Anda di halaman 1dari 48

1. Intrebarea nr.

1: I1 Capitol: angina Mod d) limfocitoza


de punctare: A1 e) leucopenie
Agentul etiologic in herpangina este :
a) CMV 8. Intrebarea nr. 8: I371 Capitol: angina Mod de
b) HIV punctare: A3
c) toxoplasma gondii Care sunt agentii patogeni ce pot provoca angina:
d) virusul ECHO, Coxsackie
e) EBV a) Epstein-Barr
b) meningococ
c) corynebacterium difteriae
2. Intrebarea nr. 2: I3 Capitol: angina Mod de d) pneumococ
punctare: A3 e) streptococul beta-hemoliti
Afectiunile metatonzilare in amigdalita streptococica sunt :
a) paratonzilita 9. Intrebarea nr. 9: I372 Capitol: angina Mod de
b) glomerulonefrita punctare: A3 i
c) reumatismul Angina tularemica se caracterizeaza prin:
d) miocardita
e) pielonefrita a) afectarea unilaterala
b) afectarea bilaterala
3. Intrebarea nr. 3: I4 Capitol: angina Mod de punctare: c) angina necrotica
A3 d) depuneri purulente
Care pot fi agentii patogeni ai amigdalitelor: e) depuneri cenusii
a) Meningococul
b) Francisela tularensis 10. Intrebarea nr. 10: I373 Capitol: angina Mod de
c) Corynebacterium diphteriae punctare: A3
d) Pneumococul Manifestarile clinice ale anginei Duguet(Febra Tifoida):
e) Streptococcus B-hemolitic din grupul A
a) afectarea unilaterala
4. Intrebarea nr. 4: I5 Capitol: angina Mod de punctare: b) afectarea bilaterala
A3 c) modificari necrotice
Amigdalita Plaut-Vincent se caracterizeaza prin urmatoarele d) depuneri purulente
afectari: e) febra septica
a) ulceronecrotica
b) unilaterala 11. Intrebarea nr. 11: I374 Capitol: angina Mod de
c) febra tip hectic punctare: A3
d) subfebrilitate Manifestari in herpangina:
e) dureri violente
a) vezicule
5. Intrebarea nr. 5: I6 Capitol: angina Mod de punctare: b) ulceratii
A3 c) afectarea unilaterala
Pentru amigdalita streptococica sunt caracteristice : d) afectarea bilaterala
a) dureri la deglutitie e) depuneri purulente
b) trismus
c) adenopatii regionale 12. Intrebarea nr. 12: I531 Capitol: angina Mod de
d) depuneri purulente punctare: A1
e) ulceratii unilaterale Herpangina este determinata de virusul:
a) CMV
6. Intrebarea nr. 6: I369 Capitol: angina Mod de b) HSV-1
punctare: A1 c) HSV-2
Angina primaracel mai frecvent este provocata de: d) Varicelo-zosterian
e) ECHO,Coxackie
a) meningococ
b) pneumococ 13. Intrebarea nr. 13: I7 Capitol: antrax Mod de
c) streptococ punctare: A1
d) salmonella Pentru forma cutanata de antrax fara complicatii este caracteristic:
e) toxoplasma gondii a) eruptie maculo-veziculoasa generalizata
b) eruptie maculo-papuloasa
7. Intrebarea nr. 7: I370 Capitol: angina Mod de c) carbuncul nedureros
punctare: A1 d) eritem raspandit cu margini bine delimitate, dureros
Care este modificarea hemoleucogramei in angina streptococica: e) ulceratie dureroasa

a) monocitoza 14. Intrebarea nr. 14: I8 Capitol: antrax Mod de


b) leucocitoza punctare: A1
c) aneozenofilie Pentru antraxul cutanat este caracteristic semnul clinic :
a) vezicole cu continut purulent
b) dureri pronuntate in ulcerul carbunos In tratamentul formei semigrave de antrax cutanat se vor utiliza :
c) edem raspandit, gelatinos in jurul crustei a) antibioticoterapia
d) limfoadenopatia generalizata b) terapia de rehidratare
e) edem dureros cu semne de fluctuatie c) terapia de detoxicare
d) imunoglobulinoterapia
15. Intrebarea nr. 15: I9 Capitol: antrax Mod de e) terapia locala cu unguent
punctare: A1
Cea mai frecventa forma in antraxul cutanat este : 22. Intrebarea nr. 22: I16 Capitol: antrax Mod de
a) edemul malign punctare: A3
b) carbunculoasa Antraxul generalizat se confirma bacteriologic prin investigatia
c) buloasa materialelor :
d) erizipeloida a) sangelui
e) ulcero-bubonica b) sputei
c) materiilor fecale
16. Intrebarea nr. 16: I10 Capitol: antrax Mod de d) salivei
punctare: A1 e) spermei
In favoarea carbunculului cutanat in antrax pledeaza :
a) trombovasculita hemoragica 23. Intrebarea nr. 23: I17 Capitol: antrax Mod de
b) dureri locale pulsative punctare: A3
c) crusta neagra cu vezicule fiice Diagnosticul de antrax se confirma prin metodele :
d) lipsa edemului a) bacterioscopice
e) prezenta veziculelor cu continut purulent b) bacteriologice
c) biochimice
17. Intrebarea nr. 17: I11 Capitol: antrax Mod de d) biologice
punctare: A1 e) radiologice
Procesul inflamator in antrax are caracter :
a) fibrinos 24. Intrebarea nr. 24: I18 Capitol: antrax Mod de
b) proliferativ punctare: A3
c) proliferativ-productiv Forma generalizata de antrax necesita diferentierea cu :
d) purulent a) pneumonie
e) sero-hemoragic b) ularemie
c) pesta
18. Intrebarea nr. 18: I12 Capitol: antrax Mod de d) hepatita virala B
punctare: A1 e) dizenteria
Ce material biologic se investigeaza pentru confirmarea antraxului
cutanat ? 25. Intrebarea nr. 25: I19 Capitol: antrax Mod de
a) exudatul din vezicule punctare: A3
b) urina Formele clinice in antrax sunt :
c) masele vomitive a) anginoasa
d) bila b) cutanata
e) mase fecale c) nefrotica
d) pulmonara
19. Intrebarea nr. 19: I13 Capitol: antrax Mod de e) septica
punctare: A3
Ulcerul carbunos cutanat in antrax mai frecvent se localizeaza pe : 26. Intrebarea nr. 26: I521 Capitol: antrax Mod de
a) degete la maini punctare: A3
b) antebrate Carbunele in antrax se caracterizeaza prin :
c) fata a) crusta neagra
d) spate b) descuamatia tegumentara
e) fese c) o fîșie galbena- purulenta
d) valul purpuriu cu vezicule fiice
20. Intrebarea nr. 20: I14 Capitol: antrax Mod de e) exantem hemoragic pe corp
punctare: A3
Pentru antrax sunt caracteristice: 27. Intrebarea nr. 27: I522 Capitol: antrax Mod de
a) pronosticul in formele cutanate de antrax actualmente este punctare: A3
favorabil Care sunt formele clinice in antrax:
b) dureri exprimate la poarta de intrare a) cutanata
c) forma cea mai raspandita este varianta carbunoasa b) septica secundara
d) marirea ganglionilor limfatici mediastinali in formele c) septica primara
pulmonare d) bubonica
e) limfadenopatie generalizata in forma cutanata e) oculoglandulara
28. Intrebarea nr. 28: I523 Capitol: antrax Mod de
21. Intrebarea nr. 21: I15 Capitol: antrax Mod de punctare: A3
punctare: A3 Forma septicemica carbunoasa primara se caracterizeaza:
a) o complicatie la cea cutanata b) crupoasă
b) lipsesc modificarile locale c) bilateral lobara
c) sindromul hemoragic pronuntat d) bilateral necrotica
d) sindromul toxic pronuntat e) interstitiala
e) nu este afectat tractul gastrointestinal si respirator

29. Intrebarea nr. 29: I524 Capitol: antrax Mod de 36. Intrebarea nr. 36: I20 Capitol: borelioza Mod de
punctare: A3 c punctare: A1
Forma septicemica carbunoasa secundara se caracterizeaza prin: Indicati afirmatia corecta privitor la borelioza:
a) lipsa crustei negre a) borelioza este o afectiune cu focar natural
b) prezenta modificarilor cutanate locale b) boala este provocata de chlamidii
c) afectarea meningeilor c) plosnita (triatomele) este transmitatorul boreliozei
d) afectarea pulmonilor d) borelioza este o infectie autolimitata, nu poate croniciza
e) afectarea oculara e) metoda bacteriologica este frecvent utilizata in diagnosticarea
de laborator a boreliozei
30. Intrebarea nr. 30: I525 Capitol: antrax Mod de
punctare: A3 37. Intrebarea nr. 37: I21 Capitol: borelioza Mod de
Edemul malign in antrax este : punctare: A1
a) elastic Ce investigatie de laborator nu se face in diagnosticarea boreliozei?
b) gelantinos a) ELISA
c) dureros b) PCR (reactia de polimerizare in lant)
d) cu tegument hiperemiat c) RIF (reactia de imunoflourescenta inderecta)
e) nu lasa godeu d) Western-blot
e) Bacterioscopia
31. Intrebarea nr. 31: I526 Capitol: antrax Mod de
punctare: A3 38. Intrebarea nr. 38: I22 Capitol: borelioza Mod de
Exotoxina Bacillus antracis consta din 3 factori: punctare: A1
a) edematos Indicati afirmatia falsa privitoare la borelioza:
b) protector a) borelioza este o spirohetoza
c) necrotic b) rezervorul natural sunt rozatoarele, mamiferile, eventual
d) letal pasarile
e) hemoragic c) un rol epidemiologic esential il are calea de transmitere
aerogena
32. Intrebarea nr. 32: I527 Capitol: antrax Mod de d) focarele naturale de borelioza se asociaza frecvent cu cele de
punctare: A3 encefalita acariana
In antrax veziculele ( fiice) secundare apar pe : e) morbiditatea prin borelioza are caracter sezonier
a) crusta
b) edemul tegumentar 39. Intrebarea nr. 39: I23 Capitol: borelioza Mod de
c) fâșia ingusta de culoare galbue-purulenta punctare: A1
d) valul inflamator Indicati afirmatia falsa privitoare la borelioza:
e) regiunea nodulilor limfatici învecinați a) in plan patogenetic borelioza este apreciata ca un proces
polisistemic
33. Intrebarea nr. 33: I528 Capitol: antrax Mod de b) receptivitatea este universala
punctare: A1 c) perioada de incubatie poate dura pana la 30 zile (in mediu 1-2
O particularitate a crustei in antrax este : saptamani)
a) proemina de asupra dermei d) artrita este caracteristica statdiului I de boala
b) dureroasă e) markerul clinic principal al boreliozei este eritemul migrator
c) este de culoare rosie
d) nedureroasă 40. Intrebarea nr. 40: I24 Capitol: borelioza Mod de
e) se mentine 1-2 zile punctare: A3
Ce manifestari clinice pot fi evidentiate in stadiul I de borelioza?
34. Intrebarea nr. 34: I529 Capitol: antrax Mod de a) eritem migrator
punctare: A1 b) sindrom de intoxicatie generala
Pentru antraxul cutanat este caracteristic: c) artrit benigna recidivanta
a) Simptomul Stefanski d) uneori hepatospelomegalia si limfadenopatia
b) Simptomul Govorov-Godelie e) artrita cronica progresiva
c) Simptomul Padalco
d) Simptomul Filipovici 41. Intrebarea nr. 41: I25 Capitol: borelioza Mod de
e) Simptomul Murson punctare: A3
Enumerati manifestarile clinice, caracteristice eritemului migrator
35. Intrebarea nr. 35: I530 Capitol: antrax Mod de în borelioză:
punctare: A1 a) apare dupa 2-14 zile dupa muscatura capusii
In antrax pneumonia este: b) partea periferica a eritemului are o forma inelara
a) hemoragică c) eritemul anular apare in regiuni indepartate de locul muscaturii
capusei e) localizare pe fese și membrele inferioare
d) eritemul are caracter stationar, nu se extinde
e) eritemul nu prezinta o sensibilitate dureroasa exprimata 48. Intrebarea nr. 48: I489 Capitol: borelioza Mod de
punctare: A1
42. Intrebarea nr. 42: I26 Capitol: borelioza Mod de Care este mecanismul de transmitere a Boreliozei ?
punctare: A3 a) fecal-oral
Indicati afirmatiile corecte referitor la stadiul III de borelioza : b) aerogen
a) eritemul migrator anular este o manifestare clinica patognomica c) transmisibil
b) se instaleaza la cateva luni - 2 ani de la debut d) parenteral
c) este dominat de manifestгri articulare e) transplacentar
d) procesul patologic are o evolutie cronica continua sau
recidivanta
e) frecvent se instaleaza insuficienta renala cronica 49. Intrebarea nr. 49: I490 Capitol: borelioza Mod de
punctare: A3
43. Intrebarea nr. 43: I27 Capitol: borelioza Mod de Ce manifestări clinice se pot întîlni în perioada de diseminare
punctare: A3 timpurie a boreliozei?
Indicati afirmatiile corecte referitor la stadiul II de borelioza : a) angină lacunară
a) se instaleaza la 2-6 saptamana de boala b) limfadenopatie regională sau generalizată
b) 15% din bolnavi pot prezenta tulburari neurologice c) angină eritematoasă
c) in 8-10% din cazuri apar semne de bloc atrio-ventricular d) conjunctivită
d) apare poliartrita anchilozanta e) diaree
e) intotdeauna se instaleaza tratamentul cu glucocorticosteroizi
50. Intrebarea nr. 50: I491 Capitol: borelioza Mod de
44. Intrebarea nr. 44: I28 Capitol: borelioza Mod de punctare: A3
punctare: A3 Ce manifestări neurologice tardive pot apărea în caz de borelioză?
Indicati afirmatiile corecte in borelioza: a) degradare neuro-psihică
a) in borelioza se instaleaza tratamentul cu antibiotice cu spectrul b) meningoencefalită progresivă
larg de actiune c) pseudoscleroză în plăci
b) in stadiul clinic II - III borelioza se supune greu tratamentului d) contractura permanentă a musculaturii coloanei vertebrale
c) eritemul migrator recidiveaza in stadiul III e) disfagie
d) borelioza se cronicizeaza in majoritatea cazurilor
e) diagnosticul definitiv se confirma in baza datelor serologice 51. Intrebarea nr. 51: I492 Capitol: borelioza Mod de
uneori si PCR punctare: A3
În caz de eritem migrator în Borelioză se dezvoltă:
45. Intrebarea nr. 45: I29 Capitol: borelioza Mod de a) reacție inflamatorie cu hiperplazia celulelor reticulo-endoteliale
punctare: A3 b) infiltrație limfohistiocitară profundă
Indicati afirmatiile corecte in borelioza: c) infiltratie perivasculară superficială
a) artrita cronica progresiva este caracteristica stadiului I de boala d) infiltrație interstițială
b) primele semne de borelioza dispar definitiv in decurs de cateva e) ulcerație carbunoasă
saptamani chiar si in lipsa tratamentului
c) in stadiul II pot aparea semne de meningoencefalita, 52. Intrebarea nr. 52: I493 Capitol: borelioza Mod de
radiculonevrita motorie sau senzoriala, nevrita nervilor cranieni punctare: A3
d) in borelioza cel mai frecvent este afectat genunchiul, urmat de În tabloul clinic al Bolii Lyme distingem:
cot, glezna a) ptoză palpebrală unilaterală
e) pneumonia bazala, bilaterala, cu evolutie trenanta, este b) eritem migrator cronic
caracteristica stadiului II de bolerioza c) meningită cu pleiocitoză limfocitară
d) meningită cu pleiocitoză neutrofilică
46. Intrebarea nr. 46: I487 Capitol: borelioza Mod de e) poliartrită sistemică
punctare: A1
Borrelia Burgdorferi în primul stadiu al bolii poate disemina: 53. Intrebarea nr. 53: I494 Capitol: borelioza Mod de
a) prin fibrele motoare ale nervilor periferici punctare: A3
b) prin sistemul circulator migrînd spre periferia pielii Ce manifestări neurologice pot fi în stadiul II al Bolii Lyme?
c) către neuronii motori ai centrilor motori spinali și ai bulbului a) paralizia de nerv facial
rahidian b) radiculonevrite motorii
d) către nodulii limfatici mezenterici c) meningită cu lichid clar
e) în endoteliul capilarelor d) neuralgii pe traiectul nervilor
e) midriază
47. Intrebarea nr. 47: I488 Capitol: borelioza Mod de
punctare: A1 54. Intrebarea nr. 54: I495 Capitol: borelioza Mod de
Pentru stadiul I al Bolii Lyme este caracteristic manifestarea: punctare: A3
a) eritem cu margini bine conturate cu aspect de hartă geografica Ce manifestări cardiace se pot înregistra în Borelioză?
b) eritem cu component hemoragic a) bradicardie
c) descuamare furfuracee b) bloc atrio-ventricular
d) eritem inelar cu centrul palid c) miopericardită
d) pancardită d) pacientii pot avea bradicardie relativa in perioada febrila si
e) viciu cardiac tahicardie in defervescenta
e) organele respiratorii sunt lezate rar
55. Intrebarea nr. 55: I496 Capitol: borelioza Mod de
punctare: A3 61. Intrebarea nr. 61: I35 Capitol: bruceloza Mod de
În tratamentul Bolii Lyme se vor utiliza: punctare: A3
a) Doxiciclină Ce manifestari clinice sunt caracteristice brucelozei acute:
b) Metronidazol a) simptomul microlimfopoliadenic
c) Amoxicilina b) dereglarile functiei sistemului nervos vegetativ
d) Ceftriaxon c) leziuni locale organice ale aparatului locomotor
e) Azitromicina d) lezarea rara a organelor respiratorii
e) majorarea ALAT de 20 ori
56. Intrebarea nr. 56: I30 Capitol: bruceloza Mod de
punctare: A1 62. Intrebarea nr. 62: I36 Capitol: bruceloza Mod de punctare:
Indicati afirmatia corecta privitor la bruceloza A3
a) brucelele sunt imobile, formeaza spori, sunt Gram negative Ce manifestari clinice sunt caracteristice brucelozei subacute:
b) brucelele cresc rapid si trec din formele S in formele R si L a) sinovite, bursite
c) brucelele nu suporta bine temperatura joasa b) celulite, fibrozite
d) brucelele se caracterizeaza prin capacitate invaziva inalta si c) poliartrita
parazitare intracelulara d) spondilita
e) sursa principala de infectie o constituie cainii, camilele, pisicile e) accese febrile multiple

57. Intrebarea nr. 57: I31 Capitol: bruceloza Mod de 63. Intrebarea nr. 63: I37 Capitol: bruceloza Mod de
punctare: A1 punctare: A3
Indicati afirmatia corecta privitor la bruceloza: Indicati manifestarile clinice care pot fi frecvent intalnite in
a) molipsirea omului se produce exclusiv pe cale alimentara bruceloza cronica:
b) pentru bruceloza nu-i tipic caracterul sezonier de imbolnavire a) poliartrita tibio-tarsiana
c) imunitatea in bruceloza nu este stabila si de lunga durata b) spondilita lombosacrala
d) bruceloza foarte usor se trateaza cu antibiotice c) radiculite
e) bruceloza poate fi transmisa de la om la om d) sindrom asteno-vegetativ
e) spondilita cervicala
58. Intrebarea nr. 58: I32 Capitol: bruceloza Mod de
punctare: A1 64. Intrebarea nr. 64: I38 Capitol: bruceloza Mod de
Indicati afirmatia incorecta referitor la diagnosticul de laborator al punctare: A3
brucelozei: Indicati evolutia posibila a brucelozei:
a) metoda bacteriologica se aplica in functie de stadiul bolii si a) acuta
forma clinica b) trenanta
b) cresterea culturii de brucele este utilizata pe larg in practica c) subicterica
medicala d) reziduala
c) rezultatele pozitive in reactia Huddelson trebuie verificate prin e) inaparent progresiva
reactia Wright
d) in forma cronica de bruceloza aglutinarea poate lipsi in reactia 65. Intrebarea nr. 65: I39 Capitol: bruceloza Mod de
Wright din cauza anticorpilor blocanti monovalenti punctare: A3
e) RHAI si ELISA sunt reactii specifice si sensibile in Indicati ce modificari in datele de laborator pot fi intalnite in
diagnosticarea brucelozei bruceloza:
a) limfomonocitoza moderata
59. Intrebarea nr. 59: I33 Capitol: bruceloza Mod de b) leucopenie moderata
punctare: A1 c) leucocitoza pronuntata
Care sindrom clinic nu-i caracteristic pentru bruceloza acuta: d) proteinurie, cilindrurie, hematurie
a) pirosudoroalgic e) majorarea considerabila a creatininei si ureei
b) hepatosplenomegalic
c) microlimfoadenopatic 66. Intrebarea nr. 66: I40 Capitol: bruceloza Mod de
d) astenovegetativ punctare: A3
e) de coagulare intravascualra disemenata Indicati ce brucele frecvent cauzeaza imbolnavire la oameni:
a) B.neotomae
60. Intrebarea nr. 60: I34 Capitol: bruceloza Mod de b) B.melitensis
punctare: A3 c) B.ovis
Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte referitor la bruceloza d) B.abortus bovis
acuta: e) B.suis
a) in timpul accesului febril bolnavii sunt inapti de munca, pot fi
in prostratie, obnubilare 67. Intrebarea nr. 67: I41 Capitol: bruceloza Mod de
b) pentru bruceloza acuta este tipica hiperhidroza manifesta punctare: A3
c) ganglionii limfatici sunt duri, hiperemiati, durerosi la palpare, Indicati afirmatiile corecte referitor la bruceloza:
de 2-3 cm a) bruceloza este o afectiune infectios-alergica
b) in bruceloza acuta antibioticele se prescriu conform unei 74. Intrebarea nr. 74: I509 Capitol: bruceloza Mod de
scheme intermitent ciclice punctare: A3
c) in bruceloza cronica tratamentul antibacterian se aplica in Referitor la speciile de Brucella următoarele afirmații sunt adevărate:
recidive cu semne de generalizare a) se multiplică intracelular
d) in bruceloza cronica se indica tratamentul cu corticosteroizi pe b) peretele celular are similarități cu endotoxina bacililor gram
termen lung negativi
e) in bruceloza reziduala se indica tratamentul cu tetraciclina, c) nu rezistă mult timp în mediul exterior
rimfapicina sau/si levomicitina d) se cultivă ușor pe medii uzuale
e) pot fi utilizați ca armă biologică
68. Intrebarea nr. 68: I503 Capitol: bruceloza Mod de
punctare: A1 75. Intrebarea nr. 75: I510 Capitol: bruceloza Mod de
Selectați afirmația corectă referitor la Bruceloză: punctare: A3
a) este o maladie cu morbiditate înaltă Transmiterea Brucelei la om se produce pe cale:
b) nu are caracter sezonier a) de contact
c) infecția are caracter profesional b) alimentară
d) este maladie dirijabilă (cu vaccinare obligatorie) c) percutan
e) se transmite aerogen d) transplacentar
e) aerogen
69. Intrebarea nr. 69: I504 Capitol: bruceloza Mod de
punctare: A1 76. Intrebarea nr. 76: I511 Capitol: bruceloza Mod de
Pentru Bruceloză este caracteristic: punctare: A3
a) frisoanele În perioada febrilă în Bruceloză pot fi:
b) hiperhidroza a) tahicardie
c) dureri abdominale b) bradicardie
d) dureri în maxilare c) cefalee intensă
e) cefalee intensă d) hiperemia feței
e) transpirații abundente
70. Intrebarea nr. 70: I505 Capitol: bruceloza Mod de
punctare: A1 77. Intrebarea nr. 77: I512 Capitol: bruceloza Mod de
Pentru Bruceloza acută primară nu este caracteristică: punctare: A3
a) debut brusc Pentru bruceloza acută sunt caracteristice:
b) febră 39° a) subfebrilitatea
c) frison b) mialgii
d) transpirații abundente nocturne c) artralgii
e) diarea d) orhita
e) anchiloze
71. Intrebarea nr. 71: I506 Capitol: bruceloza Mod de 78. Intrebarea nr. 78: I513 Capitol: bruceloza Mod de
punctare: A1 punctare: A3
În Bruceloza acută putem depista: Pentru bruceloza trenantă sunt caracteristice:
a) limfadenopatie a) subfebrilitatea sau temperatura normală
b) vomă b) bursita
c) diaree c) afectarea articulațiilor mici
d) candidoză orală d) afectarea articulațiilor mari
e) hemoragii nazale e) se afectează o singură articulație

72. Intrebarea nr. 72: I507 Capitol: bruceloza Mod de 79. Intrebarea nr. 79: I514 Capitol: bruceloza Mod de
punctare: A1 punctare: A3
Pentru bruceloză este caracteristică: În Bruceloza trenantă pot apărea:
a) insuficiență renală a) nevrite
b) dureri în mușchii gastrocnemieni b) paralizii
c) erupții hemoragice cu necroză în centru c) cecitate
d) transpirații nocturne d) dezvoltarea sterilității
e) abces hepatic e) hemoragii gastrointestinale

