mai vrednic dintre
nepofi, ca sd-l loseimpdrotin locul sdu dupd moorteo so. Croiul, primind
corteo, indatd chemd tustrei fecioriiinointeo so gi le zise:
- loco ce-mi scrie frote-meu 5i mogul vostru. Core dintre voi se simte
destoinic o impdrd,ti peste o lord ogo de more 5i bogotd, co eceeo, ore voie
din porteo meo sd se ducd, ca sd implineoscd voinfo ceo moi de pe urmd o
mo;uluivostru.
(lon Crean96, ,,Povestea lui Horop-Alb")

q fiaot;za textului
I erecizeazi valoarea expresivi a incipitutuitextual. V
lncipitultextua[ este reprezentat de secven]a introductivi a textutui.
p erezinti semnificafia une figuri de stit identificate in fragmentut dat.
V
ffi erecizeazi perspectiva narativi a textului. S
*)
Perspectiva narativi reprezintl punctuI de vedere a[ naratorutui in S
raport cu universuI imaginar, cu personajele care evolueazi in spaliut
ficliunii artistice. Ctasificare: perspectivi omniscienti (obiectivi), S o
interni (subiectiva, retatare [a persoana l, narator-personaj), externi (cu {
na rato r- m a rto r), p Iu ri perspectivism (perspective su biective mu tti p te).

ffi Comenteazi semnificafia enunfutui:,,,Si cine opuco q se duce pe otunci


intr-o porte o lumii odeseori dus rdmlneo pdnd lo moorte."

ffi ldentifici in text doui mirci ate oratitilii.


0ratitatea este catitatea a stilului unei scrieri beletristice de a pdrea
vorbit, dind expunerii un caracter spontan gi viu.
p Argumenteazi apartenen}a textutui [a specia [iterari basm.
BasmuI este o specie a genutui epic in prozi cu numeroase personaje
ridicate [a rangulde simbo[,in care se prezinta confruntarea dintre bine
gi riu, solutionati, de reguli, printr-un finat fericit. EtementuI fabutos
este acceptat prin conventie, ca aparlindnd firescului, indicii temporati
gi spaliati sunt vagi, generatizind intimptdrite relatate. Sunt prezente
motive specifice: cifra trei, superioritatea mezinutui, calatoria, probete
iniliatice, nunta etc.

Aaaliza textului 5
Nr4

\L Figa Z fo^ Creangd.


s*.)s Citegte textul si rispunde ceringelor formutate:
x
a)
*.) lor Spdnul, vdzdnd cd i s-o dat viclegugul pe fofd, se repede ca un cdine
{ turbot lo Horop-Alb 5i-i zboord copul dintr-o singurd loviturd de polo5, zicdnd:
{ - No! oga trebuie sd pdleoscd cine colcd jurdmdntul! Dar colul lui
\ Horop-Alb'indotd se repede 5i et to Spdn gi-i zice:
- Pdn-aici, Spdnule! $i odatd mi fi-lingfacd cu dinlii de cop, zboord cu
ddnsul in inaltul cerului, 5i opoi, ddndu-i drumul de-ocolo, se face Spdnul
pdnd jos prof gi pulbere. lord foto impdrotului Ro5, in vdlmd;ogul ocesta,
repede pune capul lui Horop-Alb lo loc, il inconjurd de trei ori cu cele trei
smicele de mdr dulce, toornd opd moartd, sd steo sdngele 5i sd se prindd
pieleo, opoi il strope5te cu opd vie, 5i otunci Horop-Alb indotd invie 5i,
Stergdndu-se cu mdnq pe lo ochi, zice suspindnd:
- Ei, do' din greu mai odormisem!
- Dormeaitu mult 5i bine, Horop-Alb, de nu erom eu, zise foto impdrotului
Ro5, sdrutdndu-l cu drog ;i ddndu-i ior palogulin sfipAnire.
$i apoi, ingenunchind omdndoi dinointeo impdrotului Verde, i5i jurd
credinfd unul oltuia, primind binecuvdntore de lo ddnsul 5i impdrdlia
totodotd.
Dupd oceasta se incepe nunta, 5-opoi, dd Doomne bine!
Lumeo de pe lume s-a strdns de privea,
Soorele gi luna din cer le rddeo.
$-apoi fost-ou poftili lo nuntd: Crdioso furnicilor, Crdioso olbinelor 5i
Crdioso zdnelor, minuneo minunilor din ostrovul florilor!
$i moi fost-ou pofti,ti incd: croi, crdiese 5i-mpdrofi, oomeni in seamd
bdgafi, g-un pdcot de povestof fdrd baniin buzunor. Veselie more intre toti
ero, chior 5i sdrdcimeo ospdta 5i beo!
$i o finut veselio oniintregi, gi acum mai line incd; cine se duce ocolo bea
5i mdndncd. lor pe la noi, cine ore bani beo gi mdndncd, iord cine nu, se uitd
5i rabdd.
(lon Crean96, ,,Povesteo lui Horop-Alb")

