Gheorghe Sar=u Camelia St=nescu

Manual de alfabetizare \n limba rromani

pentru copii, tineri [i adul]i

*
Alfabetizaciaqo lil an-i rromani ©hib
vaÒ e ©have, terne thaj baremanuÒa

Bucure[ti
Editura Vanemonde
2002
 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i,
aprobat ca instrument de lucru auxiliar la clasele cu copii rromi care studiaz=
limba rromani, a fost finan]at de UNICEF România.

Ilustra]ii [i copert= - Eugen Raportoru

Referente:
• \nv. insp. Olga Markus, Inspectoratul {colar Jude]ean Mure[
• \nv. Daniela Chircu, {coala Pietro[ani, jud. Teleorman

Vocabularul rrom - român, Indexul cuvintelor rrome pe lec]ii, redactarea [i

culegerea computerizat= - Gheorghe Sar=u

Tehnoredactare - Gheorghe Sar=u [i Victoria Dumitrescu

Layout design - Victoria Dumitrescu
DTP - Iulian Pirpiliu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

SARåU, GHEORGHE
Manual de alfabetizare \n limba Rromani pentru copii,
tineri [i adul]i /Gheorghe Sar`u, Camelia St`nescu. - Bucure[ti:
Vanemonde, 2002
p. 68; 21 x 29,7 cm
Index
ISBN 973-85501-5-7

I. St`nescu, Camelia

372.41=214.58

ISBN 973-85501-5-7

Editura VANEMONDE
 aA
aA

a_ - _ _ _ _
a-____

A - _a

a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 3

 oO
oO

_o - _o

o _a - _ _o

o _o - _o _

o _o - _a - _o

oooooooooooooooooooooooo
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

4 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 gG
gG

o ga_
o ga_

o go - _o

o g _a _ _ o go - _o - _o

ggggggggggggggggggggggg
GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 5

 nN
nN
o na_ _

A - na Na - na
Ana Nana
o na_
an na go - no nan - go
gono nango

A - na Na - na
Ana Nana

Ana, an o gono!
Ana, na an o gono!

n n n n n n n n n n n n n n n n
N N N N N N N N N N N N N N N N N N N
Ana, an o gono! Ana, an o gono! Ana, an
o gono! Ana, na an o gono! Ana, na an o
gono!

6 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 kK
kK
o kan
kan

ka - _o

o ko - ka - _o
o kak
kak
ka kak kan kon

Kako, an o gono!

k k k k k k k k k k k k k k k kk k k
K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K
Kako, an o gono! Kako, an o gono! Kako,
an o gono!

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 7

 lL
lL
o ko - ka - lo
kokalo

o lon
lon

lo - lo la - lo ka - lo go - no nan - go
lolo lalo kalo gono nango

kak kan ka - na a - ka - na
kana akana
kana ?

- Ana, an o lon !
- Kana ?
- Akana !

l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l
LLLLLLLLLLLLLLLLLLL
Ana, an o lon! Ana, an o lon! Ana, an o
lon!
8 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i
 iI
i I
i kan - gli
kangli
i kali kangli

I I - na
Ina
li - la
lila

o lil
I Ina I Li - na I Ni - na
lil
Ina Lina Nina
o lolo lil
i kali kangli o lolo lil
i loli kangli o kalo lil

- Ina, an i kali kangli, na i loli kangli !

- Akana, akana !

i i i i i i i i i i i i i i i i i i i
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
Ina, Lina, Nina, Ina, Lina, Nina, Ina,
Lina, Nina, Ina, Lina, Nina

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 9

 eE I Ela

eE
O Ene

o gono e gone
o kokalo e kokala
an na a - nel
anel na anel
i len
len
O Ene anel o lon.

I Ela anel i loli kangli.

O kak anel o lolo gono.

- Kon anel ? O Ene anel.
- Kana anel? Akana.
e e e e e e e e e e e e e e e e e e e
E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E
anel, na anel, kon anel?, kana anel? na
anel, kon anel?, kana anel?

10 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 rR
rR
o an - ro
anro

o ri - ko - no
rikono
O Ron I Ri - na
Ron Rina

I Ro-na I - ri - na
Rona Irina
lel = liel
k-o k-i k-e
k-o kan k-i len k-e kana

O kokalo
I Rina anel e kokala k-i len.
O rikono liel o kokalo.
- I Rina anel lon?
- Na, i Rina anel e kokala.
- Kon liel o kokalo?
- O rikono liel o kokalo.

r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r
RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 11

 sS
sS
i si - ni - a
sinia
i sir
sir
so si sar si
so si? sar si?
O anro si lolo.
Sar san? Kon san?

sa - no sa - ni sa - ne
sano sani sane

si sine

o sa - lo i sa - li
E anre si lole.
salo sali

K-i sinia
O salo anel i sinia.
I sali anel k-i sinia: anre, lon, sir.
Kon anel len k-i sinia?
I sali anel len.

s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s
S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S
Kon anel e anre? I sali anel len k-i sinia.

12 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 uU
uU

ka-i = k-i

i ku - rung ka-o = k-o

kurung
ka-e = k-e

I kurung
I kurung si k-i len?
- Kon si k-i len?
- I kurung si ka-i len.
- Sar si i kurung?
- I kurung si kali.
- Kana resli i kurung k-i len?
- Akana resli ka-i len.

u u u u u u u u u u u u u u u u u
U U U U U U U U U U U U U U U U U
Kon resli k-i len? I kurung resli ka-i len.

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 13

 mM
mM
e man - re
manre
o man - ro
manro
o manro si guglo e manre si gugle
o manro si kalo e manre si kale
me - la - lo me - la - li me - la - le
melalo melali melale
o melalo gono i melali len e melale gone
a - ma - ro a - ma - ri a - ma - re
amaro amari amare
mi - ro mi - ri mi - re
miro miri mire
mun- ro mun - ri mun - re
munro munri munre
O manro
I mami anel o manro.
- Sar si o manro?
- O manro si kalo, guglo.
- Kon anel les?
- Amari mami anel o kalo, guglo manro.
m m m m m m m m m m m m m m m
M M M M M M M M M M M M M M
Amari mami anel o kalo, guglo manro.

14 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 ke ki Ke Ki
ge gi Ge Gi
ke ki Ke Ki
ge gi Ge Gi
o ki - ral
kiral

o ges
ges
o ker - mu - so o giv
kermuso giv
o kur - ko kur-ke
kurko kurke

ages kur - ke
kurke

ka - mel ki - nel ke - rel

kamel kinel kerel

ka - mas ki - nas ke - ras

kamas kinas keras
Ginen!
Si kurko
Ages si kurko. Kana si kurko, amari gugli mami kinel
li anel kiral k-i sinia. Li ame, li o kalo kermuso kamas o kiral.
ke ki ke ki ke ki ke ki ke ki ke ki ke ki
Ke Ki Ke Ki Ke Ki Ke Ki Ke Ki Ke Ki Ke
Ge Gi Ge Gi Ge Gi Ge Gi Ge Gi Ge Gi Ge
ge gi ge gi ge gi ge gi ge gi ge gi ge
Li ame li o kermuso kamas o kiral.

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 15

 dD
dD
o gad o dad o dand o du - dum
gad dad dand dudum

o u - dar del ro - del an - glal

udar rodel anglal

an - glal - ke - rel
anglalkerel

Del = Devel e du - du - ma
duduma

Ginen!

E duduma
Amaro dad kinel duduma li del len k-i amari mami.
I mami anglalkerel len li anel len k-i sinia.
E duduma sine gugle. Ame kamas len.

d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d
D D D D D D D D D D D D D D D D D D
E duduma sine gugle. Ame kamas len.
16 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i
 bB
bB
o ba - lo e ba - le
balo bale
o ba - kro e ba - kre
bakro bakre

ba - ro ba - ri ba - re
baro bari bare

i bar i bi - bi i bo - ri dur du-ral

bar bibi bori dural

ki - nel kin - do kin - di kin - de

kinel kindo kindi kinde

bi - ki - nel bi - kin - do bi - kin - di bi - kin - de

bikinel bikindo bikindi bikinde

ka - da - la ko - do - la
kadala kodola
Ginen! And-i bar
And-i amari bar sine bare bale li bakre. Kadala
si kinde dural. I mami del len duduma. Kana e bale li
e bakre sine bare, o dad bikinel len.
b b b b b b b b b b b b b b b b b b b b
B B B B B B B B B B B B B B B B B
And-i amari bar sine bale li bakre.
Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 17
 vV
vV
o ruv e ru - va
ruv ruva
o gu - ruv e gu - ru - va
guruv guruva

o gav e ga - va
gav gava

vov von

o ruv i ruv - ni o guruv i gu - ruv- ni

ruv ruvni guruv guruvni

da - ral da - ra - vel dan - da - rel

daral daravel dandarel
Ginaven!

O ruv
O ruv avel and-o gav li rodel guruven, balen, bakren. Miro dad
daravel les. O ruv na daral. Vi vov daravel averen vi avel vi aver
var.

v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v
V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
O ruv na daral. Vi vov daravel le averen.

18 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 æÆ
ˇA
a ˇ
i lu - lu - gi e lu - lu - gæ
lulugi lulugæ
i gu - ruv - ni e gu - ruv - næ
guruvni guruvnæ

i ba - kri e ba - kræ
bakri bakræ

ka - dæ baro ba - ræ - rel
kadæ barærel

Ginaven!