73. Intrebarea nr. 73: I508 Capitol: bruceloza Mod de 80. Intrebarea nr. 80: I515 Capitol: bruceloza Mod de
punctare: A3 punctare: A3
Alegeți afirmațiile corecte referitor la Bruceloză: În Bruceloza cronică se dezvoltă:
a) sursa de infecție pentru om sunt rozătoarele a) poliartrita cu deformații ireversibile
b) sursa de infecție pentru om este reprezentată de animalele b) spondiloze ale coloanei vertebrale
domestice c) hepatomegalie
c) agentul patogen se elimină prin materiale de avort, urină, lapte d) edem cerebral
d) transmiterea germenilor se face preponderent pe cale aeriană e) hipertermie
e) transmiterea agentului are loc pe cale alimentară și de contact
81. Intrebarea nr. 81: I516 Capitol: bruceloza Mod de
punctare: A3 punctare: A1
Pentru Bruceloză sunt caracteristice: In tratamentul botulismului se va utiliza urmatoarea combinatie de
a) lezarea cordului de tipul pancarditei seruri monovalente :
b) poliradiculite a) B+C+D
c) hepatosplenomegalie b) B+A+G
d) mialgii și artralgii c) A+B+E
e) icter d) B+D+A
82. Intrebarea nr. 82: I517 Capitol: bruceloza Mod de e) G+A+C
punctare: A3 89. Intrebarea nr. 89: I45 Capitol: botulism Mod de
În hemogramă în Bruceloză se pot înregistra: punctare: A1
a) leucopenia Care este cauza sindromului paralitic in botulism ?
b) limfocitoza a) actiunea directa a botulotoxinei asupra arteriolelor
c) monocitoza b) actiunea directa a botulotoxinei asupra capilarelor
d) leucocitoza cu deviere spre stînga c) actiunea directa a botulotoxinei asupra muschilor
e) hipereozinofilie d) actiunea directa a botulotoxinei asupra terminatiunilor nervoase
e) blocarea de catre botulotoxina a acetilcolinei din sinapse
83. Intrebarea nr. 83: I518 Capitol: bruceloza Mod de
punctare: A3 90. Intrebarea nr. 90: I46 Capitol: botulism Mod de
Diagnosticul de laborator al brucelozei se bazează pe: punctare: A1
a) Reacția de aglutinare lentă Wright Botulotoxina la temperatura de fierbere se inactiveaza timp de :
b) Reacția de aglutinare pe lamă Huddelson a) momentan
c) Intradermoreacția Burnet b) 1-2 min
d) Reacția Paul-Bunnel c) 10-25 min
e) Reacția Vidal d) mai mult de 2 ore
e) nu se inactiveaza la fierbere
84. Intrebarea nr. 84: I519 Capitol: bruceloza Mod de
punctare: A3 91. Intrebarea nr. 91: I47 Capitol: botulism Mod de
Pentru bruceloză sunt caracteristice următoarele mecanisme punctare: A1
patogenetice: Care-i actiunea botulotoxinei asupra organismului uman?
a) diseminare prin fibrele motoare ale nervilor periferici a) Deregleaza transmiterea excitatiei de la nerv la muschi
b) reacții inflamatorii de tip granulomatos b) Inhiba neuronii intercalari din arcurile reflexe polisinaptice
c) fenomene de sensibilizare de tip întîrziat c) Actiunea citolitica asupra hepatocitelor
d) fenomene toxice datorită endotoxinei bruceloase d) Provoaca dezvoltarea nefrozo-nefritei
e) diseminare către nodulii limfatici mezenterici e) Are actiune autoimuna

85. Intrebarea nr. 85: I520 Capitol: bruceloza Mod de 92. Intrebarea nr. 92: I48 Capitol: botulism Mod de
punctare: A3 punctare: A3
În tratamentul brucelozei se vor utiliza: In favoarea diagnosticului de botulism pledeaza :
a) Tetraciclina a) xerostomia
b) Rifampicina b) anizocoria
c) Penicilina c) mioza
d) Gentamicina d) sindromul gastroenteric la debutul bolii
e) Ceftriaxon e) hipertonusul muscular
86. Intrebarea nr. 86: I42 Capitol: botulism Mod de
punctare: A1 93. Intrebarea nr. 93: I49 Capitol: botulism Mod de
In diagnosticul botulismului importanta practica cea mai mare o punctare: A3
are metoda : Pentru botulism sunt caracteristice sindroamele :
a) bacteriologica a) meningian
b) biochimica b) oftalmoplegic
c) alergologica c) miastenic
d) biologica d) gastrointestinal
e) bacterioscopica e) colestatic

87. Intrebarea nr. 87: I43 Capitol: botulism Mod de 94. Intrebarea nr. 94: I50 Capitol: botulism Mod de
punctare: A1 punctare: A3
In R.Moldova botulismul mai frecvent este provocat de In ce consta simptomatologia neurologica in botulism caracteristica
serovariantul : sindromului oftalmoplegic
a) G a) anisocorie
b) A b) ptoza unilaterala
c) E c) nistagmus
d) B d) strabism
e) C e) mioza

88. Intrebarea nr. 88: I44 Capitol: botulism Mod de 95. Intrebarea nr. 95: I51 Capitol: botulism Mod de
punctare: A3 102. Intrebarea nr. 102: I58 Capitol: dizenteria Mod de
In tratamentul botulismului se efectueaza : punctare: A1
a) spalaturi gastrice Semnul caracteristic pentru forma colitica de dizenterie este:
b) terapia de deshidratare a) voma repetata
c) seroterapia cu desensibilizarea fractionata b) hepatomegalia
d) administrarea de antivirale c) scaun lichid, cu mucus si striuri de sange
e) terapia de dezintoxicare d) dureri in portiunile superioare ale abdomenului
e) imfadenopatia
96. Intrebarea nr. 96: I52 Capitol: botulism Mod de
punctare: A3 103. Intrebarea nr. 103: I59 Capitol: dizenteria Mod de
Pentru botulism sunt caracteristice semnele clinice : punctare: A1
a) diplopia In forma clasica de dizenterie este preponderent afectat:
b) paralizie unilaterala a) ileonul
c) midriaza b) ntestinul subtire
d) febra 38-390C c) colonul transversus
e) pareza valului palatin d) rectul si sigmoidul
e) duodenul
97. Intrebarea nr. 97: I53 Capitol: botulism Mod de
punctare: A3 104. Intrebarea nr. 104: I60 Capitol: dizenteria Mod de
In botulism sunt caracteristice urmatoarele sindroame : punctare: A3
a) mioneuroplegic Sindromul colitic in dizenterie se caracterizeaza prin:
b) gastrointestinal a) enesme
c) meningeal b) chemari false
d) oftalmoplegic c) scaun saracacios, cu mucus si striuri de sange
e) hipovolemic d) scaun lichid, abundent, verzui
98. Intrebarea nr. 98: I54 Capitol: botulism Mod de e) dureri in regiunea iliaca dreapta
punctare: A3
Alegeti simptomele caracteristice pentru botulism : 105. Intrebarea nr. 105: I61 Capitol: dizenteria Mod de
a) disfagia punctare: A3
b) dereglarea constiintei Complicatiile posibile in dizenterie forma colitica sunt:
c) anizocorie a) socul toxiinfectios
d) diplopie b) socul hipovolemic
e) ptoza palpebrala unilaterala c) socul anafilactic
d) prolapsul rectal
99. Intrebarea nr. 99: I55 Capitol: botulism Mod de e) fisura sfincterului anal
punctare: A3
Cu ce maladii se face diagnosticul diferential in botulism : 106. Intrebarea nr. 106: I62 Capitol: dizenteria Mod de
a) tetanos punctare: A3
b) toxiinfectii alimentare In tratamentul dizenteriei acute se administreaza:
c) febra tifoida a) preparate nitrofuranice
d) otravire cu ciuperci b) benzilpenicilina
e) encefalita c) sulfadimezina
d) tinidazolul (fazijina)
100. Intrebarea nr. 100: I56 Capitol: dizenteria Mod de e) biseptol
punctare: A1
Indicati semnul caracteristic pentru varianta colitica de dizenterie 107. Intrebarea nr. 107: I63 Capitol: dizenteria Mod de
acuta: punctare: A3
a) dureri in regiunea ileocecala dreapta Enumerati afirmatiile corecte referitoare la dizenterie
b) scaun riziform a) in functie de evolutia clinica dizenteria bacteriana se divide in
c) chemari false acuta si cronica
d) urina hipercroma b) rezervorul principal al infectiei este, in cea mai mare parte,
e) scaun abundent, de culoare verde extrauman
c) mai grav evoluiaza dizenteria provocata de bacilii Grigoriev-
101. Intrebarea nr. 101: I57 Capitol: dizenteria Mod de Shiga
punctare: A1 d) in peste 90% din cazuri portajul subclinic de bacili este de
In forma colitica a dizenteriei durerile sunt localizate preponderent scurta durata
in regiunea: e) se poate complica prin hemoragii masive si insuficienta hepato-
a) epigastrica renala
b) mezogastrica
c) ombilicala 108. Intrebarea nr. 108: I64 Capitol: dizenteria Mod de
d) iliaca dreapta punctare: A3
e) iliaca stanga In dizenterie este necesar de efectuat diagnosticul diferential cu:
a) colita ulceroasa nespecifica
b) salmoneloza
c) borelioza e) dereglarile de microcirculatie poate cauza elefantiazis
d) mononucleoza infectioasa
e) balantidiaza 115. Intrebarea nr. 115: I71 Capitol: erizipel Mod de
punctare: A3
109. Intrebarea nr. 109: I65 Capitol: dizenteria Mod de Tratamentul in erizipel consta in urmatoarele masuri:
punctare: A3 a) repaus la pat
Ce investigatii paraclinece sunt recomandate in forma clasica de b) tratament etiologic: cu Penicilina G sau Eritromicina sau
dizenterie: Azitromicina sau Claritromicina, Amoxaciclina + Acid Clavulamic
a) examinarea bacteriologica a materiilor fecale sau Cefalosporine
b) examinarea bacteriologica a sangelui c) tratamentul patogenetic: antiinflamatoare nesteroidiene,
c) examenul coprologic antiagregante, trofice vasculare
d) colonoscopia d) corticoterapie in cazurile usoare
e) investigatii serologice e) aplicarea pansamentului local

110. Intrebarea nr. 110: I66 Capitol: dizenteria Mod de 116. Intrebarea nr. 116: I497 Capitol: erizipel Mod de
punctare: A3 punctare: A1
In ce situatii este recomandata rectomanoscopia sau colonoscopia Erizipelul este cauzat de :
a) in formele atipice de dizenterie a) Stafilococ
b) la toti convalescentii de dizenterie b) Streptococcus B-hemolitic din grupul A
c) in febra paratifoida B c) Meningococ
d) in formele cronice de dizenterie d) Pneumococ
e) in cazurile suspecte de purtatori de bacili dizenterici e) Gonococ

111. Intrebarea nr. 111: I67 Capitol: erizipel Mod de 117. Intrebarea nr. 117: I498 Capitol: erizipel Mod de
punctare: A1 punctare: A1
Erizipelul recidivant este provocat de : Agentul patogen al erizipelului pătrunde în organism:
a) stafilococus aureus a) Prin leziuni de continuitate tegumentară
b) asocieri stafilococ+streptococ b) Prin înțepături de căpușă
c) L forme de streptococ B-hemolitic c) Prin înțepături de țînțar
d) streptococ A-hemolitic d) La nivelul tubului digestiv
e) streptococi din grupul C e) Prin inoculare directă hematogenă

112. Intrebarea nr. 112: I68 Capitol: erizipel Mod de 118. Intrebarea nr. 118: I499 Capitol: erizipel Mod de
punctare: A3 punctare: A3
Formele clinice ale erizipelului sunt : Pentru erizipel sunt caracteristice:
a) eritematoasa a) placard bine delimitat cu burelet marginal
b) ulcero-bubonica b) placard cald, edematos, eritematos
c) oculo-bubonica c) adenopatie loco-regională
d) eritematoasa-buloasa d) ulcerație carbunoasă
e) buloasa-hemoragica e) eritem inelar cu paliditate în centru

113. Intrebarea nr. 113: I69 Capitol: erizipel Mod de 119. Intrebarea nr. 119: I500 Capitol: erizipel Mod de
punctare: A3 punctare: A3
Semnele caracteristice ale erizipelului sunt: Erizipelul debutează cu următoarele semne clinice:
a) debut cu febra, insotita adesea de frisoane si stare generala a) febră 38-39°
alterata b) limfadenopatie regională
b) local apare un placard fierbinte, edematos, eritematos, bine c) modificări cutanate
delimitat cu adenopatie locoregionala sensibila d) artralgii
c) se poate localiza oriunde pe corp, dar in ordinea frecventei, se e) dureri abdominale
intilneste la nivelul membrelor inferioare, superioare, fetei,
pavilionului urechii 120. Intrebarea nr. 120: I501 Capitol: erizipel Mod de
d) este obligator triada clinica locala prin carbune, vezici fiice si punctare: A3
edem pronuntat În tratamentul etiotrop al erizipelului se utilizează :
e) este caracteristica instalarea sindromului de deshidratare a) Fluorchinolone
pronuntata b) Sulfanilamide
c) Penicilină
114. Intrebarea nr. 114: I70 Capitol: erizipel Mod de punctare: d) Cefotaxim
A3 e) Eritromicina
In evolutia erizipelului pot surveni: 121. Intrebarea nr. 121: I502 Capitol: erizipel Mod de
a) complicati locale: necroze, gangrene, abcese, flegmoane, flebite punctare: A3
b) complicatii generale: septicemie, reumatism articular acut După suportarea erizipelului :
c) in uma suportarii erizipelului se dezvolta imunitate stabila a) se dezvoltă imunitate durabilă
d) nu sunt caracteristice recidivele si suportarile repetate in aceasta b) apare predispoziție la recidive
unfectie c) se poate dezvolta limfostaza
d) rămîn cicatrice în locul afecțiunii cutanate e) bilicultura
e) poate rămîne hiperpigmentarea tegumentelor

122. Intrebarea nr. 122: I72 Capitol: febra tifoida Mod de 129. Intrebarea nr. 129: I79 Capitol: febra tifoida Mod de
punctare: A1 punctare: A3
In favoarea febrei tifoide pledeaza : In favoarea diagnosticului de febra tifoida pledeaza semnele clinice
a) febra cu durata de 10 saptamani :
b) hiperemia fetei a) febra 38-39
c) bradicardia relativa b) bradicardia relativa
d) tahicardia c) rozeole cutanate
e) dureri pronuntate in abdomen d) mialgii in muschii gastrocnemieni
e) oligo-anuria
123. Intrebarea nr. 123: I73 Capitol: febra tifoida Mod de
punctare: A1 130. Intrebarea nr. 130: I80 Capitol: febra tifoida Mod de
Pentru febra tidoida este caracteristic : punctare: A3
a) hepatomegalie Pentru febra tifoida sunt caracteristice complicatiile :
b) hiperemia fetei a) socul anafilactic
c) dureri lombare b) socul toxiinfectios
d) eruptii petesiale c) hemoragii digestive
e) s.Rozenberg pozitiv d) perforatia intestinului gros
e) perforatia intestinului subtire
124. Intrebarea nr. 124: I74 Capitol: febra tifoida Mod de
punctare: A1 131. Intrebarea nr. 131: I563 Capitol: febra tifoida Mod de
a) Salmonella punctare: A1
b) Shigella Exantemul in febra tifoida are caracter de:
c) Enthamoeba histolytica a) rozeole-petesii
d) Streptococcus b) vezicule
e) Klebsiela c) petesii
d) rozeole
125. Intrebarea nr. 125: I75 Capitol: febra tifoida Mod de e) cruste
punctare: A1
In primele 2-3 zile de boala in febra tifoida este caracteristic 132. Intrebarea nr. 132: I564 Capitol: febra tifoida Mod de
urmatoarea modificare in hemoleucograma: punctare: A1
a) leucocitoza moderata In primele 3 zile de boala febra tifoida poate fi confirmata prin:
b) leucopenie a) hemocultura
c) aparitia de mononucleare atipice b) urocultura
d) limfopenie c) bilicultura
e) eozinofilie d) coprocultura
e) insamintarea maselor vomitive
126. Intrebarea nr. 126: I76 Capitol: febra tifoida Mod de
punctare: A1 133. Intrebarea nr. 133: I565 Capitol: febra tifoida Mod de
Semnul clinic tipic in febra tifoida este: punctare: A1
a) semnul Govorov Perioada de incubatie in febra tifioda:
b) Morozkin a) 1-7 zile
c) Padalko b) 7-21 zile
d) Rosenberg c) 24- 30 zile
e) Chiari-Avtin d) 30-40 zile
e) 40-60 zile
127. Intrebarea nr. 127: I77 Capitol: febra tifoida Mod de
punctare: A3 134. Intrebarea nr. 134: I566 Capitol: febra tifoida Mod de
Pentru febra tifoida sunt caracteristice semnele clinice : punctare: A3
a) abdomen balonat In favoarea febrei tifoide pledeaza:
b) tahicardie a) febra ridicata timp de 3-4 saptamani
c) constipatii b) scaun fertura de orez
d) ficat normal c) meteorism
e) eruptii sub forma de rozeole d) hepatomegalie
128. Intrebarea nr. 128: I78 Capitol: febra tifoida Mod de e) abdomen retractat
punctare: A3
La externarea convalescentilor dupa febra tifoida se vor efectua 135. Intrebarea nr. 135: I567 Capitol: febra tifoida Mod de
urmatoarele investigatii : punctare: A3
a) hemocultura Examinarile de laborator efectuate in febra tifoida in perioada de
b) coprocultura convalescenta la externare:
c) rozeolocultura a) coprocultura
d) urinocultura b) urinocultura
c) hemocultura b) leucopenia
d) rozeolocultura c) monocitoza
e) bilicultura d) limfocitoza
e) aneozinofilia
136. Intrebarea nr. 136: I568 Capitol: febra tifoida Mod de
punctare: A3 143. Intrebarea nr. 143: I575 Capitol: febra tifoida Mod de
Externarea convalescentilor dupa febra tifoida se va efectua: punctare: A3
a) dupa 21 de zile de temperatura normala daca a fost tratat cu Alegeti simptoamele caracteristice pentru febra tifoida:
antibiotice a) insomnie
b) dupa 14 zile de temperatura normala daca nu a fost tratat cu b) indiferenta
antibiotice c) inapetenta
c) după rezultatul negativ al hemoculturii d) agitatie
d) dupa 10 zile de t- normala e) astenie
e) după rezultatul negativ al biliculturii
144. Intrebarea nr. 144: I576 Capitol: febra tifoida Mod de
137. Intrebarea nr. 137: I569 Capitol: febra tifoida Mod de punctare: A3
punctare: A3 In tratamentul Febrei tifoide nu se utilizeaza:
In perioada initiala al febrei tifoide febra are caracter a) antibioticoterapia
a) gradat ,,scalariform" b) detoxicarea
b) atinge valori maxime la a 5 - 7 zi c) seroterapia
c) din prima zi t 39,5 - 40 0 C d) vaccinoterapia
d) ondulantă e) γ- globulina
e) din prima zi t 37,5 - 38 0

138. Intrebarea nr. 138: I570 Capitol: febra tifoida Mod de 145. Intrebarea nr. 145: I577 Capitol: febra tifoida Mod de
punctare: A3 punctare: A3
In febra tifoida exantemul se caracterizeaza prin: Examinarea abdomenului la bolnavii de febra tifoida prezinta:
a) apare la 8-9 zi de boala a) meteorism
b) apare la 4-5 zi de boala b) simptomul Padalko pozitiv
c) rozeolice c) crepitație palpatorie
d) veziculoase d) Filipovici
e) monomorfe e) Dureri sub rebordul stang

139. Intrebarea nr. 139: I571 Capitol: febra tifoida Mod de 146. Intrebarea nr. 146: I81 Capitol: generale Mod de
punctare: A3 punctare: A1
La bolnavii cu febra tifoida limba este: Care maladie face parte din grupul infectiilor de contact (prin
a) edematiata cu amprente dentare tegumentele lezate) ?
b) limba ,,zmeurie,, a) HVE
c) limba ,,lacuita,, b) febra tifoida
d) cu depuneri sur-cafenii, uscata c) rabia
e) limba ,,prajita" d) febra Q
e) boala Brill
140. Intrebarea nr. 140: I572 Capitol: febra tifoida Mod de
punctare: A3 147. Intrebarea nr. 147: I82 Capitol: generale Mod de
In perioada de stare a febrei tifoide se constitue curbe termice: punctare: A1
a) Intermitenta
Curba termica continua se caracterizeaza prin:
b) ondulanta
c) continua a) temperatura in jurul la 39˚C, cu oscilatii de 1˚C, de o durata de
d) tip Keldiușevschii la cateva zile pana la cateva saptamani si chiar luni;
e) subfebrila
b) oscilatii de 3-5˚C in 24 ore, cu cadere brusca la indici normal
141. Intrebarea nr. 141: I573 Capitol: febra tifoida Mod de sau subnormal;
punctare: A3 c) oscilatii nesistematizate in timp si cu aparitie nereglata de la o zi
Starea tifica in febra tifoida se manifesta prin: la alta;
a) obnubilare d) aparitia acceselor febrile cu regularitate in intervale stricte de 2-
b) delir 3 zile;
c) halucinații e) oscilatii de 2-3˚C in 24 ore, temperatura de dimineata fiind
d) agitatie putin mai ridicata sau normala.
e) hiperexcitabilitate
142. Intrebarea nr. 142: I574 Capitol: febra tifoida Mod de
punctare: A3 148. Intrebarea nr. 148: I83 Capitol: generale Mod de
In perioada de stare a febrei tifoide modificarile in hemograma punctare: A3
sunt: Antibioticoterapia se indica coerspunzator urmatorilor criterii:
a) leucocitoza a) respectarea dozelor si ritmul de administrare, care asigura
concentratii eficiente si constante;
b) adaptarea la severitatea infecţiei si natura focarului; punctare: A1
c) in cazuri grave pentru initierea tratamentului este obligatorie Ce tip al virusului gripal provoaca pandemii ?
determinarea sensibilitatii germenului; a) A
d) evitarea efectelor toxice si supradozarii; b) B
e) administrarea intramusculara e utilizabila pentru toate c) C
antibioticele; d) D
e) E
149. Intrebarea nr. 149: I84 Capitol: generale Mod de
punctare: A3 156. Intrebarea nr. 156: I91 Capitol: gripa si IRVA Mod de
Eficacitatea antibioticoterapiei se bazează in special pe : punctare: A1
a) ameliorarea clinica rapida; Pentru care infectie respiratorie virala acuta este caracteristica
b) aparitia unei localizari septice (embolii septice) ale infectiei; dezvoltarea crupului fals ?
c) negativarea rezultatelor prelevarilor bacteriologice; a) gripa
d) persistenta semnelor locale si generale ale infectiei peste 48-72 b) paragripa
ore de tratament; c) adenoviroza
e) normalizarea devierilor biologice, hematologice (in special d) rinoviroza
leucocitoza) si a indicilor de inflamatie; e) infectie respiratorie sincitiala

150. Intrebarea nr. 150: I85 Capitol: gripa si IRVA Mod de 157. Intrebarea nr. 157: I92 Capitol: gripa si IRVA Mod de
punctare: A1 punctare: A3
In tratamentul etiotrop al gripei se administreaza : Virusul gripal tip A contine :
a) inhibitorii de reverstranscriptaza a) ADN
b) antibiotice b) ARN
c) oseltamevir c) neuraminidaza
d) ribavirina d) reverstranscriptaza
e) vaccinul antigripal e) hemaglutinina

151. Intrebarea nr. 151: I86 Capitol: gripa si IRVA Mod de 158. Intrebarea nr. 158: I93 Capitol: gripa si IRVA Mod de
punctare: A1 punctare: A3
Pentru gripa este caracteristica inflamatia cailor respiratorii de tip : Enumerati trasaturile caracteristice pentru gripa aviara:
a) cataral a) detresa respiratorie acuta
b) fibrinos b) sindrom febril cu semne de impregnare infectioasa
c) ibrino-necrotic c) pneumonie rapid evolutiva
d) fibrino-hemoragic d) afectarea predominanta a cailor respiratorii superioare
e) purulent e) dezvoltarea de meningita purulenta

152. Intrebarea nr. 152: I87 Capitol: gripa si IRVA Mod de 159. Intrebarea nr. 159: I94 Capitol: gripa si IRVA Mod de
punctare: A1 punctare: A3
Manifestarea clinica din gripa aviara: a) conjunctivita fibrinoasa
a) insuficienta hepatica acuta b) granulozitatea palatinului moale
b) pneumonie rapid progresiva c) simptomul Govorov pozitiv
c) rinita muco-purulenta d) febra pana la 39-40 C din prima zi
d) pancreatita acuta e) sclerita
e) poliartrita
160. Intrebarea nr. 160: I95 Capitol: gripa si IRVA Mod de
153. Intrebarea nr. 153: I88 Capitol: gripa si IRVA Mod de punctare: A3
punctare: A1 Simptomele caracteristice pentru gripa sunt :
Cea mai frecventa complicatie in gripa este : a) semnul Podalka pozitiv
a) glomerulonefrita b) cefalee frontala
b) pneumonia c) eliminari seroase nazale din a 2-3 zi
c) meningita d) rinoree abundenta seroasa din 1 zi
d) pancreatita e) semnul Morozkin pozitiv
e) septicemia
161. Intrebarea nr. 161: I96 Capitol: gripa si IRVA Mod de
154. Intrebarea nr. 154: I89 Capitol: gripa si IRVA Mod de punctare: A3
punctare: A1 Simptomele caracteristice pentru paragripa sunt :
Pentru care infectie respiratorie virala acuta este caracteristica a) dureri abdominale
afectarea predominanta a traheei ? b) tusea latratoare
a) gripa c) rinoree abundenta
b) paragripa d) febra
c) adenoviroza e) voce ragusita
d) infectie respiratorie sincitiala
e) rinoviroza 162. Intrebarea nr. 162: I97 Capitol: gripa si IRVA Mod de
155. Intrebarea nr. 155: I90 Capitol: gripa si IRVA Mod de punctare: A3
Simptomele caracteristice pentru rinoviroze sunt : a) leucopenie
a) bronhopneumonia b) limfocitoza
b) rinoreia pronuntata c) monocitoza
c) cefalea violenta d) neutrofilie
d) subfebrilitatea e) leucocitoza
e) semne minime de intoxicatie generala

163. Intrebarea nr. 163: I389 Capitol: gripa si IRVA Mod 170. Intrebarea nr. 170: I398 Capitol: gripa si IRVA Mod de
de punctare: A1 punctare: A3
Paragripa este provocata de : Diagnosticul specific de paragripa se confirma prin metodele:
a) ARN virus a) Serologica
b) AND virus b) bacteriologica
c) g.Ortomyxovirus c) parazitologica
d) g.Mastadenovirus d) PCR
e) bacterii e) Imunofluorescenta directa

