ARII NATURALE PROTEJATE

DE INTERES INTERNAȚIONAL, NAȚIONAL ȘI COMUNITAR

ȘI Arii de Protecție Specială Avifaunistică

Arii Naturale Protejate

Ariile protejate, prin valoarea lor naturală şi gradul redus al intervenţiei umane pe teritoriul lor,
sunt cele mai bune exemple şi modele pentru sistemele ecologice naturale şi seminaturale.
Ariile protejate sunt percepute încă de foarte mulţi oameni, doar în sensul lor “conservaţionist”,
fiind considerate adevărate „oaze” ale naturii sălbatice care trebuie protejate numai pentru conservarea
speciilor care le populează. Foarte puţin este recunoscut faptul că zonele aflate în regim natural şi
seminatural constituie de fapt suportul “vieţii” şi implicit al dezvoltării socio-economice.
S-au constituit astfel, arii protejate care conservă zone naturale de pe glob, unde intervenţia
omului este aproape inexistentă, dar şi zone în care intervenţia omului este prezentă, cum e cazul
peisajelor modificate ce au o importanţă peisagistică şi culturală deosebită. Astfel, forul care şi-a propus
să rezolve această problemă dificilă a fost Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii (IUCN - The
World Conservation Union) care, prin misiunea sa, avea competenţa necesară să o facă.
Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii încearcă să influenţeze, să încurajeze şi să asiste
societăţile din toată lumea în procesul de conservare a integrităţii şi diversităţii naturii, urmărind ca orice
utilizare a resurselor naturale să fie echitabilă şi durabilă.
Baza de date a ariilor protejate realizată de către World Conservation Monitoring Centre se
actualizează periodic, aproximativ la fiecare trei ani pentru a asigura editarea unei noi ediţii a Listei cu
Arii Protejate a Naţiunilor Unite.
Monitorizarea creşterii reţelei globale a ariilor protejate, distribuţia lor şi obiectivele de
management ale acestora sunt vitale, dar este la fel de important de cunoscut starea reală în care se
găseşte o anumită arie protejată şi, mai ales, cât este de eficient managementul ariei protejate.
Suprafaţa totală a ariilor naturale protejate din România este de aproximativ 20% din suprafaţa
României.

Definiţii şi clasificări ale Ariilor Protejate

La baza constituirii ariilor protejate a stat în primul rând faptul că acestea satisfac nevoi ale
oamenilor. Din necesitatea ariilor protejate au rezultat o varietate de tipuri de arii protejate, care se
diferențiază în principal funcție de gradul de protecție (sau gradul permis al intervenției umane) și funcție
de scopul ariei protejate. S-au constituit astfel arii protejate care protejează cele mai naturale zone de pe
glob, în care intervenția omului este aproape inexistentă, dar și zone în care intervenția omului este
prezentă, cum e cazul peisajelor modificate ce au o importanță peisagistica sși culturală deosebită.
Asfel, forul care și-a propus să rezolve această problemă dificilă a fost Uniunea Internațională de
Conservarea Naturii (IUCN – The World Conservation Union) care prin misiunea sa avea competența
necesară să o facă. IUCN încearcă să influențeze, să încurajeze și să asiste societățile din toata lumea
pentru conservarea integrității și diversității naturii și pentru a asigura ca orice utilizare a resurselor
naturale este echitabilă și durabilă.
Un sistem pentru definirea și clasificarea ariilor protejate a rezultat ca urmare a activitatății
desfașurată de IUCN în acest domeniu timp de aproape un sfert de secol. Acest sistem a fost adoptat de
caătre guverne și explicat prin linii directoare.
În prezent categoriile IUCN sunt răspandite în întreaga lume și sunt luate drept referință în orice
dezbateri privind ariile protejate. Scopul acestui sistem de definire sși clasificare a ariilor protejate este
acela de a contribui la cresșterea gradului de înțelegere a tuturor celor interesați, a diferitelor categorii de
arii protejate.
Principiul central pe care se bazează liniile directoare este acela ca ariile protejate trebuie să fie
definite de obiectivele lor de management, nu de titlul ariei și nu de eficiența managementului în
îndeplinirea respectivelor obiective. Problema eficienței management-ului trebuie desigur luată în
considerare, dar ea nu este vazută ca un criteriu de categorisire.
 Istoricul aparitiei categoriilor IUCN
Prin Comisia Mondială asupra Ariilor Protejate (WCPA) cunoscută în trecut sub numele de
Comisia asupra Parcurilor Naționale și Ariilor Protejate (CNPPA), IUCN a oferit pe plan internațional
consultanța asupra categorisirii ariilor protejate timp de mai mult de un sfert de secol. Scopul acestei
consultanțe a fost:
- conștientizarea guvernelor asupra importanței ariilor protejate;
- încurajarea guvernelor să dezvolte sisteme de arii protejate a căror obiective de management să
fie conforme cu condițiile naționale și locale;
- reducerea confuziei generate de adoptare a numeroși termeni diferiți pentru a descrie tipuri
diferite de arii protejate;
- asigurarea unor standarde internaționale pentru a ajuta contabilizarea și compararea globala și
regională între țări;
- asigurarea unui cadru pentru colectarea, procesarea și diseminarea datelor privitoare la ariile
protejate;
- îmbunătățirea comunicării și înțelegerii între toți cei implicați în acțiuni de conservare.
Prima etapă a fost definirea termenului de "parc național" în 1969 de către Adunarea Generală
IUCN. Multă muncă de pionierat a fost desfășurată de Dr. Ray Dasmann, care a elaborat un sistem
preliminar de categorisire publicat de către IUCN în anul 1973.
În 1978 IUCN-ul a publicat raportul CNPPA "Categorii, Obiective și Criterii pentru Ariile
Protejate", raport elaborat de Comitetul CNPPA asupra Criteriilor și Nomenclaturii prezidat de Domnul
Dr. Kenton Miller. Acest raport a propus următoarele 10 categorii:
I. Rezervație Științifică/Rezervație Naturală Strictă
II. Parc Național
III. Monument Natural
IV. Rezervație de Conservare a Naturii/ Rezervație Naturală Gospodarită
V. Peisaj Protejat
VI. Rezervație de Resurse
VII. Arie Naturala Biotică/Rezervație Antropologică
VIII. Arie Gestionată pentru Utilizări Multiple/Arie cu Resurse Gospodărite
IX. Rezervație a Biosferei
X. Sit al Patrimoniului Mondial Natural Acest sistem de categorisire a fost utilizat pe scară largă.
A fost încorporat în anumite legislații naționale, utilizat în dialogul între managerii ariilor
protejate de pe tot globul și a format structura organizatorică a Listei Națiunilor Unite asupra Parcurilor
Naționale și Ariilor Protejate (în edițiile recente acoperind Categoriile I - V).
Experiența a arătat că sistemul de categorisire din 1978 necesita o revizuire și o actualizare
pentru a fi adaptat la condițiile variate. Astfel, diferențele existente între anumite categorii nu sunt
întotdeauna foarte clare și modalitatea de abordare a conservării zonelor marine necesită o atenție mai
mare. Categoriile IX și X nu reprezintă categorii de management, ci desemnări internaționale care se
acordă categoriilor I - VI. Anumite criterii trebuie să fie interpretate mai flexibil pentru a satisface
condițiile variate întalnite pe glob. În final, limbajul utilizat pentru descrierea unor concepte care stau la
baza categorisirii necesită actualizarea, pentru a reflecta noua viziune asupra mediului și asupra
interacțiunilor dintre acesta sși om, viziune care s-a dezvoltat în ultimii ani.
Ca urmare, în 1984 CNPPA a stabilit un Comitet Coordonator, pentru revizuirea sistemului de
categorisire. Acest proces a trebuit să ia în considerare și câteva decizii ale Adunării Generale referitoare
la interesele populației indigene, ariile de sălbăticie și peisajele terestre și acvatice protejate. Raportul
Comitetului Coordonator a fost prezentat la o întâlnire a CNPPA, în timpul Adunării Generale a IUCN
din Perth, Australia, 1990, concluzia fiind ca primele cinci categorii ale sistemului vechi trebuie să fie
menținute pentru a forma baza sistemului actualizat; de asemenea s-a propus abandonarea categoriilor VI
- X.
 Raportul a fost bine primit și supus unei revizuiri mai largi la cel de al IV-lea Congres Mondial
al Parcurilor Naționale și Ariilor Protejate desfășurat în Caracas, Venezuela în februarie 1992. Grupul de
lucru care s-a ocupat de acest subiect în cursul Congresului a beneficiat de o analiza anterioară a
procesului prezentată de consultantul IUCN John Foster. Membri grupului de lucru au revizuit materialul
și au recomandat elaborarea unor linii directoare care să le înlocuiasca pe cele adoptate în 1978. Această
concluzie a fost inclusă în Recomandarea nr. 17 a Congresului. Liniile directoare revizuite au fost ulterior
pregatite și revizuite din nou de către Comitetul Coordonator CNPPA și Consiliul IUCN conform
Recomandării nr. 17.
Rezultatul este reprezentat de aceste linii directoare, care încorporează principiile fundamentale
care stau la baza categoriilor de management ale ariilor protejate și prezentarea fiecărei categorii în parte.
Ca urmare, se poate spune că liniile directoare prezente reprezintă punctul culminant al unui
proces extensiv, care a implicat o revizuire pe scară largă a ariilor protejate, de-a lungul unui mare
numaăr de ani. Părerile celor implicați în proces au fost numeroase. Astfel, unii au recomandat modificări
radicale ale sistemului din 1978, iar alții au optat pentru nici o modificare. Unii au considerat oportun să
existe versiuni regionale ale acestor linii directoare; alții că aceste categorii ar trebui sa fie adoptate rigid
la scară globală.
Concluzia o reprezintă aceste linii directoare, care:
- aderă la principiile elaborate în 1978 și reafirmate în raportul Grupului de Lucru din 1990;
- actualizează liniile directoare din 1978 pentru a reflecta experiența castigată de-a lungul anilor
în aplicarea sistemului de categorisire;
- rețin primele cinci categorii, simplificand terminologia și prezentarea;
- adaugă o nouă categorie; - recunosc că sistemul trebuie să fie suficient de flexibil pentru a se
adapta complexității lumii reale;
- ilustrează fiecare dintre cele șase categorii cu un număr de studii de caz pentru a arată cum sunt
aplicate categoriile;
- pun la dispoziție un instrument de management și nu o prescripție restrictivă.