And-o gav

Munro kak vi munri bibi si barvale. O kak kinel

vi barærel guruven, guruvnæn, bakren, bakræn, balen,
balæn vi aver.
Sa kadæ, munri gugli bibi barærel and-i bar lulugæ
vi bikinel len.

a
ˇ a
ˇ a
ˇ a aˇ
ˇ ˇ a ˇ
aˇaˇa a
ˇ a
ˇ a
ˇ a
ˇ a
ˇ a
ˇ a
ˇaˇ a
ˇ a
ˇ a
ˇ a
ˇ
ˇA
A ˇAˇAˇAˇAˇAˇAˇA
ˇAˇA ˇA
ˇAˇAˇAˇAˇAˇA
ˇAˇAˇAˇAˇ
ˇ l luluga.
I bibi barare ˇ

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 19

 tT
tT
o to - ver e to - ve - ra
o iv e i - va tover tovera
iv iva

o vast e vas - ta o bov e bo - va

vast vasta bov bova

tik - no tik - ni tik - ne

tikno tikni tikne
ta - to ta - ti ta - te
tato tati tate
tato ta - t‹ - rel
o i - vend e i - ven - da
ivend ivenda
kana? i - ven - de
ivende
Ginaven!
O ivend
Kana avel o ivend, avri si bare iva, na-i but tatimos.
O dad tat‹rel amaro bov. Ame kidas amen ka-o bov te
tat‹ras amare vasta. Ivende, e gesa sine tikne.
t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t
T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T
Ivende, amaro dad tatærel o bov.
20 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i
 xX
o xer
xer
e xe - ra
xera
xX
o mox - ton e mox - to - na
moxton moxtona
i ra - xa - mi e ra - xa - mæ
raxami raxamæ
i xa - rav - li e xa - rav - læ
xaravli xaravlæ
i ti - rax e ti - ra - xa
tirax tiraxa
i sta - di e sta - dæ
stadi stadæ
i stadi = i stadik
o a - bæv e a - bæ - va
abæv abæva
o bæv = o abæv

andar but xal xoxavel xutel

Ginaven!
E gada andar o moxton
And-o nevo moxton sine: gada, raxamæ, xaravlæ,
stadæ, tiraxa vi aver. Kadala sas andine katar amari tikni
bori, k-o abæv. Amare boræ si la neve gada. Akana, and-o
amaro moxton si but gada.
Xramosaren!
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
X X X X X X X X X X X X X X X X X X
La boræ si la but neve gada and-o moxton.

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 21

 kh Kh
kh Kh
o kham
a - khor a - kho - ra kham
akhor akhora

o kher e khe - ra o kho - ro e kho - re

kher khera khoro khore

i drakh e dra - kha o am - brol e am - bro - la

drakh drakha ambrol ambrola

i mol a - ra - khel o an - glo - i - vend

mol arakhel angloivend

guglo = gudlo
kadava kodova gugli = gudli
gugle = gudle
sinesas = sasas
Ginaven!
O angloivend
Kana avel o angloivend, amen si amen and-o amaro kher
akhora, ambrola, drakha, save sine andine katar o dad andar i bar.
And-o nevo khoro arakhlem loli gudli mol, kerdini andar e
drakha, save sinesas kidine and-o kadava angloivend.
Xramosaren!
kh kh kh kh kh kh kh kh kh kh kh kh kh kh
Kh Kh Kh Kh Kh Kh Kh Kh Kh Kh Kh Kh
And-o nevo khoro si loli vi gudli mol.
22 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i
 jJ
jJ
jekh

duj

o naj e na - ja i jakh e ja - kha

naj naja jakh jakha

i daj e da - ja
daj daja

i jag e ja - ga i dej e de-ja

jag jaga dej deja

o muj e mu - ja i dej = i daj

muj muja

me tu vov voj
ame tume von

kadava kadaja kadala kadæ = kadja = kadaja

kodova kodoja kodola

o nakh e na - kha o bal e ba-la o tik-no e tik -ne

nakh nakha bal bala tikno tikne

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 23

 o kan e ka-na i goj e go - ja
kan kana goj goja

o xur-do e xur-de
xurdo xurde

o tikno = o xurdo

go - dæ - ver
godæver

xarno xarni xarne

si - ka - vel

sikavel = sajekh

Ginaven!

Sar sikavel o tikno?

E tiknes si les duj kale jakha, jekh tikno muj, jekh

xarno nakh, tikne kana. And-o muj si les tikne
danda. E bala si, sa kadja, kale aj xarne. I daj but
kamel le xurdores, andar kodoja ke les si les kale
jakha aj si but godæver.

Xramosaren!
j j j j j j j j j j j j j j j j j j j j j j
J J J J J J J J J J J J J J J J J J J J J
I daj but kamel le tiknes.
24 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i
 o Òo - Òoj
ÒoÒoj
Ò∑
e Òo - Òo - ja
ÒoÒoja
sva - ko
s´ S´
svako
o Òax e Òa - xa i te - xa - rin e te - xa - ri - na
Òax Òaxa texarin texarina
o veÒ e ve - Òa o ra - Òaj e ra - Òa - ja
veÒ veÒa raÒaj raÒaja
o ma - nuÒ e ma - nu - Òa na - Òel
manuÒ manuÒa naÒel
o murÒ e mur - Òa be - Òel
murÒ murÒa beÒel
khe - rut - no khe - rut - ni khe - rut - ne
kherutno kherutni kherutne
da - ral tra - Òal
daral = traÒal Òunel = aÒunel
Ginaven! Òu - nel a - Òu - nel aÒunel vaj Òunel
Amare ÒoÒoja
Amen si amen Òukar kherutne ÒoÒoja. Von xan but Òax. And-i
svako texarin o dad anel len te xan Òax. Le ÒoÒojen si len bare kana.
Andar kodoja, maj si len vi o anav kanale. Von si but darale aj
naÒen kana Òunen vaj dikhen vareso.
Xramosaren!
Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò Ò
∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑
O ÒoÒoj but daral. Vov traÒal kana Òunel
vareso.

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 25

 pP i pu - rum

pP
purum
e pu - ru - ma
puruma
i pa - trin e pa - tri - na
patrin patrina
o pa - ni e pa - næ o sap e sa - pa
pani panæ sap sapa
o drom e dro - ma i bu-ti e bu-tæ
drom droma buti butæ
o vur - don e vur - do - na i pa - pa - ru - da e pa - pa - ru - de
vurdon vurdona paparuda paparude
pe - ko pe - ki pe - ke
peko peki peke
bax - ta - lo bax - ta - li bax - ta - le
baxtalo baxtali baxtale
lo - Òa - lo lo - Òa - li lo - Òa - le
loÒalo loÒali loÒale
sta - rel a - sta - rel pu - ta - rel pu - trel
starel = astarel putarel = putrel
o vaxt = i vrja - ma pe-rel pe-kel ma - rel
vaxt vrjama perel pekel marel
Ginaven! Amare manuÒa
Sa vaxt, amare manuÒen sas len Òukar grasta aj vurdona.
Von marde e droma, bikinde e butæ, kaj von kerenas len. Len
sas len gudle xurdore, save khelenas pen baxtale paÒal e
vurdona. Von astarenas paparuden. Sa vrjama, pe dada aj pe
daja sine aj sinesas loÒale te dikhen len, te baræren len Òukar.
Xramosaren!
p p p p p p p p p p p p p p p p p p p p p p
PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP

26 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 i pha - baj
phabaj
ph Ph
e pha - ba - ja
phabaja ph Ph
o rukh e ru - kha si - go
rukh rukha sigo
o phral e phra - la i phen e phe-næ
phral phrala phen phenæ
phe - rel phe - nel a - kha - rel kha - rel
pherel phenel akharel = kharel
i phuv e phu-væ i se - vli e se - vlæ
phuv phuvæ sevli sevlæ
i pha - baj - lin
phabajlin man - gel ka - mel va - re - ka - na
e pha - baj - li - næ mangel kamel varekana
phabajlinæ Varekana, mangel = kamel.
Ginaven!
Amaro kher
Mire manuÒa sine: i daj, o dad, duj phrala, trin phenæ, jekh
bibi, duj kakuræ, jekh mami aj jekh papus. And-i amari bar si amen
duj phabajlinæ aj jekh ambrolin. Varekana, amen sinesas amen maj
but rukha.
I maj bari amari phen kharel amen. Voj phenel:
- Aven vi tume and-i bar te kidas e phabaja aj e ambrola, ke sine
peke vi gudle!
- Avas, avas akana!
- Anen, mangav tumen, vi i sevli te pheras la!
- Anasa, anasa la sigo!
Xramosaren!
ph ph ph ph ph ph ph ph ph ph ph ph ph
Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph Ph

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 27

 o tha – gar
th Th thagar
e tha - ga - ra

th Th thagara

i tha - gar - ni Ginaven!

thagarni Paramisi
e tha - gar - næ Miro kak butvar
thagarnæ phenel jekh paramisi
palal jekh thagar thaj
o tha - ga - ri - pen e tha - ga - ri - ma - ta jekh thagarni. Len
thagaripen thagarimata sinesas len jekh baro
o thav e tha - va thagaripen, tha’ na
thav thava sasas len rakle vaj
pa - ra - mi - si e pa - ra - mi - sæ raklæ. Andar kodoja,
paramisi paramisæ von na sinesas
loÒale. Maj palal, o
o them e the - ma baro Devel kerdæs te
them thema avel vi len jekh
Devel = Del raklo, saves von
thaj = haj = aj arakhle les k-i len,
del vast = vastdel and-jekh sevli. Kana
tha’ = ama patæs and-o Devel,
kana = te Vov Òunel aj del vast
pa-tæs De - vel but - var amen.
patæs Devel butvar Xramosaren!
th th th th th th th th th th th th th th
Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th
O baro Del del vast amen, kana kamas Les.

