CAPITOLUL 4 EROS SITHANATOS Daca sermanenté, atunci exist un tragic al erotismului care inter au incercat sa analizeze ga tragicul const in cautarea unul sens °f ni se ascunde in fereazh cu un agic al separarii, Capitolele precedente 2 contradictiile, recurenta inutid si fondul de violenta care coloreaza intrel galitate umana ce apare, in aceste onditii, precum un patos, o cadere arhetip reparator ae aratm in final este Legatura Sime s-a aflat cauio pierdere ontologica al care) Androginul. Cea ce ne-am propu dintre tragedia erotic’ si moor aceastt moarte care, de altel jatotdeauna in filigranul analizelor noastre anterioare dar ch aceasta poate apairea, de asemenea, °® wtoalamauan paradgxala.ce Ce posibit€anicutarea mitului Androginulul Pe sexualitatea umand We amintim desigut On Fabula tui Anistofan, de nelinis'es cumplita ie mutilate t are cuprinde fiintel a urma pedepse! a diviziunii adic® Aceasta neliniste eprezinta chinul Aine suficient de puternice Pe ca aapat principiului de individu at eas urvindgnoarte ce pune capt a e icigas», cdci, a8 cum zice gi text ta moarte are in ea ceva «sin st moar era miata in GOW fie Se prindenu in orale © © wuitau de mancare 9 de tot, 4 aj vroia s& fara alta nu ma ‘aun corespondent putea constitui tocmal aplicate vre jumatate dorea sa se aliP t de tare. © abile ¢ strangeau tat Jevenind incaf una al aparitie’ sexululs om moartea apare © “ ie ai corel Ul ne ~ deo me antr-o situa fermeni nu ti inteleBe PIES\droginului fe consacra esecul mitului, dar si acel S¢ realizeaza», transportand actorii dramei dincolo de rxista deci in dorinta de moar le moarte aceasta ambiguitate pe care nin ea-o risipi pe deplin iguitate pe care nimic nu ee clat de aici, © urmatoarea formula paradoxala a lui Georges pataille: {Cea ce se poate spune despre erotism, este ca el reprezinta probarea v ietii panain moarte™ J are ‘osemnificatie neobisnuit de ortecnica aprobarea vietii inseamna pariul, absurd probabil, ce consta in a spune da eternei intoarceri a figurilorindividuale ale vietii sau, daca vreti,a diferentelor. Or, aceasta adeziunea la sexualitate; intrucat, desi la nivelul planului cultural este, evident. posibila disocierea actului erotic de actul reproducerii, cele doua intretin, jotusi, o puternica legaturd in urzeala instinctului. Altfel spus, atractia erotica, intoarcerea virtuala a la fiintele Daca care, aga cum dorea Schopenhauer deja, implica vietiiefiresupune impreunarea a dou’ fiinte, abolirea ~ definitiva simple, provizorie, la fiintele mai complexe ~ a figurii individualeSD adevarat, asa cum ar vrea Bataille si, 0 data cu el, un intfeg ax al le incepand cu Anaximandru, ca omul are nostalgia ° in acest caz, aceasta nostalgie isi da frau liber in fortele cele mai ce se este gandirii occidental continuitatii pierdute erotica, experienta care, pundnd totusi in joc fii, devine totodata si experienta descompuneri Horinta de moarte, Ce isi gaseste, deci, exprimarea aici, invecine te Taatosul? Am subliiat deja prez aceasteiambigutt n sau fan a instinteor, toate dualism pe care 1 implies teoria Freud ie doar catre monismul unui regres general inspre absent care pare sa ine yar aceasta ambiguitate este de intalnit si in euptorul nsumarea si demiurgia «filosoficay sunt de experienta secrete ale Vie invecineaza cu jin care con chimistulul, arene s all Hj androginul infloreste pe cenusa pasarii Phoenix. Moartea nu constituie doar un soi de referinta i Bataille, N na gre’ semniticafie ar fi urmatoarea: dizolvarea principiului de sortul ‘Moartea reprezint orizontul traital experientei erotice,r sfarsitul ei efectiv. Explicatia ar putea consta ‘mai mult decat oricare alta, ne creeazd im limitele, sd ne ndinta uatie P id acesteia $i, UneOri erienta erotica, ¢ z an faptul CRE doiala iluzia, c@ putem sa ne depasi impr’ .e tine prizonieri)Fantasma nimicitii, mule ‘ci, fenomeie simptomatice. Unirea sexu ure somnul post od din acest invelis care n -coital sunt, ai 24sama, Alton, is doreste propria moar any este deloc originala: orice eititor oc ‘er urea constatare nu est e snaliza'pe cere’ Bailie LOM formuleze re sane ae interesanta € Tenina conceptului de transgresiune Transgresiunea inseamna violare tabuului cultural, violare ce nu SUP rima tabuul si care, prin aceasta, stabi inure atractia pulsiunii brutale si necesitatea calculatd de Jor in corpusul social si profund, probabil, si care se sustrage fir un compromi ntegra ansamblul pulsiuni Dar intr-un alt sens, m vdoiala constiinfei subiectului care transgreseaza, acest proces este Un srotest indreptat impotriva “principiului realitatiin ce isi exerseam Pr vrangerea sa nemiloas’. in cazul particular al fascinatiel erotics torvsama de fuziune cu cefalalt se dezlanfuie impotriva limitei proprit sal imposibilitai. [Cea ce intra in joc in aceasta furie este sentimentul une continutati posibile percepute in fiinta jubitd. Amantului ise pare cd singurd ) poate realiza in aceasta lume ceea ce limitele ne inte fiinta iubita ( aflate fuziunea deplina a doua fiinte, continuitatea a doua fiinte discontinuitate. Pasiunea ne conduce astfel cAtre suferin(a, intruct fond, ea reprezint& cautarea a ceva imposibil si, desi in mod superficia im aici, in filigrs unui acord care depinde de niste conditii aleatoriy#™” R caracterul ambiguu al Mortii: ea consacra un esec fundamenta! contradictie; in acelasi timp, prin Moarte, avem presimtirea c& ™ devin posibile; sau ca arhetipurile ne invadeaza. Denis de Rougemont remarca urmatorul fapt: cons! 1b imperiul iubirii nefericite, iubire a cArei dramatu tre moarte, .,Un fapt stabilit la prima vedere de succes romanului este acela c& legitura dintre iubire gi moarte in strafundul fiintei noastre. Mai exist anumite mowve fac s8-1 vedem ca o definitie a constiinel occisen - Tristan, eroul arhetipal, nu se Indreapta catre © pina este, In OP tiinja cei’ rgie da ine parte cu actionara de ciuda sau de circumstanta: moartea