Anda di halaman 1dari 2

Top 5 probleme de matematică de clasa a II-a 1. Un caiet costă cât două pixuri, iar un stilou cât cinci pixuri.

Cât a
costat un creion dacă un elev a plătit 22 lei şi a cumpărat trei creioane, cinci pixuri, două caiete şi două stilouri, iar
dacă ar fi cumpărat doar stilourile ar fi plătit 10 lei. Rezolvarea propusă de învăţătorul Vlad Poiană: Ştiind că un stilou
costă cât 5 pixuri, înseamnă că două stilouri costă cât zece pixuri. Aşadar 10 pixuri costă 10 lei, deci un pix va costa
10:10=1 leu. Înlocuind şi caietele cu pixuri, putem afla că pentru pixuri, caiete şi stilouri s-au plătit 5+4+10=19 lei.
Rămâne 22-19=3 lei suma plătită pentru 3 creioane, urmând ca împărţirea 3:3=1 leu să fie ultimul calcul pentru a afla
preţul unui creion. 2. Dintr-un număr M scădem jumătatea celui mai mic număr natural de două cifre cu produsul
cifrelor 4 şi dublul celui mai mare număr natural de două cifre cu produsul cifrelor 2 şi obtinem cel mai mare număr
natural de două cifre cu produsul cifrelor 0. Care este numărul M? Rezolvare: Cel mai mic număr natural de două
cifre cu produsul cifrelor 4 este 14 (1x4=4). Jumătatea sa se află prin împărţire la 2, deci 14:2=7. Cel mai mare număr
natural de două cifre cu produsul cifrelor 2 este 21 (1x2=2). Dublul său se află prin înmulţire cu 2, aşa că 2x21=42.
Cel mai mare număr natural de două cifre cu produsul cifrelor 0 este 90 (9x0=0). M-7-42=90; M=90+7+42; M=139 3.
Pe cinci rafturi într-o bibliotecă mică sunt puse cărţi. Ştiind că numărul de cărţi de pe primul şi al cincelea raft
împreună este egal cu numărul de cărţi de pe al doilea şi al patrulea raft împreună, iar al treilea raft este un număr de
cărţi egal cu jumătate din numărul total de cărţi de pe toate celelalte rafturi, aflaţi câte cărţi au fost la început în
bibliotecă dacă Elena ia o carte de pe al treilea raft şi vede că pe acel raft au mai rămas 9 cărţi. Rezolvare: Se află
întâi câte cărţi erau pe al treilea raft înainte de a lua Elena o carte: 9+1=10 cărţi. Dublând numărul lor, 10x2=20 cărţi,
aflăm câte cărţi sunt pe celelalte patru rafturi. Apoi adunarea 10+20=30 cărţi dă numărul total. "Dificultatea acestei
probleme constă, mai mult, în oferirea de date în plus, care nu ajută la rezolvare, dar care pot influenţa elevul. Nu
ajută la nimic faptul că, luate câte două, anumite rafturi au acelaşi număr de cărţi.", precizează învăţătorul Vlad
Poiană. 4. Alin, Matei şi Cristian au rezolvat 10 probleme împreună. Fiecare a rezolvat cel puţin 2 probleme şi un
număr diferit de probleme faţă de ceilalţi doi băieţi. Alin a rezolvat cel mai mic număr de probleme, iar Cristian cel mai
mare număr de probleme. Câte probleme a rezolvat Matei. Rezolvare: Dacă Alin a rezolvat cel mai mic număr de
probleme, atunci înseamnă că a rezolvat două probleme, deoarece e numărul minim de probleme rezolvate.