164. Intrebarea nr. 164: I390 Capitol: gripa si IRVA Mod 171. Intrebarea nr. 171: I399 Capitol: gripa si IRVA Mod
de punctare: A1 de punctare: A3
Unul din semnele clinice caracteristice pentru paragripa? In tratamentul paragripei se utilizeaza:
a) dureri abdominale a) perimitamina
b) tuse latratoare b) lamivudina
c) tuse uscata c) dexametazon
d) dureri retrosternale d) bronhodilatatoare
e) amigdalita e) suprastin
165. Intrebarea nr. 165: I391 Capitol: gripa si IRVA Mod 172. Intrebarea nr. 172: I400 Capitol: gripa si IRVA Mod
de punctare: A1 de punctare: A3
In paragripa cel mai frecvent se afecteaza: Sindroame clinice caracteristice paragripei:
a) laringele
b) traheea a) intoxicatie generala moderata
c) bronhii b) cataral din prima zi
d) faringele c) crup fals
e) plaminii d) nefrotic
e) hepatosplenomegalie
166. Intrebarea nr. 166: I393 Capitol: gripa si IRVA Mod
de punctare: A1 173. Intrebarea nr. 173: I401 Capitol: gripa si IRVA Mod
Sindrom caracteristic in paragripa: de punctare: A3
a) sdr. toxic moderat Simptomele caracteristice pentru paragripa sunt:
b) sdr. hemoragic a) hepatosplenomegalie
c) sdr.abdominal b) tusea latratoare
d) sdr.amigdalian c) dureri la deglutitie
e) lipsa sdr. de intoxicatie d) febra mai mult de 38°C
e) voce ragusita
167. Intrebarea nr. 167: I395 Capitol: gripa si IRVA Mod
de punctare: A1 174. Intrebarea nr. 174: I402 Capitol: gripa si IRVA Mod
Metoda de confirmare a diagnosticului de paragripa este: de punctare: A1
a) urocultura La IRVA se refera:
b) parazitologica
c) coprologica a) legioneloza
d) R-tia Wasserman b) ornitoza
e) Imunoflorescenta directa c) gripa
168. Intrebarea nr. 168: I396 Capitol: gripa si IRVA Mod d) rujeola
de punctare: A3 e) difteria
Semne caracteristice pentru paragripa sunt:
a) tuse latratoare 175. Intrebarea nr. 175: I403 Capitol: gripa si IRVA Mod
b) rinoree abundenta de punctare: A1
c) febra mai mult de 38°C In tratamentul formelor toxice de gripa se administreaza:
d) dureri abdominale
e) parotidita a) pirimetamina
b) metronidazol
169. Intrebarea nr. 169: I397 Capitol: gripa si IRVA Mod c) lamivudina
de punctare: A3 d) oseltamivir
In paragripa date caracteristice in hemoleucograma vor fi: e) aciclovir
b) Hidrica
176. Intrebarea nr. 176: I404 Capitol: gripa si IRVA Mod c) Prin vectori
de punctare: A1 d) Hematogen
Complicatia gripei este: e) Aerogen

a) septicemie 183. Intrebarea nr. 183: I411 Capitol: gripa si IRVA Mod
b) peritonita de punctare: A3
c) pneumonia Complicatiile in gripa sunt:
d) glomerulonefrita
e) colecistita a) glomerulonefrita
b) pneumonie
177. Intrebarea nr. 177: I405 Capitol: gripa si IRVA Mod c) otita
de punctare: A1 d) meningita
Diagnosticul specific de gripa se confirma prin: e) colecistita

a) bacteriologica 184. Intrebarea nr. 184: I412 Capitol: gripa si IRVA Mod
b) PCR de punctare: A3
c) coprologica a) mononucleoza infectioasa
d) urocultura b) gripa
e) parazitologica c) paragripa
178. Intrebarea nr. 178: I406 Capitol: gripa si IRVA Mod d) borelioza
de punctare: A1 e) rinoviroza
Care modificare in leucograma este caracteristica pentru gripa? 185. Intrebarea nr. 185: I413 Capitol: gripa si IRVA Mod
de punctare: A3
a) leucopenie Tratamentul antiviral in gripa include:
b) hiperleucocitoza
c) neutrofiloza a) rimantadina
d) aneozinofilie b) oseltamivir
e) limfopenie c) amantadina
d) aciclovir
179. Intrebarea nr. 179: I407 Capitol: gripa si IRVA Mod e) antibiotice
de punctare: A1
Sindromul clinic predominant in gripa este? 186. Intrebarea nr. 186: I414 Capitol: gripa si IRVA Mod
de punctare: A3
a) sdr. hepatomegalie Care sunt semnele clinice in gripa hipertoxica:
b) sdr. toxic
c) sdr. eruptiv a) febra mai mare de 40°C
d) sdr. nefrotic b) rinoree abundenta in 1 zi
e) sdr.anemic c) subfebrilitate
d) meningism
180. Intrebarea nr. 180: I408 Capitol: gripa si IRVA Mod e) sdr. Hemoragic
de punctare: A1
Partea tractului respirator predominant afectata in gripa este: 187. Intrebarea nr. 187: I415 Capitol: gripa si IRVA Mod
de punctare: A3
a) Amigdalele Care nu sunt proteinele de suprafata cu putere antigenica in
b) Alveolele
strucutra virusurilor gripalea:
c) Bronsiolele
d) Faringele
a) Hemaglutinina
e) Bronsiile
b) Neuroaminidaza
c) Peptidaza
181. Intrebarea nr. 181: I409 Capitol: gripa si IRVA Mod
de punctare: A1 d) Lipaza
Virusul gripal face parte din genul? e) amilaza

a) Paramyxovirus 188. Intrebarea nr. 188: I416 Capitol: gripa si IRVA Mod
b) Rhinovirus de punctare: A3
c) Ortomyxovirus Modificarile hemoleucogramei caracteristice in gripa sunt:
d) Herpes virus
e) Metamyxovirus a) leucocitoza
b) aneozinofilie
182. Intrebarea nr. 182: I410 Capitol: gripa si IRVA Mod c) leucopenie
de punctare: A1 d) limfocitoza
Calea de transmitere a virusului gripal: e) monocitoza
a) Fecal-oral
189. Intrebarea nr. 189: I417 Capitol: gripa si IRVA Mod
de punctare: A1
Agentul cauzal al infectiilor rinovirale face parte din genul: 196. Intrebarea nr. 196: I424 Capitol: gripa si IRVA Mod
a) paramyxovirus de punctare: A3
b) Rinovirus In rinoviroze se afecteaza toate cu exceptia
c) Metamyxovirus a) laringe
d) Aviadenovirus b) bronhii
e) Rabdovirus c) bronsiole
d) mucoasa nazala
190. Intrebarea nr. 190: I418 Capitol: gripa si IRVA Mod e) epiteliul bronhiilor si bronhiolelor
de punctare: A1
Semnul clinic caracteristic pentru rinoviroza este: 197. Intrebarea nr. 197: I425 Capitol: gripa si IRVA Mod
a) febra 39-40°C de punctare: A3
b) tuse latratoare Tabloul clinic in rinoviroze se manifesta prin:
c) durere retrosternala
d) rinoree abundenta din prima zi a) febra inalta
e) dureri la deglutitie b) temperatura normala sau subfebrilitate
c) stranuturi frecvente
191. Intrebarea nr. 191: I419 Capitol: gripa si IRVA Mod d) eliminari abundente din 1 zi
de punctare: A1 e) traheita
In rhinoviroze se afecteaza:
198. Intrebarea nr. 198: I98 Capitol: HIV Mod de
a) mucoasa nazală
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10
b) traheia
Timp pe intrebare: 0 sec Autor: n
c) laringele
Virusul HIV este:
d) bronhiile
a) Herpesvirus
e) bronsiolele
b) Flavivirus
c) Lentivirus
d) Oncovirus
e) Arbovirus
192. Intrebarea nr. 192: I420 Capitol: gripa si IRVA Mod
de punctare: A3
199. Intrebarea nr. 199: I99 Capitol: HIV Mod de
In patogeniea rinovirozelor este caracteristic toate in afara de :
punctare: A1
a) afectarea celulelor epiteliale a mucoasei nazale Indicati afirmatia corecta referitoare la virusul HIV:
b) afectarea epiteliului bronhiilor si bronhiolelor a) Este rezistent la dezinfectantele uzuale
c) adenopatie cervicala b) Afecteaza exclusiv celulele mononucleare
d) afectarea parenchimului pulmonar c) Penetrarea in celula este conditionata de existenta receptorilor
e) amigdalita celulari CD4
d) Penetrarea in celula este conditionata de existenta receptorilor
193. Intrebarea nr. 193: I421 Capitol: gripa si IRVA Mod celulari CD8
de punctare: A3 e) Are capacitate de reproducere extracelulara
Ce nu se intilneste in tabloul clinic al rinovirozelor ?
a) traheita 200. Intrebarea nr. 200: I101 Capitol: HIV Mod de
b) bronsita punctare: A1
c) cefalee O mama nu poate transmite propriului copil virusul HIV:
d) eliminari abundente din prima zi a) In perioada intrauterina
e) subfebrilitate b) In perioada intranatala
c) Prin lapte
194. Intrebarea nr. 194: I422 Capitol: gripa si IRVA Mod d) In timpul operatiei de Cezariana
de punctare: A3 e) Cu ocazia ingrijirilor curente
In patogeniea rinovirozelor este caracteristic:
a) afectarea celulelor epiteliale a mucoasei nazale 201. Intrebarea nr. 201: I102 Capitol: HIV Mod de
b) afectarea epiteliului bronhiilor si bronhioleleor la copii punctare: A1
c) adenopatie inghinala Prin ce se caracterizeaza stadiul latent al infectiei cu HIV
d) afectarea parenchimului pulmonar a) Scadere ponderala 10% din greutatea anterioara
e) dilatarea si pletora vaselor b) Lipsa manifestarilor clinice si CD4 > 500/mL
c) Limfadenopatie persistenta si 200/mL< CD4 > 500/mL
195. Intrebarea nr. 195: I423 Capitol: gripa si IRVA Mod d) Lipsa manifestгrilor clinice si CD4<200/mL
de punctare: A3 e) Candidoza orofaringiana persistenta, greu tratabila
Tabloul clinic al rinovirozelor nu include:
a) cefalee difuza 202. Intrebarea nr. 202: I103 Capitol: HIV Mod de
b) traheita punctare: A1
c) sclerita In ce caz la pacienții HIV-pozitivi infectia se considera a fi
d) bronsita oportunista:
e) conjunctivita a) Primoinfectia la un pacient compromis imunologic
b) Reactivarea infectiei cronice la un pacient necompromis b) Sarcomul Kaposi
imunologic c) Limfomul cerebral primar
c) Infectarea cu germeni are loc in antecedente dar se manifesta d) Limfom Hodgkin
mai tarziu, in conditii de imunodepresie e) Limfom nehodgkinian
d) Infectiile transmise intrauterin
e) Infectiile care se manifesta in perioda dupa vaccinare 209. Intrebarea nr. 209: I110 Capitol: HIV Mod de
punctare: A3
203. Intrebarea nr. 203: I104 Capitol: HIV Mod de Ce pneumonii sunt sugestive pentru stadiul de SIDA:
punctare: A1 a) Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae
In ce caz testele serologice de diagnostic pot fi "fals negative" in b) Candidoza pulmonara
infectia cu HIV: c) Pneumonie cu Pneumocistis carinii
a) La gravide d) Pneumonie gripala
b) In primele 2-4 saptamani de infectie e) Pneumonia cu adenovirala
c) La nou-nascuti
d) In faza terminala a stadiului SIDA 210. Intrebarea nr. 210: I111 Capitol: HIV Mod de
e) In infectii autoimune punctare: A3
Ce manifestari clinice sunt sugestive pentru stadiul de SIDA:
204. Intrebarea nr. 204: I105 Capitol: HIV Mod de a) Candidoza orofaringeana
punctare: A1 b) Encefalopatie HIV
In ce caz pot fi rezultate "fals pozitive" la metodele de c) Tuberculoza cu orice localizare
serodiagnostic uzuale in infectia cu HIV: d) Infectie cu HSV precum ulceratie cronica >1 luna sau esofagita,
a) La gravide sau bronsita, sau pneumonie
b) La nou-nascutii pana la varsta de 18 luni din mame HIV- e) Infectie cu HZV unidermatomala
seropozitive 211. Intrebarea nr. 211: I112 Capitol: HIV Mod de
c) In primele 2-4 luni de infectie punctare: A3 Ce manifestari clinice sunt sugestive pentru stadiul
d) In perioada sindromului acut retroviral (primoinfectie) de SIDA:
e) La copiii pana la varsta de 4 ani nascuti din mame HIV- a) Limfom cerebral primar
seropozitive b) Candidoza esofagiana sau traheobronsica
c) Toxoplasmoza cerebrala
d) Simptome constitutionale (febra ≥38 sau diaree >1 luna)
205. Intrebarea nr. 205: I106 Capitol: HIV Mod de e) Sindrom mononucleozic
punctare: A1
Ce patologii oro-faringiene nu sugereaza o infectie cu HIV 212. Intrebarea nr. 212: I113 Capitol: HIV Mod de
a) Leziuni herpetice persistente sau recidivante punctare: A3
b) Leziuni vasculare Kaposi Ce manifestari clinice caracterizeaza casexia provocata de HIV din
c) Leucoplachie paroasa a limbii stadiul SIDA:
d) Candidoza persistenta, rezistenta la tratament a) Pierdere involuntara >10% din masa corporala
e) Abces paratonzilar b) Diaree cronica ≥30 zile sau febra intermitenta/constanta ≥30
zile
206. Intrebarea nr. 206: I107 Capitol: HIV Mod de c) Absenta altor infectii care ar explica pierderea in greutate
punctare: A3 d) Prezenta infectiilor oportuniste
Indicati ce afectiuni ale SNC sunt sugestive pentru infectia e) Lipsa diareei cronice sau febrei intermitente/constante
HIV/SIDA
a) toxoplasmoza SNC 213. Intrebarea nr. 213: I114 Capitol: HIV Mod de
b) meningoencefalita tuberculoasa punctare: A3
c) meningita meningococica Ce manifestari nespecifice sunt sugestive pentru infectia cu HIV:
d) meningita enterovirala a) Febra persistenta mai mult de o luna
e) limfom cerebral primar b) Diaree persistenta mai mult de o luna
c) Sindrom mononucleozic cu leucocitoza
207. Intrebarea nr. 207: I108 Capitol: HIV Mod de d) Scadere ponderala peste 10% din masa corporala initiala
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 e) Pneumonie postgripala
Timp pe intrebare: 0 sec Autor: n
Care sunt manifestarile clinice si de laborator mai frecvente in 214. Intrebarea nr. 214: I115 Capitol: HIV Mod de
primoinfectia cu HIV (sindrom acut retroviral) punctare: A3
a) Manifestari clinice similare celor din mononucleoza acuta Care agenti patogeni sunt considerati oportunisti in infectia cu
b) Prezenta dereglarilor dispeptice HIV/SIDA:
c) Leucopenie a) Pneumocistis carinii
d) Sarcom Kaposi b) Toxoplasma gondii
e) Pneumonia cu Pneumocistis carinii c) CMV
d) Meningococcul
208. Intrebarea nr. 208: I109 Capitol: HIV Mod de e) Pneumococcul
punctare: A3
In SIDA pot aparea multiple neoplaszii, sugestive fiind doar 215. Intrebarea nr. 215: I116 Capitol: HIV Mod de
a) Osteosarcomul de cavum punctare: A3
Ce teste de diagnostic se aplica in depistarea infectiei cu HIV e) Sindrom nefrotic
a) ELISA
b) Culturi embrionale 222. Intrebarea nr. 222: I123 Capitol: HIV Mod de
c) Insamantari pe bulion de selectie punctare: A3
d) PCR Enumerati trasaturile caracteristice primoinfectiei HIV (sindrom
e) Western-blot acut retroviral)
216. Intrebarea nr. 216: I117 Capitol: HIV Mod de a) Intotdeauna evoluiaza foarte sever
punctare: A3 b) Manifestarile clinice dureaza luni de zile
Indicati afirmatiile corecte referitoare la tratamentul antiviral in c) ELISA si Westrn-Blot pot fi fals negative
infectia cu HIV: d) Cantitatea de ARN viral mult crescuta
a) Se administreaza ca profilaxia postexpunere e) Nu se manifesta in 100% din cazurile infectate
b) Se administreaza doar un singur inhibitor de reverstranscriptaza
la toti pacientii netratati anterior 223. Intrebarea nr. 223: I124 Capitol: HIV Mod de
c) Este contraindicat pacientilor in stadiul SIDA avansata punctare: A3
d) Se indica la pacientii cu CD4 scazut < 200 celule cu sau fara Indicati afirmatiile corecte referitoare la infectia cu Herpes
manifestari clinice severe Zoster :
e) Se recomanda gravidelor in scop profilaxic a infectiei HIV la a) la pacientii imunodeprimati virusul Herpes Zoster poate duce nu
nounascuti numai la manifestari cutanate, ci si la pneumonii interstitiale
micronodulare bilaterale, meningoencefalite
217. Intrebarea nr. 217: I118 Capitol: HIV Mod de b) la copii contactati cu pacientii cu Herpes Zoster poate sa
punctare: A3 declanseze varicela
Sunt considerati "grupa de risc" pentru infectia cu HIV: c) frecvent se depisteaza la copii si adolescenti
a) Personalul medico-sanitar d) agentul patogen al Herpes Zoster este acelasi ca si in Herpes
b) Rudele bolnavilor de SIDA Simplex
c) Pacientii ce necesita hemotransfuzii repetate e) Herpes Zoster multidermatomal este un indice pentru
d) Homosexualii investigarea pacientului la HIV-infectie
e) Gravidele
224. Intrebarea nr. 224: I375 Capitol: HIV Mod de
218. Intrebarea nr. 218: I119 Capitol: HIV Mod de punctare: A1
punctare: A3 Infecția oportunistă pulmonară in SIDA cel mai des poate fi
In tabloul biologic al bolii SIDA s-au descris: provocata de:
a) Scaderea numarului total de limfocite
b) Scaderea reactivitatii IDR la PPD (proba Mantu) a) candida albicans
c) Cresterea raportului limfocite T CD4+/T CD8+ b) salmonella
d) Hipergammaglobulinemie policlonala (mai ales IgG єi IgA) c) pneumocystis carini
e) Leucocitoza pronuntata d) toxoplasma gondii
e) papavavirus
219. Intrebarea nr. 219: I120 Capitol: HIV Mod de
punctare: A3 225. Intrebarea nr. 225: I376 Capitol: HIV Mod de
Ce afectiuni ale SNC sunt sugestive pentru infectia cu HIV/ SIDA: punctare: A1
a) Encefalita toxoplasmica la adulti Ce patologii nu sugereaza o infectie HIV:
b) Meningite cu criptococc
c) Encefalopatia spongioforma a) displazie cervicala
d) Meningita enterovirala b) angiomatoza bacilara
e) Meningoencefalita cu M.tuberculosis c) scabia
d) limfomul Burkitt
220. Intrebarea nr. 220: I121 Capitol: HIV Mod de e) histoplasmoza diseminata
punctare: A3
Tratamentul infectiei cu HIV/SIDA se face cu: 226. Intrebarea nr. 226: I377 Capitol: HIV Mod de
a) Inhibitori nucleozidici de reverstranscriptaza punctare: A1
b) Inhibitori de proteaza Cel mai exact indice de prognostic pentru HIV:
c) Inhibitori de hemaglutinina
d) Inhibitori de neuraminidaza a) limfocitoza
e) Inhibitori nonnucleozidici de reverstranscriptaza b) limfopenie
c) pancitopenie
221. Intrebarea nr. 221: I122 Capitol: HIV Mod de d) scaderea nivelului de limfocite CD4
punctare: A3 e) cresterea nivelului de limfocite CD8
Ce sunt caracteristice pentru primoinfectia HIV (sindromul acut
retroviral) 227. Intrebarea nr. 227: I378 Capitol: HIV Mod de
a) Clinic poate evolua ca un sindrom pseudomononucleozic punctare: A1 mihnevici
b) Simptomatologia clinica dureaza in mediu 2-4 saptamani Indicati afirmatia corecta referitor la HIV:
c) Intotdeauna se remarca o leucocitoza cu neutrofiloza si deviere
spre stanga a) penetrarea in celula este conditionata de existenta receptorilor
d) Apare la 5-30 zile de la infectare CD4
b) penetrarea in celula este conditionata de existenta receptorilor
CD8 Ce manifestări sunt sugestive pentru infecția HIV:
c) este rezistent la mediul extern
d) contine neuroaminidaza a) febra persistentă ce depașește 3-4 săptămîni
e) contine hemaglutinaza b) adaos ponderal
c) limfadenopatie unilaterală submandibulară
228. Intrebarea nr. 228: I379 Capitol: HIV Mod de d) transpirații nocturne
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 e) splenomegalie
Timp pe intrebare: 0 sec Autor: e.mihnevici
Forma cerebrala de SIDA este provocata cel mai des de: 234. Intrebarea nr. 234: I385 Capitol: HIV Mod de
punctare: A3
a) meningococ Căile de transmitere în infecția HIV sunt:
b) toxoplazmoza
c) bruceloza
a) paranterală
d) streptococ
b) alimentară
e) leptospira
c) vertical
d) sexuală
229. Intrebarea nr. 229: I380 Capitol: HIV Mod de
e) prin aerosol
punctare: A3
Tratamentul pentru HIV infecţie și infecțiile oportuniste ale acesteia
235. Intrebarea nr. 235: I386 Capitol: HIV Mod de
include :
punctare: A3
Afecțiuni cutaneomucoase sugestive pentru HIV infecție:
a) citostatice
b) medicamente antiretrovirale
c) medicamente antibacteriene a) infecția cu papilomavirus
d) medicamente antifungice b) leucoplazie păroasă a limbii
e) imunomodulatoare c) eritrodermie psoriazică
d) herpes zoster primar unidermatomal la adult
230. Intrebarea nr. 230: I381 Capitol: HIV Mod de e) dermatită seboreică
punctare: A3
Modificări în analiza generală a sîngelui la HIV infectaţi categoria 236. Intrebarea nr. 236: I387 Capitol: HIV Mod de
punctare: A3
B: Agenți patogeni în forma clinică intestinală ale SIDA:
a) cryptosporidia
b) legionella
c) aspergillus
a) leucocitoză d) candida
b) limfocitoză e) salmonella
c) limfopenie
d) leucopenie 237. Intrebarea nr. 237: I388 Capitol: HIV Mod de
e) monopenie punctare: A3
Indicați celulele ce reprezintă rezervorul de HIV în organism:
231. Intrebarea nr. 231: I382 Capitol: HIV Mod de a) epiteliociții tractului respirator superior
punctare: A3 b) macrofagii
Grupele de risc pentru infecţia HIV : c) celulele insulelor Langerhans
d) hepatociții
a) consumatorii de droguri pe cale intravenoasă e) celulele dentritice
b) persoanele recipiente de organe sau spermă de la donatorii
necontrolaţi 238. Intrebarea nr. 238: I126 Capitol: HV Mod de
c) persoanele promixe punctare: A1
d) persoanele care frecventează bazinele publice Enumerati marcherul serologic ce se depisteaza in ser in caz de
e) persoanele ospătoriilor unde se alimentează persoane infectate hepatita virala acuta A:
a) anti-HAV IgG
232. Intrebarea nr. 232: I383 Capitol: HIV Mod de b) Ag HAV
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 c) anti-HAV IgM
Timp pe intrebare: 0 sec Autor: e.mihnevici d) Ag HBe
HIV conţine următoarele antigene : e) anti-HEV IgM