28 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 i zen
zen
zZ
e ze - n‹
zen‹ zZ
o buz - no e buz - ne i zor e zo - ra
buzno buzne zor zora
i phurt e phur - tæ na - khel miÒ-to
phurt phurtæ nakhel miÒto
zo - ra - lo zo - ra - li
i buz - ni zoralo zorali
buzni zo - ra - le zo - ra - les
e buz - næ zorale zorales
buznæ
del muj zorales = akharel zorales
sa - vo sa - vi sa - ve i phurt = o podo
savo savi save i traÒ = i dar
Ginaven! Varekana, savo, savi, save = kaj.
Duj buznæ
Opral jekh pani, kaj sasas jekh phurt, arakhle pen duj zorale
buznæ. Von marenas pen te arakhen kon si i maj zorali, savi te
nakhel maj anglal i phurt.
Varekon dikhlæs len – sar von maren pen – thaj dias muj
zorales:
- Dikhen te na peren!
Kana e buznæ Òunde les, bari traÒ lias len thaj von peline and-o
pani.
Si miÒto te na sikavas amaro zoralipen!
Xramosaren!
z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z
Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z
Si miÒto te na sikavas amaro zoralipen!

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 29

 cC i cik - ni - da
ciknida

cC e cik - ni - de
ciknide

i co - xa e co - xe
coxa coxe

i mu - ca e mu - ce
muca muce i caxra = i ka - tu - na
caxra katuna
i cax - ra e cax - re paÒal = paÒ-o, paÒ-i, paÒ-e
caxra caxre
sa = savoro
o su - no e su - ne
suno sune di - khel
dikhel dikhel suno Òov

Ginaven!
O suno
Ame beÒas and-i caxra. Sam ame Òov manuÒa thaj jekh muca.
Jekhvar, voj beÒelas aj sovelas paÒal jekh ciknida, kaj sas paÒ-i
caxra. I muca dikhelas and-o suno ke astarel kermusen thaj astardæs
and-o muj i ciknida. Kadja, voj naÒli darali and-i caxra.
Na sa so dikhes suno xal pes!

Xramosaren!
c c c c c c c c c c c c c c c c c c c c c c
C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C
Na sa so dikhes suno xal pes!

30 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 i ©i - ri - kli
©irikli
©¢
e ©i - ri - klæ
©iriklæ ©¢
i ©ar e ©a - ra
©ar ©ara i ko - ©ak e ko - ©a – ka
ko©ak ko©aka
o ©a - ro e ©a - re
©aro ©are

sov - na - kut - no sov - na - kut - ni sov - na - kut - ne

sovnakutno sovnakutni sovnakutne

gilaben = gilaban opral ˆ telal

piel = pel kathe ˆ kothe
den pen tele = aven opral tele
Ginaven!
P-o drom
P-o amaro drom si but rukha thaj but ©ar. And-e rukha aven
tikne aj bare ©iriklæ, save gilaben Òukar. Telal e rukha si jekh ©aro.
E ©iriklæ den pen tele p-i phuv te pien pani andar o ©aro. Kana von
pile sa o pani, me arakhlem kothe jekh sovnakutni ko©ak. Si miri
baxt!
Xramosaren!
© © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © ©
¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢
Me arakhlem kothe jekh sovnakutni ko©ak.

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 31

 ©h ¢h i ©hu - ri
©huri

©h ¢h e ©hu - r‹
©hur‹

o ©ha - vo e ©ha - ve
©havo ©have

i ©haj e ©ha - ja
©haj ©haja

i chej e ©he - ja
©hej ©heja

©hi - nel ©hin - do ©hin - di ©hin - de

©hinel ©hindo ©hindi ©hinde

o kaÒt e kaÒ - ta
kaÒt kaÒta

o bov e bo - va
bov bova

o xa - ben e xa-ma-ta
xaben xamata

o xa - mos e xa-ma-ta
xamos xamata

i xa - ning e xa - nin - ga
xaning xaninga

32 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 tho - vel ta - t‹ - rel
thovel tat‹rel

thovel = thol

i ©haj = i ©haj
o xaben = o xamos

Ginaven!

E phrala
And-o amaro kher, e ©have thaj e ©haja den vast kana i daj
kerel xaben. E ©haja lien e ©huræ thaj ©hinen o Òax, o mas, o manro
thaj i purum. E ©have anen pani and-o kher katar i xaning thaj e
kaÒta save ©hind‹s len o dad, and-i bar.
O kak thovel e ©hinde kaÒta and-o bov te tatæras amen.
So Òukar si kana ame, e ©have, das vast amare manuÒen!

Xramosaren!
©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h ©h
¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h ¢h
E p h r ala
And-o amaro kher, e ©h a v e t h aj e ©h a j a d e n v a s t
k a n a i d aj k e r el x a b e n . E ©h aj a lie n e ©h u r ‹ t h aj
©h in e n o Òa x , o m a s , o m a n r o t h aj i p u r u m . E ©h a v e
a n e n p a n i a n d - o k h e r k a t a r i x a n in g t h aj e k a Òt a
sa v e ©h in d‹s le n o d a d , a n d -i b a r .
O k a k t h o v e l e ©h in d e k a Òt a a n d - o b o v t e t a t ‹r a s
amen.
So Òu k a r si kana ame, e ©h a v e , das vast amare
m a n u Òe n !

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 33

 ‡¸ o ‡u - kel
‡ukel

‡¸ e ‡u - ke - la
‡ukela

o ‡a - mu - tro e ‡a - mu – tro
‡amutro ‡amutre

o ‡i - vu - tro e ‡i - vu - tro
‡ivutro ‡ivutro

o ‡u - to e ‡u - te
‡uto ‡ute

i ‡u - vli e ‡u - vl‹
‡uvli ‡uvl‹

o ‡e - no e ‡e - ne
‡eno ‡ene

i ‡e - ni e ‡e - n‹
‡eni ‡en‹

‡a - nel
‡anel
me ‡a - nav ame ‡a - nas
‡anav ‡anas

tu ‡a - nes tume ‡a - nen

‡anes ‡anen

34 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 vov ‡a - nel von ‡a - nen
‡anel ‡anen
voj ‡a - nel ‡anel
me - khel
mekhel
me me - khav ame me - khas
mekhav mekhas
tu me - khes tume me - khen
mekhes mekhen
vov me - khel von me - khen
mekhel mekhen
voj me - khel
mekhel
po jekh si te = trebal / trebuj / trobul = kampel
duj
trin a - lo - sa – rel alosarel = losarel
Òtar alosarel

Ginaven!
E ‡ute
Sar ‡anas, O Devel kerd‹s le manuÒen aj le ‡ivutren te aven
sar ‡ute. Kadala sine: o ‡eno - i ‡eni, o murÒ - i ‡uvli, o ©havo - i
©haj, o phral - i phen, o ‡amutro - i bori, o kak - i bibi, o salo - i sali,
o papus - i mami, o thagar - i thagarni vaj: o ‡ukel - i ‡ukli, o guruv
- i guruvni, o bakro - i bakri, o balo - i bali, o buzno - i buzni thaj
aver.
Sar mekhl‹s O Devel, vi e manuÒa, vi e ‡ivutre si te alosaren
pe ‡uten.

Xramosaren!
‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡
¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸
Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 35
 ÂÅ i Âam - ba
Âamba

ÂÅ e Âam - be
Âambe

i ze - le - no Âam - ba e ze - le - na Âam - be
i zeleno Âamba e zelena Âambe

i Âi - ra - fa e Âi - ra - fe
Âirafa Âirafe

i u - ©i Âi - ra - fa e u - ©e Âi - ra - fe
i u©i Âirafa e u©e Âirafe

i u - ©i men e u - ©e men‹
u©i men u©e men‹

o pun - ro e pun - re
punro punre

o u - ©o pun - ro e u - ©e pun - re
u©o punro u©e punre

o u - ©i - pen e u - ©i - ma - ta
u©ipen u©imata

maÒ - ka - rut - no maÒ - ka - rut - ni maÒ - ka - rut – ne

maÒkarutno maÒkarutni maÒkarutne

36 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

maÒkarutno u©ipen maÒkarutni ©haj maÒkarutne ©haja

u - ©i - pen = u - ©i - mos
u - ©i - mos = u - ©i - pen

i Âam - ba = i ma - ro - ka = i xu - t‹v - ni
Âamba = maroka = xut‹vni

Ginaven!
Kon si tikni, kon si bari ?
I Âirafa si i maj bari andar e ‡ivutre, la si la jekh u©i thaj sani
men. La Âirafa si la vi u©e, zorale punre.
Aver ‡ivutre sine maÒkarutne, palal o u©ipen. Kadja si vi i
zebra. La si la maÒkarutno u©ipen.
E maj but ‡ivutre si tikne, sar si i Âamba, savi si butvar zeleno.

Xramosaren!
ÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂ
Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å Å
I Âirafa si i maj bari. La si la jekh u©i thaj sani
men. La Âirafa si la vi u©e, zorale punre.