Concepte Fundamentale asupra dezvoltării sistemului internaţional IUCN de categorisire a

ariilor protejate
Definiția Ariei Protejate:
O arie terestră/marină dedicată special protecției și menținerii diversității biologice si a
resurselor naturale si culturale asociate și gospodarită legal sau prin alte mijloace eficiente.
Deși toate ariile protejate satisfac scopurile generale ale acestei definiții, practic însă, scopurile
clare pentru care sunt gospodărite ariile protejate diferă foarte mult. S-au evidențiat 9 scopuri majore ale
managementului:
- cercetare științifică
- protecția sălbăticiei
- protecția diversității speciilor și a diversității genetice
- menținerea serviciilor
- protecția unor trăsături naturale și culturale specifice
- turism și recreere - educație - utilizare durabilă a resurselor ecosistemelor naturale
- menținerea caracteristicilor culturale și tradiționale.

Baza pe care s-a dezvoltat sistemul IUCN

Baza categorisirii este reprezentată de obiectivul primar de management
Acesta este cel mai important principiu. Într-o prima faza, categoriile trebuie să fie atribuite pe
baza obiectivului primar de management, așa cum este prezentat în definițiile legale pe baza cărora a fost
stabilit; obiectivele de management specifice ariei respective sunt de valoare suplimentară. Aceastaă
abordare asigură o bază solidă sistemului și este mult mai practică. Ca urmare, în procesul de includere a
unei arii protejate într-o anumită categorie, legislația națională (sau metode eficiente similare, cum ar fi
acorduri de principiu sau obiectivele declarate ale unei organizații non-guvernamentale) trebuie să fie
examinată pentru a identifica obiectivul primar pentru care aria trebuie să fie gospodarită.
Atribuirea unei anumite categorii nu reprezintă un comentariu asupra eficienței
managementului
În interpretarea sistemului din 1978, unii au avut tendința să confunde eficiența managementului
cu obiectivele de management. De exemplu, unele arii declarate legal cu obiective corespunzatoare
categoriei II - Parc Național au fost mai tarziu incluse în categoria V - Peisaje Protejate pentru că nu au
fost protejate eficient împotriva intervenției brutale a omului. Aceasta reprezintă o confuzie a două
raționamente diferite: ceea ce se intentionează a fi o arie protejata și cum aceasta este administrată.
WCPA este în proces de a dezvolta un sistem separat de monitorizare și înregistrare a eficienței
managementului, în colaborare cu WCMC.. Când acesta va fi gata, va fi promovat împreună cu sistemul
de categorisire. Informația asupra eficienței managementului va fi de asemenea colectată și înregistrată la
nivel internațional.
Sistemul de categorisire este internațional
Sistemul de categorisire a fost elaborat pentru a pune la dispoziție o bază de comparație
internațională. Mai mult decat atât se intenționează a fi utilizat în toate țările. Ca urmare, liniile directoare
sunt în mod inevitabil generale și trebuie să fie interpretate cu flexibilitate la nivele naționale și regionale.
De asemenea, din natura internațională a sistemului și din necesitatea aplicării consecvente a categoriilor,
rezultă că responsabilitatea finală pentru determinarea categoriilor trebuie să fie luată la nivel
internațional (IUCN, având drept consultant WCPA și/sau Centrul Mondial pentru Monitorizarea
Conservării (WCMC) în colaborare cu IUCN).
Numele naționale pentru ariile protejate pot varia
Într-o lume perfectă categoriile IUCN ar fi prioritare, iar sistemele naționale ar trebui să urmeze
terminologia standard. Practic însă, sistemele naționale utilizează o serie întreagă de denumiri. De
exemplu, 'parcuri naționale' înseamnă lucruri total diferite în diferite țări. Multe 'parcuri naționale'
declarate la nivel național nu respectă strict criteriile stabilite de Categoria II în sistemul din 1978. În
Marea Britanie, de exemplu, "Parcurile naționale" conțin așezări umane și o utilizare extensivp a
resurselor și ar putea fi atribuite corespunzator categoriei V. În America de Sud, un studiu IUCN recent a
descoperit că 84% din parcurile naționale prezintă populații umane rezidente semnificative; unele dintre
acestea ar putea să fie incluse mai bine în altă categorie.
Întrucât o foarte mare confuzie a fost cauzată de către aceasta în trecut, liniile directoare
identifică categoriile pe baza obiectivelor lor primare de management, ca și pe baza titlurilor lor specifice.
Se face de asemenea referire la titlurile utilizate în sistemul din 1978, întrucât, cel puțin unele, au devenit
cunoscute pe scară largă. Bineînțeles că, la nivel național, vor continua să fie utilizate numeroase titluri.
Datorită acestui fapt, este inevitabil ca un același titlu să însemne lucruri total diferite în țări diferite, dupa
cum titluri diferite în țări diferite pot fi utilizate pentru descrierea aceleiași categorii de arie protejată.
Acesta reprezintă cel mai important motiv pentru care se accentueaza necesitatea unui sistem internațional
de categorisire identificat pe baza obiectivelor de management, un sistem care nu depinde de titluri.
O noua categorie de management este introdusă
Recomandarea adoptată la Congresul de la Caracas a invitat IUCN să ia în considerare mai în
detaliu punctele de vedere ale anumitor experți potrivit cărora o nouă categorie este necesara pentru a
acoperi predominant arii naturale care sunt "gospodărite pentru protecția diversității biologice într-o
asemenea modalitate încât să asigure un flux durabil de bunuri și servicii comunității." Considerarea
acestei cereri a condus la includerea în aceste linii directoare a unei categorii în care principalul scop de
management este utilizarea durabilă a ecosistemelor naturale. Punctul cheie este acela că aria trebuie să
fie gospodarită astfel încât să fie asigurată protecția și menținerea diversității biologice pe termen lung. În
particular, trebuie să fie îndeplinite patru cerințe:
- aria trebuie să se încadreze în definiția unei arii protejate,
- cel puțin doua-treimi din arie trebuie să fie și să continue să fie în stare naturală,
- plantațiile mari nu trebuie să fie incluse,
- trebuie să fie stabilită o autoritate de management.
Numai dacă toate aceste cerințe sunt satisfacute, o arie protejată este îndreptățitaă să fie inclusaă
în această categorie.
Toate categoriile sunt importante
Numărul atribuit unei categorii nu reflectă importanța sa: toate categoriile sunt necesare pentru
conservare și dezvoltare durabilă. Ca urmare IUCN încurajează țările să-și dezvolte un sistem de arii
protejate care să indeplinească obiectivele patrimoniului lor natural și cultural și numai apoi să aplice una
sau toate categoriile corespunzatoare. Pentru că fiecare categorie umple o anumita "nișă" în termeni de
management, toate țările trebuie să considere întreaga varietate de categorii de arii protejate, conform
necesităților.
 ... Dar ele implică o gradare a intervenției umane
Aceste categorii prezintă grade variate ale intervenției umane. Este adevarat că cercetările arată
că modificarile umane din trecut asupra ecosistemelor au fost de fapt mai mari decât s-a crezut inițial și că
nici o parte a globului nu poate scăpa de efectele poluării la distanță și a modificărilor climatice induse de
om. În acest sens, nici o zonă de pe planetă nu poate să fie considerată cu adevărat "naturală". Ca urmare,
termenul este utilizat aici, așa cum a fost definit în "Purtând de Grijă Pamantului" ("Caring for the Earth -
A Strategy for Sustainable Living", publicată de IUCN în 1991, reprezentând o actualizare a "Strategiei
Mondiale de Conservare", IUCN, 1980): "naturale" sunt ecosistemele în care de la revoluția industrială
(1750) impactul uman nu a fost mai mare decât al oricărei specii native și nu a afectat structura
ecosistemelor.
Modificările climatice sunt excluse din această definiție.
În raport cu această definiție, categoriile I, II și III sunt legate în special de protecția unor arii
naturale în care intervenția umană directă și modificarea mediului au fost limitate; în categoriile IV, V și
VI o intervenție semnificativ mai mare va fi inregistrată. Întrucât categoria VI a fost adaugataă sistemului
mai târziu, nu se încadrează în modelul general foarte bine, dar din punct de vedere conceptual se aflî
între categoria III și IV.