a) Revertranscriptaza 239. Intrebarea nr. 239: I127 Capitol: HV Mod de


b) ARN punctare: A1
c) Hemaglutinina Care virusuri are un genom tip ADN:
d) Ag O a) VHA
e) proteina 8 b) VHB
c) VHC
233. Intrebarea nr. 233: I384 Capitol: HIV Mod de d) VHD
punctare: A3
e) VHE d) Lombalgii
e) Bilirubina totala 35 mkm/l
240. Intrebarea nr. 240: I128 Capitol: HV Mod de
punctare: A1 246. Intrebarea nr. 246: I134 Capitol: HV Mod de
Indicati afirmatia corecta privitoare la virusurile hepatice: punctare: A1
a) VHA este distrus la fierbere in 5 minute Care din afirmatiile referitoare la tratamentul hepatitelor acute
b) Rezistenta VHA este mai mare decat VHB virale nu este corecta:
c) VHB nu este rezistent la tratarea instrumentarului medical cu a) Se recomanda dieta hipocalorica
alcool b) Repaosul la pat este esential pentru vindecare
d) VHB este distrus la fierbere in mai putin de 20-30 minute c) Pacientul respecta regimul alimentar si de munca pana la
e) VHB nu se distruge la autoclavare normalizarea ALAT
d) Nu exista tratament etiotrop pentru HV de tip B sau C
241. Intrebarea nr. 241: I129 Capitol: HV Mod de e) Corticoterapie este indicata in formele fulminante de HV
punctare: A1
Indicati afirmatia corecta referitoare la epidemiologia hepatitelor 247. Intrebarea nr. 247: I135 Capitol: HV Mod de
virale: punctare: A1
a) HVA este o zooantroponoza Indicati afirmatia falsa referitoare la evolutia hepatitelor virale
b) Sursa de VHB este reprezentata de bolnavii de toate categoriile acute:
de evolutie a infectiei a) > 90% din pacientii cu HVB acuta se vindeca
c) VHE este transmis pe cale parenterala b) HVA nu se cronicizeaza
d) Receptivitatea fata de VHE nu este generala c) Mortalitatea in HVE poate atinge 10-20% la gravide
e) Curba de imbolnavire prin VHA nu depinde de sezon d) Probabilitatea de cronicizare in coinfectia B si D este mai mare
comparativ cu suprainfectia D
242. Intrebarea nr. 242: I130 Capitol: HV Mod de e) Hepatita virala acuta C se cronicizeaza in > 50-70% cazuri
punctare: A1
Indicati afirmatia corecta referitoare la epidemiologia hepatitelor 248. Intrebarea nr. 248: I136 Capitol: HV Mod de
virale: punctare: A1
a) Hiperendemicitatea HVA este confirmata in conditii dificitare Indicati afirmatia falsa privitoare la simptomatologia preicterica a
socio-economice si de igiena precara hepatitelor acute virale:
b) Receptivitatea fata de virusul HVA nu este generala a) Este sistemica si variabila
c) Sursa de infectie in HVE poate fi omul bolnav cu HVE cronica b) Anorexia, greata, fatigabilitatea preced icterul in majoritatea
d) Transmiterea VHD este similara cu cea in HVE cazurilor
e) Viremia cu VHA este de lunga durata, pana la 2-3 luni dupa c) Febra inalta (38-39 C) se intalneste mai frecvent in HVB si
debutul bolii HVC
d) Scaunele aholice pot precede instalarea icterului tegumentar
e) Hepatomegalia poate fi depistata in perioada preicterica
243. Intrebarea nr. 243: I131 Capitol: HV Mod de
punctare: A1
Indicati afirmatia corecta referitoare la epidemiologia hepatitelor 249. Intrebarea nr. 249: I138 Capitol: HV Mod de
virale: punctare: A1
a) In HVA perioada de incubatie dureaza 7-70 zile Indicati afirmatia falsa referitoare la evolutia hepatitelor virale
b) In HVB perioada de incubatie dureaza 30-120 zile acute:
c) Calea de molipsire prin VHC este similara cu cea din HVE a) Mortalitatea in HVA este mai mare la gravide in ultimul
d) Doza de infectare in HVC este mult mai mare comparativ cu trimestru de sarcina
HVB b) Suprainfectia cu VHD creste riscul de cronicizare in HVB
e) Transmiterea VHE pare favorizata de mediul acvatic c) HVE nu se cronicizeaza
244. Intrebarea nr. 244: I132 Capitol: HV Mod de d) Riscul aparitiei hepatocarcinomului primar este mai mare la
punctare: A1 purtatorii cronici de VHB si VHC
Indicati afirmatia corecta privitoare la simptomatologia preicterica e) Persistenta HBeAg >3 luni este un indicator al cronicizarii HVB
a hepatitelor acute virale:
a) Artralgiile se intalnesc frecvent in HVA si HVE 250. Intrebarea nr. 250: I139 Capitol: HV Mod de
b) Cresterea ALAT nu-i caracteristica perioadei preicterice punctare: A1
c) Artritele sunt caracteristice HVC Indicati afirmatia corecta referitoare la evolutia hepatitelor virale
d) Coma hepatica de gradul I-II se poate instala si in perioada acute:
preicterica a) Coma hepatica mai frecvent se instaleaza la pacientii cu HVC
e) Stabilirea diagnosticului etiologic al hepatitelor virale in comparativ cu HVB
perioada preicterica se face in baza testelor serologice specifice b) Riscul de cronicizare in HVD coinfectie este mult mai mare
245. Intrebarea nr. 245: I133 Capitol: HV Mod de comparativ cu HVB acuta
punctare: A1 c) Hemoragiile uterine sunt una din cauzele de deces a gravidelor
Indicati semnul clinic si de laborator ce se intalneste frecvent in cu HVE acuta
perioada preicterica a HVB d) Probabilitatea de cronicizare in HVC > HVD coinfectie > HVD
a) Sclerita suprainfectie
b) Poliartrita e) Hepatocarcinomul hepatic primar este frecvent diagnosticat la
c) anti-HBc IgM pozitiv pacientii cu HVE cronica
251. Intrebarea nr. 251: I140 Capitol: HV Mod de a) majorarea ALAT >12 ori
punctare: A1 b) hiperbilirubinemia
In cazul unui copil nascut din mama purtatoare de HBsAg se va lua c) scaderea progresiva a indicelui protrombinic
urmatoarea masura de profilaxie postexpunere: d) HBeAg pozitiv in titru mare
e) hipergamaglobulinemia
a) Administrare de vaccin genoingineric anti HVB .
b) Administrare de vaccin viu anti HVB 258. Intrebarea nr. 258: I147 Capitol: HV Mod de
c) Administrare de PegIntron copilului din primele clipe dupa punctare: A1
nastere Indicati ce marcheri biochimici, serologici sau virusologici
d) Administrarea doar de imunoglobuline specifice este suficienta confirma diagnosticul de HVC cronica:
ca masura de profilaxie a) ALAT in limitele normei; anti HCV IgM- pozitiv, ARN-HCV -
e) Administrarea doar de antivirale si imunoglobuline specifice pozitiv
este suficienta ca masura de profilaxie b) ALAT in limitele normei; anti HCV IgG pozitiv, ARN-HCV -
252. Intrebarea nr. 252: I141 Capitol: HV Mod de negativ
punctare: A1 c) cresterea ALAT, anti HCV-IgG pozitiv; ARN-HCV - pozitiv
Care din virusuri are un risc mai mare de transmitere perinatala d) cresterea ALAT; antiHCV IgM - pozitiv; ARN-HCV - pozitiv
a) VHA e) cresterea ALAT; anti HCV-IgG pozitiv; ARN-HCV – negativ
b) VHB
c) VHA+VHC 259. Intrebarea nr. 259: I148 Capitol: HV Mod de
d) VHC punctare: A1
e) VHE Indicati ce marker indica o imunitate formata in urma vacinarii anti
hepatita B
253. Intrebarea nr. 253: I142 Capitol: HV Mod de a) AgHBs
punctare: A1 b) Anti HBe
Care din marcherii serologici ai HVB indica la o probabila evolutie c) Anti HBc
acuta a infectiei: d) Anti HBs
a) HBsAg e) Anti HBc + Anti HBs
b) anti HBe
c) Anti HBc IgG 260. Intrebarea nr. 260: I149 Capitol: HV Mod de
d) HBeAg punctare: A1
e) Anti HBc IgM in titru mare Indicati prezenta carui sindrom permite diferentierea hepatitei
virale acute de tip A de cea de tip B:
254. Intrebarea nr. 254: I143 Capitol: HV Mod de a) Pseudogripal
punctare: A1 b) Dispeptic
Care din indicii serologici sau biochinmici indica la o evolutie acuta c) Colestatic
a HV: d) Icteric
a) Imunoglobulinele specifice clasa M in titru mare e) Hepatopriv
b) Majorarea ALAT
c) Bilirubinemia
d) Majorarea reactiei cu timol 261. Intrebarea nr. 261: I150 Capitol: HV Mod de
e) Indicele protrombinic scazut punctare: A1
Enumerati trasatura caracteristica HVD suprainfectiei:
255. Intrebarea nr. 255: I144 Capitol: HV Mod de a) Infectia cu VHD induce cresterea sintezei de VHB
punctare: A1 b) Evolutia cronica se constata in 10-20% cazuri
Indicati ce medicatie se indica in tratamentul HVB cronice c) Intotdeauna se depisteaza AgHBe pozitiv
a) Preparatele din grupul Interferonilor + Ribavirina d) Aparitia precoce a sindromului edematos-ascitic in cazurile
b) Preparatele din grupul Interferonilor + Lamivudina grave
c) Ribavirina + Lamivudina e) Gradul hepatomegaliei ajuta la diferentierea suprainfectiei de
d) Preparatele din grupul Interferonilor + Oseltamivir coinfectie
e) Preparatele din grupul Interferonilor + Glucocorticoizi
262. Intrebarea nr. 262: I151 Capitol: HV Mod de
256. Intrebarea nr. 256: I145 Capitol: HV Mod de punctare: A1
punctare: A1 Enumerati trasatura caracteristica HVC:
Indicati ce medicatie se indica in tratamentul HVC cronice a) Ponderea inalta a imbolnavirilor perinatale
a) Preparatele din grupul interferonilor + Ribavirina b) Tendinta evolutiva catre persistenta infectiei si cronicizare in
b) Preparatele din grupul Interferonilor + Lamivudina 10-20% cazuri
c) Preparatele din grupul Interferonilor + Oseltamivir c) Ponderea inalta a formelor fulminante
d) Preparatele din grupul Interferonilor + Glucocorticoizi d) Pacientii purtatori cronici de HCV nu au riscul aparitiei
e) Ribavirina + Lamivudina hepatomului primar
e) VHC se poate multiplica in hepatocite, monocucleare, limfocite
257. Intrebarea nr. 257: I146 Capitol: HV Mod de T si B
punctare: A1
Indicati modificarea ce indica la o evolutie spre necroza hepatica 263. Intrebarea nr. 263: I152 Capitol: HV Mod de
acuta in cazul hepatitei virale fulminante: punctare: A1
Ce indice ajuta in monitorizarea de zi cu zi a comei hepatice e) Anemie hemolitica
a) Bilirubina
b) Indicele protrombinic 270. Intrebarea nr. 270: I159 Capitol: HV Mod de
c) Reactia cu timol punctare: A3
d) Gama globulinele Indicati afirmatiile corecte privind contagiozitatea si caile de
e) ALAT transmitere in hepatita virala
264. Intrebarea nr. 264: I153 Capitol: HV Mod de a) Bolnavul cu hepatita tip A este contagios doar in perioada
punctare: A1 icterica
In ce caz de hepatita virala pot fi administrati corticoizii: b) Pericolul de transmitere a infectiei in perioada intranatala este
a) HVB cronica mai mare la gravidele HBe Ag pozitive
b) Ciroza hepatica C decompensata c) Contagiozitatea bolnavului cu hepatita tip B este ultimele 2-3
c) Coma hepatica saptamani de incubatie pana la sfarsitul bolii
d) HVC acuta de gravitate medie d) In HVB acuta eliminarea fecala a virusului dureaza toata
e) HVB acuta de gravitate medie perioada de stare
e) Calea de transmitere in HVC nu poate fi reconstituita in toate
cazurile
265. Intrebarea nr. 265: I154 Capitol: HV Mod de
punctare: A1 271. Intrebarea nr. 271: I160 Capitol: HV Mod de
Ce indice de laborator permite de a suspecta carcinomul hepatic punctare: A3
primar la un pacient cu hepatita virala B cronica Care dintre manifestarile de mai jos sunt compatibile cu debutul
a) Majorarea ALAT unei hepatite acute virale:
b) Micsorarea beta lipoproteidelor a) Hipercomia urinei
c) Majorarea alfa fetoproteinei b) Febra tip hectic
d) Cresterea gama glutamiltranspeptidazei c) Diaree tranzirorie
e) Disproteinemia d) Fatigabilitate, astenie
e) Dureri surde in subrebordul costal drept
266. Intrebarea nr. 266: I155 Capitol: HV Mod de
punctare: A1 272. Intrebarea nr. 272: I161 Capitol: HV Mod de
In ce material biologic se detecteaza mai frecvent VHD: punctare: A3
a) Sputa Hepatomegalia din hepatita acuta virala se recunoaste prin:
b) Materii fecale a) Are consistenta crescuta, suprafata neregulata
c) Saliva b) Este sensibila la palpare
d) Sange c) Este prezenta in toate cazurile evolutive (tipice si atipice)
e) Urina d) Nu este marita proportional cu severitatea bolii
e) Este palpabila din perioada preicterica
267. Intrebarea nr. 267: I156 Capitol: HV Mod de
punctare: A3 273. Intrebarea nr. 273: I162 Capitol: HV Mod de
Enumerati afirmatiile corecte privind patogenia hepatitelor virale: punctare: A3
a) VHA se multiplica primar in orofaringe, epiteliul jejunal Icterul din hepatita acuta virala forma tipica se caracterizeaza prin:
b) In HVB multiplicarea intrahepatica a virusurilor nu conduce a) Bilirubinemie preponderent pe contul fractiei directe
direct la leziuni distructive celulare b) Hiperhromia urinei precede aparitia icterului tegumentar
c) HVA si HVC au o evolutie autolimitata c) Prurit cutanat
d) Afectarea extrahepatica prin complexe imune celulare nu este d) Anemie concomitenta
caracteristica HVA e) Cresterea urobilinogenului seric si urinar
e) VHE poate induce aparitia hepatocarcinomului primar
274. Intrebarea nr. 274: I163 Capitol: HV Mod de
268. Intrebarea nr. 268: I157 Capitol: HV Mod de punctare: A3
punctare: A3 Нepatitele virale acute cu prezenta sindromului colestatic se
Enumerati factorii care determina evolutia bolii in hepatitele virale confirma prin:
a) Tipul de virus hepatic a) Hiperbilirubinemie neconjugata
b) Capacitatea de reactie imuna b) Clinic - prurit cutanat
c) Mecanizmul de transmitere c) Cresterea moderata a beta-lipoproteidelor
d) Interferarea cu alti factori (coinfectii, suprainfectii) d) Cresterea moderata a fosfatazei alcaline
e) Durata perioadei de incubatie e) Micsorarea indicelui protrombinic

269. Intrebarea nr. 269: I158 Capitol: HV Mod de 275. Intrebarea nr. 275: I164 Capitol: HV Mod de
punctare: A3 punctare: A3
Enumerati sindroamele si modificarile de laborator prin care se In cazul repetarii hepatitei la aceeasi persoana poate fi vorba de:
exprima suferinta celulara in hepatitele virale acute a) Reinfectie cu alt virus hepatic
a) Sindrom de citoliza b) Reinfectie cu acelasi virus in caz de HVA
b) Sindrom hepatopriv prin dereglarea functiei de sinteza c) Acutizarea unei forme latent evolutive
c) Pierderea selectivitatii de permeabilitate membranara pentru d) Supra-infectia cu al doilea virus (D plus B)
bilirubina conjugata e) Raspunsul organismului la introducerea vaccinului impotriva
d) Hipergamaglobulinemie pronuntata >30% HVB
c) Hepatosplenomegalia
276. Intrebarea nr. 276: I165 Capitol: HV Mod de d) Hiperbilirubinemia
punctare: A3 e) Prezenta SCID (sindromul de coagulare intravasculara
Ce tratament se aplica in cazurile grave de hepatita virala: diseminata)
a) Antibiotice cu spectru larg de actiune in doze mari
b) Inhibitori de proteaze 283. Intrebarea nr. 283: I172 Capitol: HV Mod de
c) Tratament de dezintoxicare punctare: A3
d) Corticoterapia Enumerati trasaturile carcteristice formei subclinice de HV acuta
e) Administrarea de vaccin specific a) Prezenta sindromului citolitic slab pronuntat
b) Prezenta sindromului dispeptic in perioada prodromala
277. Intrebarea nr. 277: I166 Capitol: HV Mod de c) Hepatosplenomegalia
punctare: A3 d) Aparitia antigenelor / anticorpilor specifici
Caror pacienti cu hepatita virala le este contraindicat tratamentul cu e) Absenta icterului
interferoni:
a) Pacientilor ce sufera de depresii, in special cu antecedente de 284. Intrebarea nr. 284: I173 Capitol: HV Mod de
suicid punctare: A3
b) Pacientilor cu maladii autoimune concomitente Enumerati trasaturile carcteristice formei fruste de HV acuta
c) Pacientilor cu colecistita cronica
d) Pacientilor cu leucopenie si trombocitopenie severa a) Prezenta hiperbilirubinemiei nepronuntate
e) Pacientilor cu pielonefrita cronica b) Prezenta sindromului citolitic slab pronuntat
c) Prezenta hepatomegaliei usor pronuntate
278. Intrebarea nr. 278: I167 Capitol: HV Mod de d) Aparitia sindromului hemoragic
punctare: A3 e) Aparitia sindromului edematos-ascitic
In ce caz nu se recomanda tratamentul cu interferoni:
a) Ciroza hepatica decompensata 285. Intrebarea nr. 285: I174 Capitol: HV Mod de
b) Hepatita virala B cronica activa punctare: A3
c) Hepatita virala B cronica fara activitate clinico-biochimica Care date clinice si de laborator indica la gravitatea bolii in cazul
d) Hepatita virala A evolutie trenanta HV:
e) Hepatita virala C evolutie trananta, cu nivel inalt de viremie a) Balonarea abdomenului si reaparitia durerilor in subrebordul
costal drept
279. Intrebarea nr. 279: I168 Capitol: HV Mod de b) Majorarea ALAT
punctare: A3 c) Prezenta hepatosplenomegaliei
Care dintre testele urmatoare nu indica natura (etiologia) d) Agravarea starii generale in perioada icterica
suferintelor hepato-celulare: e) Aparitia sindromului hemoragic
a) Micsorarea indicelui protrombinic
b) Majorarea ALAT 286. Intrebarea nr. 286: I175 Capitol: HV Mod de
c) Bilirubinemia punctare: A3
d) Depistarea anti HBc IgM Indicati afirmatiile corecte privitor la tratamentul hepatitelor virale
e) Depistarea anti HAV IgM a) Glucocorticoizii se administreaza in majoritatea cazurilor de
hepatita virala cronica activa
b) Zefixul, adefovirul, entecavirul si interferonii sunt antiviralele
ce se folosesc in tratamentul HVB sau HVD
280. Intrebarea nr. 280: I169 Capitol: HV Mod de c) Ribavirina si interferonii sunt antiviralele ce se administreaza
punctare: A3 pacientilor cu HVC
Enumerati formele de evolutie atipica a hepatitelor virale acute: d) Inhibitorii de proteaza sunt obligatoriu indicati pacientilor cu
a) Inaparenta hepatita virala cu evolutie severa
b) Icterica e) In HVA evolutie trenata se recomanda administrarea de Zefix
c) Anicterica sau Ribavirina
d) Subclinica
e) Prodromala 287. Intrebarea nr. 287: I176 Capitol: HV Mod de
281. Intrebarea nr. 281: I170 Capitol: HV Mod de punctare: A3
punctare: A3 Enumerati trasaturile caracteristice formelor fulminante de hepatita
Enumerati trasaturile carcteristice formei inaparente de HV acuta virala
a) Prezenta sidromului citolitic a) Formele fulminante sunt mult mai frecvente in HVC comparativ
b) Aparitia antigenelor / anticorpilor specifici cu HVB
c) Absenta hepatosplenomegaliei b) Modificarile neuropsihice evoluiaza odata cu agravarea bolii
d) Absenta icterului c) Monitorizarea zilnica a indicelui protrombinic permite de a
e) Micsorarea indicelui protrombinic aprecia corect gravitatea bolii
d) Monitorizarea zilnica a ALAT permite de a aprecia corect
282. Intrebarea nr. 282: I171 Capitol: HV Mod de gravitatea bolii
punctare: A3 e) Toti pacientii care au supravietuit hepatitei fulminante cu VHB
Enumerati trasaturile carcteristice formei anicterice de HV acuta rareori fac forme cronice
a) Prezenta sindromului citolitic
b) Prezenta sindromului hepatopriv 288. Intrebarea nr. 288: I177 Capitol: HV Mod de
punctare: A3
Care dintre cele enumerate ne permit de a suspecta o suferinta Care din afirmatii referitoare la VHB sunt corecte:
hepatica cronica a) Este un virus ARN
a) Hipergamaglobulinemia b) Ag HBc este o proteina nucleocapsidica frecvent detectata in
b) Ficat de consistenta crescut sangele periferic la pacientii cu HVB acuta
c) Prezenta sindromului edematos-ascitic c) Primul marker viral detectabil in ser este HBsAg
d) Cresterea considerabila a ALAT d) VHB poate fi detectat in sangele periferic din perioada de
e) Cresterea fosfatazei alcaline incubatie
e) AntiHBs confirma imunitatea organismului fata de VHB
289. Intrebarea nr. 289: I178 Capitol: HV Mod de 295. Intrebarea nr. 295: I184 Capitol: HV Mod de
punctare: A3 punctare: A3
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la VHA sunt adevarate: Indicati afirmatiile corecte referitoare la diagnosticarea de laborator
a) Este un virus ADN a HVB
b) Este cunoscut un singur antigen specific fixat de membrana a) Cresterea ALAT serice precede aparitia AgHBs in sange
externa b) AgHBs este detectabil in ser la >95% din pacientii cu HVB
c) Este distrus la fierbere timp de 5 minute acuta
d) Inactivarea VHA se poate obtine prin contactul acestuia cu c) Aparitia in sange a AgHBe indica trecerea virusului in faza
concentratii mari de clorol nonreplicativa
e) Izolarea VHA in culturi este o metoda uzuala de diagnostic d) Anticorpii anti-HBe sunt detectabili in ser anterior anticorpilor
anti-HBs
e) Persistenta in ser a AgHBs > 6 luni indica cronicizarea HVB

290. Intrebarea nr. 290: I179 Capitol: HV Mod de 296. Intrebarea nr. 296: I185 Capitol: HV Mod de
punctare: A3 punctare: A3
Care din afirmatii referitoare la HVA sunt corecte: Enumerati manifestarile extrahepatice cauzate de complexele imune
a) Are o perioada de incubatie de 15 - 45 zile celulare din HVB
b) Virusul are actiune directa citolitica asupra hepatocitelor a) Colecistite
c) Virusul este prezent in bila, materii fecale, sange spre sfarsitul b) Crioglobulinemie
perioadei de incubatie c) Pielonefrite
d) Replicarea virusului se produce la nivel hepatic, in limfocite T- d) Poliarterite nodoase
helper, in celule stem e) Glomerulonefrite membranoase
e) In perioada icterica VHA nu se detecteaza in tesutul hepatic
297. Intrebarea nr. 297: I186 Capitol: HV Mod de
291. Intrebarea nr. 291: I180 Capitol: HV Mod de punctare: A3
punctare: A3 In circulatia libera a pacientului cu HVB acuta se pot identifica:
Care din afirmatiile referitoare la diagnosticul serologic al HVA a) AgHBc
sunt corecte: b) AgHBs
a) Anti-HVA IgM pot persista in sange pana la 3-6 luni c) AgHBe
b) Titrurile inalte de Anti-HVA IgG semnifica o infectie cronica d) ARN viral
c) Titrurile inalte de Anti-HVA IgM semnifica o infectie acuta e) Particole DANE (virion integru)
d) Pacientii primar diagnosticati cu Anti-HVA IgG pozitivi sunt
obligatoriu examinati la ARN HVA 298. Intrebarea nr. 298: I187 Capitol: HV Mod de
e) Anticorpii Anti-HVA IgG raman detectabili in ser un timp punctare: A3
nedefinit si asigura protectia impotriva reinfectarii Semnificatia antigenului HBe este:
a) Marker de convalescenta
292. Intrebarea nr. 292: I181 Capitol: HV Mod de b) Indice de replicare activa
punctare: A3 c) Risc de evolutie spre marea insuficienta hepatica in formele
Indicati caracteristicele corecte privind hepatita virala A fulminante
a) Evoluiaza cel mai des infraclinic (atipic) d) Risc de evolutie cronica la persistenta indelungata
b) Cronicizeaza la sugari e) Contagiozitate mare
c) In regiunile endemice afecteaza mai ales copiii
d) Are prevalenta sezoniera de vara-toamna 299. Intrebarea nr. 299: I188 Capitol: HV Mod de
e) Are o perioada de incubatie peste 60 zile punctare: A3
In cursul infectiei naturale cu VHB apar anticorpii:
293. Intrebarea nr. 293: I182 Capitol: HV Mod de a) Anti-ARN VHB
punctare: A3 b) Anti-HBs
Enumerati sindroamele clinice caracteristice perioadei preicterice in c) Anti-HBc
HVA: d) Anti-HBe
a) Sindrom dispeptic e) Anti-ADN polimeraza
b) Sindrom colestatic
c) Sindrom artralgic 300. Intrebarea nr. 300: I189 Capitol: HV Mod de
d) Sindrom de intoxicatie punctare: A3
e) Sindrom pseudogipal Imunitatea dupa hepatita B este:
294. Intrebarea nr. 294: I183 Capitol: HV Mod de a) Asigurata de anti-HBc
punctare: A3 b) Asigurata de anti-HBs
c) Specifica pentru virusul B c) Se transmite si sexual
d) De durata lunga si nu permite reinfectarea cu VHB d) Poate infecta numai asociat AgHBs
e) Asigurata de anti-ADN viral e) Poate fi transmis si fecal-oral

301. Intrebarea nr. 301: I190 Capitol: HV Mod de 307. Intrebarea nr. 307: I196 Capitol: HV Mod de
punctare: A3 punctare: A3
Care sunt recomandarile date unui pacient cu hepatita cronica B Suprainfectia cu VHD la o persoana cu AgHBs pozitiv se
fara activitate biochimica caracterizeaza prin:
a) Supraveghere dispanserica nu mai putin de o data la 6 luni a) Evolutie infraclinica (atipica) in majoritatea cazurilor
b) Tratament obligatoriu cu antivirale b) Transforma portajul asimptomatic in boala clinic manifesta
c) Vacinarea impotriva HVB a partenerilor sexuali c) Clinico-biochimic se manifesta prin hepatita acuta
d) Investigarea periodica a alfa-fetoproteinei d) Decompenseaza o evolutie cronica stabilizata
e) Perfuzii intravenoase de aminoacizi e) Stimuleaza reactia de aparare, accelerand vindecarea
302. Intrebarea nr. 302: I191 Capitol: HV Mod de
punctare: A3 308. Intrebarea nr. 308: I197 Capitol: HV Mod de
Enumerati sindroamele clinice caracteristice perioadei preicterice in punctare: A3
HVB: Printre semnele clinice ale agravarii starii generale in cazurile
a) Sindrom pseudogripal fulminante de hepatite virale sunt:
b) Sindrom artralgic a) Aparitia pruritului cutanat
c) Sindrom astenovegetativ b) Persistenta sau reinstalarea sindromului dispeptic
d) Sindrom dispeptic c) Sindrom dureros in hipocondriul drept
e) Sindrom colestatic d) Somnolenta, apatie, fatigabilitate progresiva
303. Intrebarea nr. 303: I192 Capitol: HV Mod de e) Sindrom meningian pozitiv
punctare: A3
Indicati afirmatiile corecte privitoare la HVC: 309. Intrebarea nr. 309: I198 Capitol: HV Mod de
a) Se transmite transplacentar оn >20% cazuri punctare: A3
b) Poate avea atat incubatie scurta de 2-4 saptamani, cat si lunga Enumerati afirmatiile corecte privitoare la HVE:
de pana la 180 zile a) Virusul se transmite transplacentar in majoritatea cazurilor
c) Dezvolta sindrom citolitic moderat b) Nu exista tratament etiologic
d) Poate evolua cronic in 50-70% cazuri c) Incubatia este de 4-8 saptamani, in medie 15-40 zile
e) In 5-10% din cazuri dezvolta coma hepatica d) Riscul letal exista numai la gravide
e) Se poate croniciza la nou-nascuti
304. Intrebarea nr. 304: I193 Capitol: HV Mod de
punctare: A3 310. Intrebarea nr. 310: I199 Capitol: HV Mod de
Este o caracteristica eronata privind hepatita virala C: punctare: A3
a) Are prevalenta sezoniera de vara-toamna Enumerati cauzele posibile de deces a gravidelor cu HVE:
b) Afecteaza mai ales copiii a) Insuficienta hepatica acuta
c) Transmiterea perinatala este mai mare decat in HVB b) Hemoragii intrauterine
d) Formele cronice cresc riscul hepatomului primar c) Pancreatita acuta
e) Formele cronice de HVC se confirma prin ARN-HCV pozitiv in d) Hemoglobinuria cu dezvoltarea insuficientei renale acute
PCR e) Meningoencefalita acuta