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 37

 fF o fo - ros
foros

fF
e fo - ru - ræ
foruræ

i fe - læs - tra e fe - læs - tre

felæstra felæstre
i fa - mi - li - a e fa - mi - li - e
familia familie
i stra - da e stra - de
strada strade
o ma - ga - zi - no e ma - ga - zi - nu - ræ
magazino magazinuræ
o u - ©o - kher e u - ©e - khe - ra
u©okher u©ekhera
sas - to sas - ti sas - te
pu - ra - no pu - ra - ni pu - ra - ne
purano purani purane
Ginaven!
Amaro foros
Amaro foros si but purano. Fal man ke si o maj Òukar andar o
sasto them thaj aver forur‹. Les si les u©ekhera thaj ka-e fel‹stre
dikhas Òukar lulug‹.
P-e strade aj p-e bare droma, sar si o Drom “ Viktoria”,
arakhas u©e thaj zelena rukha, zeleno ©ar, parne thaj lole lulug‹.
And-o foros si magazinur‹, kaj bikinen pen sa so kamen te
kinen e manuÒa.
Fal man nasul ke ©i ‡ives vi tu kathe, kaj ‡ivel munri familia!

Xramosaren!
f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF

38 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 hH
hH
o hi - po - po - ta - mo e hi - po - po - ta - mu - ræ
hipopotamo hipopotamuræ

o ho - te - lo e ho - te - lu - r‹
hotelo hotelur‹

o ho - te - li e ho - te - l‹
hoteli hotel‹
pha - ro pha - ri pha – re
pharo phari phare

thu - lo thu - li thu - le

thulo thuli thule

sigo na - jol prin - ‡a - rel man - gel

Ginaven!
O hipopotamo
O hipopotamo, sar vi o elefanto, but mangel o pani. Vi vov si
jekh baro ‡ivutro thaj but pharo. Vi te vov si pharo aj thulo, vov
aÒti te najol but sigo and-e bare pan‹.
Tume prin‡aren vi tume avere ‡ivutren, save ‡iven paÒal o
pani thaj sine sa kadja bare?
Xramosaren!
h h h h h h h h h h h h h h h h h h h
H H H H H H H H H H H H H H H H
O hipopotamo si but pharo vi thulo.

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 39

„
„ O pa - xoj bi - lœl.
O paxoj bilœl.

E ter - ne den vast le ter - n‹n.

ter - n„n.
O dîv ba - rœl si - go. E terne den vast le tern‹n.
O dîv barœl sigo. tern„n.
Me mothovav kerdem, sar e kakavar‹.
Tu vakerca kerdom, sar e xanotar‹.
Vov sborizel kerdœm, sar e ri©hinar‹.
Voj phenel kerdºm, sar e ‡ambaÒ‹.

Sa vak‹ren Òukar, sa kadala vak‹rimata si la©he!

mothovel = vak‹rel = vakerla = sborizel = del duma
o d„s = o dîves e d„sa = e dîvesa
i lulugi = i luludî e lulug‹ = i lulud‹
i dîli = i gili e dîl‹ = e gil‹
i amalin e amalin‹
o vak e vaka
o ilo e ile
o amal e amala
so? kon?
i luludî i lulud‹li e lulud‹l‹
O rukh lulud‹rel pes. = O rukh luludœl.
E rukha lulud‹ren pen. = E rukha luludœn.
xarnœl = xarn‹rel pes
bilœl = bil‹rel pes

40 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

barœl = bar‹rel pes
tatœl = tat‹rel pes
luludœl = lulud‹rel pes
so? kana?
o anglomilaj anglomilaje
o milaj milaje
o angloivend angloivende
o ivend ivende
baro > barœl inklel lilem ©hindem
xarno > xarnœl inklœl lilœm ©hindœm
lolo > lolœl inklol lilom ©hindom
parno > parnœl inklºl lilºm ©hindºm
tikno > tiknœl
siklœvel = siklœl sikl‹rel
O ©havo siklœvel jekh purani dîli. O sikl‹rno sikl‹rel le ©haven
k-i Òkòla te ginaven thaj
te xramosaren.
sikavel
O gido sikavel o foros.
Ginaven!
O anglomilaj
Palal o ivend, avel o anglomilaj. Akana e d„sa si bare, tha’ e
r‹t‹ xarnœn. O paxoj andar e pan‹ bilœl, thaj e len‹ barœn. O kham si
zoralo thaj avri tatœl but. P-i phuv inklœl i zeleno ©ar thaj e rukha
luludœn. E ©have thaj e terne kiden e lulud‹ vaj kinen len katar e
lulud‹l‹ thaj den len ka-e tern‹. Vi me kerdœm kadja. Gelœm and-i
bar thaj lilœm jekh Òukar loli luludî te astarel la miri amalin ka-o kan.
I phen ©hind‹s vi voj lulud‹ andar i bar, sar phenel pes and-i dîli:
“ Thaj gelem me and-i bar,
¢hindem luludî Òukar,
Thovdem la ka-o Òero
Te kames munro ilo!”
Siklœven vi tume kadaja dîli!
Xramosaren!
„„„„„„„„î

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 41

 qQ
qQ Vi manqe,
mangav tumen!
Ginaven!
Kasqe?
man - qe → manqe
tu - qe → tuqe
les - qe → lesqe
la - qe → laqe
a - men - qe → amenqe
tu - men - qe → tumenqe
len - qe → lenqe
Kasqe? E manuÒesqe.
E manuÒenqe.
Kasqe? E dajaqe. / E dejaqe.
E dajanqe./ E dejanqe.
Kasqe? E bibæqe.
E bibænqe. / E bib„nqe.
Kasqo? lesqo laqo lenqo
lesqo phral laqo phral lenqo phral
Kasqi? lesqi laqi lenqi
lesqi phen laqi phen lenqi phen
Kasqe? lesqe laqe lenqe
lesqe phrala laqe phrala lenqe phrala
lesqe phen‹ laqe phen‹ lenqe phen‹

Xramosaren!
q q q q q q q q q q q q q q q q q q q q
QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ

42 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 
Ginaven!
Kase? man - e → mane
tu - e → tue
les - e → lese
lae → lae
a - men - e → amene
tu - men - e → tumene
len - e → lene
Kase? e manuÒese e manuÒene
e ‡uvlæe e ‡uvlæne / e ‡uvl„ne
Sose? lese lene
(kaj) lae
Vov resl‹s gavese.
Vov resl‹s and-o gav.
ka-o gav.
Von resle gavene.
Von resle and-e gava.
ka-e gava.
Me reslem len‹e.
Me reslem and-i len.
ka-i len.
Me reslem lenæne.
Me reslem and-e len‹.
ka-e len‹.
Kasar?
(andar kase?)

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 43

 man - ar → manar
tu - ar → tuar
les - ar → lesar
laar → laar
a - men - ar → amenar
tu - men - ar → tumenar
len - ar → lenar
Kasar? e manuÒesar e manuÒenar
(andar kase?) e ‡uvl‹ar e ‡uvlænar / e ‡uvl„nar

sosar?
(andar sose?) lesar lenar
(kaj) laar

Vov avil‹s gavesar.

Vov avil‹s andar o gav.
katar o gav.

Von avile gavenar.

Von avile andar e gava.
katar e gava.

Me avilem lenar.
Me avilem / inklistem andar i len.
avilem katar i len.

Me avilem len‹nar.
Me avilem / inklistem andar e len‹.
avilem katar e len‹.

Xramosaren!


44 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 çÇ
Kheles mança ? çÇ
Kaça? soça?
mança Me ©hinav i phabaj e ©hur‹ça.
tuça Ame ©hinas phabaja e ©hur‹nça.
leça ©hur„nça.
laça Tu aves amene e vurdoneça.
amença Tume aven lene e vurdonença.
tumença
lença
Aven mança!
Amaro papus mothovel amenqe sa i vrjama: “ Aven, aven
mança te sikavav tumenqe and-o veÒ e ©ara thaj e rukha, te
prin‡aren len!”.
Ame gel‹m and-i bar e Òkolaqi thaj akhard‹m vi le averen te
aven:
- ¢havalen aj ©hajalen, aven vi tume amença te siklœvas e
veÒesqe ©ara, lulud‹ aj rukha!
I rajni sikl‹rni Òund‹s amen thaj akhardæs vi voj le siklœvnen
aj le siklœvn‹n:
- Siklœvnealen, sklœvn‹len, aven vi tume lença!
Jekh amalin maj tikni manar avili paÒal mane thaj vak‹rd‹s
manqe:
- Mekh vi man te ‡av tuça!
- MiÒto, atun© le tuça tire phrales vi tire phen‹ aj av leça thaj
laça k-o veÒ!
Akana, ame sa sam loÒale, andar kodoja ke prin‡aras e veÒesqe
©ara, rukha aj lulud‹.
Xramosaren e neve grafeme!

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 45

 ëË äÄ Ÿ¨
ëË äÄ Ÿ¨
o Ÿm - pä - ra - to e Ÿm - pä - ra - tu - r‹
Ÿmpärato Ÿmpäratur‹
o tha - gar e tha - ga - r‹
thagar thagara

But kamle ©havalen thaj ©hajalen!

Sine but manuÒa save ‡anen o purano lav thagar, tha’ sine
vi aver save bistarde kadaja duma thaj phenen Ÿmpärato, kadja sar
vak‹ren e ga‡e.
Sa kadja, sine aver ‡ene, save vak‹ren: sŸ , ÒŸl, khër, khëlel…
thaj na mothoven sar averene, kaj sine maj but: si, Òil, kher,
khelel.
Ame si te ‡anas ke e vaka ä, ë thaj Ÿ nana-i andar amari ©hib
von sine line ga‡ikane ©hib„nar. Ame dikhas vaj Òunas len numaj
and-e lava save aven andar aver ©hib‹.