Aplicarea categoriilor IUCN

Mărimea ariei protejate
Mărimea unei arii protejate trebuie să corespundă teritoriului terestru sau acvatic necesar pentru
realizarea obiectivelor de management. Astfel pentru o arie de Categoria I, mărimea trebuie să fie aceea
care să asigure menținerea integrității ariei pentru a realiza obiectivele de management de protecție strictă,
fie ca arie de bază sau zonă de cercetare, fie pentru protejarea sălbăticiei. În schimb, în ariile de Categoria
II, granițele trebuie trasate suficient de larg ca să conțină unul sau mai multe ecosisteme integrale,
nesupuse modificărilor ca urmare a exploatării și locuirii. Pentru scopuri practice, Lista Națiunilor Unite
include numai arii de cel putin 1000 ha sau 100 ha în cazul unor insule protejate integral, dar acestea sunt,
într-o oarecare masură, cifre arbitrare.
Autoritățile care declară ariile protejate au obligația să vadă dacă managementul nu va fi
perturbat de presiunile exercitate din zonele adiacente. Pot fi necesare aranjamente de management
suplimentare și compatibile pentru acele arii, chiar dacă nu sunt declarate ca parte a ariei protejate
afectate.
Zonarea în interiorul ariei protejate
Deși obiectivele primare de management vor determina categoria care va fi atribuită ariei
protejate, planurile de management conțin adesea zone de management pentru o varietate de scopuri care
țin cont de condițiile locale. Pentru stabilirea categoriei corespunzatoare, cel puțin doua treimi și
preferabil mai mult din suprafața ariei trebuie să fie gospodărite pentru scopurile primare, iar
managementul zonei ramase nu trebuie să intre în conflict cu acel scop primar. Cazurile în care părți ale
unei singure unități de management sunt clasificate legal ca având diferite obiective de management sunt
discutate la subcapitolul referitor la clasificări multiple.
Responsabilitatea managementului
Guvernele au o responsabilitate fundamentală de la care nu trebuie să abdice pentru existența și
buna funcționare a unui sistem național de arii protejate. Ele trebuie să considere asemenea arii drept
componente importante ale strategiilor naționale de conservare și dezvoltare durabilă. Dar
responsabilitatea pentru managementul unor arii protejate individuale poate fi atribuită organizațiilor
guvernamentale și non-guvernamentale centrale, regionale sau locale, sectorului privat sau comunităților
locale. Ca urmare, aceste linii directoare sunt suficient de flexibile pentru autoritatea managerială în cazul
fiecărei categorii. Condiția este ca autoritatea desemnată să fie capabilă să îndeplinească obiectivele de
management. În practică, ariile protejate din Categoria I - III se află de obicei în responsabilitatea unui
organism guvernamental. Responsabilitatea pentru categoriile IV și V este atribuită adesea
administrațiilor locale, deși acestea lucrează de obicei în cadrul legislației naționale.
Proprietatea pământului
La fel ca în cazul autorității de management, condiția cheie este ca tipul de proprietate să fie
compatibil cu realizarea obiectivelor de management ale ariei respective. În multe țări proprietatea
apartinând unui organism public (fie el național sau local), sau unui NGO cu obiective de conservare,
facilitează managementul și ca urmare este de preferat în condițiile Categoriilor I, II si III în particular.
Oricum, aceastaă situație nu este universal adevarată și - în categoriile rămase - proprietatea particulară
este cea mai comună, adesea reprezentând forma predominanta de proprietate asupra pamântului. Mai
mult decât atât, indiferent de proprietate, experiența arată că succesul managementului depinde într-o
mare măsură de dorința și sprijinul comunităților locale. În asemenea cazuri, autoritatea de management
trebuie să aibă sisteme eficiente consultative și de comunicare și mecanisme eficiente care pot include
stimulente pentru a asigura conformarea cu obiectivele de management.
Variațiile regionale
Sistemul de categorii se intenționează să opereze în același mod în toate țările pentru a facilita
colectarea și procesare unor date comparabile și pentru a îmbunătăți comunicarea între țări. Ca urmare,
IUCN nu favorizează standarde diferite care să fie aplicate în diferite parti ale lumii. Dar condițiile de
stabilire și de management pentru ariile protejate variază larg de la o regiune la alta, și de la țară la țară.
De exemplu regiuni ca Europa, cu peisaje ocupate de așezări umane, gospodarite de mult timp și aflate în
proprietate multiplă, nu sunt, general vorbind, corespunzatoare pentru stabilirea ariilor protejate de
Categoria II, cum sunt alte regiuni. Pe de alta parte, însă, condițiile în care se află sunt mai adecvate
pentru stabilirea ariilor apartinând Categoriilor IV și V.
Marea flexibilitate, inerența acestor linii directoare, trebuie să ajute aplicarea acestora în funcție
de condițiile variate aflate în diferite regiuni și țări.
Clasificari multiple
Arii protejate de diferite categorii adesea sunt alăturate și uneori o categorie se gasește în
interiorul alteia. Astfel, multe Categorii V conțin în interior arii de Categoria I și IV; altele se adaugă
ariilor de Categoria II. Unele arii de Categoria II conțin arii de Categoria I a și I b. Acest lucru este în
deplina concordanță cu aplicarea sistemului de clasificare, dacă se dovedește că ariile respective sunt
identificate separat pentru înregistrare și raportare. Deși beneficiile deținerii unei arii intregi în
responsabilitatea unei autorități manageriale sunt evidente, în unele cazuri, totuși, nu este cea mai bună
soluție. în asemenea cazuri, stabilirea unor relații de cooperare strânsă intre autorități este esențială.
Ariile care înconjoară ariile protejate
Ariile protejate nu sunt unități izolate. Din punct de vedere ecologic, economic, politic și cultural
ele sunt legate de ariile care le inconjoară. De aceea, planificarea și managementul ariilor protejate trebuie
să fie încorporate în planificările regionale și suportate de politicile adoptate pentru zone mai largi. În
scopul aplicării sistemului de categorisire, acolo unde o arie este utilizată pentru a "tampona" sau a
înconjura o alta, ambele categorii trebuie să fie identificate și înregistrate separat.
Desemnări internaționale
Sistemul din 1978 a identificat categorii separate pentru Siturile Patrimoniului Mondial (natural)
și Rezervațiile Biosferei. Acestea nu sunt categorii de management, ci desemnări internaționale. Practic,
aproape toate zonele apartinând Patrimoniului Mondial sunt desemnate la nivel național și ca urmare se
vor înregistra ca una din cele șase categorii. Același lucru este valabil și pentru Rezervațiile Biosferei,
siturile Ramsar și alte arii desemnate în cadrul acordurilor regionale. Ca urmare, următorul principiu va
continua saă se aplice: dacă aria este identificată prin acorduri naționale pentru o protecție speciala, atunci
trebuie să fie înregistrată corespunzator în una din categoriile standard. Statutul său special internațional
va fi înregistrat, de exemplu, în Listă Națiunilor Unite și în toate publicațiile IUCN corespunzatoare.