311. Intrebarea nr. 311: I200 Capitol: HV Mod de


punctare: A3
Enumerati sindroamele si modificarile de laborator prin care se
305. Intrebarea nr. 305: I194 Capitol: HV Mod de exprima suferinta celulara in ciroza hepatica virala decompensata
punctare: A3 a) Sindrom citolitic pronuntat
Indicati afirmatiile corecte referitoare la diagnosticarea serologica a b) Sindrom heaptopriv prin dereglarea functiei de sinteza
HVD c) Disproteinemie
a) Anti-HBs - pozitiv si anti-HD IgG - pozitiv indica o infectie d) Sindrom mezenchimal-inflamator pronuntat
cronica D e) Sindrom de coagulare intravasculara diseminata
b) HBsAg - pozitiv, anti-HBc IgG - pozitiv si anti-HD IgM -
pozitiv indica o infectie cu VHD cronica 312. Intrebarea nr. 312: I125 Capitol: HV Mod de
c) anti-HBc IgM - pozitiv si anti-HD IgM - pozitiv indica o punctare: A1
infectie cu VHD acuta, coinfectie Numiti virusul care se transmite prin mecanism fecal-oral:
d) anti-HBc IgG - pozitiv si anti-HD IgM - pozitiv indica o a) VHB + VHD
infectie cu VHD acuta, suprainfectie b) VHA + VHE
e) AgHBs - pozitiv si anti-HD IgG - pozitiv indica o HVD cronica c) VHC + VHB
d) VHA + VHD
306. Intrebarea nr. 306: I195 Capitol: HV Mod de e) VHE + VHC
punctare: A3
Indicati afirmatiile corecte referitor la virusul hepatic D: 313. Intrebarea nr. 313: I605 Capitol: HV Mod de
a) Dezvolta capacitгti citopatice in prezenta antiHBs punctare: A3
b) Este un virus ARN Selectati din variantele de mai jos hepatitele cu transmitere
parenterala : e) prezenta manifestarilor extrahepatice
a) HVA
b) HVC 320. Intrebarea nr. 320: I612 Capitol: HV Mod de
c) HVD punctare: A3
d) HVE Selectati afirmatiile corecte ce se refera la hepatita virala B:
e) HVG a) AND virus, familia Hepadnaviridae
314. Intrebarea nr. 314: I606 Capitol: HV Mod de b) mecanismul de transmitere fecal-oral
punctare: A3 c) mecanismul de transmitere transmisibil
Selectati grupele de preparate care se indica in tratamentul HVC d) dupa instalare icterului starea generala nu se amelioreaza
cornice: e) dupa instalare icterului starea generala se amelioreaza
a) grupul interferonilor
b) ribavirina 321. Intrebarea nr. 321: I613 Capitol: HV Mod de
c) ribavirina + lamivudina punctare: A3
d) inhibitori de proteaza Selectati afirmatiile corecte ce se refera la hepatita virala D:
e) ganciclovir a) virus defectiv , tip ARN
b) mecanismul de transmitere fecal-oral
315. Intrebarea nr. 315: I607 Capitol: HV Mod de c) mecanismul de transmitere transmisibil
punctare: A3 d) perioada de incubatie 45-140 zile
Selectati grupele de preparate care se indica in tratamentul HVC e) este caracteristica sezonalitatea maladiei
cornice:
a) telaprevir 322. Intrebarea nr. 322: I614 Capitol: HV Mod de
b) grizeofulvina punctare: A3
c) amantadine Care din afirmatiile urmatoare caracterizeaza HVA?
d) Peg interferon a) AND virus, familia Hepadnaviridae
e) ribavirina b) profilaxia specifica se face cu vaccin inactivat
c) vaccinare poate fi propusa persoanelor calatoare in tarile cu
316. Intrebarea nr. 316: I608 Capitol: HV Mod de nivel igienic precar
punctare: A3 d) sint caracteristice formele cronice
Selectati grupele de preparate care se indica in tratamentul HVC e) este caracteristica sezonalitatea maladiei
cornice:
a) amantadine 323. Intrebarea nr. 323: I615 Capitol: HV Mod de
b) ganciclovir punctare: A3
c) boceprevir Indicati din afirmatiile de mai jos formele atipice de HVA:
d) Peg interferon a) anicterica
e) ribavirina b) frusta
c) colestatica
317. Intrebarea nr. 317: I609 Capitol: HV Mod de d) inaparenta
punctare: A3 e) cu sindrom de colestaza
Cu care din patologiile de mai jos se face diagnosticul diferential al 324. Intrebarea nr. 324: I617 Capitol: HV Mod de
HVB: punctare: A3
a) mononucleoza infectioasa Indicati care din afirmatiile de mai jos NU corespund clasificarii
b) leptospiroza HVA:
c) citomegaloviroza a) evolutie acuta
d) toxiinfectiile alimentare b) evolutie cronica cu grad de activitate moderat
e) tetanos c) evolutie trenanta
d) evolutie cronica cu grad de activitate sever
e) evolutie cronica cu grad de activitate minim
318. Intrebarea nr. 318: I610 Capitol: HV Mod de
punctare: A3 325. Intrebarea nr. 325: I201 Capitol: infectia enterovirala
Cu care din patologiile de mai jos se face diagnosticul diferential al Mod de punctare: A1
HVB forma grava : Indicati ce conjunctivita este caracteristica pentru infectia
a) febrele hemoragice enterovirala:
b) sepsis a) conjunctivita purulenta
c) leptospiroza b) conjunctivita ulcero-necrotica
d) toxiinfectiile alimentare c) conjunctivita hemoragica epidemica
e) rabia d) conjunctivita peliculara
e) conjunctivita alergica
319. Intrebarea nr. 319: I611 Capitol: HV Mod de
punctare: A3 326. Intrebarea nr. 326: I202 Capitol: infectia enterovirala
Selectati afirmatiile corecte ce se refera la hepatita virala C : Mod de punctare: A1
a) ARN virus, familia Flaviviridae Agentul patogeni ai infectiei enterovirale este:
b) ARN virus, familia Picornaviridae a) virusul Epstein - Barr
c) mecanismul de transmitere fecal-oral b) Virusurile ECHO si Coxsackie
d) perioada de incubatie 50-180 zile c) virusul HSV-8
d) citomegalovirusul c) gastro-cnemieni
e) virusul Herpes Zoster d) cervicali
327. Intrebarea nr. 327: I203 Capitol: infectia enterovirala e) spinali
Mod de punctare: A3
Sunt forme clinice ale infectiei enterovirale: 334. Intrebarea nr. 334: I535 Capitol: infectia enterovirala
a) herpangina Mod de punctare: A3
b) angina eritematoasa Conjunctivita hemoragica enterovirala se manifesta prin:
c) mialgia epidemica (pleurodinie) a) fotofobie, lacrimatie
d) enterocolita b) edemul pleoapelor
e) meningita seroasa c) nistagm
d) conjuctivita catarala
328. Intrebarea nr. 328: I204 Capitol: infectia enterovirala e) hemoragii punctiforme conjunctivale
Mod de punctare: A3
Enumerati formele clinice din infectia enterovirala 335. Intrebarea nr. 335: I578 Capitol: infectia enterovirala
a) hemoragica Mod de punctare: A1
b) pleurodinia (mialgia epidemica) Sindromul ,,gura", ,,mana", ,,picior" este provocat de :
c) herpangina a) virusul Epstein Barr
d) meningita seroasa b) virusul herpetic
e) encefalita epidemica c) virusul varicelo- zosteridian
d) Echo, Coxsakie
329. Intrebarea nr. 329: I205 Capitol: infectia enterovirala e) HIV
Mod de punctare: A3
Ce modificari in LCR se intalnesc in meningita enterovirala 336. Intrebarea nr. 336: I579 Capitol: infectia enterovirala
a) numar de leucocite de gradul a sute - mii Mod de punctare: A3
b) glicorahie mult scazuta Enterovirusii ECHO si Cocxacke sunt responsabili de sindroamele:
c) predominarea limfocitelor asupra neutofilelor a) herpangina
d) proteinorahie usor crescuta b) meningita acuta limfocitară
e) eritrocite modificate c) meningita purulentă
d) pleurodinie
330. Intrebarea nr. 330: I206 Capitol: infectia enterovirala e) pneumonie
Mod de punctare: A3
Indicati modificarile din LCR caracteristice pentru meningita 337. Intrebarea nr. 337: I580 Capitol: infectia enterovirala
enterovirala Mod de punctare: A1
a) depistarea agentului patogen prin coloratia Gram Tratamentul etiologic in infectia enterovirala:
b) predominarea limfocitelor a) nu este cunoscut
c) disociere celulo-proteica (citoza mai mare comparativ cu b) cu acyclovir
proteinorahia) c) cu gancyclovir
d) citoza la nivel de 500 - 2000 d) cu interferon
e) glicorahie mult scazuta e) cu ribaverina

331. Intrebarea nr. 331: I532 Capitol: infectia enterovirala 338. Intrebarea nr. 338: I581 Capitol: infectia enterovirala
Mod de punctare: A3 Mod de punctare: A1
Formele clinice ale infectiei enterovirale cu afectarea SNC: Principala cauza a conjuctivitei hemoragice este virusul:
a) meningita a) enterovirusul
b) meningoencefalita b) virusul paragripal
c) cu sindrom oftalmoplegic c) adenovirusul
d) cu sindrom rinofarinngoneurologic d) rinovirusul
e) paralitica (polimeliolitoformă) e) coronovirusul

332. Intrebarea nr. 332: I533 Capitol: infectia enterovirala


Mod de punctare: A3 339. Intrebarea nr. 339: I582 Capitol: infectia enterovirala
Particularitatile clinice ale meningitei enterovirale Mod de punctare: A3
a) sindromul hipertensiv pronuntat Diagnosticul de laborator in infectia enterovirala
b) sindromul meningian inclomplet a) izolarea virusului din secretul faringian
c) emne meningiene bine exprimate b) izolarea virusului din materiile fecale
d) subfebrilitate c) aprecierea anticorpilor ant-ECHO, anti-Coxakie
e) semnele meningiene instabile d) izolarea virusului din sange
e) izolarea virusului din bila
333. Intrebarea nr. 333: I534 Capitol: infectia enterovirala
Mod de punctare: A3 340. Intrebarea nr. 340: I583 Capitol: infectia enterovirala
In mialgia epidemică (mialgia epidemică) durerile violente sunt in Mod de punctare: A3
muschii: Numiti sindroamele clinice ale infectiei enterovirale:
a) toracici a) pleurodinia
b) abdomenului b) Guillan- Barre
c) paralitic b) instalarea insuficientei renale acute la cedarea febrei
d) gura-maina-picior c) afectarea cailor respiratorii superioare
e) toxiinfectios d) hemoragii gastrointestinale in formele avansate de boala
e) limfomonocitoza pronuntata, cu prezenta limfocitelor atipice
341. Intrebarea nr. 341: I584 Capitol: infectia enterovirala
Mod de punctare: A3 348. Intrebarea nr. 348: I210 Capitol: leptospiroza Mod
Sindromul gura-maina-picior se caracterizeaza prin: de punctare: A3
a) febra 39-400C Indicati manifestarile caracteristice pentu leptospiroza
b) febra moderata ( subfebril) a) sindrom hemoragic pronuntat in debutul bolii
c) macule-papule pe tot corpul b) pneumonia interstitiala rapid evolutiva
d) vezicule pe degetele mainilor si picioarelor c) insuficienta renala cu instalarea perioadelor de oligurie, anurie,
e) vezicule pe mucoasa bucala. poliurie
d) mialgii pronuntate ale muschilor gastrocnemieni
342. Intrebarea nr. 342: I585 Capitol: infectia enterovirala e) leucocitoza cu neutofiloza si deviere spre stanga
Mod de punctare: A1
Pleurodinia (mialgia epidemică,Boala Bornholm) este determinata 349. Intrebarea nr. 349: I211 Capitol: leptospiroza Mod
de virusul : de punctare: A3
a) varicelo-zosterian Indicati manifestarile caracteristice pentru leptospiroza
b) citomegalic a) nivel crescut al creatininei si ureei sangvine
c) gripal b) majorarea AlAt de mai mult de 20 ori
d) enteroviral c) micsorarea indicelui protrombinic pana la 40-50%
e) urlean d) bilirubinemie preponderent pe contul fractiei conjugate
e) proteinurie, cilindrurie єi eritrociturie
343. Intrebarea nr. 343: I586 Capitol: infectia enterovirala
Mod de punctare: A1 350. Intrebarea nr. 350: I212 Capitol: leptospiroza Mod
O particularitate a LCR ce sugereaza infectia enterovirală: de punctare: A3
a) plecocitoza depaseste 2 000 cl mm3 Indicati tactica corecta de tratament in leptospiroza
b) plecocitoza neutrofila tranzitorie a) administrarea de glucocorticosteroizi in doze mari
c) glucozarahia mult scazută b) administrarea de sulfanilamide
d) proteinorahia mult crescută c) tratamentul etiotrop cu penicillini
e) pleocitoza neutrofila in crestere d) terapia de dezintoxicare
e) hemodializa in cazurile grave
344. Intrebarea nr. 344: I587 Capitol: infectia enterovirala
Mod de punctare: A1 351. Intrebarea nr. 351: I213 Capitol: leptospiroza Mod
Sursa de infectie in infectia enterovirala este: de punctare: A3
a) omul bolnav Enumerati afirmatiile corecte referitoare la leptospiroza:
b) rozatoarele a) este o antroponoza
c) purtatorii cronici b) debut acut cu febra 38-39
d) ovinele c) normalizarea temperaturii este intotdeauna un indice al
e) pasarile insanatosirii
345. Intrebarea nr. 345: I207 Capitol: leptospiroza Mod d) cauza principala de deces este insuficienta renala cu sindrom
de punctare: A1 hemoragic
In leptospiroza eruptiile specifice pot aparea in: e) nivelul transaminazelor este moderat crescuta
a) 1 zi de boala
b) 3-6 zi de boala 352. Intrebarea nr. 352: I214 Capitol: leptospiroza Mod
c) 8-10 zi de boala de punctare: A3
d) 11-13 zi de boala Pentru leptospiroza sunt caracteristice urmatoarele semne clinice:
e) 14-20 zi de boala a) febra pe parcursul a 3 saptamani
b) sindrom hemoragic
c) oligo-anurie
d) hepatosplenomegalie
346. Intrebarea nr. 346: I208 Capitol: leptospiroza Mod e) angina ulcero-necrotica
de punctare: A1
Este caracteristic pentru leptospiroza: 353. Intrebarea nr. 353: 304 Capitol: leptospiroza Mod
a) prurit cutanat de punctare: A3
b) hepatomegalie Etapele patogenetice ale leprospirozei
c) diaree profuza a) incubatia
d) dureri abdominale incingatoare b) leptospiremia si toxemia
e) poliutie din primele zile de boala c) patrunderea în organe
d) stadiul de schimbari postleptospirice
347. Intrebarea nr. 347: I209 Capitol: leptospiroza Mod e) ciroza hepatica postleptospirozică
de punctare: A3
Indicati trasaturile caracteristice pentru leptospiroza 354. Intrebarea nr. 354: I472 Capitol: leptospiroza Mod de
a) hepatosplenomegalia punctare: A3
Afectarea sistemelor in leptospiroza Afirmatie incorectă pentru leptospiroza
a) respirator a) debutul acut cu febra 38- 39 0
b) gastrointestinal b) cauza icterului este afectarea ficatului si hemoliza sangelui
c) urinar c) in perioada de stare are loc leucopenia
d) cardiovascular d) dupa structura antigenica se deosebesc 22 serogrupuri si
e) hepatic aproape 200 serotipuri
e) leptospiroza este o zoonoză
355. Intrebarea nr. 355: I473 Capitol: leptospiroza Mod
de punctare: A1 362. Intrebarea nr. 362: I480 Capitol: leptospiroza Mod
Pentru leptospiroză este característica: de punctare: A1
a) anemia pernicioasă Agentul patogen al leptospirozei umane este
b) anemia hemolitică a) Ricketsia Ricketsi biflexa
c) anemia postprandială b) Lamblia intestinalis
d) anemie progresivă posthemoragică c) Chlamidia intestinalis
e) leucopenia cu neutrofilie și VSH crescut d) Leptospira interrogans
e) Leptospira
356. Intrebarea nr. 356: I474 Capitol: leptospiroza Mod
de punctare: A3 363. Intrebarea nr. 363: I481 Capitol: leptospiroza Mod
Schimbări in analiza generală a sîngelui în leptospiroza: de punctare: A1
a) Eritrocitoza Sindrom necaracteristic leptospirozei
b) VSH crescut a) sindrom gripal
c) Leucopenia, limfocitoza b) sindrom hemoragic
d) Hipereozinofilia moderată c) hepatosplenomegalia
e) Leucocitoza cu neutrofilie d) sindrom meningian
e) oculobubonic
357. Intrebarea nr. 357: I475 Capitol: leptospiroza Mod
de punctare: A3 364. Intrebarea nr. 364: I482 Capitol: leptospiroza Mod
Sursa de infectie in leptospiroza sunt de punctare: A3
a) șobolanii Afectarea caror organe si sisteme are loc in leptospiroza
b) păsările a) ficatul si splina
c) aricii b) meningele
d) câinii c) muschii gastrocnemieni
e) nutriile d) amigdalele
e) tractul gastrointestinal
358. Intrebarea nr. 358: I476 Capitol: leptospiroza Mod de
punctare: A3 365. Intrebarea nr. 365: I483 Capitol: leptospiroza Mod
Semnele clinice incipiente caracteristice leptospirozei sunt de punctare: A3
a) conjunctivita, hemoragii congenctivale Fazele patogenetice grave in leptospiroza
b) febra 38- 39 0 a) faza de patrundere, inmultire si infestari primară cu intoxicatie
c) sindrom meningian b) faza de stare cu afectarea organelor interne
d) sindrom nefrotic c) convalescenta cu restabilirea schimbarilor organelor restante
e) dureri musculare gastrocnemiene d) complicatii legate cu afectarea ochilor si rinichilor
e) afectarea organelor genitale
359. Intrebarea nr. 359: I477 Capitol: leptospiroza Mod
de punctare: A3 366. Intrebarea nr. 366: I484 Capitol: leptospiroza Mod
Evolutiile caracteristice leptospirozei de punctare: A3
a) cu insanatosire Complicatiile aparute in leptospiroza
b) cu sechele din partea ficatului si rinichilor a) conjunctivita
c) cu evolutie in meningoencefalita b) irita, uveita, sclereita
d) cu sfarsit letal c) iridociclita, opacitatea corpului vitros
e) insuficienta renala cu oligo- si anurie d) infectii asociate ( pneumonii, otite, stomatite, anemia )
e) abcedarea articulatiilor

360. Intrebarea nr. 360: I478 Capitol: leptospiroza Mod


de punctare: A3 367. Intrebarea nr. 367: I485 Capitol: leptospiroza Mod
Diagnosticul diferential al leptospirozei de punctare: A3
a) tifosul exantimatic Caracteristic leptospirelor
b) febrele hemoragice cu sindrom renal a) Rezistente in mediu inconjurator ( apa 2-3 saptamini, in sol - la
c) gripa 3 luni)
d) pneumonia b) Pe produse alimentare se pastreaza citeva zile
e) scaderea acuitatii vederii c) Rezistente la iradiere ultra violeta, caldura , dezinfectante
d) Se distrug in organismul omului
361. Intrebarea nr. 361: I479 Capitol: leptospiroza Mod e) Se distrug in organismul rozatoarelor
de punctare: A1
368. Intrebarea nr. 368: I486 Capitol: leptospiroza Mod 375. Intrebarea nr. 375: I221 Capitol: meningita Mod de
de punctare: A3 punctare: A1
Diagnosticul diferential al meningitei leptospirotice Meningita cu LCR hemoragic este :
a) meningita enterovirala a) meningococica
b) meningita tuberculozica b) in antrax
c) meningita meningococica c) enterovirala
d) meningita pneumococica d) pneumococica
e) meningita urliană e) tuberculoasa

369. Intrebarea nr. 369: I215 Capitol: meningita Mod de 376. Intrebarea nr. 376: I222 Capitol: meningita Mod de
punctare: A1 punctare: A3
Metoda rapida pentru confirmarea meningitei meningococice este : In ce cazuri este contraindicata punctia lombara:
a) bacterioscopica a) in stare de soc
b) bacteriologica b) la nounascuti
c) biologica c) la varstnici
d) serologica d) in edem cerebral
e) alergica e) la suspectarea unui proces de volum a SNC

370. Intrebarea nr. 370: I216 Capitol: meningita Mod de 377. Intrebarea nr. 377: I223 Capitol: meningita Mod de
punctare: A1 punctare: A3
Pentru meningita meningococica in LCR este caracteristica Modificarile LCR, caracteristice meningitelor purulente :
pleocitoza : a) LCR opalescent
a) imfocitara, 10 000 in mcl b) micsorarea moderata a glurozei din LCR
b) limfocitara, 500 in mcl c) mii de leucocite / mm3, majoritatea polimorfonucleare
c) limfocitara, 1000 in mcl d) cateva sute / mm3, majoritatea mononucleare (limfocite)
d) mixta (70% limfocite, 30% neutrofile), 200 in mcl e) proteinorahia importanta (peste 1,0%)
e) neutrofilica, 10 000 in mcl
371. Intrebarea nr. 371: I217 Capitol: meningita Mod de 378. Intrebarea nr. 378: I224 Capitol: meningita Mod de
punctare: A1 punctare: A3
Mediul selectiv pentru cultivarea meningococului este : Indicati afirmatiile corecte referitoare la meningite:
a) bulion peptonat a) cele mai frecvente meningite virale sunt produse de
b) bulion-ser enterovirusuri
c) bulion de bila b) cele mai frecvente meningite bacteriene sunt produse de
d) mediu de culturi celulare vii meningococc, pneumococc si haemophylus influenzae
e) agar cu galbenus c) meningitele in majoritatea cazurilor evolueaza in epidemii
extinse
372. Intrebarea nr. 372: I218 Capitol: meningita Mod de d) germenii supravietuesc in spatiul subarahnoidian datorita
punctare: A1 nivelului scazut de complement, imunoglobuline si opsonizarii
Meningita meningococica este : scazute a leucocitelor
a) seroasa primara e) sindromul encefalic este intotdeauna prezent in meningitele
b) seroasa secundara seroase
c) purulenta primara
d) purulenta secundara 379. Intrebarea nr. 379: I225 Capitol: meningita Mod de
e) cu pleiocitoza mixta punctare: A3
Meningita se confirma prin semnele :
373. Intrebarea nr. 373: I219 Capitol: meningita Mod de a) Pastia
punctare: A1 b) Kerning
Metoda de baza pentru confirmarea diagnosticului de meningita : c) Padalca
a) ultrasonografia d) redoarea de ceafa
b) EEG e) Brudzinski
c) tomografia compiuterizata
d) radiografia 380. Intrebarea nr. 380: I226 Capitol: meningita Mod de
e) punctia lombara punctare: A3
Manifestarile clinice in meningococemie sunt :
a) febra remitenta din prima zi
374. Intrebarea nr. 374: I220 Capitol: meningita Mod de b) eruptii rozeolice din a 5 zi
punctare: A1 c) eruptii hemoragice din prima zi
Meningita seroasa este provocata de : d) semne meningiene pozitive
a) Neiseria e) sindrom de intoxicatie
b) Stafilococ
c) Pneumococ 381. Intrebarea nr. 381: I227 Capitol: meningita Mod de
d) Mycobacterium tuberculosis punctare: A3
e) Haemophilus influensae Formele rare ale infectiei meningococice sunt :
a) hepatita
b) artrita d) leptospirozica
c) endocardita e) Neiseria meningitidis
d) rinofaringoconjunctivita 389. Intrebarea nr. 389: I553 Capitol: meningita Mod de
e) iridociclita punctare: A1
LCR in meningita carbunoasa are caracter:
382. Intrebarea nr. 382: I228 Capitol: meningita Mod de a) seros
punctare: A3 Pentru confirmarea meningitei meningococice se b) purulent
pot utiliza metodele : c) hemoragic
a) biologice d) plcecitoza neutrofilica
b) bacterioscopice e) proteinorahia mult crescuta
c) bacteriolologice
d) alergice 390. Intrebarea nr. 390: I554 Capitol: meningita Mod de
e) serologice punctare: A3
Datele clinice in meningita meningococica:
383. Intrebarea nr. 383: I229 Capitol: meningita Mod de a) febra 38-390
punctare: A3 b) semnele meningiene pronuntate
Pentru meningita meningococica sunt caracteristice : c) erupții hemoragice
a) febra remitenta d) hiperestezia, hiperacuzia
b) voma tip central e) dureri musculare
c) eruptii hemoragice
d) semne meningiene pozitive 391. Intrebarea nr. 391: I555 Capitol: meningita Mod de
e) nazofaringita punctare: A1
Pentru meningita meningococica nu pledeaza:
384. Intrebarea nr. 384: I230 Capitol: meningita Mod de a) premorbidul ( pneumonie, sinusite, otite )
punctare: A3 b) debutul acut cu 39-40 0
Formele caracteristice pentru infectia meningococica sunt : c) vome frecvente
a) imfadenopatica d) pleocitoza neutrofila
b) septicemica e) semne meningiene pozitive
c) nazofaringita
d) meningita 392. Intrebarea nr. 392: I556 Capitol: meningita Mod de
e) conjunctivita punctare: A3
385. Intrebarea nr. 385: I231 Capitol: meningita Mod de Alegeti metodele specifice pentru confirmarea diagnosticului de
punctare: A3 infectie meningococica:
Semnele caracteristice pentru meningita meningococica sunt : a) biologica
a) febra remitenta b) bacterioscopia picaturii groase
b) cefalea difuza violenta c) bacterioscopia LCR
c) debut subacut d) bacteriologia LCR
d) LCR cu pleocitoza neutrofilica e) urocultura
e) paralizie / pareza de nervi cranieni din primele zile de boala