Te xramosaras kadja! Te paruvas kadala lava!

o thagar o Ÿmpärato
o kher o khër
o Òil o ÒŸl
khelel khëlel
Prin‡aren tume vi aver kasave lava? Xramosaren len sar trebal!
Xramosaren e neve grafeme!

46 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 à o sa - li - và - ri àèìòù
à è ì ò ù

è o pè - ta - lo
ì o si - rì - mi

ù i no - ta - tù – ra

ò i cò - xa
Sar xramosarasa maj dur?
¸i akana, ame xramosardæm e ga‡ikane lava kadja: an, Ana,
caxra, ciknida, coxa, del duma, elefanto, Ene, familia, foros / foruræ,
gido, xanotaræ, hipopotamo, hotelo / hoteli, Ina, Irina, Ÿmpärato, kakuræ,
kampel, katuna, kokalo, Lina, magazino / magazinuræ, mami, muca,
Nana, Nina, paparuda, papus, paramisi / parami©i, podo, Rina, Rona,
ri©hinaræ, salivari, sinia, sirimi, zeleno, Âamba, Âirafa, ‡ambaÒæ.
Maj dur, ame trebal te sikavas o than kaj perel o akcènto and-e
kadala dùme thaj xramosarasa len palal sar thavden von kathe:
an, Àna, càxra, ciknìda, còxa, del dùma, elefànto, Ène, famìlia, fòros /
fòruræ, gìdo, xanotàræ, hipopotàmo, hotèlo / hotèli, Ìna, Irìna, Ÿmpäràto,
kàkuræ, kàmpel, katùna, kòkalo, Lìna, magazìno / magazìnuræ, màmi,
mùca, Nàna, Nìna, paparùda, pàpus, paramìsi / paramì©i, pòdo, Rìna,
Ròna, ri©hinàræ, salivàri, sinìa, sirìmi, zèleno, Âàmba, Âiràfa, ‡ambàÒæ.
E aver ©a©utne lava andar amari ©hib xramosaren pen bi te sikavas
kaj perel o akcènto, andar kodoja ke vov arakhel pes sa vrjàma k-o agor
e lavesqo. Te na bistren!
Xramosaren e neve grafème!

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 47

 rr RR
i rroj
rr RR rroj

e rro - ja
rroja

o rrom e rro - ma
rrom rroma

i rrom - ni e rrom - næ o ka - rro e ka - rre

rromni rromnæ karro karre

o a - rro e a - rre o xa - rro e xa - rre

arro arre xarro xa - rre

i tharr e tha - rra o barr e ba - rra

tharr tharra barr barra

o xan - dro = xa - rro = xan - ro

xandro = xarro = xanro

man - ro = ma - rro = man - gro = man - dro

manro marro mangro mandro

mu - rro = mi - rro = mun - rro

murro mirro munro

mu - rri = mi - rri = mun - rri

murri mirri munri

48 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

 mu - rre = mi - rre = mun - rre
murre mirre munre

xurdorro xurdorri xurdorre

rromano rromani rromane
savorro savorri savorre

pun - ro = pi - rro
punro = pirro

o barr ≠ i bar

lil > lilorro ©haj > ©hajorri

taxtaj > taxtajorro rakli > raklœrri
©havo > ©havorro phen > phenœrri
Lien godæe!
Ame dikhlæm ke sine varesave lava, save si len k-o Òunipen -
rr, kaj aÒti te vakæras les sar –nr-, -ngr- vaj –ndr-. O maj paÒutno
vak si sar jekh –nr-.
Andar kodoja, kana Òunas lava, save sine len o vak -rr-, atùnc
xramosaras duj -rr- thaj vakæras sar avelas o grupo -nr-.
Ginaven i dîli, savi si dini maj tele aj siklœven la !
Xramosaren e neve grafème!

Hej, rromalen, aÒunen!

Hej, rromalen, aÒunen! Refrèno
Tumare ©haven tume kamen, ¸in‡irin‡i Bubamara,
Von avena pal’ tumene ∑uÂie, parnie!
Thaj kerena sar amene! Av tu mança, av borie!
¸in‡irin‡i Bubamara,
∑uÂie, kalie!

Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i 49

 Av tu mança, rromnœrrie!
Hej, ©hajalen, aÒunen!
Le terne ©haven tume kamen,
Von si o berand khere,
Thaj i baxt tumenqe anen!
Refrèno
Hej, rromalen, aÒunen!
Tumare ‡uvlæn tume kamen,
Von si sovnakaj an-kher,
So sas dino katar o Del!
Refrèno
Hej, rromnælen, aÒunen!
Tumare murÒen tume kamen,
Bari patîv lenqe den,
Zorale tume t-a©hen!
Refrèno
Hej, phralalen, aÒunen!
Zor si tumen te na bistren,
Na beÒen, aven tume
O ©a©ipen te roden!
Refrèno
(O tèksto: Gheorghe Saræu)

But ku© phralalen aj amalalen!

Akana tume resle k-o agor e lilesqo. Tume aÒti te xramosaren
thaj te ginaven kòrkorre. Siklœven maj dur, drabaren (ginaven) sa
vrjàma, k-aÒti te ‡anen po but!

Baxt thaj sastipen kamas tumenqe!