Categorii de arii protejate în România

1. Arii de interes naţional

2. Arii de interes internaţional

3. Arii de interes comunitar

1. Arii de interes naţional

La nivel european, România deţine cel mai diversificat şi valoros patrimoniu natural; suprafaţa
ariilor naturale protejate de interes naţional, raportată la suprafaţa ţării, este de 7%.
Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările
ulterioare, categoriile de arii naturale protejate de interes naţional sunt:
- rezervaţii ştiinţifice;
 - parcuri naţionale: Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Naţional Călimani, Parcul Naţional
Cheile Bicazului-Hăşmaş, Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Naţional Buila Vânturariţa, Parcul
Naţional Defileul Jiului, Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, Parcul
Naţional Semenic-Ch Caraşului, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, Parcul Naţional Munţii
Măcinului, Parcul Naţional Ceahlău, Parcul Naţional, Parcul Naţional Cozia.
-monumente ale naturii;
-rezervaţii naturale;
-parcuri naturale: Parcul Natural Munţii Maramureşului, Parcul Natural Vânători-Neamţ, Parcul
Natural Bucegi, Parcul Natural Putna Vrancea, Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, Parcul
Natural Porţile de Fier, Parcul Natural Lunca Mureşului, Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Balta
Mică a Brăilei, Parcul Natural Comana, Parcul Natural Lunca Joasă Prutului Inferior, Parcul Natural
Defileul Mureşului Superior, Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, Geoparcul Platoul Mehedinţi.
Ariile naturale protejate de interes naţional sunt declarate în baza: Legii nr. 5/2000 privind
amenajarea teritoriului naţional, secţiunea III, zone protejate; Hotărârii de Guvern 2151/2004 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; Hotărârii de Guvern nr. 1581/2005 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; Hotărârea de Guvern nr. 1143/2007
privind instituirea de noi arii naturale protejate.
Ariile naturale protejate pot fi atribuite în custodie sau pot avea structuri de administrare. Acest
proces este reglementat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1533/2008 privind
aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de
structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu
necesită constituirea de structuri de administrare.

2. Arii de interes internaţional

Pentru ţara noastră, au fost declarate la nivel internaţional:
-rezervaţii ale biosferei: Delta Dunării (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979)
-zone umede de importanţă internaţională ; Delta Dunării (1991), Insula Mică a Brăilei (2001),
Lunca Mureşului (2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (2006), Lacul Techirghiol (2006).
-situri naturale ale patrimoniului natural universal: Delta Dunării
-geoparcuri:Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, Geoparcul Platoul Mehedinţi desemnate
prin HG 2151/2005 la categoria parcuri naturale.

3. Arii de interes comunitar

Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 oferă numeroase instrumente utile, iar extinderea
reţelei prin includerea şi gestionarea ariilor naturale protejate din România, reprezintă un pas important în
direcţia conservării peisajului şi biodiversităţii. Cu alte cuvinte, în ceea ce priveşte fondul natural, această
reţea serveşte, atât intereselor României, cât şi celor ale Uniunii Europene.
Reţeaua Natura 2000 reprezintă o structură de protejare a naturii, protejare care nu înseamnă
neapărat „limitări şi restricţii”.
Natura 2000 permite, atât conservarea, cât şi dezvoltarea pe mai departe a biodiversităţii
României. Astfel, se observă oportunităţi în numeroase direcţii: de la un turism durabil, la o combinaţie
între activităţile agricole şi alternativele de protejare a naturii.
Înfiinţarea reţelei Natura 2000 reprezintă „fundamentul politicii comunitare de conservare a
naturii”. Toate statele care au aderat în Uniunea Europeană sau care aspiră la statutul de membru se
confruntă cu problematica reţelei Natura 2000 şi cu necesitatea de a adopta Directiva Păsări –
79/409/EEC şi Directiva Habitate – 92/43/EEC. Fiecare stat membru poate alege propriile mecanisme
pentru a se angaja în acest efort colectiv.
Natura 2000 reprezintă o treaptă de temelie a politicii de conservare a naturii în cadrul Uniunii
Europene.
Reţeaua Natura 2000 este alcătuită din:
- SAC-uri (Special Areas for Conservation – Arii Speciale de Conservare) desemnate pentru:
habitate naturale (198 prezentate în Directiva Habitate); specii de floră şi faună sălbatică (peste 800
prezentate în Directiva Habitate);
- SPA-uri (Special Protection Areas – Arii de Protecţie Specială Avifaunistică) desemnate pentru
specii de păsări (aproximativ 200 conform Directivei Păsări);
 - SCI -uri (Sites of Community Importance - Situri de importanţă comunitară) reprezintă un sit
care, în cadrul regiunii sau regiunilor biogeografice cărora le aparţine, contribuie în mod semnificativ la
menţinerea sau readucerea unui habitat din anexa 2 sau a unei specii din anexa 3 din OUG nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice, cu modificîrile şi completările ulterioare, la un stadiu corespunzător de conservare şi, în acelaşi
timp, la coerenţa sistemului Natura 2000, precum şi/sau la menţinerea diversităţii biologice a regiunii sau
regiunilor biogeografice respective.
Directiva privind păsările (79/402/EEC), publicată în aprilie 1979, a fost primul act legislativ
menit să protejeze speciile de păsări şi mediile lor naturale şi prevede stabilirea la nivel naţional a unor
arii de protecţie specială (SPA – Special Protection Areas), iar Directiva privind habitatele (92/43/EEC),
publicată în 1992, solicită selectarea la nivel naţional şi european a unor arii speciale de conservare (SAC
– Special Areas of Conservation).
Ambele Directive au fost transpuse în legislaţie iar România, ca stat membru, are obligaţia
protejării şi conservării durabile a speciilor şi habitatelor periclitate.
Siturile Natura 2000 trebuie să includă activităţi umane care sunt compatibile cu scopurile
conservării, iar oamenii trebuie să înţeleagă, prin propria lor experienţă, de ce un anumit sit merită
protejat.
Aşadar, obiectivele Natura 2000 sunt:
- oprirea declinului biodiversităţii, prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase specii
şi habitate de interes comunitar;
- protejarea biodiversităţii Europei;
- promovarea activităţilor economice benefice.
Avantajele sunt următoarele:
- activităţile economice pot continua într-un sit Natura 2000, cu condiţia evitării activităţilor care
ar putea afecta speciile sau habitatele specifice sitului;
- sunt recunoscute şi protejate interesele localnicilor – Natura 2000 nu înseamnă scoaterea din uz
a terenurilor, ci păstrarea practicilor tradiţionale agro-pastorale şi silvice care nu dăunează patrimoniului
existent;
- dezvoltarea turismului şi agro-turismului, etichetarea de produse naturale locale ce pot deveni
mărci recunoscute, preferate în locul preparatelor artificiale; - posibilitatea de a atrage fonduri europene;
- locuri de muncă;
- relaxarea şi petrecerea timpului liber;
- promovarea tezaurului natural şi cultural; 136 statutul de sit Natura 2000 înseamnă un căştig de
imagine şi recunoaştere europeană, ceea ce reprezintă un motiv de mândrie pentru localnici; se creează un
lanţ al locurilor din Europa cu o natură ce merită păstrată în bună stare, pentru că are multe de oferit şi
generaţiilor viitoare.
Pentru declararea unui sit „Natura 2000”, se ţine seama de caracteristicile naturale ale sitului, de
interesele economice, culturale şi sociale, fiind permise acţivităţi economice care vin în sprijinul
dezvoltării durabile şi nu afectează starea de conservare favorabilă a sitului respectiv. Selectarea unei
zone „Natura 2000” înseamnă recunoaşterea importanţei zonei la nivel european, este o sursă de mândrie
pentru localnici, dar le poate oferi şi oportunităţi economice semnificative.
Între ţările membre şi candidate la Uniunea Europeană, România deţine cea mai mare diversitate
biogeografică, contribuţia ei la realizarea Reţelei „Natura 2000” fiind foarte importantă. Potenţialele situri
„Natura 2000” sunt selectate după o evaluare ştiinţifică la nivel naţional. Propunerile de desemnare au
fost înaintate Uniunii Europene pentru aprobare în anul 2007.
România deţine 273 Situri de Importanţă Comunitară şi 108 Situri de Protecţie Specială
Avifaunistică, declarate prin Ordinul de Ministru nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie
naturala protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România şi prin Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de
protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000, în România, reprezintă 17,84% din suprafaţa ţării. SCI-urile
reprezintă 13,21 % din suprafaţa ţării, iar SPA-urile reprezintă 11, 89% din suprafaţa ţării.
 Managementul Ariilor Naturale Protejate

Asigură managementul şi menţinerea sistemului naţional al ariilor naturale protejate prin

furnizarea protecţiei, conservării capitalului natural şi printr-o dezvoltare puternică a moştenirii naturale şi
culturale de însemnătate naţională pentru generaţiile prezente şi viitoare ale României.
Promovează sistemul de apreciere a valorilor naturale şi culturale ale României prin dezvoltarea
politicilor şi programelor care evidenţiează managementul specific ariilor naturale protejate.