386. Intrebarea nr. 386: I232 Capitol: meningita Mod de 393. Intrebarea nr. 393: I557 Capitol: meningita Mod de
punctare: A3 punctare: A1
Semnele clinice ale formei fulminante de meningococemie Semnul de prognostic nefavorabil in meningococcemie:
(sindromul Waterhouse-Friderichen) sunt : a) extinderea eruptiilor hemoragice pe trunchi, membre superioare,
a) debut violent fata
b) icter progresiv b) artrita meningococică
c) encefalomielita c) pneumonie meningococica
d) hipotensiune d) febra 39-400
e) hemoragii extinse e) iridocicltita meningococică
387. Intrebarea nr. 387: I551 Capitol: meningita Mod de
punctare: A3 394. Intrebarea nr. 394: I558 Capitol: meningita Mod de
Meningitele primare sunt de etiologie punctare: A3
a) enterovirala Meningita meningococica poate fi confirmata prin
b) meningococica a) pleocitoza neutrofila mai mult de 12 000 cel∕ mm3
c) chloriomeningita limfocitara b) pleocitoza limfocitara
d) streptococita c) pleocitoza mixta ( 30% neutrofile, 70% limfocite)
e) stafilococica d) depistarea diplococilor gram-negativi în LCR
e) licvorucultura pozitiva cu Neiseria meningitidis
388. Intrebarea nr. 388: I552 Capitol: meningita Mod de
punctare: A3 395. Intrebarea nr. 395: I559 Capitol: meningita Mod de
LCR hipertensiv clar se poate constata in meningitele: punctare: A3
a) stafilococica Cauzele cele mai frecvente ale deceselor in infectia meningococica
b) enterovirala sunt:
c) urleana a) meningita purulenta prealabil tratata
b) meningita cu ependimatita relativa
c) edem cerebral acut c) hepatita mononucleozica are un procent ridicat de cronicizare
d) socul toxicoinfectios d) angina apare in 80% din cazuri
e) pneumonia meningococica e) tabloul hematologic evidentiaza limfocite atipice
403. Intrebarea nr. 403: I237 Capitol: mononucleoza Mod
396. Intrebarea nr. 396: I560 Capitol: meningita Mod de de punctare: A3
punctare: A3 Tratamentul mononucleozei infectioase severe include :
Sechele grave dupa meningita meningococica pot fi: a) repaos la pat
a) piocefalie b) spasmolitice
b) hidrocefalie c) igiena riguroasa a cavitatii bucale
c) pareze ale nervilor cranieni d) corticosteroizi in cazurile severe
d) paralezia flasca e) administrarea de ser specific
e) insuficienta cardiovasculara
404. Intrebarea nr. 404: I238 Capitol: mononucleoza Mod
397. Intrebarea nr. 397: I561 Capitol: meningita Mod de de punctare: A3
punctare: A3 Caracterizati ganglionii limfatici din mononucleoza infectioasa :
Numiti formele rare ale infectiei meningococice a) se maresc cu precadere cei supraclaviculari si axilari
a) endocardita meningococica b) nu supureaza
b) limfadenita meningococica c) este cu precadere o limfadenopatie unilaterala
c) artrita meningococica d) sunt putin sensibili la palpare
d) iridociclita meningococica e) nu adereaza intre ei
e) rinofaringita meningococica
405. Intrebarea nr. 405: I239 Capitol: mononucleoza Mod
398. Intrebarea nr. 398: I562 Capitol: meningita Mod de de punctare: A3
punctare: A3 In mononucleoza infectioasa se poate remarca:
Eruptiile in meningococcemie se caracterizeaza prin: a) hiperbilirubinemia pe contul fractiei conjugate
a) apar in 1-2 zi de boala b) hipertransaminazemia
b) apar la 3-4 zi de boala c) hipergamaglobulinemia
c) hemoragice de la petesii la echimoze d) hiperbilirubinemia pe contul fractiei libere
d) hemoragice cu necroze e) hiperaldolazemia
e) eruptia prefera fata
406. Intrebarea nr. 406: I536 Capitol: mononucleoza Mod
399. Intrebarea nr. 399: I233 Capitol: mononucleoza Mod de punctare: A1
de punctare: A1 Pentru mononucleoza infectioasa este caracteristica
Semnul clinic cel mai caracteristic pentru mononucleoza afectarea sistemului
infectioasa : a) reticuloendotelial
a) edemul palpebral b) cardiovascular
b) limfadenopatia cervicala c) sistemul nervos central
c) insuficienta renala d) urogenital
d) eruptia rubeoliforma e) tegumentar
e) hematuria

400. Intrebarea nr. 400: I234 Capitol: mononucleoza Mod 407. Intrebarea nr. 407: I537 Capitol: mononucleoza Mod
de punctare: A1 de punctare: A3
Unul din semnele cardinale ale mononucleozei infectioase este : Amigdalitele in mononucleoza infectioasa pot fi:
a) angina a) pseudomembranara
b) artrita b) lacunara
c) encefalita c) foliculara
d) nefrita d) hemoragica
e) orhita e) angina bubonica

401. Intrebarea nr. 401: I235 Capitol: mononucleoza Mod 408. Intrebarea nr. 408: I538 Capitol: mononucleoza Mod
de punctare: A3 de punctare: A3
Sindromul mononucleozic poate fi intalnit in: In mononucleoza infectioasa se inregistreaza
a) Infectia cu EBV a) leucopenie, neutropenie
b) Infectia cu CMV b) leucopenie limfocitara
c) balantidiaza c) limfomonocitoza
d) infectia cu HIV d) leucocitoza, limfocitoza
e) socul toxiinfectios e) leucocitoza cu neutropenie
402. Intrebarea nr. 402: I236 Capitol: mononucleoza Mod
de punctare: A3 409. Intrebarea nr. 409: I539 Capitol: mononucleoza Mod
Identificati afirmatiile corecte din mononucleoza infectioasa : de punctare: A3
a) leucoplachia paroasa a limbii apare in majoritatea cazurilor Anticorpii specifici in mononucleoza infectioasa sunt:
b) tabloul hematologic evidentiaza o leucocitoza cu neutropenie a) Anticorpii IgM față de antigenul capsidic (IgM - VCA)
b) Anticorpii IgG față de antigenul capsidic (IgG - VCA) a) nazofaringita
c) antinucleari b) meningita
d) anticorpi heterofili c) meningococcemia
e) antimembranari d) meningoencefalita
e) artrita meningococica
410. Intrebarea nr. 410: I540 Capitol: mononucleoza Mod
de punctare: A3 417. Intrebarea nr. 417: I547 Capitol: mononucleoza Mod
Indicati afirmatiile incorecte in mononucleoza infectioasa de punctare: A3
a) o complicatie frecventa este anemia aplastica Pentru febra tifoida sunt caracteristice
b) incubatia este de 2- 3 zile a) agitatie
c) hepatita mononucleozica este frecventa b) fata hiperemiata
d) angina apare in 80% din cazuri c) tegumentele palide
e) In hemoleucograma limfomonocitoză cu limfocite atipice d) adinamia, astenia
e) obnubilare
411. Intrebarea nr. 411: I541 Capitol: mononucleoza Mod
de punctare: A3 418. Intrebarea nr. 418: I548 Capitol: mononucleoza Mod
Numiti infectiile cu poliadenopatie generalizata frecventa de punctare: A3
a) Infectia meningococica Meningococcemia se poate confirma prin:
b) Mononucleoza infectioasa a) bacterioscopia picaturii groase
c) toxoplasmoza b) bacterioscopia din elementul eruptiv
d) infectia HIV c) insamantarea a 5ml sange in 50 ml de bulion-ser
e) herpes Zoster d) insamantarea 5 ml sange in 50 ml bulion de zahar
e) insamantarea 10 ml sange in 100 ml bulion de bila
412. Intrebarea nr. 412: I542 Capitol: mononucleoza Mod
de punctare: A1 419. Intrebarea nr. 419: I549 Capitol: mononucleoza Mod
In mononucleoza apar primii anticorpii: de punctare: A3
a) Anticorpii IgM față de antigenul capsidic (IgM - VCA) In mononucleoza infectioasa evedintierea anticorpilor heterofil se
b) Antinucleari face prin teste :
c) Anticorpi heterofili a) Dick
d) Anticorpi fata de antigenul precoce b) Paul- Bunel
e) Anti HBcor IgM c) Monospot
d) Widal
413. Intrebarea nr. 413: I543 Capitol: mononucleoza Mod e) Hoff Bauer
de punctare: A3
Pentru mononucleoza infectioasa este caracteristică hipertrofia 420. Intrebarea nr. 420: I550 Capitol: mononucleoza Mod
ganglionilor limfatici: de punctare: A3
a) cervicali anteriori Sindromul meningian in infectia meningococica se exprima
b) cervicali posteriori prin:
c) occipitali a) pozitia bolnavului in ,,cocos de pusca"
d) mezenteriali b) semnul Kernig
e) paratrahiali c) Brudzinski superior
d) Semnul Govorov
e) Semnul Padalc
414. Intrebarea nr. 414: I544 Capitol: mononucleoza Mod
de punctare: A3 421. Intrebarea nr. 421: I240 Capitol: pesta Mod de
Sindromul mononucleozic poate fi constatat in infectiile : punctare: A1
a) HIV Forma clinica a pestei este :
b) Toxoplasmoza a) icterica
c) Enterovirala b) bubonica
d) Citomegalica c) hepatica
e) Herpetica d) cerebrala
e) oculo-bubonica
415. Intrebarea nr. 415: I545 Capitol: mononucleoza Mod
de punctare: A1 422. Intrebarea nr. 422: I241 Capitol: pesta Mod de
In tratamentul mononucleozei infectioase este contraindicat: punctare: A3
a) cefatoxima Indicati afirmatiile corecte din pesta :
b) ceftriaxona a) bubonul in pesta este indolor
c) ampicilina b) in forma pulmonara moartea survine in 3-5 zi din cauza
d) paracetamolul insuficientei circulatorii
e) suprastina c) buboanele sunt mai frecvent multiple, ca exceptie - solitare
d) ulcerele se disting prin sensibilitate vadita la durere
416. Intrebarea nr. 416: I546 Capitol: mononucleoza Mod e) forma pulmonara secundara este similara cu cea primara
de punctare: A3
Formele generalizate ale infectiei meningococice sunt: 423. Intrebarea nr. 423: I242 Capitol: pesta Mod de
punctare: A3 punctare: A3
Formele clinice ale pestei sunt : Intra in componenta costumului antipestic
a) nefrotica a) halat special
b) cutanata b) halat cu mineci scurte
c) pulmonara primara c) boneta
d) pulmonara secundara d) ochelari
e) icterica e) masca speciala

424. Intrebarea nr. 424: I243 Capitol: pesta Mod de 431. Intrebarea nr. 431: I431 Capitol: pesta Mod de
punctare: A3 punctare: A3
In pesta in hemograma se remarca urmatoarele modificari: Tratamentul etiotrop al pestei
a) leucocitoza pronuntata a) durata tratamentului 7-10 zile
b) deviere spre stanga a formulei leucocitare b) durata tratamentului 5-6 zile
c) trombocitopenie moderata c) streptomicina cu dehidrostreptomicina
d) leucopenie d) streptomicina
e) limfomonocitoza >75-80% e) streptomicina cu tetraciclina

425. Intrebarea nr. 425: I425 Capitol: pesta Mod de 432. Intrebarea nr. 432: I432 Capitol: pesta Mod de
punctare: A1 punctare: A1
Incubatia in pesta Tratamentul specific al pestei
a) 1-2 zile a) etiotrop
b) 3- 6 zile b) patogenetic
c) 7-10 zile c) simptomatic
d) 11-15 zile d) desensibilizant
e) 16- 20 zile e) rehidratant

426. Intrebarea nr. 426: 2 Capitol: pesta Mod de 433. Intrebarea nr. 433: I433 Capitol: pesta Mod de
punctare: A3 punctare: A3
Pentru diagnosticul de laborator al pestei sunt colectate Caile de patrundere a bacilului pestos in organism
a) sputa, frotiu din faringe a) pielea, conjunctiva
b) punctatul ganglionar b) mucoasa cavitatii bucale
c) secretul lăcrimar c) caile respiratorii, rinofaringe
d) secretul vaginal d) caile sexuale
e) singele e) transmisibil
427. Intrebarea nr. 427: I427 Capitol: pesta Mod de 434. Intrebarea nr. 434: I434 Capitol: pesta Mod de
punctare: A3 punctare: A3
Pentru diagnosticul de laborator al pestei se folosesc metode Caile de molipsire cu yersinia pestis :
a) bacteriologica a) de contact
b) bacterioscopica b) cu ajutorul muştelor
c) proba intracutana c) respirator
d) Western-blot d) transmisibil
e) PCR e) sexual
435. Intrebarea nr. 435: I435 Capitol: pesta Mod de
punctare: A3
Iersinia pestis este sensibila la
428. Intrebarea nr. 428: I428 Capitol: pesta Mod de a) temperaturi inalte
punctare: A3 b) la lumina
Pentru analize de laborator in pesta se folosesc metode c) la temperaturi joase
a) intracutana d) la dezinfectante
b) biologica e) la desensibilizante
c) serologica
d) bacterioscopica 436. Intrebarea nr. 436: I436 Capitol: pesta Mod de
e) Western-blot punctare: A3
La om cel mai frecvent provoaca maladia iersiniile patogene
429. Intrebarea nr. 429: I429 Capitol: pesta Mod de a) iersinia enterocolitica
punctare: A3 b) iersinia maretobica
Reactiile serologice folosite pentru diagnosticul pestei c) iersinia pseudotuberculozica
a) Western-blot d) iersinia murina
b) Reactia de hemaglutinare pasiva e) iersinia pestei
c) Reactia de neutralizare a anticorpilor
d) Reactia de neutralizare a antigenelor 437. Intrebarea nr. 437: I437 Capitol: pesta Mod de
e) Rinocitoscopia punctare: A3
Formele clinice mai frecvente in pesta
430. Intrebarea nr. 430: I430 Capitol: pesta Mod de a) hepatica
b) cutanata c) terminală
c) bubonica d) latentă
d) pneumonica e) recidivantă
e) articulara
445. Intrebarea nr. 445: I445 Capitol: pesta Mod de
438. Intrebarea nr. 438: I438 Capitol: pesta Mod de punctare: A3
punctare: A1 Căile de infectare cu yersinia pestis:
Caracterul scaunului în pesta a) hidrică
a) ichid cu mucus b) sexuală
b) lichid apos fara urme de singe c) de contact
c) lichid cu mucus si singe d) alimentară
d) lichid cu mucus sticlos e) transmisivă
e) lichid sub forma de jem de zmeura
446. Intrebarea nr. 446: I446 Capitol: pesta Mod de
439. Intrebarea nr. 439: I439 Capitol: pesta Mod de punctare: A3
punctare: A1 Formele localizate ale pestei
Inmultirea bacilului pestos la purice are loc in a) a mucoaselor
a) intestin subtire b) a mucoasei si bubonica
b) intestin gros c) cutanata
c) in prestomac si stomac d) bubonica
d) in cavitatea bucala e) cutano- bubonica
e) in glande salivare
447. Intrebarea nr. 447: I447 Capitol: pesta Mod de
440. Intrebarea nr. 440: I440 Capitol: pesta Mod de punctare: A3
punctare: A1 Intoxicatia în pesta se manifesta prin
Agentul patogen ce provoaca ciuma a) dereglari de coordonare
a) Escherihia coli b) excitare
b) Clostridium antrax c) inhibare
c) Clostridium tetanus d) halucinatii
d) Balantidium coli e) trism
e) Iersinia pestis
448. Intrebarea nr. 448: I448 Capitol: pesta Mod de punctare:
441. Intrebarea nr. 441: I441 Capitol: pesta Mod de A1
punctare: A1 Localizarea cea mai frecventă a bubonilor in pesta:
Vectorul principal de transmitere a pestei a) occipitală
a) tantari b) inghinală
b) taunii c) cervicală
c) puricii d) subaxilară
d) paduchii e) submandibulară
e) flebotom
449. Intrebarea nr. 449: I449 Capitol: pesta Mod de
442. Intrebarea nr. 442: I442 Capitol: pesta Mod de punctare: A3
punctare: A1 Forme de evolutie a buboanelor in pesta
Cura de tratament in pesta dureaza a) drenare
a) 6 zile b) sclerozare
b) 7-10 zile c) resorbtie
c) 10-14 zile d) abcedare
d) 15-20 zile e) recidivare
e) 21- 30 zile
450. Intrebarea nr. 450: I244 Capitol: pseudotuberculoza
443. Intrebarea nr. 443: I443 Capitol: pesta Mod de Mod de punctare: A3
punctare: A3 Semnele caracteristice pentru pseudotuberculoza sunt :
Diagnosticul diferential al pestei se face cu a) febra 38-39
a) HIVinfectie b) disfagie
b) meningita c) eruptii polimorfe
c) tularemie d) hepatomegalie
d) mononucleoza infecțioasă e) sindrom hemoliticouremic
e) limforeticuloza benigna
451. Intrebarea nr. 451: I245 Capitol: rabia Mod de
444. Intrebarea nr. 444: I444 Capitol: pesta Mod de punctare: A3
punctare: A3 In tabloul clinic al rabiei distingem stadiile :
Perioadele clinice a pestei a) de excitare
a) incipientă b) de convalescenta
b) de stare c) prodromala
d) paralitica
e) icterica
457. Intrebarea nr. 457: I602 Capitol: rabia Mod de punctare:
452. Intrebarea nr. 452: I246 Capitol: rabia Mod de A3
punctare: A3 Pentru rabie sunt corecte urmatoarele afirmatii:
Pentru rabie sunt corecte urmatoarele afirmatii: a) morbiditatea in rabie predomina in perioada vara-toamna
a) este o encefalo-mielita cu evolutie rapida si invariabil duce la b) cazurile de rabie in tarile dezvoltate sunt frecvente
decese c) perioada de incubatie in rabie are variatii extreme de la 8 zile
b) primele simptome pot aparea intr-un interval cuprins intre pana la 2 ani
citeva zile si aproape un an d) virusul rabic nu se contine in saliva, lacrimile si lichidul cefalo-
c) o importanta decisive o are confirmarea diagnosticului prin teste rahidian ale bolnavului
specifice de laborator e) omul este un impas biologic si nu prezinta pericol ca sursa de
d) se caracterizeaza prin manifestarea unor stari de hidrofobie, infectie
aerofobie, agitatie extrema, furie, hiperacuzie, halucinatii,
dificultati de respiratie 458. Intrebarea nr. 458: I603 Capitol: rabia Mod de
e) cel mai eficient mod de prevenire a turbarii este vaccinarea punctare: A3
anuala antirabica Schema imunizarii curative-profilactice cu vaccin si
imunoglobulina antirabica se initiaza in dependenta de
453. Intrebarea nr. 453: I247 Capitol: rabia Mod de a) varsta pacientului
punctare: A3 b) caracterul contactului
Rabia se manifesta prin: c) starea animalului la momentul muscaturii
a) perioade alternante de comportament normal si comportament d) zona geografica unde a luat loc incidentul
bizar sau neobisnuit (anxietate, halucinatii, delir) e) datele despre animal dupa 10 zile de supraveghere
b) soc toxic
c) frica de apa (hidrofobie) sau frica de aer (aerofobie) 459. Intrebarea nr. 459: I604 Capitol: rabia Mod de
d) spasme musculare la nivelul muschilor fetei, gatului sau punctare: A3
diafragmului, urmate de convulsii Contraindicatii catre administrarea profilactica a vaccinului si
e) semen avansate de deshidratare imunoglobulinei antirabice sunt:
a) boli infectioase acute
454. Intrebarea nr. 454: I248 Capitol: rabia Mod de b) perioada de timp de pste 5 zile de la momentul muscaturii
punctare: A3 c) reacttii alergice sistemice, cum ar fi edemul Quinke
Cele mai eficiente metode de prevenire a rabiei sunt: d) varsta
a) dupa o expunere posibila la virusul rabic, se impune curatirea e) sarcina
ranii imediat cu multa apa si sapun pentru a reduce riscul infectiei
b) izolarea si supravegherea animalului suspect de turbare timp de 460. Intrebarea nr. 460: I249 Capitol: salmoneloza Mod
1 luna de punctare: A1
c) este indicata efectuarea unui consult medical de specialitate Cel mai frecvent inregistrata forma de salmoneloza este :
pentru a se stabili un tratament profilactic complex a) starea de purtator
d) tratament profilactic cu vaccin si cu gamaglobulina antirabica b) gastrointestinala
conform schemei c) tifoida
e) exista tratament specific pentru persoanele la care au aparut d) septicopiemica
simptome de infectie cu rabie e) recidivanta

455. Intrebarea nr. 455: I600 Capitol: rabia Mod de 461. Intrebarea nr. 461: I250 Capitol: salmoneloza Mod
punctare: A1 de punctare: A1
Pentru debutul bolii in rabie cel mai caracteristic semn este: Scaune apoase, verzui, fetide, nesangvinolente sunt caracteristice in
a) cefalea urmatoarea forma clinica a salmonelozei :
b) senzatia de parestezie la locul de inoculare a virusului a) gastritica
c) agitatia psihomotorie b) gastroenteritica
d) febra c) gastroenterocolitica
e) anorexia d) enterocolitica
e) tifoida
456. Intrebarea nr. 456: I601 Capitol: rabia Mod de
punctare: A1 462. Intrebarea nr. 462: I251 Capitol: salmoneloza Mod
In cazul salivarii dermei sau mucoaselor deteriorate de orice de punctare: A1
localizare de către un animal bolnav de rabie, tratamentul cu vacin Socul hipovolemic se poate dezvolta in urmatoarea forma clinica a
si imunoglobulina antirabica: salmonelozei
a) nu se indica a) tifica
b) se incepe odată cu aparitia semnelor clinice de boala b) gastroenteritica
c) se incepe odata cu disparitia animalului bolnav c) colitica
d) se incepe cu administrarea imediata a cate 1ml vaccin în d) gastritica
conformitate cu schema: la zilele 0, 3, 7, 14, 30, 90 e) septica
e) se incepe imediat cu imunoglobulina antirabica la ziua 0 + vacin
cate 1 ml la zilele 1, 3, 7, 14, 30, 90 463. Intrebarea nr. 463: I252 Capitol: salmoneloza Mod
de punctare: A1 in cazul cind se intrunesc criteriile :
Febra cu o durata de 4 saptamani se intalneste in urmatoarele a) suportarea salmonelozei acute 1-2 luni in urma
forme de salmoneloza : b) lipsa semnelor clinice de salmoneloza in decursul a 3 luni
a) gastrica precedente
b) gastroenteritica c) una sau doua emisii bacilare urmate de triplu rezultat negativ al
c) tifoida examenului bacteriologic al maselor fecale si urinei
d) gastroenterocolitica d) rezultate pozitive pentru testele serologice
e) enterocolitica e) rezultate negative pentru testele serologice

464. Intrebarea nr. 464: I253 Capitol: salmoneloza Mod 470. Intrebarea nr. 470: I259 Capitol: salmoneloza Mod
de punctare: A1 de punctare: A3
Pentru forma gastro-intestinala a salmonelozei metoda principala de Analiza generala a sangelui in salmoneloza se caracterizeaza prin :
tratament este : a) scaderea nivelului de eritrocite si Hb
a) terapia cu glucocorticosteroizi b) limfomonocitoza
b) terapia patogenetica c) leucocitoza
c) terapia antimotilica d) deviere spre stanga a formulei leucocitare
d) terapia desensibilizanta e) neutrofiloza
e) antiparazitara
471. Intrebarea nr. 471: I305 Capitol: salmoneloza Mod de
465. Intrebarea nr. 465: I254 Capitol: salmoneloza Mod de punctare: A1
punctare: A3 În ultimii ani tot mai evidentă este creşterea îmbolnăvirii prin
Variantele clinice in forma intestinala a salmonelozei sunt : Salmonela:
a) gastroenteritica a) S. typhimurium
b) colitica b) S. enteritidis
c) septicemica c) S. раnаmа
d) gastrica d) S. infantis
e) gastroenterocolitica e) S. Newport

466. Intrebarea nr. 466: I255 Capitol: salmoneloza Mod 472. Intrebarea nr. 472: I306 Capitol: salmoneloza Mod
de punctare: A3 de punctare: A1
Starile de eliminare bacilara in salmoneloza pot fi : S.enteritidis se transmite preponderent prin intermediul:
a) acuta a) apei
b) cronica b) contactului direct
c) tranzitorie c) contactului indirect
d) postinfectioasa d) cărnii de pasăre şi a ouălor
e) convalescenta e) aerosolului

467. Intrebarea nr. 467: I256 Capitol: salmoneloza Mod 473. Intrebarea nr. 473: I307 Capitol: salmoneloza Mod
de punctare: A3 de punctare: A1
Enumerati afirmatiile corecte referitoare la salmoneloza: Perioada de incubare in salmoneloza la infectarea pe cale
a) rezervorul principal al infectiei este, in cea mai mare parte, alimentară este de :
extrauman a) 1-3 ore
b) forma generalizata a salmonelozei poate realiza doua variante b) 3 - 6 ore
evolutive c) 6 ore - 3 zile
c) pentru tratamentul formelor generalizate ne putem limita la Sol. d) 1 - 7 zile
poliionice perorale e) pina la 182 zile
d) un semn permanent in formele localizate este durerea
abdominala 474. Intrebarea nr. 474: I308 Capitol: salmoneloza Mod
e) un semn permanent in formele tipice de salmoneloza sunt de punctare: A1
tenezmele si chemarile false În cazul unei salmoneloze nozocomiale, unde cale de transmitere
este reponderent menajeră, perioada de incubare ajunge la:
a) 12 ore
468. Intrebarea nr. 468: I257 Capitol: salmoneloza Mod b) 1 - 2 zile
de punctare: A3 c) 3-8 zile
Forma gastrointestinala a salmonelozei are urmatoarele variante : d) 1 - 2 săptămâni
a) gastrica e) 3 - 4 săptămâni
b) gastroenterica
c) gastroenterocolitica 475. Intrebarea nr. 475: I309 Capitol: salmoneloza Mod
d) colitica de punctare: A3
e) rectosigmoidiana Apariţia formelor tifice, septice, subclinice şi cronice în
salmoneloză se eplică prin:
469. Intrebarea nr. 469: I258 Capitol: salmoneloza Mod a) apariţia toleranţei imunologice faţă de antigenul salmonelotice
de punctare: A3 b) infectarea cu S. typhimurium
Despre starea tranzitorie de purtator in salmoneloza se poate vorbi c) mimicriei antigenice salmonelotice
d) în rezultatul scăderii temporare a activităţii funcţionale a membrelor;
fagociţilor
e) o doză infectantă de agenți salmonelotici de peste 100 per gram
de aliment