E autòræ

50 Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

51
 Indexul cuvintelor ∂i sintagmelor utilizate pe lec†ii
(pentru uzul Únv‹†‹torului)
A: [ambrol], [akhor], [Ana].
O: [lolo], [o raklo], [o kòkalo],
[o ÒoÒoj].
G: [o gad], [o gav], [o gono],
[o gonorro], [o grast].
N: [o naj], [o nakh], Ana, Nana, an,
na, gono, nango.
K: o kan, [kalo], [kòkalo], o kak, kan,
kon, kako!
L: o lon, kokalo, lolo, lalo, kalo, kana,
kana?, akana.
I: i kangli, I Ina, kali, o lil / e lila,
I Lina, I Nina.
E: O Ene, I Ela, i len, anel.
R: o anro, O Ron, I Rina, I Irina, lel =
liel, I Rona, k-o (k-i, k-e), o rikono.
S: i sir, i sinia, so?, si, sar?, sano (sani,
sane), sine, salo, sali.
U: i kurung, ka-o (ka-i, ka-e) = k-o
(k-i, k-e), resli (< resel).
52
M: o manro / e manre, melalo (melali,
melale), guglo (gugli, gugle), amaro
(amari, amare), miro (miri, mire) =
munro (munri, munre), i mami, les.
ke, ki, ge, gi: o kiral, o kermuso, o giv,
o ges, o kurko / e kurke, kamel
(kamas), kinel (kinas), kerel (keras),
ages, li, ame.
D: o gad, o dad, o dand, o dudum /
e duduma, ginel, o udar, del, rodel,
anglal, anglalkerel, O Del = O Devel,
len.
B: o balo, o bakro, baro (bari, bare),
i bar, i bibi, i bori, dural, kindo (kindi,
kinde), bikinel, bikindo (bikindi,
bikinde), kadala, kodola.
V: o ruv / e ruva, o guruv / e guruva,
o gav / e gava, vov, von, i ruvni, i
guruvni, daral, daravel, dandarel, avel,
and-o (and-i, and-e), averen, aver, var.
‹: i lulugi / e lulug‹, e guruvn‹,
e bakr‹, kad‹, i bakri / e bakr‹,
bar‹rel, vi, barvale.
T: o tover / e tovera, o iv / e iva, o vast
/ e vasta, o bov / e bova, tikno (tikni,
tikne), tato (tati, tate), tat‹rel, o ivend /
e ivenda, ivende, avri, tatimos, amen,
e gesa.
X: o xer / e xera, o moxton /
e moxtona, raxami / raxam‹, i xaravli /
e xaravl‹, i tirax / e tiraxa, stadi /
stad‹, stadik = stadi, o ab‹v / e ab‹va,
o ab‹v = o b‹v, andar, but, xoxavel,
xutel, e gada, nevo (nevi, neve), andino
(andini, andine), katar, bori,
xramosarel.
Kh: o kham, o akhor / e akhora, o kher
/ e khera, i drakh / e drakha, o ambrol
/ e ambrola, i mol, arakhel,
o angloivend, kadava, kodova, gudlo
(gudli, gudle) = guglo (gugli, gugle),
kerdino (kerdini, kerdine) = kerdo
(kerdi, kerde), kidino (kidini, kidine),
sinesas = sas, sasas.
J: jekh, duj, o naj / e naja, i jakh /
e jakha, i daj / e daja = i dej / e deja,
i jag / e jaga, o muj / e muja, me, tu,
voj, tume, kadaja, kodoja, kad‹ =
kadja = kadaja, o nakh / e nakha,
o bal, i goj / e goja, o xurdo / e xurde,
o tikno = o xurdo, god‹ver, xarno
(xarni, xarne), sikavel, sa, sajekh = sa
kadja, andar kodoja ke.
∑: o ÒoÒoj / e ÒoÒoja, o Òax / e Òaxa,
o veÒ / e veÒa, o raÒaj / e raÒaja,
o manuÒ / e manuÒa, o murÒ / e murÒa,
Òukar, Òunel = aÒunel, beÒel, naÒel,
traÒal = daral, kanale = ÒoÒoja, svako,
i texarin / e texarin‹, kherutno
(kherutni, kherutne), vaj, te, o anav /
e anava, daralo (darali, darale) =
darano (darani, darane), vareso.
P: i purum / e puruma, o pani / e pan‹,
i paparuda / e paparude, perel, putrel =
putarel, pekel, paÒal, peko (peki,
peke), o sap / e sapa, o drom /
e droma, i buti / e but‹, o vurdon /
e vurdona, baxtalo (baxtali, baxtale),
loÒalo (loÒali, loÒale), starel = astarel,
o vaxt = i vrjama, pe, sinesas, pekel
pes, marel, aj, kaj, khelenas pen, sa
vrjama, pe, i patrin.
Ph: i phabaj / e phabaja, i phabajlin /
e phabajlin‹, o phral / e phrala, i phen
/ e phen‹, phenel, pherel, i phuv /
e phuv‹, o rukh / e rukha, i sevli /
e sevl‹, o papus, akharel = kharel,
mangel, kamel, sigo, varekana.
Th: o thagar / e thagara, i thagarni /
e thagarn‹, o thagaripen /
e thagarimata = o thagarimos /
e thagarimata, o them / e thema, thaj =
haj = aj, i paramisi / e paramis‹,
O Devel = O Del, del vast = vastdel,
tha’ = ama, kana = te, pat‹l (pat‹s),
butvar, palal, maj palal, o thav, o raklo.
Z: i zen / e zen‹, i zor / e zora, zoralo
(zorali, zorale), zorales, i buzni /
e buzn‹, i phurt / e phurt‹, i phurt = o
podo, nakhel, miÒto, savo (savi, save)
= kaj, del muj zorales = akharel
varekas zorales, i traÒ = i dar, pelino
(pelini, peline), arakhle pen, i bali.
53
C: i ciknida / e ciknide, i coxa /
e coxe, i caxra / e caxre, i muca /
e muce, o suno / e sune, i katuna /
e katune = i caxra / e caxre, paÒ-o
(paÒ-i, paÒ-e) = paÒal o (paÒal i, paÒal
e), Òov, dikhel suno, jekhvar, sovel
(sovelas), xal pes.
¢: i ©irikli / e ©irikl‹, i ©ar / e ©ara,
o ©aro / e ©are, i ko©ak / e ko©aka,
sovnakutno (sovnakutni, sovnakutne),
gilaben = gilaban, opral, tele, piel =
pel, den pen tele = aven opral tele,
kathe, kothe, pilo (pili, pile), i baxt.
¢h: i ©huri / e ©hur‹, o ©havo /
e ©have, i ©haj / e ©haja = i ©hej /
e ©heja, ©hinel, ©hindo ( ©hindi,
©hinde), o kaÒt / e kaÒta, o xaben /
e xamata = o xamos / e xamata,
i xaning / e xaninga, thovel = thol,
o mas.
¸: o ‡ukel / e ‡ukela, o ‡amutro /
e ‡amutre, o ‡ivutro / e ‡ivutre, o ‡uto
/ e ‡ute, i ‡uvli / e ‡uvl‹, o ‡eno /
e ‡ene, i ‡eni / e ‡en‹, i ‡ukli / e ‡ukl‹,
‡anel (‡anav, ‡anes, ‡anel, ‡anas,
‡anen, ‡anen), mekhel (mekhav,
mekhes, mekhel, mekhas, mekhen),
mekhel = mukhel, po jekh (duj, trin,
Òtar), si te = trebal/ trebuj/ trebul/
kampel/ si lazimi, alosarel = losarel,
zeleno.
54
Å: i Âamba / e Âambe, i Âirafa /
e Âirafe, i Âamba = maroka = xut‹vni,
zeleno / zelena, u©o (u©i, u©e),
o u©ipen / e u©imata = o u©imos /
e u©imata, i men / e men‹, maÒkarutno
(maÒkarutni, maÒkarutne).
F: o foros / e forur‹, i fel‹stra /
e fel‹stre, i familia / e familie, fal man
ke…, fal man nasul ke…, i strada /
e strade, o magazino / e magazinur‹,
o u©okher / e u©ekhera, sasto (sasti,
saste), purano (purani, purane), ©i,
‡ivel = trail / traisarel.
H: o hipopotamo / e hipopotamur‹,
o hotelo / e hotelur‹ = o hoteli /
e hotel‹, o elefanto / e elefantur‹,
pharo (phari, phare), thulo (thuli,
thule), aÒti te, najol, prin‡arel.
„, î, œ, º: o d„s / e d„sa = o dîves /
e dîvesa, o dîv, i luludî = i lulugi, i dîli /
e dîl‹ = i gili / e gil‹, barœl, bilœl,
tiknœl, parnœl, lolœl, siklœl = siklœvel,
xarnœl, luludœl = lulud‹rel, ©hindœm
(©hindom, ©hindºm, ©hindem), kerdœm
(kerdom, kedºm, kerdem), lilœm (lilom,
lilºm, lilem), paxoj / e paxoja, o milaj /
e milaja, o anglomilaj / e anglomilaja,
o vak / e vaka = o baÒ / e baÒa, o ilo /
e ile, i amalin / e amalin‹, o amal /
e amala, vak‹rel = sborizel = mothovel,
del duma, o vak‹ripen / e vak‹rimata,
sikl‹rel, o sikl‹rno / e sikl‹rne, i Òkola /
e Òkole, o gido / e gidur‹, i r‹t / e r‹t‹,
gelem (<‡al), o Òero / e Òere.
-q-: manqe, tuqe, lesqe, laqe, amenqe,
tumenqe, lenqe, manuÒesqe /
manuÒenqe, dajaqe / dajanqe = dejaqe
/ dejanqe, bib‹qe / bib‹nqe, kasqo
(kasqi, kasqe), lesqo (lesqi, lesqe),
laqo (laqi, laqe), lenqo (lenqi, lenqe).
--: kase?, mane, tue, lese, lae,
amene, tumene, lene, manuÒese /
manuÒene, ‡uvl‹e / ‡uvl‹ne =
‡uvl‹ne, sose?, gavese / gavene,
len‹e / len‹ne = len„ne, kasar?,
manar, tuar, lesar, laar, amenar,
tumenar, lenar, manuÒesar /
manuÒenar, ‡uvl‹ar / ‡uvl„nar =
‡uvl„nar, sosar?, kaar?, gavesar /
gavenar, len‹ar / len‹nar =
len„nar, av!, inklistem.
-ç-: kaça?, mança, tuça, leça, laça,
amença, tumença, lença, soça?,
e ©hur‹ça / e ©hur‹nça = ©hur„nça,
e vurdoneça / e vurdonença, Òuko
(Òuki, Òuke), k-aÒti te, veÒesqo
(veÒesqi, veÒesqe), i rajni / e rajn‹,
siklœvno / siklœvne, siklœvni /
siklœvn‹, ‡al / ‡an, atun©
ë ä Ÿ: varesavo (varesavi, varesave),
o lav / e lava, bistardo (bistardi,
bistarde) = bisterdo (bisterdi, bisterde),
nana-i, i ©hib / e ©hib‹, ga‡ikano
(ga‡ikani, ga‡ikane), numaj,
o Ÿmpärato / e Ÿmpäratur‹ = o thagar /
e thagara, o Òil = o ÒŸl, khelel = khëlel,
kasavo (kasavi, kasave), i duma,
o ga‡o.
à, è, ì, ò, ù: o salivàri / e salivàr‹,
o sirìmi / e sirìm‹, i notatùra /
e notatùre, o pètalo / e pètala, dur, ‡i,
o than / e thana, akcènto / akcèntur‹,
thavdel, dùme, ©a©utno (©a©utni,
©a©utne), bi, o agor / e agora, i còxa /
e còxe, bistrel / bistarel.
rr: i rroj / e rroja, o rrom / e rroma,
i rromni / e rromn‹, o marro / e marre
= o manro / e manre = o mandro /
e mandre = o mangro / e mangre,
o arro / e arre = o arro / e arre, i tharr /
e tharr‹, o barr / e barra, o karro /
e karre = o kanro / e kanre, o xarro /
e xarre = o xanro / o xanre = o xandro
/ e xandre, o punro / e punre = o purro
/ e purre = o pirro / e pirre, munro
(munri, munre) = mirro (mirri, mirre),
xurdorro (xurdorri, xurdorre), rromano
(rromani, rromane), kòrkorro, savorro
(savorri, savorre), lil > lilorro / lilorre,
taxtaj > taxtajorro / taxtajorre, ©havo >
©havorro / ©havorre, ©haj > ©hajorri /
©hajorr‹, rakli > raklœrri / raklœrr‹,
phen > phenœrri / phenœrr‹, lien
god‹e!, varesavo (varesavi, varesave),
o Òunipen / e Òunimata, paÒutno
(paÒutni, paÒutne), o baÒ / e baÒa =
o vak / e vaka, o grùpo / grùpur‹, po =
maj, o sastipen, ÒuÂo (ÒuÂi, ÒuÂe),
o berand, i patîv.
55
 Vocabular rrom - român, destinat înv=]=torilor, cu formele
[i cuvintele întâlnite în Manualul de alfabetizare
în limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i