1) Cadrul legal privind administrarea:

- OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice
- modalitatea de atribuire a administrării, respectiv a custodiei ariilor naturale protejate se face conform
OM nr. 1948/2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate
care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor
naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare.

2) Responsabilităţi de administrare:
- Ministerul Mediului şi Pădurilor prin:
- Direcţia Biodiversității
- Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
- Autorităţile administraţiei publice locale (pentru cele de interes local)

3) Modalităţi administrare:
- de către structuri de administrare cu personalitate juridică, prin contract de administrare (10 ani) între
Ministerul Mediului şi Pădurilor şi alte instituţii. (Structura de administrare este îndrumată de un Consiliu
Ştiinţific avizat de Academia Română şi aprobat de MMP. Pe lângă structura de administrare se
înfiinţează Consiliul Consultativ de administrare, care este reprezentat de factorii interesaţi în aplicarea
măsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei).
- de către custozi, prin convenţii de custodie (5 ani) între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi diferite
persoane fizice sau juridice care au calificarea şi toate instrumentele necesare pentru aplicarea măsurilor
de conservare.

4) Principalele instrumente în administrare/custodie:

- regulamentul şi
- planul de management al ariei naturale protejate
Metodologia de aplicare a tarifelor de către administratori/custozi și stabilirea
cuantumului acestora

Planuri de management aprobate

Autorizații de mediu ale administrațiilor de parcuri, pentru codul CAEN 9104

Lista administratorilor ariilor naturale protejate - Sesiunea 1 (2010)

Lista custozilor ariilor naturale protejate - Sesiunea 1 (2010)

Metodologia de aplicare a tarifelor de către administratori/custozi și stabilirea cuantumului
acestora
ordin 1142/2010

Anexa la Ordin nr. 1142/2010

Planuri de management aprobate
Planul de management al Parcului Natural Bucegi
Regiunile României
Regiunea Nord - Est ( Bacău)

Regiunea Sud - Muntenia (Pitești)

Regiunea Sud - Vest Oltenia (Craiova)

Regiunea Nord - Vest (Cluj-Napoca)

Regiunea Centru (Sibiu)

Regiunea Bucuresti - Ilfov

Regiunea SUD-EST (GALATI)

Regiunea Vest (Timisoara)

Regiunea Nord - Vest (Cluj-Napoca)

Regiunea Nord-Vest a fost creată în baza Legii 151/1998 prin asocierea voluntară a administraţiilor
publice locale din judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj. Această regiune
este cunoscută şi sub numele de Transilvania de Nord (denumire care este promovată ca brand regional în
scop turistic şi investiţional) şi este cea de a şasea regiune din cele opt ale ţării.
Poziţia geografică a Regiunii Nord - Vest este una strategică, fiind situată la intersecţia axelor nord - sud
şi est - vest ale Europei de Est. Astfel, ea reprezintă poarta de intrare în România dinspre Ungaria şi
Ucraina. În spaţiul naţional, ea se învecinează cu Regiunea Vest şi Regiunea Centru la sud şi cu Regiunea
Nord – Est la est.
Regiunea Nord – Vest, cu o suprafaţă de 34.160 km2, acoperă 14,32% din teritoriul României. Numarul
locuitorilor este de peste 2,7 milioane, situandu-se pe locul patru la nivel naţional în ceea ce priveşte
suprafaţa şi populaţia.
Comunităţile din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) înţeleg să valorifice împreună, respectând
principiile dezvoltării durabile, resursele naturale, materiale, umane, tradiţiile istorice şi interculturale în
scopul unei dezvoltări susţinute, constante astfel încât Transilvania de Nord este una dintre cele mai
dinamice regiuni ale Romaniei.
Prin apropierea de Europa Centrală, relief de mare originalitate (peşteri, defilee, etc.), climă favorabilă,
înălţimi reduse (cca. 1800 m), Regiunea de Nord-Vest are şansa de a deveni o atracţie pentru turismul de
drumeţie, ai cărui practicanţi caută condiţii de cazare simple în medii cât mai naturale.
Situată în zona de interferenţă a unor forme de relief variate, are o zestre naturală şi peisagistică de o
frumuseţe, varietate şi echilibru de invidiat: suprafaţa este ocupată în proporţie de 28% de munţi, 30% de
dealuri şi 42% de câmpii şi văi.
Cadrul natural al regiunii are forma unui amfiteatru ce coboară dinspre est spre vest, mărginit în partea de
nord-est de Carpaţii Orientali iar în partea de sud-vest de Munţii Apuseni.
Condiţiile de sol şi climă, aşezarea geografică şi relieful teritoriului regiunii au favorizat apariţia şi
dezvoltarea unor habitate de o mare diversitate şi valoare, ceea ce a determinat declararea a numeroase
arii naturale protejate, atat de interes national cat si de interes european si mondial.

Arii naturale protejate de importanta nationala (170)

 3 Rezervații Științifice;
 2 Parcuri Naţionale (Parcul Naţional Munţii Rodnei și Parcul Naţional Călimani);
 59 Monumente ale Naturii;
 104 Rezervații Naturale;
 2 Parcuri Naturale (Parcul Natural Apuseni și Parcul Natural Munţii Maramureșului).
Arii naturale protejate de importanță comunitară=Reteaua Natura 2000 (88)
Conform Ordinului nr. 2387 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr.
1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară,
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, in Regiunea 6 Nord-Vest au
fost declarate 71 Situri de Importanță Comunitară (SCI). Suprafața totală a SCI este de 610.811 ha,
acoperind astfel 17,88% din regiune.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 971/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.
1284/2011 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei
ecologice europene Natura 2000 în România, in Regiunea 6 Nord-Vest au fost declarate 17 Arii de
Protectie Speciala Avifaunistica (SPA). Suprafața totală a SPA este de 391.816 ha, acoperind
astfel 11,47% din regiune.

Arii naturale protejate de importanță internațională (1)

Rezervația Biosferei Munții Rodnei a fost declarată de către Comitetul MAB UNESCO la cea de a VI-a
sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă, care a avut loc la Paris în
1979.
Rezervaţia a fost înfiinţată în anul 1932 – la început fiind protejat numai golul de munte din jurul Vf.
Pietrosu (183 ha). Mai târziu suprafaţa rezervaţiei a fost extinsă la 3300 ha. În prezent Rezervaţia
Biosferei are o suprafaţă de 47.227 ha, dintre care 8.200 ha este zonă de protecţie integrală, 11.800
ha zonă tampon şi 24.000 ha zonă de tranziţie).
Arii naturale protejate de importanta comunitara (Regiunea Nord-Vest)
Data de publicare 14/12/2011
Contributor Paul Beldean
 Situri de Importanță Comunitară (SCI)