481. Intrebarea nr. 481: I262 Capitol: sepsis Mod de


punctare: A3
476. Intrebarea nr. 476: I310 Capitol: salmoneloza Mod In septicemii:
de punctare: A3 a) perioada de incubatie un este dependenta de starea sistemului
Pentru varianta tifoidă a formei generalizate a salmonelozei sunt imán si agresivitatea agentul patogen;
caracteristice: b) la adult in cazurile grave se instaleaza sindromul de detresa
a) insuficiența renală respiratorie ;
b) peste 1-2 zile de la debut dereglările intestinale iau sfârşit c) are loc deprimarea functiei cardiace cu aparitia hipotensiunei;
c) semnele de impregnare infecţioasă sunt în creştere d) afectarea hepatica nu se manifesta prin cresterea
d) către sfîrşitul primei săptămîni de boală apare transaminazelor serice;
hepatosplenomegalia e) sepsisul poate conduce la complicatii renale;
e) șocul hipovolemic

477. Intrebarea nr. 477: I311 Capitol: salmoneloza Mod 482. Intrebarea nr. 482: I263 Capitol: sepsis Mod de
de punctare: A3 punctare: A3
Pentru varianta tifoidă a formei generalizate a salmonelozei sunt La efectuarea investigatiilor paraclinice si instrumentale in peritada
caracteristice: initiala a starilor septice se determina:
a) insuficiența renală a) eucocitoza cu deviere formulei leucocitare spre stinga;
b) peste 4-5 zile de la debut dereglările intestinale continuă b) valoari scazute a trombocitelor plasmatice;
c) semnele de impregnare infecţioasă sunt în creştere c) azotemie si proteinurie;
d) Către sfîrşitul primei săptămîni de boală apare d) limfomonocitoza;
hepatosplenomegalia e) eozinifilia;
e) Din ziua a 6-a, a 7-a apare exantem rozeolos, preponderent pe
abdomen. 483. Intrebarea nr. 483: I264 Capitol: sepsis Mod de
punctare: A3
478. Intrebarea nr. 478: I312 Capitol: salmoneloza Mod In tratamentul pacientilor cu septicemii se vor intreprinde
de punctare: A3 urmatoarele masuri:
Pentru varianta septică forma generalizata a salmoneleozei sunt a) reechilibrarea hemodinamica si asigurarea suportului ventilador
caracteristice: in cazurile grave;
a) evoluţia cea mai gravă b) pana la aflarea rezultatelor bacteriologice, se va incepe o terapie
b) curba termică neregulată antimicrobiana empirica;
c) curba termică regulată c) tratamentul tulburărilor de coagulare;
d) halucinațiile fobice d) administarea de seruri specifice;
e) focare septice secundare se pot forma în diferite organe e) recursul obligatoriu la tratament antiviral;

479. Intrebarea nr. 479: I260 Capitol: sepsis Mod de punctare: 484. Intrebarea nr. 484: I265 Capitol: socul hipovolemic
A3 Mod de punctare: A3
Pentru septicemie sunt corecte urmatoarele afirmatii: In socul hipovolemic :
a) este o stare infectioasг generalizata, cauzata de diseminarea a) este o insuficienta circulatorie acuta, consecutiva unei
unui germene patogen diminuari rapide a volumului sangvin circulant;
b) septicemia apare mai des la persoanele, care au un status imun b) febra este indicatorul severitatii;
integru, pentru ca acestea nu limiteaza infectia in stadiul de focar c) presiunea sistolică scade sub 90 mm Hg sau chiar mai mult;
primar d) ritmul cardiac depaseste cu mult 100 pe minut;
c) diagnosticul consta in punerea in evidenta, prin hemocultura, a e) are loc in majoritatea cazurilor de toxiinfectii alimentare;
prezentei microbului in sange; 485. Intrebarea nr. 485: I266 Capitol: socul hipovolemic
d) o hemocultura negativa exclude diagnosticul de septicemie; Mod de punctare: A3
e) este absolut necesara combaterea rapida si eficienta a sepsisului Socul hipovolemic se manifesta prin:
aflat in etapa de debut. a) sete, agitatie sau somnolenta;
b) paloarea pronuntata a extremitatilor;
480. Intrebarea nr. 480: I261 Capitol: sepsis Mod de c) majorarea importanta a presiunii arteriale
punctare: A3 d) normalitatea ritmului cardiac;
Simptomele si semnele caracteristice in sepsis sunt: e) printr-o micsorare a volumului urinei si dezvoltarea
a) febra ridicata, intermitenta, corespunzand descarcarilor insuficientei renale;
infectioase sau in platou;
b) afebrilitatea, cel mai adesea, la persoanele tinere; 486. Intrebarea nr. 486: I267 Capitol: socul hipovolemic Mod
c) la pacientii cu septicemie un este caracteristica implicarea de punctare: A3
poliorganica;
Socul hipovolemic impune:
d) starea de confuzie si dezorientarea in cazuri extrem de grave;
e) sugestive pentru septicemie pot fi emboliile septice cutanate cu a) tratament aplicat precoce prin izolare si spitalizare de urgenta;
aspect hemoragic, care se afla diseminate pe trunchi sau la nivelul b) aplicarea perfuziilor intravenoase pentru a compensa pierderile
lichidiene si a restabili o presiune arteriala eficace; d) articulara
c) prevenirea hipopotasemiei; e) faciala Roze
d) initierea tratamentului prin administrarea de adrenalina;
e) traheoctomia de urgenţă;

487. Intrebarea nr. 487: I268 Capitol: tetanos Mod de


punctare: A1 494. Intrebarea nr. 494: I275 Capitol: tetanos Mod de
Seroterapia se utilizeaza in caz de : punctare: A3
a) febra tifoida In tetanos se pot dezvolta urmatoarele complicatii :
b) tifosul exantematic a) asfixia
c) tetanos b) pneumonia
d) febra Q c) miocardita
e) borelioza d) peritonita
488. Intrebarea nr. 488: I269 Capitol: tetanos Mod de e) encefalita microbiana
punctare: A1
Tetanosul debuteaza cu : 495. Intrebarea nr. 495: I276 Capitol: tetanos Mod de
a) semne catarale punctare: A3
b) limfadenopatie regionala In calitate de criterii de gravitate in tetanos sunt folosite :
c) semne de intoxicatie generala a) supuratia plagii
d) tremor fibrilar in muschii adiacenti plagii b) dimensiunile plagii
e) febra 40 C c) durata acceselor convulsive
d) frecventa acceselor convulsive
489. Intrebarea nr. 489: I270 Capitol: tetanos Mod de e) prezenta dereglarilor respiratorii si cardio-vasculare
punctare: A1
Toxina tetanica actioneaza la nivelul : 496. Intrebarea nr. 496: I277 Capitol: tetanos Mod de
a) plagii punctare: A3
b) neuronilor motori intercalari Semnele caracteristice tetanosului sunt :
c) ganglionilor limfatici regionali a) trism
d) neuronilor senzitivi b) tenezme
e) cerebelului c) disfagia
d) râs sardonic
490. Intrebarea nr. 490: I271 Capitol: tetanos Mod de e) vome
punctare: A1
Toxina tetanica este transportata de la poarta de intrare spre maduva 497. Intrebarea nr. 497: I344 Capitol: tetanos Mod de
spinarii, formatia reticulara si bulbul rahidian pe urmatoarea cale : punctare: A1
a) sange si pe traiectul nervilor Tetanosul se intilneste mai des la:
b) exclusiv prin sange a) Batrii
c) exclusiv prin limfa si pe traiectul nervilor b) Nou-nascuti in tarile in curs de dezvoltare
d) exclusiv perineural, nepatrunzand in sange c) 20-50 ani
e) prin sange si limfa d) Toate virstele
e) Veterinari
491. Intrebarea nr. 491: I272 Capitol: tetanos Mod de
punctare: A1 498. Intrebarea nr. 498: I345 Capitol: tetanos Mod de
Cu scop curativ serul antitetanic se administreaza in doza : punctare: A1
a) 3.000 UI In caz de tetanos:
b) 100.000 - 150.000 UI a) Poate fi hepatosplenomegalie
c) 20.000 -25.000 UI b) Ficatul mărit, splina nu
d) 30.000 - 50.000 UI c) Ficatul si splina nu sunt mărite
e) 50.000 - 75.000 UI d) Splenomegalia este mai pronuntata decât hepatomegalia
e) Hepatomegalia este mai pronuntata decât splenomegalia
492. Intrebarea nr. 492: I273 Capitol: tetanos Mod de
punctare: A1 499. Intrebarea nr. 499: I346 Capitol: tetanos Mod de
a) semne catarale punctare: A1
b) semne dispeptice Toxina clostridium tetani contine:
c) semne de intoxicatie generala a) Neuraminidaza
d) tremor fibrilar in muschii adiacenti plagii b) Factorul letal
e) opistotonus c) Hemolizina
d) Hemaglutinina
493. Intrebarea nr. 493: I274 Capitol: tetanos Mod de e) Factorul protector
punctare: A3
Formele clinice in tetanos sunt : 500. Intrebarea nr. 500: I347 Capitol: tetanos Mod de
a) generalizata punctare: A1
b) locala Particularitatea morfologica a Clostridium tetani:
c) viscerala a) Capetele retezate
b) Nu formeaza capsule si spori Conform clasificarii epidemiologice deosebim tetanosul:
c) Aspect de racheta a) Facial
d) Nucleul in forma de haltera b) Traumatic
e) Forma cocica c) Postcongestional
d) Poststreptococic
e) Aparut pe fondul unor procese inflamatoare

501. Intrebarea nr. 501: I348 Capitol: tetanos Mod de


punctare: A1 508. Intrebarea nr. 508: I355 Capitol: tetanos Mod de
Sporii de Clostridium tetani rezista in sol: punctare: A3
a) Saptamini Tabloul clinic al tetanosului se caracrerizeaza prin:
b) Ani a) Hipertonus muscular
c) Zile b) Hepatosplenomegalie
d) Luni c) Lipsa hepatosplenomegaliei
e) Ore d) Atonie musculară
e) Simptomele Kerning si Lassegue pozitive
502. Intrebarea nr. 502: I349 Capitol: tetanos Mod de
punctare: A3 509. Intrebarea nr. 509: I356 Capitol: tetanos Mod de
Bacilul tetanic este: punctare: A3
a) Gram pozitiv Tetanospasmina difuzeaza in organism:
b) Gram negativ a) Pe calea fibrelor nervoase
c) Sporulat b) Pe calea sanguina
d) Anaerob c) De la nivelul sistemului nervos central
e) Aerob d) Pe cale respiratorie
e) De la poarta de intrare
503. Intrebarea nr. 503: I350 Capitol: tetanos Mod de
punctare: A3 510. Intrebarea nr. 510: I357 Capitol: tetanos Mod de
Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru tetanus: punctare: A3
a) Evolutie usoara Diagnosticul de tetanus poate fi suspectat in urmatoarele situatii:
b) Trismus a) Plagi ce creaza conditii locale de anaerobioza
c) Aerofobie b) Paralizii simetrice
d) Contractura tonica a musculaturii scheletice c) Trismus decelat la o persoana in virsta
e) Contractiile musculare paroxistice d) Sugar provenit din tari in curs de dezvoltare ce prezinta
dificultati de alimentare
504. Intrebarea nr. 504: I351 Capitol: tetanos Mod de e) Anizocorie
punctare: A3
Alegeti fractiile exotoxinei produse de Clostridium tetani: 511. Intrebarea nr. 511: I358 Capitol: tetanos Mod de
a) Tetanospasmina punctare: A3
b) Factorul letal Tetanosul este defenit ca:
c) Hemolizina a) O boala infectioasa
d) Factorul protector b) O parazitoza
e) O fractiune cu masa moleculara mica c) Provocata de un bacil Gram negativ
d) Boala este data de efectul neurogen al exotoxinei
505. Intrebarea nr. 505: I352 Capitol: tetanos Mod de e) Toxina blocheaza functia neuronilor intercalari
punctare: A3 Contractiile musculare paroxistice din tetanos pot
fi induse de: 512. Intrebarea nr. 512: I278 Capitol: SIRS Mod de
a) Atingerea tegumentelor punctare: A3
b) Incalcari ale dietei Criteriile sindromului de răspuns inflamator sistemic (SRIS) sunt:
c) Lumina a) temperatura subfebrilă;
d) Zgomot b) tahicardie;
e) Intuneric c) tahipnee;
d) leucocitoza;
506. Intrebarea nr. 506: I353 Capitol: tetanos Mod de e) trebuie să reunească doar unul din criteriile prezentate;
punctare: A3
In cazul unei plagi cu risc tetanigen la o persoana neimunizata 513. Intrebarea nr. 513: I279 Capitol: toxicoinfectii Mod
activ se efectueaza urmatoarele: de punctare: A1
a) Vaccin antitetanic Indicati cea mai frecventă cauză a toxiinfectiilor alimentare .
b) Toaleta plagii a) helminti
c) Ser antitetanic b) amibe
d) Imunoglobulina umana c) bacterii conditionat patogene
e) Penicilina G d) chlamidii
e) rickettsii
507. Intrebarea nr. 507: I354 Capitol: tetanos Mod de
punctare: A3 514. Intrebarea nr. 514: I280 Capitol: toxicoinfectii Mod
de punctare: A1
Pentru care toxiinfectie alimentara este caracteristica enterita 520. Intrebarea nr. 520: I314 Capitol: toxicoinfectii Mod
necrotica ? de punctare: A1
a) stafilococica Toxiinfecţia alimentară cu Cl. Perfringens care secretă enterotoxina
b) streptococica tipul F se caracterizează prin:
c) cu Clostridium perfringens a) vărsături intense în lipsa diareei
d) cu Proteus b) diaree suportată pe picioare
e) cu Klebsiela c) scaun verzui ci mucus
d) scaun riziform
515. Intrebarea nr. 515: I281 Capitol: toxicoinfectii Mod e) enterocolită necrozantă, hemoragică, cu evoluţie severă
de punctare: A1
Complicatia cea mai frecventa in toxiinfectiile alimentare este : 521. Intrebarea nr. 521: I315 Capitol: toxicoinfectii Mod
a) socul toxi-infectios de punctare: A1
b) socul anafilactic Prin tenesme subințelegem
c) edemul cerebral a) chemări false la scaun
d) glomerulonefrita b) chemări imperative la scaun
e) peritonita c) chemări false la scaun cu dureri în hipoabdomen
d) dureri rectale cu iradiere sacrala în timpul chemării la defecare
516. Intrebarea nr. 516: I282 Capitol: toxicoinfectii Mod şi timp de 3 - 5 min. după
de punctare: A3 e) chemări imperative la scaun cu dureri în regiunea iliacă stțngă
Tabloul clinic in toxiinfectiile alimentare determinate de stafilococi
se manifesta prin : 522. Intrebarea nr. 522: I316 Capitol: toxicoinfectii Mod de
a) greata punctare: A1
b) voma Cel mai frecvent tenesmele se atestă în
c) dureri in regiunea epigastrica a) salmoneloză
d) scaun diareic cu mucus si striuri de sange b) toxiinfecție alimentară cu stafilococcus aureus
e) tenesme c) esherichioza enterotoxigenă
d) shigelloză
517. Intrebarea nr. 517: I283 Capitol: toxicoinfectii Mod e) infecția enterovirală
de punctare: A3
Semnele caracteristice pentru toxiinfectiile alimentare sunt : 523. Intrebarea nr. 523: I317 Capitol: toxicoinfectii Mod
a) voma repetata de punctare: A1
b) durerile in portiunile superioare ale abdomenului Enumărați complicaţia secundară leziunii intestinale cronice în
c) sindromul hepatolienal shigelloză:
d) scaunul lichid frecvent, apos a) șocul toxic-infecțios
e) semnul Pastia pozitiv b) sindrom de malabsorbţie pînă la cașexie
c) șocul hipovolemic
518. Intrebarea nr. 518: I284 Capitol: toxicoinfectii Mod d) ciroza hepatică
de punctare: e) encefalopatia
Metodele de diagnostic specific al toxiinfectiilor alimentare sunt :
a) investigatii bacteriologice ale maselor vomitive 524. Intrebarea nr. 524: I318 Capitol: toxicoinfectii Mod
b) investigatii bacteriologice ale maselor fecale de punctare: A1
c) frotiul sanguin Eclozarea sporilor botulinici cu apariţia formelor vegetative şi
d) investigatii serologice elaborarea ulterioară a toxinei în aliment:
e) insamantari pe culturi celulare vii a) schimbă culoarea produsului
b) schimbă mirosul produsului
519. Intrebarea nr. 519: I313 Capitol: toxicoinfectii Mod c) schimbă gustul produsului
de punctare: A1 d) puțin modifică calităţile organoleptice ale preparatului
Boala diareică acută se defineşte ca: e) nu modifică în nici un fel calităţile organoleptice ale
a) o stare caracterizată prin depăşirea a 1 scaun neoformate pe zi în preparatului
cantităţi de mai mult de 300 gr.pe zi cu o durată de mai puţin de 14
zile 525. Intrebarea nr. 525: I319 Capitol: toxicoinfectii Mod
b) o stare caracterizată prin depăşirea a 2 scaune neoformate pe zi de punctare: A1
în cantităţi de mai mult de 300 gr.pe zi cu o durată de mai puţin de După ingestie toxina botulinică se resoarbe cu rapiditate:
14 zile. a) încă din cavitatea bucală
c) o stare caracterizată prin depăşirea a 3 scaune neoformate pe zi b) încă din stomac
în cantităţi de mai mult de 300 gr.pe zi cu o durată de mai puţin de c) încă din duoden
14 zile d) începând cu intestinul subțire
d) o stare caracterizată prin depăşirea a 3 scaune neoformate pe zi e) doar în intestinul gros
în cantităţi de mai mult de 300 gr.pe zi cu o durată de mai puţin de
7 zile 526. Intrebarea nr. 526: I320 Capitol: toxicoinfectii Mod de
e) o stare caracterizată prin depăşirea a 4 scaune neoformate pe zi punctare: A1
în cantităţi de mai mult de 300 gr.pe zi cu o durată de mai puţin de De cele mai multe ori botulismul debutează cu:
10 zile a) febră
b) hidrofobie mastita vacilor) sau ulterior pe durata preparării şi/sau manipulării,
c) greaţă de la persoane cu leziuni cutanate stafilococice (panariciu,
d) cefalee piodermita, furuncul) sau cu portaj nasofaringian
e) artralgii
527. Intrebarea nr. 527: I321 Capitol: toxicoinfectii Mod 533. Intrebarea nr. 533: I327 Capitol: toxicoinfectii Mod de
de punctare: A1 punctare: A3
De cele mai multe ori botulismul debutează cu: Shigeloza poate fi provocată de:
a) diplopie a) Shigella flexneri
b) midriază b) Shigella enteritidis
c) febră c) Shigella haemoliticus
d) cîteva scaune semilichide d) Shigella sonnei
e) disfagie e) Shigella disenteriae

528. Intrebarea nr. 528: I322 Capitol: toxicoinfectii Mod de


punctare: A3 534. Intrebarea nr. 534: I328 Capitol: toxicoinfectii Mod de
Mecanismul patogenetic al toxiinfecției alimentare bacetriene de tip punctare: A3
infecţios poate fi: Pentru shigelloză sunt caracteristice:
a) neinflamator a) dureri abdominale sub formă de crampe localizate în
b) neurotoxic hipoabdomen, mai frecvent pe stînga
c) infecțios-alergic b) scaun riziform
d) inflamator c) greaţă
e) bacteriemic d) scaun verzui
e) vomă repetată (în formele gastroenterice şi gastroenterocolitice)
529. Intrebarea nr. 529: I323 Capitol: toxicoinfectii Mod
de punctare: A3 535. Intrebarea nr. 535: I329 Capitol: toxicoinfectii Mod
Mecanismul patogenetic al toxiinfecției alimentare bacetriene de tip de punctare: A3
toxic poate fi: Pentru shigelloză sunt caracteristice:
a) neinflamator a) dureri abdominale sub formă de crampe localizate în
b) prin producere de neurotoxine hipoabdomen, mai frecvent pe stînga
c) prin producere de citotoxine b) scaun riziform
d) inflamator c) greaţă
e) prin producere de enterotoxine d) scaun verzui
530. Intrebarea nr. 530: I324 Capitol: toxicoinfectii Mod e) aspectul "scuipatului rectal" al scaunului
de punctare: A3
Toxiinfecţia alimentară cu Staphylococcus aureus enterotoxigen se 536. Intrebarea nr. 536: I330 Capitol: toxicoinfectii Mod
caracterizează prin : de punctare: A3
a) incubaţia este de la 30 minute pînă la 6 ore Enumerați complicaţiile la distanţă după vindecarea apparenta în
b) diaree smenificativă însoțită de colică abdominală shigelloză:
c) febră de mare amplitudine a) colite cronice
d) greaţă intensă şi vărsături repetate b) hepatita
e) febra este absentă sau de mică amplitudine c) insuficiența renală
d) artrita reactivă prin mecanism imunologic
531. Intrebarea nr. 531: I325 Capitol: toxicoinfectii Mod e) dispepsii rebele
de punctare: A3
Toxiinfecţia alimentară cu Cl. Perfringens care secretă enterotoxina 537. Intrebarea nr. 537: I331 Capitol: toxicoinfectii Mod
tipul A se caracterizează prin : de punctare: A3
a) incubaţia este de la 30 minute pînă la 6 ore Se consideră că evoluția șocului hipovolemic se desfășoară în trei
b) diaree apoasă faze mai mult sau mai puțin delimitate practic:
c) dureri abdominale a) decompensată reversibilă
d) febra moderată sau lipsește b) progresivă
e) vărsături intense c) compensată
d) ireversibilă
532. Intrebarea nr. 532: I326 Capitol: toxicoinfectii Mod de e) prodromală
punctare: A3
Toxiinfecţia alimentară cu B. cereus se caracterizează prin: 538. Intrebarea nr. 538: I332 Capitol: toxicoinfectii Mod
a) implicate mai frecvent în producerea toxiinfecţiei alimentare de punctare: A3
sunt orezul şi preparatele din orez In socul hipovolemic compensat:
b) enterotoxina termostabilă determină o toxiinfecţie alimentară cu a) poate avea o finalitate fericită chiar și fără intervenție
incubaţie scurtă (1 - 6 ore), vărsături alimentare terapeutică
c) enterotoxina termostabilă determină în majoritatea cazurilor b) poate avea o finalitate fericită doar in cazul unei intervenții
scaune diareice apoase şi colici abdominale terapeutice
d) enterotoxina termolabilă determina în majoritatea cazurilor c) este însoţit de scăderea TA
scaune diareice apoase şi colici abdominale d) este însoţit de scaderea diurezei
e) alimentele pot fi contaminate chiar de la sursă (laptele de la e) este însoțit de scăderea ritmului cardiac
539. Intrebarea nr. 539: I333 Capitol: toxicoinfectii Mod de 545. Intrebarea nr. 545: I339 Capitol: toxicoinfectii Mod
punctare: A3 de punctare: A3
In socul hipovolemic progresiv: De cele mai multe ori botulismul debutează cu:
a) poate avea o finalitate fericită chiar și fără intervenție a) febră
terapeutică b) hidrofobie
b) apare la câteva zeci de minute de la tulburările inițiale c) greaţă
cauzatoare d) posibil câteva scaune lichide-semilichide
c) apare la câteva ore de la tulburările inițiale cauzatoare e) dureri abdominale usare
d) este însoșit de scăderean ritmului cardiac 546. Intrebarea nr. 546: I340 Capitol: toxicoinfectii Mod de
e) este însoșit de creșterea ritmului cardiac punctare: A3
Caracteristicile în tabloul clinic al botulismului sunt:
540. Intrebarea nr. 540: I334 Capitol: toxicoinfectii Mod de a) febra
punctare: A3 b) păstrarea stării de conştienţă a pacientului
Șocul hipovolemic ireversibil : c) absenţa febrei
a) administrarea în perfuzie a lichidelor pentru refacerea volemiei d) paraliziile asimetrice
nu produce nici o ameliorare a presiunii arteriale și a celorlalte e) progresia paraliziilor (în suprafaţă şi intensitate)
funcții vitale
b) administrarea în perfuzie a lichidelor pentru refacerea volemiei 547. Intrebarea nr. 547: I342 Capitol: toxicoinfectii Mod
produce ameliorare a presiunii arteriale și a celorlalte funcții vitale de punctare: A3
c) se determină tahicardia Pacientul suportând botulism prezintă:
d) se determină scăderea ritmului cardiac a) midriază
e) cel mai des pulsul nu se determină b) semnul Argille-Robertson
c) semnul Argille-Robertson inversat
541. Intrebarea nr. 541: I335 Capitol: toxicoinfectii Mod de d) mioză
punctare: A3 e) ptoză palpebrală
Marcați afirmațiile corecte:
a) toxina botulinică A este cea mai puternică, cu răspîndire 548. Intrebarea nr. 548: I343 Capitol: toxicoinfectii Mod
predominantă pe continentul european de punctare: A3
b) toxina botulinică A este cea mai puternică, cu răspîndire Pacientul suportând botulism prezintă:
predominantă pe continentul american a) semnul Argille-Robertson
c) toxina botulinică B este mai puţin toxică, întâlnită mai frecvent b) strabism
în Europa c) mioză
d) toxina botulinică E este cea mai puţin toxică, întâlnită după d) midriază
ingestie de peşte e) paralizza epiglotei
e) toxina botulinică E este cea mai toxică, întâlnită după ingestie
de ciuperci 549. Intrebarea nr. 549: I285 Capitol: tularemia Mod de
punctare: A1
542. Intrebarea nr. 542: I336 Capitol: toxicoinfectii Mod Сe afectiuni oculare se pot intilni in tularemie:
de punctare: A3 a) coreoretinita
Formele botulismului sunt: b) iridociclita
a) botulismul cefalic c) conjunctivita eroziv-ulceroasa
b) botulismul respirator d) conjunctivita membranoasa
c) botulismul ca toxiinfecţie alimentară e) conjunctivita purulenta
d) botulismul lezional
e) botulismul oftalmoplegic 550. Intrebarea nr. 550: I286 Capitol: tularemia Mod de
punctare: A1
543. Intrebarea nr. 543: I337 Capitol: toxicoinfectii Mod Din ce grup de infectii face parte tularemia ?
de punctare: A3 a) virale
Formele botulismului sunt: b) antropozoonoze bacteriene
a) botulismul localizat c) antroponoze transmisive
b) accidental/chirurgical d) antroponoze bacteriene
c) botulismul respirator e) ricketsioze antropozoonoze
d) forma cutanată
e) botulismul intestinal 551. Intrebarea nr. 551: I287 Capitol: tularemia Mod de
punctare: A1
544. Intrebarea nr. 544: I338 Capitol: toxicoinfectii Mod Care afirmatie referitoare la tularemie nu este corecta?
de punctare: A3 a) Francisella tularensis este aerogena, Gram negativa
Formele botulismului sunt: b) Dupa evolutie tularemia poate fi acuta, latenta, recidivanta
a) botulismul ca toxiinfecţie alimentară c) Este o antroponoza
b) botulismul infantil d) Perioada de incubatie dureaza 3-7 zile, uneori pana la 10 zile
c) botulismul intestinal e) Durata febrei oscileaza in limite mari de la 6 la 30 zile
d) botulismul generalizat
e) botulismul localizat 552. Intrebarea nr. 552: I288 Capitol: tularemia Mod de
punctare: A1 punctare: A3
Care afirmatie referitoare la tularemie nu este corecta: Indicati afirmatiile corecte referitoare la tularemie
a) Pentru examenul de laborator se folosesc metodele a) Forma generalizata evolueaza cu toxicoza manifesta, uneori cu
bacteriologica, biologica, serologica delir
b) In forma orofaringiana se afecteaza ambele amigdale b) Fata pacientilor este hiperemiata, vasele sclerelor injectate,
c) Buboanele sunt putin dolorice conjunctivele hiperemiate
d) Substratul morfologic principal il constituie granuloamele c) Semnul caracteristic pentru majoritatea formelor este afectarea
tularemice specifice renala severa cu instalarea insuficientei renale acute
e) Mecanismele de infectare sunt: prin contact direct, pe cale d) Limfadenitele se deceleaza cu mult inaintea anginei in forma
digestiva, prin aspiratie, transmisibila angino-bubonica
e) Infectia este o zooantroponoza cu focar natural
553. Intrebarea nr. 553: I289 Capitol: tularemia Mod de
punctare: A1 559. Intrebarea nr. 559: I295 Capitol: tularemia Mod de
Care afirmatie referitoare la investigatiile de laborator in tularemie punctare: A3
nu este corectă? Indicati afirmatiile corecte referitoare la tularemie
a) Reactiile serologice se fac obligatoriu in seruri pare a) Mecanismele de infectare a omului sunt foarte variate
b) Dupa boala suportata anticorpi se pastreaza pe parcursul mai b) Buboanele sunt mai frecvent multiple, ca exceptie - solitare
multor ani c) La poarta de intrare pe piele sau pe mucoase deseori apare
c) Semnul caracteristic pentru majoritatea formelor este sporirea in afectul primar cu limfadenita regionara primara
volum a diferitor ganglioni limfatici d) Tratamentul se poate face cu streptomicina, gentamicina,
d) Tratamentul se aplica doar in conditii de stationar tetracivlina, ciprofloxacina
e) Proba alergica cu tularimina ajuta la diferentierea infectiei acute e) Ulcerele in forma ulcero-bubonica se disting prin sensibilitate
de cea trenanta vadita la durere