A anglomilaj, ~a - prim=var=.
ab=v, ~a v. b=v.
ad„s – ast=zi.
ages v. ad„s
agor, ~a – cap=t; sfâr[it.
aj - [i.
akana - acum.
akcènt/o, -ur= - accent.
akharel – a chema, a invita.
akharel varekas zorales - a chema /
striga pe cineva cu voce tare.
akhor, ~a - nuc=.
alosarel – a alege.
ama – dar, \ns=.
amal, ~a – prieten.
amalin, ~æ – prieten=.
amaro (amari, amare) - al nostru
(a noastr=, ai no[tri, ale noastre).
ambrol, ~a – par=.
ame - noi.
amen – pe noi.
amença - cu noi.
amenqe – nou=, ne, ni
amenar – din (de la, de c=tre ) noi.
amene – \n (la ) noi.
an! – adu!
Ana (I~) – Ana (nume de fat=).
anav, ~a – nume, denumire.
andar – din, de la.
andar kodoja ke – din cauz= c=; pentru
c=.
andino (andini, andine) – adus
(~=, adu[i, aduse).
and-o (and-i, and-e) - \n.
anel – a aduce.
anglal – \nainte (a), \n fa]=, \n fa]a.
anglalkerel – a preg=ti.
angloivend, ~a – toamn=.
anr/o, - e v. arro.
arakhel – a g=si; a p=zi.
arakhle pen - (ei,ele) s-au g=sit.
arr/o, - e - ou.
astarel - a prinde, a apuca.
aÒti te – a putea, a fi \n stare s=…
aÒunel – a auzi, a asculta.
atun© – atunci.
av! – vino!
avel – a veni; a deveni.
aver - altul, alta, al]ii, altele.
averen – pe al]ii, pe altele.
avri - afar=.
B
bakr/i, -= – oaie.
bakr/o,- e – berbec.
bal, ~a - p=r, fir de p=r.
bal/i, -= – scroaf=.
bal/o, -e – porc.
bar, ~a /= – gard; curte; gr=din=.
bar=rel – a cre[te, a face mare; a
cultiva.
baro (bari, bare) – mare (mari).
barœl – a deveni, a se face mare.
barr, ~a – piatr=.
barvalo (barvali, barvale) – bog/at
(-at=, -a]i, -ate).
baÒ, ~a – sunet; voce, glas.
b=v, ~a – nunt=.
baxt – noroc, [ans=.
baxtalo (baxtali, baxtale) – cu noroc
(noroc/os, -oas=, -o[i, -oase).
berand, ~a – pr=jin= / bârn= de
sus]inere a cortului (a[ezat= pe lungime,
\n partea superioar=).

56
beÒel - a sta; a locui. ©hib, ~= – limb=.
bi - f=r=. ©hindo (©hindi, ©hinde) – t=i/at (-at=, -
bib=nqe (dat.) – m=tu[ilor. a]i, -ate); rupt (~=, rup]i, rupte); frânt
bib=qe (dat.) – m=tu[ii. (frânt=, frân]i, frânte).
bib/i, -= – m=tu[=. ©hindœm (©hindom, ©hindºm,
bikinel – a vinde. ©hindem) – (var. de perf.) (eu) am t=iat,
bikindo (bikindi, bikinde) – vândut am rupt.
(~=, vându/]i, -te). ©hinel – a t=ia; a rupe.
bilœl – a se topi. ©hur/i, -= - cu]it.
bistardo (bistardi, bistarde) – uit/at ©hur=ça (soc.- instr.) - cu cu]itul.
(-at=, -a]i, -ate). ©hur=nça (soc.- instr.) - cu cu]itele.
bistarel - a uita. ©hur„nça v. ©hur=nça.
bisterdo (bisterdi, bisterde) v. bistardo.
bistrel v. bistarel. D
bor/i, ~= - mireas=; nor=.
bov, ~a – sob=; cuptor. dad, ~a – tat=.
but – mult; foarte. daj, ~a – mam=.
but/i, -= – lucru; treab=. dajanqe (dat.) – mamelor.
butvar – de multe ori, frecvent. dajaqe (dat.) – mamei.
buzn/i, -= – capr=. dand, ~a – dinte.
dandarel – a mu[ca.
C dar – fric=, team=.
daral – a-i fi fric= / team=.
càxr/a, -e – cort. daralo (darali, darale) – fric/os (-oas=, -
ciknìd/a, -e – urzic=. o[i, -oase).
còx/a, -e – fust=. darano (darani, darane) v. daralo.
daravel - a \nfrico[a, a b=ga frica \n
¢ cineva.
dej, ~a v. daj.
©a©utno (©a©utni, ©a©utne) –adev=r/at dejanqe v. dajanqe.
(-at=, -a]i, -ate), drept (dreapt=, drep]i, dejaqe v. dajaqe.
drepte); veritabil (~=, ~i, ~e). Del v. Devel.
©ar, ~a – iarb=. del - a da.
©ar/o, -e – strachin=, blid. del dùma – a vorbi; a discuta.
©i – nu. del muj zorales – a striga (tare).
©irikl/i, -= – pas=re. del vast – a ajuta.
den pen tele – (ei, ele) se dau jos.
¢h d„s, ~a v. dîves.
Devel – Dumnezeu.
©haj, ~a – fat= (rrom=). dikhel suno – a visa.
©hajorr/i, -= – feti]= (rrom=). dîl/i, -= – cântec.
©hav/o, -e – b=iat; fl=c=u (rrom). dîv – grâu.
©havorr/o, -e – b=ie]el (rrom). dîves, ~a – zi.
©hej, ~a v. ©haj. drakh, ~a – strugure.

57
drom, ~a - drum; cale.
dudum, ~a – dovleac.
duj – doi, dou=.
dùm/a, -e – cuvânt.
dur - departe.
dural – de departe.
E
Ela (I ~) – (nume de fat=) Ela.
elefànt/o, -ur= – elefant.
Ene (O ~) – (nume de b=iat) Ene.
F xandr/o, ~e v. xarro
fal man ke… \mi pare c=…
fal man nasul ke… \mi pare r=u c=…
famìli/a, -e – familie.
fel=str/a, -e – fereastr=.
fòr/os, -ur= – ora[.
G xer, ~a – m=gar.
gad, ~a – c=ma[=; (pl.) haine.
gav, ~a – sat.
gavenar – din (de la; prin) sate.
gavene – \n (la) sate.
gavesar – din (de la; prin) sat.
gavese – \n (la) sat.
ga‡ikano (ga‡ikani, ga‡ikane) –
nerrom, care apar]ine altei etnii.
ga‡/o,- e – persoan= de sex masculin
din afara etniei rrome.
gelem (<‡al) - (eu) am mers.
ges, ~a v. d„s.
gìd/o, -ur= – ghid.
gilaban – (ei,ele) cânt=.
gilaben v. gilaban
ginel – a num=ra, a socoti; a citi.
giv v. dîv.
god=ver – de[tept (de[teapt=, de[tep]i,
de[tepte).
goj, ~a – cârnat.
gon/o, -e – sac.
58
gonorr/o, -e - s=cule]; saco[=.
grast, ~a - cal.
grùp/o, -ur= – grup.
gudlo (gudli, gudle) – dulce (dulci).
guglo (gugli, gugle) v. gudlo.
guruv, ~a – bou.
guruvn/i, -= – vac=.
X
xaben, xamata – mâncare.
xal pes – a se mânca; (fig.) a se certa.
xamos, xamata v. xaben.
xaning, ~a – fântân=.
xanr/o, -e v. xarro.
xaravl/i, -= – curea.
xarno (xarni, xarne) – scurt (scurt=,
scur]i, scurte).
xarnœœl – a deveni scurt.
xarr/o, e – spad=, sabie.
xoxavel – a min]i.
xramosarel - a scrie.
xurd/o, -e – m=runt (~=, m=run/]i, -te),
scund (~=, scunzi, scunde), pitic (~=, ~i,
~e); copil (“micu]”).
xurdorro (xurdorri, xurdorre) –
m=run]el, micu]; copila[.
xut=vn/i, -= v. Âàmba.
xutel – a s=ri.
H
haj – [i.
hipopotàm/o, -ur= – hipopotam.
hotèl/i, -= v. hotèlo.
hotèl/o, -ur= – hotel.
I
i gil/i, -= v. dîli.
ilo, ile – inim=.
ïmpäràt/o, -ur= v. thagar.
Ina (I ~)– nume de fat=. s=…, pentru a…
inklistem (perf.) – eu am ie[it. kasar – de la (din, de c=tre) cine?
Irina (I ~) – nume de fat=. kase – \n (la) cine?
iv, iva – z=pad=. katar v. kaar.
ivend, ~a – iarn=. kathe - aici.
Ivende – iarna, \n timpul iernii. katùn/a,- e – cort (sin. càxra).
kaar? – de unde, din ce loc?
J kerdino (kerdini, kerdine) v. kerdo.
kerdo (kerdi, kerde) – f=cut (~=, f=cu]i,
jag, ~a – foc. f=cute).
jakh, ~a - ochi. kerdœm (kerdom, kedºm, kerdem)
jekh – un, o; unu, una. (forme de perfect, pers. I, sg., \n diferite
jekhvar – o dat=. dialecte) eu am f=cut.
kerel – a face, a realiza.
K keras – noi facem.
kermus/o, -e – [oarece.
k-o (k-i, k-e) v. ka-o (ka-i, ka-e). kaça? – cu cine?
kad= v. kadja. kidino (kidini, kidine) – strâns (~=,
kadaja – aceasta. strân[i, strânse), adun/at (~at=, -a]i, -
kadala – ace[tia, acestea. ate).
kadava – acesta. kindo (kindi, kinde) – cump=r/at (-at=,
kadja – a[a, astfel, deci. a]i, -ate).
kaj – unde; la; care? (sin. savo) kinel – a cump=ra.
kak, ~a – unchi. kinas – noi cump=r=m.
kako! (voc.) – unchiule ! kiral – brânz=.
kali - neagr= ko©ak, ~a – nasture.
kalo – negru. kodoja – aceea.
kamel – a dori, a vrea; a iubi. kodola – aceia, acelea.
kamas – noi vrem, dorim; iubim, kodova – acela.
\ndr=gim. kòkal/o -a – os.
kampel (carp.) – trebuie. kon? – cine?
kan, ~a – ureche. kòrkorro – singur (=, ~i, ~e).
kana? – când? korr, ~a v. men.
kanalo (kanali, kanale) – urechi/at kothe – acolo.
(-at=, -a]i, -ate), cu urechi ¡ iepure. kurk/o, ~e – s=pt=mân=; ziua de
kangl/i, -= – pieptene. duminic=.
kanr/o, -e v. karro. kurung, ~a – cioar=.
ka-o (ka-i, ka-e) - la.
karr/o, -e – m=r=cine; spin. Kh
kasavo (kasavi, kasave) – astfel de.
kasqo (kasqi, kasqe) – al (a, ai, ale) kham - soare.
cui? kharel – a chema, a striga; a invita
kaÒt, ~a – lemn. (var.: akharel).
k-aÒti te – ca s= poat= s=…, pentru ca khelel – a juca; a dansa.