6 Aaal;za textului
ffi naen$oneazi doui teme/ motive literare specifice basmului din f4
textut dat. JL
Tema textutui se referi ta ideea generatS, con{inutuIabstract.t ,n.i V
opere [iterare; motivuI este unitatea minimati care exprimi [a nivel S
particutar tema. Motive [iterare specifice basmului pot fi: cifra trei, !
superioritatea mezinuIui, cilatoria, probete initiatice, nunta etc '8
ffi Rrecizeazi tiput de personai intruchipat de cat gi motiva[ia S
interven[ieisale. I
Una dintre traslturite principate ate basmutui este prezenta \
personajetor m i racu loase.

ffi Prezinti semnifica[ia mo4iiin contextul dat.


ffi Exptici simbolistica nun[ii din text.
Simbotut este procedeuI expresiv prin care se sugereazi o idee sau o
stare sufleteasci si care intocuie;te o serie de reprezentiri.
Comenteazi, in 60-100 de cuvinte, formuta specifici basmutui
prezenti in text.
Form u lele specifice basmutu i su nt: form u ta i nitiati, form u [ele med iane,
formuta finatS.

@ rxprimi-1i opinia in tegituri cu arta narativi a autorului.


Arta narativi se referi ta particutaritilite timbajului artistic aI unui
scriitor.

A"afiza textului 7
$ F;ga 3 foa^ 9lavici
{:r
*.) Citegte textul ;i rispunde cerinfetor formulate:
x
a)
*J

{
s
\ - Omul sd fie mullumit cu sdrdcio so, cdci, dqcd e vorbo, nu bogdlia, ci
liniSteo colibei tale te face fericit. Dor voi sd foce;i dupd cum vd troge
inimo, 5i Dumnezeu sd vd ojute gi sd vd ocopere cu oripo bundtd[ii sole. Eu
sunt ocum bdtrdnd, 5i fiindcd om ovut 5i om qfit de multe bucuriiin viold,
nu infeleg nemul;umirile celor tineri gi md tem ca nu cumvo, cdutdnd qcum
la bdtrdnele un noroc nou, sd pierd pe acelo de care om ovut porte pdnd
in ziuo de astdzi 5i sd dau la sfdrSitul vielii mele de omdrdciuneo pe cqre
nu o cunosc decdt din fricd. Voi gti{i, voi focefi; de mine sd nu oscultosi.
Mi-e greu sd-mi pdrdsesc coliba in core mi-am petrecut viofa 5i mi-om
crescut copiii Si md cuprinde un fel de spaimd cdnd md gdndesc sd rdmdn
singurd intr-inso: de oceeo, poote cd mai ales de oceeo, Ana imi pdrea
prea tdndrd, preo ogezotd, oqrecum preo bldndd lo fire, 1i-mi vine sd rdd
cd nd mi-o inchipuiesc cdrciumdrifd.

- Vorbd scurtd, rdspunse Ghitd, sd rdmdnem aici, sd cdrpesc 5i mai


departe cizmele oomenilor, care umbld tootd sdptdmdno in opinci ori
desculsi, iard dacd duminico e noroi, igi duc cizmele in mdnd pdnd lo
bisericd, 5i sd ne punem pe prispo cosei lo soare, privind eu la Ano, Ano lo
mine, omdndoi lo copilogi, iqrd dumneqto lo tustrei. lacd liniStea colibei.
- Nu zic, grdi soocro ogezatd. Eu zic numoi ce zic eu, vd spun numoi ogo,
gdndurile mele, iard voi faceli dupd gdndul vostru, gi gfifi prea bine cd,
docd voi vd duce{i la moqrd, nici varbd nu poate fi co eu sd rdmdn oici ori
sd md duc in oltd porte: dacd vd hotdrlli sd mergeli, md duc Ai eu cu voi
gi md duc cu toqtd inimo, cu tot sufletul, cu tootd drogostea mamei core
inceorcd norocul copilului iegit in lume. Dor nu cere[i co eu sd hotdrdsc
pentru voi.

8 Aaal;za textului
- Atunci sd nu moi pierdem vorbo degeobo: md duc sd vorbesc cu
ardndogul, gi de lo St. Gheorghe cdrciumo de lo Mooro cu noroc e o
noostrd. $
-in ceos bun sd fie zis, grdi bdtrdno, Si gdnd bun sd ne deo Dumnezeu
{:r
in tot ceosul! *.)
x
(roan sravici, ,,Mooro c, noroc") *.)
a)

{
{
\

I tdentifici doui teme/ motive titerare in textul dat.


Tema textului se referi [a ideea generati, conlinutuI abstract a[ unei
opere literare; motivuI este unitatea minimati care exprimi [a nivel
particutar tema.
,Q Rrecizeazi semnifica[ia enun[utui din incipitut textutui.
lncipituttextua[ este reprezentat de secvenla introductivi a textutui.
ffi erecizeazi valoarea artistici a utitizirii unui mod de expunere.
Modurile de expunere sunt: naraliunea, descrierea, dialogut, mono[ogu[.
m Prezinti semnifica[ia termenului ,,noroc", avind in vedere vorbete
bitrinei gi denumirea hanului.

ffi ldentifici o modatitate de caracterizare a personaiutuiAna.


Modatitilite de caracterizare sunt: caracterizarea directi, caracterizarea
i nd i rect5, autocaracterizarea.

ffi Comenteazi semnifica[ia opoziliei dintre opiniite celor doui


personaje aflate in diatog.

Aaaliza textului ?