Suprafaţa în Regiunea 6 NV Suprafaţa în alte Suprafaţa

Nr. Cod Nume Site
Bh BN Cj Mm SM Sj Total județe totală
1 ROSCI0002 Apuseni 28099 28858 56957 Ab 18986 75943
Arboretele de castan comestibil
2 ROSCI0003 2087 2087 2087
Baia Mare
3 ROSCI0008 Betfia 1748 1748 1748
4 ROSCI0016 Buteasa 396 396 396
5 ROSCI0020 Câmpia Careiului 9203 14394 23597 23597
6 ROSCI0021 Câmpia Ierului 13621 7662 21283 21283
7 ROSCI0025 Cefa 5268 5268 5268
8 ROSCI0030 Cheile Lăpuşului 1660 1660 1660
9 ROSCI0034 Cheile Turenilor 134 134 134
10 ROSCI0035 Cheile Turzii 326 326 326
11 ROSCI0040 Coasta Lunii 604 604 Ms 90 694
12 ROSCI0042 Codru Moma 20213 20213 Ar 4437 24650
13 ROSCI0049 Crişul Negru 1591 1591 Ar 259 1850
14 ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea 1859 1859 1859
15 ROSCI0051 Cuşma 44284 44284 44284
16 ROSCI0061 Defileul Crişului Negru 2203 2203 2203
Defileul Crişului Repede-Pădurea
17 ROSCI0062 39411 39411 39411
Craiului
18 ROSCI0068 Diosig 384 384 384
19 ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii 1667 1667 1667
20 ROSCI0084 Ferice - Plai 1997 1997 1997
21 ROSCI0089 Gutâi-Creasta Cocoşului 684 684 684
22 ROSCI0092 Igniş 19598 19598 19598
23 ROSCI0095 La Sărătura 16 16 16
24 ROSCI0098 Lacul Peţea 49 49 49
25 ROSCI0099 Lacul Ştiucilor-Sic-Puini-Bonţida 3798 3798 3798
26 ROSCI0101 Larion 2177 2177 Sv 846 3023
27 ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede 656 656 656
28 ROSCI0116 Molhaşurile Căpăţânei 253 253 Ab 563 816
29 ROSCI0119 Muntele Mare 414 414 Ab 1240 1654
30 ROSCI0124 Muntii Maramureşului 106909 106909 106909
31 ROSCI0125 Munţii Rodnei 38450 9612 48062 48062
32 ROSCI0145 Pădurea de la Alparea 459 459 459
33 ROSCI0146 Pădurea de stejar pufos de la Hoia 8 8 8
34 ROSCI0155 Pădurea Goronişte 952 952 952
35 ROSCI0185 Păduricea de la Santău 89 89 89
36 ROSCI0192 Peştera Măgurici 28 67 95 95
37 ROSCI0193 Peştera Tăuşoare 102 102 102
38 ROSCI0200 Platoul Vaşcău 4983 4983 4983
39 ROSCI0209 Racâş-Hida 239 239 239
40 ROSCI0214 Râul Tur 20521 20521 20521
41 ROSCI0220 Săcueni 733 733 733
42 ROSCI0223 Sărăturile-Ocna Veche 133 133 133
43 ROSCI0232 Someşul Mare Superior 149 149 149
44 ROSCI0233 Someşul Rece 8529 8529 8529
45 ROSCI0238 Suatu Cojocna Crairât 4146 4146 4146
46 ROSCI0240 Tăşad 1557 1557 1557
47 ROSCI0251 Tisa Superioară 6303 6303 6303
48 ROSCI0253 Trascău 2003 2003 Ab 48061 50064
49 ROSCI0257 Tusa - Barcău 10 10 10
50 ROSCI0260 Valea Cepelor 32 32 Ab 764 796
51 ROSCI0262 Valea Iadei 2946 2946 2946
52 ROSCI0263 Valea Ierii 6302 6302 6302
53 ROSCI0264 Valea Izei şi Dealul Solovan 46837 46837 46873
54 ROSCI0267 Valea Roşie 819 819 819
55 ROSCI0275 Bârsău Şomcuta 4200 573 4773 4773
Codrii seculari de la Strâmbu -
56 ROSCI0285 2497 2497 2497
Băiuţ
Coridorul Munţii Bihorului - Codru
57 ROSCI0291 2657 2657 Ar 4935 7592
Moma
58 ROSCI0295 Dealurile Clujului Est 18890 18890 18890
59 ROSCI0300 Fânaţele Pietroasa - Podeni 105 105 105
60 ROSCI0314 Lozna 10249 10249 10249
61 ROSCI0322 Muntele Şes 24417 10464 34881 34881
62 ROSCI0324 Munţii Bihor 8981 8981 11904 20885
Pajiştile Balda-Frata-Miheşu de
63 ROSCI0331 46 46 Ms 154 200
Câmpie
64 ROSCI0333 Pajiştile Sărmăşel-Milaş-Urmeniş 284 557 841 Ms 295 1136
65 ROSCI0347 Pajiştea Fegernic 280 280 280
66 ROSCI0356 Poienile de la Şard 47 47 47
67 ROSCI0358 Pricop - Huta - Certeze 1581 1581 3162 3162
68 ROSCI0387 Salonta 3608 3608 3608
69 ROSCI0393 Someşul Mare 557 557 557
70 ROSCI0394 Someşul Mic 117 117 117
71 ROSCI0400 Şieu - Budac 888 888 888
Total 179211 86907 76937 201996 44731 21029 610811 703381

Arii de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)

 Suprafaţa în Regiunea 6 NV Suprafaţa în Suprafaţa
Nr. Cod Nume Site
Bh BN Cj Mm SM Sj Total alte județe totală
1 ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru 676 676 Ar 38823 39499
2 ROSPA0016 Câmpia Nirului-Valea Ierului 15426 23138 38564 38564
3 ROSPA0067 Lunca Barcăului 5286 5286 5286
4 ROSPA0068 Lunca Inferioară a Turului 20241 20241 20241
5 ROSPA0081 Munţii Apuseni-Vlădeasa 33509 42818 76327 Ab 16755 93082
6 ROSPA0085 Munţii Rodnei 44962 9870 54832 54832
7 ROSPA0087 Munţii Trascăului 17706 17706 Ab 75483 93189
8 ROSPA0097 Pescăria Cefa-Pădurea Rădvani 12254 12254 12254
9 ROSPA0103 Valea Alceului 3634 3634 3634
10 ROSPA0104 Bazinul Fizeșului 1627 1627 1627
11 ROSPA0113 Cânepiști 6212 6212 6212
12 ROSPA0114 Cursul mijlociu al Someșului 3658 29601 33259 33259
13 ROSPA0115 Defileul Crișului Repede-Valea Iadului 17171 17171 17172
14 ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede 1817 1817 1818
15 ROSPA0131 Munții Maramureșului 70972 70972 70972
16 ROSPA0134 Munții Gutâi 28406 28406 28406
17 ROSPA0143 Tisa Superioară 2832 2832 2832
Total 89773 44962 68363 115738 43379 29601 391816 522879

Arii naturale protejate de importanta naționala (Regiunea Nord-Vest)

Nr. Localizare Suprafaţa

Categoria Aria naturala protejata Foto
crt. Judet Localitate (ha)
1 Rezervatie Stiintifica Piatra Rea Maramures Oraşul Borşa 50
2 Rezervatie Stiintifica Pietrosul Mare -PN Muntii Rodnei Maramures Oraşul Borşa 3300
3 Rezervatie Stiintifica Rezervaţia Fosiliferă Chiuzbaia Maramures Chiuzbaia 50

Bistrita Nasaud, Mures,

4 Parc National Parcul Naţional Călimani 24041
Suceava

Bistrita Nasaud,
5 Parc National Parcul Naţional Munţii Rodnei 47227
Maramures, Suceava