Rămâne ca ceilalţi doi să rezolve împreună difereţa 10-2=8 probleme. Aici se face descompunerea numărului 8 în
perechi de câte doi termeni. Avem astfel perechile 1 şi 7, 2 şi 6, 3 şi 5, 4 şi 4. Cum ei nu pot rezolva mai puţin de
două probleme sau acelaşi număr de probleme, singura pereche care poate fi aleasă este formată din 3 şi 5. Cristian
a rezolvat 5, cele mai multe, rămânând ca Matei să rezolve 3. 5. Ionuţ şi Eva primesc fiecare o sumă de bani de la
bunicul lor. Eva rămâne cu 5 lei, după ce cumpără 5 garoafe şi 5 trandafiri, iar Ionuţ rămâne cu 10 lei, după ce
cumpără baloane pentru petrecerea organizată de ziua surorii lui mai mici, Ana. Câţi lei a dat bunicul copiilor, dacă
preţul unei garoafe este egal cu o doime din preţul unui trandafir sau cu un sfert din preţul unui set de 3 baloane,
Ionuţ a cheltuit o sumă egală cu dublul sumei care i-a rămas, iar acasă copiii decorează curtea, punând alături
fiecare floare cu un set de 3 baloane umflate şi nu răămâne niciun balon nefolosit? Rezolvare Asta e cea mai grea,
spune învăţătorul Vlad Poiană, deoarece comportă mai multe deducţii logice, în fapt reduceri la unitate. Aşa că în
primul rând trebuie stabilit că: - 1 trandafir costă cât 2 garoafe, - 1 set de baloane costă cât 4 garoafe, - Ionuţ a
cumpărat 10 seturi de baloane (sunt zece flori). Se poate afla suma cheltuită de Ionuţ, dublul sumei rămase: 2x10=20
lei. Apoi, împărţind suma cheltuită de el la numărul seturilor cumpărate, aflăm cât a costat un set de baloane:
20:10=2 lei. Prin deducţie, ei nu ştiu împărţirea cu virgulă, se poate afla cât costă o garoafă: dacă 4 garoafe (un set
de baloane) costă 2 lei înseamnă că o singură garoafă costă 50 de bani. De aici aflăm şi cât costă un trandafir, 1 leu.
Deci Eva a primit de la bunicul său 2 lei si 50 de bani (garoafele)+ 5 lei (trandafirii) + 5 lei restul, adică 12 lei şi 50 de
bani. Ionuţ a primit 20 lei (baloanele) + 10 lei (restul), adică 30 de lei. Problemele din manuale, accesibile. Diferenţa o
fac auxiliarele În opinia învăţătorului vasluian, manualele sunt concepute, teoretic, pentru un nivel mediu de pregătire,
accesibil tuturor elevilor şi în concordanţă cu prevederile programei. De aceea problemele şi exerciţiile din manuale
sunt relativ uşoare. "Din dorinţa firească de a lucra variat, deoarece sunt clase cu elevi dotaţi mult peste medie,
învăţătorii aleg una din două: fie concep ei exerciţii şi probleme mai dificile, fie – în cele mai multe cazuri – apelează
la culegeri sau materiale auxiliare de pe piaţă. Aici intervine problema, deoarece autorii acestor materiale, de cele
mai multe ori profesori de matematică şi nu învăţători sau metodişti, nu mai ţin pasul cu noile prevederi ale
programelor şi apar discrepanţe. Astfel găseşti pentru o anume clasă probleme care se rezolvă printr-o metodă care
nu este prinsă în programă sau care necesită noţiuni care nu se mai predau la acel nivel. Sau, chiar dacă nu fac apel
la exces de cunoştinţe, sunt probleme ale căror rezolvări necesită suite de operaţii şi judecăţi ce solicită la maxim
copilul. Găsind şi o anumită deschidere în curriculum, nu se mai specifică numărul maxim de operaţii pentru
rezolvare, pot apărea probleme cu 7 sau 8 judecăţi, mult pentru elevii de clasa a II-a, în neconcordanţă cu
particularităţile de vârstă.", a declarat pentru Adevărul, învăţătorul Vlad Poiană.
Citeste mai mult: adev.ro/nkfpg1