554. Intrebarea nr. 554: I290 Capitol: tularemia Mod de 560. Intrebarea nr. 560: I296 Capitol: tularemia Mod de
punctare: A1 punctare: A3
Bubonul tularemic este : Indicati afirmatiile corecte referitoare la tularemie
a) Regional unilateral a) Buboanele sunt putin dolore, au contururi nete, cu dimensiuni
b) Intotdeauna bilateral de 1-5 cm
c) Confluent b) Buboanele sunt foarte dolore, au contururi nete, cu dimensiuni
d) Aderat de tesutul adiacent de 1-5 cm
e) Foarte dureros c) Forma ulcero-bubonica se caracterizeaza prin przenta
carbuncului foarte dureros
555. Intrebarea nr. 555: I291 Capitol: tularemia Mod de d) Dispensarea convalescentilor se face timp de 6-12 luni
punctare: A1 e) In 30-50% cazuri in 2-4 saptamani se produce ramolirea, apoi
Care formă clinică nu este caracteristică tularemiei: deschiderea spontana a bubonului cu eliminare de puroi cremos
a) angio-bubonica
b) reziduala, cu afectarea aparatului locomotor 561. Intrebarea nr. 561: I297 Capitol: tularemia Mod de
c) oculo-bubonica punctare: A3
d) cu lezarea predominanta a organelor respiratorii Indicati afirmatiile corecte referitoare la tularemie
e) recidivanta a) La aplicarea tratamentului antimicrobian pronosticul este
favorabil, letalitate fiind de 0,5%
556. Intrebarea nr. 556: I292 Capitol: tularemia Mod de b) In forma generalizata se instaleaza hepatosplenomegalia
punctare: A1 c) In formele cu lezarea tubului digestiv durerile abdominale
Care afirmatie este falsă privitor la tularemia pulmonara uneori pot fi considerate eronat drept "abdomen acut"
a) boala se inregistreaza preponderent toamna-iarna d) In formele cu lezarea tubului digestiv se formeaza granuloame
b) tusea este intotdeauna umeda, cu sputa purulenta, frecvent cu pe traiectul tractului gastrointestinal
hemoptizie e) Forma ulcero-bubonica se caracterizeaza prin prezenta unui
c) procesul inflamator incepe in hilul pulmonar, extinzandu-se la edem gelatinos prinuntat
periferii
d) pneumonia are o evolutie grava, trenanta 562. Intrebarea nr. 562: I298 Capitol: tularemia Mod de
e) ganglionii limfatici hilari, paraheali si mediastinali sunt mriti punctare: A3
din a 7 zi de boala Indicati afirmatiile corecte referitoare la tularemie
a) In forma ulcero-bubonica este caracteristic tremorul fibrilar in
557. Intrebarea nr. 557: I293 Capitol: tularemia Mod de muschii adiacenti plagii
punctare: A3 b) Forma cea mai raspandita este varianta carbunoasa
Pentru forma anginobubonica de tularemie e caracteristic : c) In forma angino-bubonica ulcerile sunt adanci se vindeca greu
a) febra 39-40 C d) In forma angino-bubonica limfadenita se declara simultan cu
b) amigdalita ulcero-necrotica unilaterala amigdalita
c) amigdalita fibrinoasa bilaterala e) In forma oculo-bubonica ganlionii limfatici regionali sunt mariti
d) limfadenopatie regionala
e) limfadenopatie generalizata 563. Intrebarea nr. 563: I299 Capitol: tularemia Mod de
punctare: A3
558. Intrebarea nr. 558: I294 Capitol: tularemia Mod de Indicati afirmatiile corecte referitoare la tularemie
a) Omul bolnav poate fi sursa de infectie pentru personalul
medical d) Buboane putin dolore
b) Leziunile renale sunt minime e) Ramolirea bubonului in 2-4 saptamini
c) Sursa principala in conditii naturale este constituita de
numeroase rozatoare 570. Intrebarea nr. 570: I365 Capitol: tularemia Mod de
d) Francisella tularensis este distrusa la fierbere punctare: A3
e) Semnul Podalka se depisteaza intotdeauna in tularemie cu Indicati manifestarile clinice caracteristice formei abdominale a
afectarea tubului digestiv tularemiei:
a) Hepatosplenomegalie
564. Intrebarea nr. 564: I359 Capitol: tularemia Mod de b) Sindrom dispeptic
punctare: A1 c) Hipertrofia ganglionilor limfatici mezenterici
Care afirmatie referitor la tularemie este corecta: d) Simptomul Podalca pozitiv
a) Durata febrei nu depeseste 1 saptamina e) Tenezme
b) Tularemia este o antroponoza
c) Francesella tularensis este Gram pozitiva 571. Intrebarea nr. 571: I366 Capitol: tularemia Mod de
d) Francesella tularensis este Gram negativă punctare: A3
e) Letalitatea in tularemie este >10% Care sunt variantele de evoluție in tularemie:
a) Portaj cronic asimptomatic
565. Intrebarea nr. 565: I360 Capitol: tularemia Mod de b) Acuta
punctare: A1 c) Trenanta
Ce afirmatie referitor la investigatiile de laborator in tularemie este d) Recidivanta
corecta: e) Reziduala
a) Metoda biologica este mult mai rezultativa decit cea
bacteriologica 572. Intrebarea nr. 572: I367 Capitol: tularemia Mod de
b) Proba alergica se foloseste in diagnosticarea tardiva a bolii punctare: A3
c) Reactia de aglutinare devine pozitiva din primele zile de boala Indicati afirmatiile corecte referitor la tularemie:
d) Dupa boala suportata titrul de anticorpi se pastreaza 1-2 luni a) Curba termica are un caracter remittent cu o durata de 3
e) Daca RA cu diagnosticul tularemic este 1:60 nu necesita de saptamini
derminat cresterea titrului de anticorpi in seruri perechi b) Intradermoreactia cu tularina se utilizeaza pentru diagnosticul
precoce
566. Intrebarea nr. 566: I361 Capitol: tularemia Mod de c) In hemoleucograma poate fi leucopenie
punctare: A1 d) In hemoleucograma poate fi hipereozinofelie
Ce afirmatie referitor la tularemie este corecta: e) In forma cutanata afectul primar este inconjurat de edem moale
a) In forma orofaringiana membranele false se detaseaza usor
b) Ficatul si splina nu sufera 573. Intrebarea nr. 573: I368 Capitol: tularemia Mod de
c) Diagnosticul se face exclusiv in baza investigatiilor serologice punctare: A3
d) Bubonul este de dimensiuni mici Enumerati manifestarile clinice caracteristice tularemiei formei
e) Substratul morfologic principal il constituie granuloamele septicemice:
specifice a) Insuficienta renala acuta
b) Sindrom de impregnare infectioasa
567. Intrebarea nr. 567: I362 Capitol: tularemia Mod de c) Hepatosplenomegalie
punctare: A3 d) Diaree sangvinolenta profuza
Indicati sursle de infectie in tularemia: e) Hiperemia si pastozitatea fetei
a) Ovine,porcine,bovine
b) Rozatoare 574. Intrebarea nr. 574: I300 Capitol: yersenioza Mod de
c) Insecte hematogene punctare: A1
d) Felinele Agentii patogeni ai yersiniozelor sunt :
e) Omul bolnav a) virusuri
b) protozoare
568. Intrebarea nr. 568: I363 Capitol: tularemia Mod de c) bacterii
punctare: A3 d) ricketsii
Caile de infectare in tularemia sunt: e) chlamidii
a) Congenitala
b) Perorala 575. Intrebarea nr. 575: I301 Capitol: yersenioza Mod de
c) Sexuala punctare: A3
d) Percutanata Sunt maladii provocate de Yersinii patogene :
e) Aerogena a) listerioza
b) yersinioza intestinala
569. Intrebarea nr. 569: I364 Capitol: tularemia Mod de c) bruceloza
punctare: A3 d) pseudotuberculoza
Indicati manifestarile clinice caracteristice formei bubonice a e) pesta
tularemiei:
a) Buboane intens dolore 576. Intrebarea nr. 576: I302 Capitol: yersenioza Mod de
b) Buboane multiple nonregionale punctare: A3
c) Reabsorbtia sau sclerozarea bubonului Yersinia enterocolitica se tratează cu:
a) aminoglicozide 2-3 articulatii mari
b) doxacicline d) eruptie urticariana pe tot corpul
c) peniciline e) miocardita, aritmie, adinamie
d) fluorchinolone
e) metronidazol 583. Intrebarea nr. 583: I455 Capitol: yersenioza Mod de
punctare: A3
577. Intrebarea nr. 577: I303 Capitol: yersenioza Mod de Caracteristica yersineozei enterocolitice
punctare: A3 a) durata incubatiei 1-6 zile
Cele mai frecvente forme in yersinioza intestinală sunt: b) intoxicatia se manifesta cu febra, cefalee, mialgii, greata, voma,
a) enterita sau enterocolita dureri in abdomen,
b) adenita mezenterica si ileita terminala, care poate fi usor c) dureri in articulatii
confundata cu apendicita acuta d) durata incubatiei 3-18 zile
c) forma septicemica insotita uneori de complicatii inflamatorii: e) durata 12-15 zile cu scaun lichid , pastos cu mucus, rareori
artrita reactiva si eritem nedos sange si deshidratare
d) forma cutanata caraterizata print-un placard fierbinte, edematos,
eritematos, bine delimitat cu adenopatie loco-regionala sensibila
e) faringita exudativa cu limfodenopatie leterocervicala, esentiala,
de lunga durata 584. Intrebarea nr. 584: I456 Capitol: yersenioza Mod de
punctare: A3
Indicati formele clinice a yersiniozei enterocolitic
a) gastroenteritica
b) enterocolitica
578. Intrebarea nr. 578: I450 Capitol: yersenioza Mod de c) gastroenterocolitica
punctare: A3 d) gastrica
In tratamentul yerseniozelor se folosesc antibiotice e) duodenala
a) nitrofuranele
b) aminoglicozidele 585. Intrebarea nr. 585: I458 Capitol: yersenioza Mod de
c) levomicetina punctare: A3
d) antimicoticile Localizarea eruptiei în pseudotuberculoza
e) tetraciclinile a) pe tot corpul
b) pe maini sub forma de manusi
579. Intrebarea nr. 579: I451 Capitol: yersenioza Mod de c) pe picioare sub forma de ciorapi
punctare: A3 d) pe gat si corp sub forma de glugă
Materialele pentru diagnosticul bacteriologic al yersiniozei enterocolitica e) numai pe maini si picioare
a) sange,licvorul
b) materii fecale 586. Intrebarea nr. 586: I459 Capitol: yersenioza Mod de
c) aspiratii din rezecate de ganglioni limfatici si appendix punctare: A3
d) aspiratii nazale In tratamentul pseudotuberculozei se folosesc
e) aspiratii vaginale a) nitrofurane
b) tetracicline.
580. Intrebarea nr. 580: I452 Capitol: yersenioza Mod de c) levomicitina
punctare: A3 d) aminoglicozide
Testele serologice folosite in yersinioza enterocolitica e) antifungice
a) reactia de aglutinare (RA)
b) reactia de hemaglutinare (RHAI) 587. Intrebarea nr. 587: I460 Capitol: yersenioza Mod de
c) examen a bioptantelor ganglionilor limfatici punctare: A3
d) reactia indirecta imunoflorescenta Indicati perioadele evolutiei a pseudotuberculozei
e) Western-blot a) perioada de incubatie ( 3-18) zile
b) perioada incipienta cu febra, slabiciune, cefalee, dureri
581. Intrebarea nr. 581: I453 Capitol: yersenioza Mod de articulare, musculare
punctare: A3 c) perioada de stare cu exantem maculopapulos
Diagnosticul yersiniozei enterocolitica este bazat pe metodele d) perioada afectărilor organice
a) bacteriologică e) perioada de incubatie 1- 6 zile
b) bacterioscopică
c) serologică 588. Intrebarea nr. 588: I461 Capitol: yersenioza Mod de
d) imagistică punctare: A3
e) renghenologică Indicati perioadele evolutiei a pseudotuberculozei
a) perioada de incubatie ( 3-18) zile
582. Intrebarea nr. 582: I454 Capitol: yersenioza Mod de b) perioada incipienta cu febra, slabiciune, cefalee, dureri
punctare: A3 articulare, musculare
anifestările clinice a yerseniozei enterocolitica c) perioada de stare cu exantem maculopapulos
a) gastroenterita, enterocolita, gastroenterocolita d) perioada afectărilor organice
b) ileita terminala, mezadenita, apendicita e) perioada de incubatie 1- 6 zile
c) eruptie urticariane, maculoasa, maculopapuloasa in regiunea a
589. Intrebarea nr. 589: I462 Capitol: yersenioza Mod de b) formele generalizate sunt cele mai frecvente
punctare: A3 c) ingestia de germeni agresori determina gastroenterocolita acuta
Indicati formele evolutive a y.pseudotuberculosica d) nu se deosebeste de febra tifoida
a) forma febrilă acuta ( febra scarlatinoasa) e) mai rar forme septice cu meningita purulenta, septicopiemie,
b) septicemica leziuni hepatice
c) evolutia usoara, medie, grava
d) formele metapseudoyerseniozice 596. Intrebarea nr. 596: I469 Capitol: infectiile paratifoide
e) formele paraalergice Mod de punctare: A1
Schimbarea patomorfologica in intestin în febra paratifoidă A:
590. Intrebarea nr. 590: I463 Capitol: yersenioza Mod de a) intestinul subtire afectat
punctare: A3 b) intestinul gros afectat
Indicati formele clinice a pseudotuberculozei localizate c) duodenul
a) intestinala ( gastroenterita, enterocolita) d) stomacul
b) limfadenita mezenteriala, ileita terminala e) sigmoidul
c) hepatita
d) pielonefrita 597. Intrebarea nr. 597: I470 Capitol: infectiile paratifoide
e) dermatita alergica Mod de punctare: A3
Manifestari clinice principale in febra paratifoida A:
a) febra inalta treptat aparuta
b) semne de intoxicare generala
c) marirea ficatului si a splinei
d) semne meningiene pozitive
e) afectarea rinichilor

591. Intrebarea nr. 591: I464 Capitol: yersenioza Mod de


punctare: A3
Bacteria pseudotuberculoasa este 598. Intrebarea nr. 598: I588 Capitol: afectarea snc Mod
a) sensibila la temperaturi inalte si fierbere de punctare: A1
b) creste pe medii, ramane viabila la t0 80-1000 Pentru confirmarea etiologiei meningitei bacteriane este necesara
c) este mobilă la t0 18-200, nu formeaza spori este gramnegativ investigatia:
d) creste pe medii obisnuite cu ph 7,2- 7.4
e) formeaza spori este gram pozitiva a) tomografie
b) rezonanta magnitica
592. Intrebarea nr. 592: I465 Capitol: infectiile paratifoide c) punctie sternala
Mod de punctare: A1 d) examenul bacteriologic al LCR
Sursa de infectie in paratifoidă A e) laparoscopie diagnostica
a) cainii
b) caprinele 599. Intrebarea nr. 599: I589 Capitol: afectarea snc Mod
c) bovinele de punctare: A1
d) rozatoarele Cel mai frecvent semn de iritatie meningeala intalnit este:
e) omul bolnav
a) semnul Murson
593. Intrebarea nr. 593: I466 Capitol: infectiile paratifoide b) redoarea cefei
Mod de punctare: A3 c) semnul Kernig
Curbele termice in febra paratifoida A d) semnul Rozenberg
a) continua e) semnul Brudzinski
b) normala
c) remitenta 600. Intrebarea nr. 600: I590 Capitol: afectarea snc Mod
d) intermitenta de punctare: A1
e) septica sau hectica Pentru confirmarea etiologica a meningo-encefalitelor virale este
necesară:
594. Intrebarea nr. 594: I467 Capitol: infectiile paratifoide
Mod de punctare: A3 a) proba biologica
Schimbarile caracteristice febrei paratifoide B b) testul PCR pentru identificarea acizilor nucleici virali din LCR
a) intoxicatie generalizata ( febra,cefalee, paliditate) c) decelarea miilor de polimorfonuceare în lichidul cefalorahidian
b) greata, voma, semne meningiene pozitive d) testul intradermal-alergic
c) eruptie la 10-a zi a maladiei e) testul PCR pentru identificarea acizilor nucleici din exsudatul
d) scaunul la bolnav lichid din primele zile ale maladiei faringian
e) eruptia apare la 7-8 zi a maladiei
601. Intrebarea nr. 601: I591 Capitol: afectarea snc Mod de
595. Intrebarea nr. 595: I468 Capitol: infectiile paratifoide punctare: A3
Mod de punctare: A3 Meningita bacteriana acuta poate evolua catre următoarele
Febra paratifoida B complicatii:
a) evolutia frusta, abortiva, relativ usoara si medie
a) hidrocefalia e) simptomele catarale, gastrointestinale si eruptiile sunt manifeste
b) hipofertilitatea in infectia enterovirala
c) abcesul cerebral
d) detresa respiratorie acută 607. Intrebarea nr. 607: I597 Capitol: afectarea snc Mod
e) pareze si paralizii ale nervilor cranieni de punctare: A3
602. Intrebarea nr. 602: I592 Capitol: afectarea snc Mod de Semnele ce reflecta perturbarea functiilor cerebrale, caracteristice
punctare: A3 pentru encefalita, sunt urmatoarele:
Pentru meningita cu lichid clar sunt caracteristice urmatoarele
modificari: a) febra indelungata
b) modificarile de comportament
a) lichidul cefalorahidian are 200 leucocite/ml, predominante sunt c) semnele neurologice de focar
limfocitele d) semnele catarale
b) 20-25% din pacienţi pot avea predominanţă de e) convulsiile
polimorfonucleare neutrofile în primele zile a bolii
c) in toate cazurile este caracteristica scaderea considerabile a 608. Intrebarea nr. 608: I598 Capitol: afectarea snc Mod
glucozei si clorizilor de punctare: A3
d) lichidul cefalorahidian are 12000 leucocite/ml, predominante Tratamentul in meningoencefalita consta in administrarea:
sunt neutrofilele
a) Aciclovirului ca preparat de electie in meningoencefalitele
virale
e) macroscopic: lichidul cefalorahidian este transparent b) Serurilor polivalente
c) Dexametazonei în doze mari pentru prevenirea edemului
603. Intrebarea nr. 603: I593 Capitol: afectarea snc Mod de cerebral
punctare: A3 d) Diazepam prin injectare intravenoasă in cazul convulsiilor
Contraindicatii catre punctia lombara sunt: e) Gamaglobulinelor specifice
a) lipsa semnelor meningiene
b) instabilitatea hemodinamica 609. Intrebarea nr. 609: I620 Capitol: infectii eruptive Mod de
c) coma cerebrala punctare: A1
d) prezenta convulsiilor Elemente in forma de vezicule, dispuse predominant la nivelul
e) febra indelungata
valului palatin, limbei, mucoasei cavitatii bucale si la nivelul
604. Intrebarea nr. 604: I594 Capitol: afectarea snc Mod extremitatilor sunt caracteristice pentru infectia cu:
de punctare: A3
Principalele semne ale meningitei sunt: a) Francisella tularensis
b) Neiseria meningitides
a) semnul Filipovici c) Salmonella typhi-murium
b) cefalee accentuata d) Streptococcus pyogenes
c) semnul Govorov-Godelie e) Virusul Coxsackie
d) durere localizata de-a lungul coloanei vertebrale spontana sau
provocata de miscare 610. Intrebarea nr. 610: I621 Capitol: infectii eruptive Mod
e) voma de caracter central de punctare: A3
Tratamentul etiotrop al pacientului cu infectia varicelo-zosteriana,
605. Intrebarea nr. 605: I595 Capitol: afectarea snc Mod recomandat in mai putin de 72 de ore de la aparitia simptomelor
de punctare: A3 include urmatoarele preparate:
Momentele anamnestice obligatorii in evaluarea pacientului suspect
de encefalita virala sunt: a) acyclovir (Zovirax)
b) valacyclovir (Valtrex)
a) localizarea geografica si istoria calatoriilor recente c) famciclovir (Famvir)
b) varsta d) corticosteroizii (Prednisone)
c) contactul cu animalele e) serul specific
d) conditiile habituale 611. Intrebarea nr. 611: I622 Capitol: infectii eruptive Mod
e) antecedente cum ar fi intepaturi de insecte sau muscaturi de de punctare: A1
animale Eruptii cutanate scralatinoforme asociate cu amigdalita acuta,
limfadenopatia, hepatosplenomegalia si aparitia mononulearilor
606. Intrebarea nr. 606: I596 Capitol: afectarea snc Mod atipici in hemograma sunt caracteristice:
de punctare: A3
Asocierea semnelor clinice indicate mai jos permite suspectarea a) mononucleozei infectioase
maladiilor - după cum urmează: b) tifosului abdominal
c) borreliozei Lyme
a) icterul - doar cu leptospiroza d) pestei
b) echimozele insotesc infectia meningocicica e) rujeolei
c) parotidita paraauriculara si submandibulara pot fi asociate cu
oreionul 612. Intrebarea nr. 612: I623 Capitol: infectii eruptive Mod
d) pneumonia - doar cu infectia pneumococica de punctare: A1
Eruptia cu aparitia pe buze, conturul acestora sau în imediata lor
vecinatate, sub forma unor vezicule dureroase, pe fond eritematos,
care se sparg si se acoperă cu cruste în cateva zile este caracteristica
pentru:
a) Herpes simplex
b) Leptospiroza
c) Infectia meningococica
d) Parotidita epidemica
e) Hepatita virala acuta

613. Intrebarea nr. 613: I624 Capitol: infectii eruptive Mod


de punctare: A3
Pentru efectuarea diagnosticuluui diferential al maladiilor eruptive
o importanta deosebita o prezinta:
a) Distribuția si localizarea eriptiilor
b) Varsta pacientului
c) Natura leziunii primare
d) Modificarile secundare
e) Efectul preparatelor antiinflamatorii

614. Intrebarea nr. 614: I625 Capitol: infectii eruptive Mod


de punctare: A1
Pentru care din infectiile enumerate este caracteristic eruptii
punctiforme sau fin-papulare, difuz-confluente asociat cu faringita,
limba zmeurie, zone lineare de eritem mai intens (liniile Pastia-
Grozoci)
a) Varicela
b) Rujeola
c) Scarlatina
d) Rubeola
e) Tularemia

615. Intrebarea nr. 615: I626 Capitol: infectii eruptive Mod


de punctare: A3
Eruptiile maculopapuloase sunt prezente in infectiile:
a) Febra tifoida
b) Rujeola
c) Scarlatina
d) Antrax
e) Borrelioza

Anda mungkin juga menyukai