Avenul Câmpeneasa cu Izbucul

6 Monument al Naturii Bihor Oraşul Vaţcău 1
Boiu
Comuna
7 Monument al Naturii Avenul Borţigului -PN Apuseni Bihor 0.1
Pietroasa
8 Monument al Naturii Calcarele de Rona Salaj Oraş Jibou 0.5
9 Monument al Naturii Cariera Corabia Cluj Comuna Gilău 2
Comuna
10 Monument al Naturii Cheile Babei Maramures 15
Coroieni
11 Monument al Naturii Cheile Tătarului Maramures Comuna Deseşti 15
Municipiul Baia
12 Monument al Naturii Coloanele de la Limpedea Maramures 3
Mare
Comuna
13 Monument al Naturii Comarnic Bistrita Nasaud 5
Livezile
14 Monument al Naturii Creasta Cocoşului Maramures Comuna Deseşti 50
Municipiul
15 Monument al Naturii Dealul Solovan Maramures Sighetul 1
Marmaţiei
Comuna
16 Monument al Naturii Gheţarul Focul Viu -PN Apuseni Bihor 0.1
Pietroasa
Comuna
17 Monument al Naturii Gipsurile de la Leghia Cluj 1
Aghireşu
18 Monument al Naturii Gresiile de pe Stânca Dracului Salaj Comuna Hida 1
 Comuna
19 Monument al Naturii Izbucul intermitent de la Călugări Bihor 14.4
Cărpinet
20 Monument al Naturii Izvorul Bătrâna -PN Muntii Rodnei Maramures Comuna Moisei 0.5
Oraşul Baia
21 Monument al Naturii Lacul Albastru Maramures 0.5
Sprie
22 Monument al Naturii Locul Fosilifer Coruş Cluj Comuna Baciu 2
23 Monument al Naturii Locul Fosilifer Râpa Mare Bistrita Nasaud Comuna Cetate 1
Comuna Şieu-
24 Monument al Naturii Masivul de sare de la Saratel Bistrita Nasaud 5
Măgheruş
25 Monument al Naturii Mlaştina Iezerul Mare Maramures Comuna Deseşti 5
26 Monument al Naturii Mlaştina Tăul Negru Maramures Comuna Băiuţ 1
Municipiul Baia
27 Monument al Naturii Mlaştinile Vlăşinescu Maramures 3
Mare
28 Monument al Naturii Peştera Ciurului Izbuc Bihor Comuna Roşia 0.1
29 Monument al Naturii Peştera Ciurului Ponor Bihor Comuna Roşia 1
30 Monument al Naturii Peştera Farcu Bihor Comuna Roşia 0.1
Comuna
31 Monument al Naturii Peştera Gălăşeni Bihor 0.1
Măgeşti
32 Monument al Naturii Peştera Grueţ Bihor Comuna Roşia 0.1
33 Monument al Naturii Peştera Igriţa Bihor Comuna Aştileu 0.1
Comuna
34 Monument al Naturii Peştera lui Micula Bihor 0.1
Pietroasa
Comuna
35 Monument al Naturii Peştera Topliţa Bihor 0.1
Dobreşti
Comuna
36 Monument al Naturii Peştera Urşilor-Chişcău Bihor 1
Pietroasa
37 Monument al Naturii Peştera Vacii Bihor Comuna Roşia 0.1
38 Monument al Naturii Peştera Valea Leşului Bihor Comuna Bulz 0.1
Comuna
39 Monument al Naturii Peştera Vântului Bihor 0.1
Şuncuiuş
Comuna Boiu
40 Monument al Naturii Peştera Boiu Mare Maramures 0.5
Mare
41 Monument al Naturii Peştera cu oase Maramures Comuna Băiuţ 0.5
42 Monument al Naturii Peştera din Piatra Ponorului Cluj Comuna 2
 Mărgău
43 Monument al Naturii Peştera din Valea Cobăşelului Bistrita Nasaud Comuna Şanţ 1
44 Monument al Naturii Peştera Măgurici Salaj, Maramures Comuna Ileanda 1
Comuna
45 Monument al Naturii Peştera Mare (de pe Valea Firei) Cluj 2
Mărgău
Comuna
46 Monument al Naturii Peştera Osoiu Bihor 0.1
Vârciorog
Peştera si izbucul Izvorul Albastru
47 Monument al Naturii Maramures Comuna Săcel 100
al Izei
Peştera Smeilor de la Onceasa -PN
48 Monument al Naturii Bihor 0.5
Apuseni
Comuna
49 Monument al Naturii Peştera Tăuşoare Bistrita Nasaud 71
Rebrişoara
Comuna
50 Monument al Naturii Peştera Vălenii Şomcutei Maramures 5
Şomcuta Mare
Comuna
51 Monument al Naturii Peştera Varfuraşu Cluj 1
Mărgău
Comuna
52 Monument al Naturii Piatra Bulzului -PN Apuseni Bihor 1.4
Pietroasa
53 Monument al Naturii Piatra Corbului Bistrita Nasaud Comuna Cetate 5
Comuna
54 Monument al Naturii Pietrele Galbenei -PN Apuseni Bihor 6.3
Pietroasa
Comuna
55 Monument al Naturii Pietrele Moşu si Baba Salaj 0.2
Năpradea
Comuna
56 Monument al Naturii Râpa cu Păpuşi Bistrita Nasaud 2
Mărişelu
57 Monument al Naturii Râpa Verde Bistrita Nasaud Comuna Cetate 1
58 Monument al Naturii Tusa – Barcău Salaj Comuna Sâg 13.43
59 Monument al Naturii Rezervaţia Tăul lui Dumitru Maramures Comuna Firiza 3
Comuna
60 Monument al Naturii Rozeta de piatră Ilba Maramures 0.5
Cicărlău
61 Monument al Naturii Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslăviile Maramures Oraşul Borşa 5
62 Monument al Naturii Vulcanii Noroioşi la Gloduri Bistrita Nasaud Comuna Monor 2
63 Monument al Naturii Zăvoaiele Borcutului Bistrita Nasaud Comuna Romuli 1
 Comuna Suciu
64 Rezervatie Naturala Acer – Ţibleş Maramures 150
de Sus
Arboretul de castani comestibili de Municipiul Baia
65 Rezervatie Naturala Maramures 500
la Baia Mare Mare
Oraşul Şimleu
66 Rezervatie Naturala Balta Cehei Salaj 18.2
Silvaniei
Calcarele cu hippuriţi din Valea
67 Rezervatie Naturala Bihor Comuna Bratca 0.4
Crişului
Comuna
68 Rezervatie Naturala Calcarele Tortoniene de la Tăşad Bihor 0.4
Drăgeşti
Comuna
69 Rezervatie Naturala Calcarele Tortoniene de la Miheleu Bihor 0.1
Lăzăreni
Comuna
70 Rezervatie Naturala Cetatea Rădesei -PN Apuseni Bihor 20
Budureasa
Comuna
71 Rezervatie Naturala Cetăţile Ponorului -PN Apuseni Bihor 14.9
Pietroasa
Municipiul Cluj
72 Rezervatie Naturala Cheile Baciului Cluj 3
- Napoca
Comuna Bistriţa
73 Rezervatie Naturala Cheile Bistriţei Ardelene Bistrita Nasaud 50
Bârgăului
Cheile Lapusului (intre Groapele si Oraşul Târgu
74 Rezervatie Naturala Maramures
Împreunături) Lăpuş
75 Rezervatie Naturala Cheile Turenilor Cluj Comuna Tureni 25
Comuna Mihai
76 Rezervatie Naturala Cheile Turzii Cluj 324
Viteazu
Colonia de păsări de la Pădurea
77 Rezervatie Naturala Bihor Comuna Cefa 3
Radvani
78 Rezervatie Naturala Complexul hidrografic Valea Rece Bihor Comuna Sălacea 2
Complexul Carstic din Valea
79 Rezervatie Naturala Bihor 168
Ponorului -PN Apuseni
80 Rezervatie Naturala Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsânii Maramures Oraşul Borşa 800
Comuna Lunca
81 Rezervatie Naturala Crovul de la Larion Bistrita Nasaud 250
Ilvei
 Comuna
82 Rezervatie Naturala Cursul Inferior al Râului Tur Satu Mare 6212
Călineşti – Oaş
83 Rezervatie Naturala Dealul Păcău Bihor Comuna Şoimi 15
Comuna
84 Rezervatie Naturala Dealul cu fluturi Cluj 20
Viișoara
Comuna Vadul
85 Rezervatie Naturala Defileul Crişului Repede Bihor 219.7
Crişului
86 Rezervatie Naturala Defileul Crişului Negru la Borz Bihor Comuna Şoimi 12
Comuna
87 Rezervatie Naturala Depresiunea Bălileasa -PN Apuseni Bihor
Pietroasa
88 Rezervatie Naturala Dunele de nisip Foieni Satu Mare Comuna Foieni 10
Municipiul Cluj
89 Rezervatie Naturala Făgetul Clujului Cluj 10
- Napoca
Municipiul Cluj
90 Rezervatie Naturala Fânaţele Clujului – Copârşaie Cluj 97
- Napoca
Municipiul Cluj
91 Rezervatie Naturala Fânaţele Clujului – Valea lui Craiu Cluj 2.2
– Napoca
92 Rezervatie Naturala Fânaţele Suatu I si II Cluj Comuna Suatu 11.3
Fâneaţa Izvoarelor Crişul Pietros - Comuna
93 Rezervatie Naturala Bihor 1
PN Apuseni Pietroasa
94 Rezervatie Naturala Fâneaţa Valea Roşie Bihor Comuna Cetariu 4
95 Rezervatie Naturala Ferice Plai si Hoancă Bihor Comuna Buneşti 0.1
96 Rezervatie Naturala Grădina Zmeilor Salaj Comuna Bălan 3
Comuna
97 Rezervatie Naturala Groapa de la Barsa -PN Apuseni Bihor 30
Pietroasa
Groapa Ruginoasă– Valea Seacă -
98 Rezervatie Naturala Bihor Oraşul Nucet 20.4
PN Apuseni
Comuna Lugaşu
99 Rezervatie Naturala Gruiul Pietrii Bihor 0.4
de Jos
100 Rezervatie Naturala Heleşteele de la Moftinul Mic Satu Mare 125
Comunele Şanţ,
101 Rezervatie Naturala Ineu Lala -PN Muntii Rodnei Bistrita Nasaud 2568
Leşu, Rodna
 Comuna
102 Rezervatie Naturala Izvoarele Mezotermale Răbăgani Bihor 0.5
Răbăgani
103 Rezervatie Naturala Izvoarele Mihăiesei Bistrita Nasaud Comuna Maieru 50
Comuna
104 Rezervatie Naturala La Sărătură Bistrita Nasaud 5
Şintereag
Comuna
105 Rezervatie Naturala Lacul Cicoş Bihor 10
Săcuieni
Comuna Ocna
106 Rezervatie Naturala Lacul Morărenilor Maramures 20
Şugatag
Comuna Fizeşu
107 Rezervatie Naturala Lacul Ştiucilor Cluj 140
Gherlii
108 Rezervatie Naturala Lacul Zagra Bistrita Nasaud Comuna Zagra 1
109 Rezervatie Naturala Lentila 204 Brusturi – Cornet Bihor Comuna Aştileu 0.1
110 Rezervatie Naturala Locul Fosilifer de la Corniţel Bihor Comuna Borod 0.01
Locul Fosilifer din Valea Lionii-
111 Rezervatie Naturala Bihor Oraşul Aleşd 0.01
Peştiş
Locul Fosilifer de la Dealul Comuna
112 Rezervatie Naturala Bihor 5
Şomleului Sânmartin
Oraşul Cehu
113 Rezervatie Naturala Lunca cu lalea pestriţă Salaj 10
Silvaniei
Comuna Plopiş,
114 Rezervatie Naturala Maştina de la Iaz Salaj 10
sat Iaz
Comuna
115 Rezervatie Naturala Mlaştina Poiana Brazilor Maramures 3
Săpânţa
Comuna
116 Rezervatie Naturala Mlaştina Vermeş Satu Mare 10
Sanislău
117 Rezervatie Naturala Molhaşul Mare de la Izbuc Cluj Comuna Beliş 8
Molhaşurile din Valea Izbucelor - Comuna
118 Rezervatie Naturala Bihor 80
PN Apuseni Pietroasa
119 Rezervatie Naturala Pădurea „La Castani“ Salaj Comuna Ileanda 7.8
Comunele
120 Rezervatie Naturala Pădurea Bavna Maramures Satulung şi 26
Mireşu Mare
121 Rezervatie Naturala Pădurea Ciuaşului Cluj 3
 Comuna Ocna
122 Rezervatie Naturala Pădurea Crăiasca Maramures 44
Şugatag
Comuna
123 Rezervatie Naturala Pădurea cu narcise din Oşorhei Bihor 2
Oşorhei
124 Rezervatie Naturala Pădurea cu pini Comja Maramures Oraşul Seini 0.5
Comuna Rona
125 Rezervatie Naturala Pădurea de larice Coştiui Maramures 0.7
de Sus
Comuna
126 Rezervatie Naturala Pădurea Lapiş Salaj 430.4
Nuşfalău
Comuna Şieu-
127 Rezervatie Naturala Pădurea Poşmus Bistrita Nasaud 2
Măgheruş
Comuna Rona
128 Rezervatie Naturala Pădurea Ronişoara Maramures 62
de Sus
129 Rezervatie Naturala Pădurea Runc Satu Mare Comuna Pomi 68.5
Comuna
130 Rezervatie Naturala Pădurea Urziceni Satu Mare 38
Urziceni
131 Rezervatie Naturala Pârâul Dumbrava Cluj Comuna Ciurila 0.5
Comuna
132 Rezervatie Naturala Pârâul Peţea Bihor 4
Sânmartin
Păşunea cu Corynephorus de la
133 Rezervatie Naturala Bihor Comuna Şimian 5
Voievozi
Comuna
134 Rezervatie Naturala Peştera Meziad Bihor 0.1
Remetea
Comuna
135 Rezervatie Naturala Piatra Cuşmei Bistrita Nasaud 5
Livezile
Comuna
136 Rezervatie Naturala Piatra Fântânele Bistrita Nasaud Prundul 5
Bârgăului
Piatra Grăitoare (Coasta de S-E a Comuna
137 Rezervatie Naturala Bihor 5
Brăiesei) Budureasa
Comuna
138 Rezervatie Naturala Pietrele Boghii -PN Apuseni Bihor 38.4
Pietroasa
Platoul Carstic Lumea Pierdută - Comuna
139 Rezervatie Naturala Bihor 39
PN Apuseni Pietroasa
 Comuna
140 Rezervatie Naturala Platoul Carstic Padiş -PN Apuseni Bihor 39
Pietroasa
141 Rezervatie Naturala Poiana cu narcise de la Goronişte Bihor Comuna Tinca 1
Comuna
142 Rezervatie Naturala Poiana Florilor -PN Apuseni Bihor 1
Pietroasa
Poiana cu narcise de la Racâş – Comuna Hida,
143 Rezervatie Naturala Salaj 1.5
Hida sat Racâş
Poiana cu narcise de pe Şesul Comuna
144 Rezervatie Naturala Bistrita Nasaud 6
Mogoşenilor Nimigea
Poiana cu narcise din Şesul Văii
145 Rezervatie Naturala Bistrita Nasaud Comuna Cetate 6
Budacului
Poiana cu narcise de pe Masivul
146 Rezervatie Naturala Bistrita Nasaud Comuna Rodna 5
Saca
Poiana cu narcise Tomnatec – Comuna
147 Rezervatie Naturala Maramures 100
Sehleanu Repedea
Rezervaţia peisagistică Stanii
148 Rezervatie Naturala Salaj Comuna Băbeni 16
Cliţului
149 Rezervatie Naturala Rezevatia de orbeti de la Apahida Cluj Apahida 31.11
Municipiul
150 Rezervatie Naturala Sărăturile si Ocna Veche Cluj 10
Turda
Săritoarea Bohodeiului -PN Comuna
151 Rezervatie Naturala Bihor 32.9
Apuseni Pietroasa
Sistemul carstic Peştera Cerbului-
152 Rezervatie Naturala Bihor 45
Avenul cu Vacă -PN Apuseni
Comuna Bistriţa
153 Rezervatie Naturala Stâncile Tătarului Bistrita Nasaud 25
Bârgăului
Comuna
154 Rezervatie Naturala Stejărişul de baltă Panic Salaj 1.7
Hereclean
Comuna
155 Rezervatie Naturala Stejărişul Panic Salaj 2
Hereclean
156 Rezervatie Naturala Stufărişurile de la Sic Cluj Comuna Sic 505
Comuna Bistriţa
157 Rezervatie Naturala Tăul Zânelor Bistrita Nasaud 15
Bârgăului
158 Rezervatie Naturala Tinoavele din Munţii Oaş Satu Mare Comuna Certeze 1
 Comuna
159 Rezervatie Naturala Valea Galbenei -PN Apuseni Bihor 70.5
Pietroasa
Comuna Bulz,
160 Rezervatie Naturala Valea Iadei cu Syringa Josichaea Bihor 2
satul Remeţi
Comuna
161 Rezervatie Naturala Valea Sighiştelului -PN Apuseni Bihor 412.6
Câmpeni
162 Rezervatie Naturala Valea Legiilor Cluj Comuna Geaca 125
163 Rezervatie Naturala Valea Morilor Cluj Comuna Feleac 1
Comuna Bistriţa
164 Rezervatie Naturala Valea Repedea Bistrita Nasaud 222
Bârgăului
Vârful Biserica Moţului -PN Comuna
165 Rezervatie Naturala Bihor 3
Apuseni Pietroasa
166 Rezervatie Naturala Vârful Cârligaţi (Versantul Sudic) Bihor Budureasa 10
167 Rezervatie Naturala Vârful Buteasa Bihor Comuna Bulz 2
Vârful Fărcău –Lacul Vinderelu – Comuna
168 Rezervatie Naturala Maramures 100
Vârful Mihailecu Repedea

169 Parc Natural Parcul Natural Apuseni Alba, Bihor, Cluj 75784

Parcul Natural Munţii

170 Parc Natural Maramures Maramureş 148850
Maramureşului