59
khelenas pen – (ei, ele) se jucau. eu am luat.
kher, ~a – cas=. lilorr/o, -e – c=rticic=.
kherutno (kherutni, kherutne) – de Lina (I~) – (nume de fat=) Lina.
cas=, domestic (~=, ~i, ~e). loli – ro[ie (culoare).
khëlel v. khelel. lol/o, -e – ro[u, ro[ii.
khër, ~a v. kher. lolœl – a deveni ro[u.
lon – sare.
L losarel v. alosarel.
loÒalo (loÒali, loÒale) – bucur/os
lalo (lali, lale) – mut. (-oas=, -o[i, -oase); vesel (~=, ~i, ~e).
laqe (dat.) – ei, \i, i. lulud=rel – a \nflori.
laqo (laqi, laqe) – al (a, ai, ale) ei. lulud/î, -= – floare.
lav, ~a – cuvânt. luludœl – a da \n floare, a \nflori.
laar – de la (din, de c=tre) ea. lulug/i, -= – floare.
lae – \n (la) ea.
laça – cu ea. M
leça – cu el.
lel v. liel. magazìn/o, -ur= – magazin.
len v. lien. maj – mai, \nc=.
len, ~= – gârl=. maj palal – mai apoi, dup= aceea.
len=nar – din (de la) gârle. màm/i, -= - bunic=.
len=ne – \n (la) gârle. mança – cu mine.
len=ar – din (de la) gârl=. mandr/o, -e v. marro.
len=e – \n (la) gârl=. mangel – a cere, a vrea.
lença – cu ei, cu ele mangr/o, -e v. marro.
len„nar v. len=nar. manqe (dat.) - mie, \mi, mi.
len„ne v. len„ne. manr/o, -e – pâine.
lenqe – lor, le, li. manuÒÒ, ~a – om.
lenqo (lenqi, lenqe) – al (a, ai, ale) lor. manuÒÒenqe (dat.) – oamenilor.
lenar – de (c=tre) ei (ele), din (de la) ei manuÒÒenar – din (de la), de (c=tre)
(ele). oameni.
lene – \n (la) ei, ele. manuÒÒene – \n (la) oameni.
les – pe el, \l, -l- manuÒÒesqe – omului.
lesqe – lui, \i, -i- manuÒÒesar – de (c=tre) om, din (de la)
lesqo (lesqi, lesqe) – al (a, ai, ale) lui. om.
lesar – de (c=tre) el, din (de la) el. manuÒÒese – \n (la) om.
lese – \n (la) el. manar – de (c=tre) mine, din (de la)
li (urs.) v. vi. mine.
liel – a lua (el, ea) ia. mane – \n (la) mine.
lien – voi lua]i, ei (ele) iau. marel – a bate.
lien god=e! – lua]i aminte! marok/a, -e v. Âàmba.
lil,~a - carte; scrisoare, revist=. marr/o, ~e – pâine.
lilœm (lilom, lilºm, lilem) (forme de mas – carne.
perf., la pers. I, sg., \n diferite dialecte) – maÒÒkarutno (maÒÒkarutni, maÒÒkarutne)

60
– mediu (medie, medii, medii). P
me – eu. paxoj, ~a – ghea]=.
mekhel - a l=sa. palal – dup=.
melalo (melali, melale) – murdar (~=, pan/i, -= – ap=.
~i,~e). paparùd/a, -e – fluture.
men, ~= (urs.) – gât (c=ld. : korr). pàpus – bunic.
milaj, ~a – var=. paramì©©/i, -= – poveste.
miro (miri, mire) v. mirro. paramìs/i, -= v. paramì©i.
mirro (mirri, mirre) – al meu (a mea, ai parnœœl – a deveni alb.
mei, ale mele). paÒÒal – lâng=, aproape de.
miÒÒto (adv.) bine. paÒÒal o (paÒÒal i, paÒÒal e) – lâng=,
mol – vin; i ~ vinul. aproape de.
mothovel – a spune, a zice, a vorbi. paÒÒ-o (paÒÒ-i, paÒÒ-e) v. paÒal o.
moxton, ~a – lad=, cuf=r, cutie. paÒÒutno (paÒÒutni, paÒÒutne) – apropi/at
mùc/a, -e – pisic=, mâ]=. (-at=, -a]i, -ate).
muj, ~a – gur=; fa]=. pat=l – a crede.
mukhel v. mekhel. pat=s – noi credem.
munro (munri, munre) v. mirro. patîîv – respect, cinste, onoare.
murÒÒ, ~a – b=rbat. patrin, ~= – frunz=.
pe (form= contras=) – se; al (a, ai, ale)
N sale; al lor (propriu), a lor (proprie), ai lor
(proprii), ale lor proprii.
na – nu. pekel – a pr=ji; a coace.
naj, ~a - deget. pekel pes - a se pr=ji, a se coace.
najol – a se sc=lda, a face baie. peko (peki, peke) – pr=j/it (-it=, -i]i, -ite).
nakh, ~a - nas. pel v. piel.
nakhel – a trece. pelino (pelini, peline) – c=z/ut (-ut=,
Nana (I~) – Nana (nume de fat=). -u]i, -ute).
nana-i – nu este, nu exist=; a nu avea. perel – a c=dea.
nango (nangi, nange) – gol (goal=, goi, pètalo, ~a – potcoav=.
goale). piel – a bea.
naÒÒel – a fugi, a alerga. pilo (pili, pile) – b=ut (~=, b=u]i, b=ute).
nevo (nevi, neve) – nou (nou=, noi, pirr/o, -e – picior.
noi). po – mai, \nc= (sin.:i); câte: ~ jekh câte
Nina (I~) – Nina (nume de fat=). unul, una.
notatùr/a, -e – partitur=. pòd/o, -ur= v. phurt.
nùmaj – numai, doar. prin‡‡arel – a (re)cunoa[te.
punr/o, -e v. pirro.
O purano (purani, purane) – vechi
(veche, vechi, vechi).
opral – de sus. purr/o, -e v. punro.
purum, ~a - ceap=.
putarel - a deschide.
putrel v. putarel.

61
Ph
phabaj, ~a – m=r (fructul).
phabajlin, ~= – m=r (pomul).
pharo (phari, phare) – greu (grea, grei,
grele).
phen, ~= – sor=.
phenel – a zice, a spune.
phenœœrr/i, -= – surioar=.
pherel – a umple.
phral, ~a – frate.
phurt, ~= – pod.
phuv, ~= – p=mânt.
R sap, ~a – [arpe.
rajn/i,- = - doamn=.
rakl/i, -= – fat= (nerrom=).
rakl/o, -e – b=iat (nerrom).
raklœœrr/i, ~= – feti]= (nerrom=).
raÒÒaj, ~a – preot.
r=t, ~= – sear=; noapte.
raxàm/i, -= – hain=; scurt=, palton.
resel – a ajunge (undeva); a fi suficient.
reslo (resli, resle) – ajuns (~=, ajun[i,
~e).
rikon/o, -e – c=]el.
Rina (I~) – Rina (nume de fat=).
rodel - a c=uta, a cerceta.
Ron (O ~) – Ron (nume de b=iat).
Rona (I ~) – Rona (nume de fat=).
rukh, ~a – pom, copac.
ruv, ~a – lup.
ruvn/i, -= – lupoaic=.
Rr
rroj, ~a – lingur=.
rrom, ~a – rrom.
rromano (rromani, rromane) – rrom
(~=, ~i, ~e).
rromn/i, -= – romnea, rromea, rromnie;
femeie rrom=; (\nvechit) ]iganc=.
62
S
sa (form= contras= din savorr/o, -i, -e) –
tot (toat=, to]i, toate).
sa kadja – [tot a[a], de asemenea, la
fel.
sa vrjàma – tot timpul, \ntotdeauna,
mereu.
sajekh – identic (~=, ~i, ~e), la fel; egal.
sal/i, -= – cumnat=.
salivàr/i, -= – c=p=stru.
sal/o, -e – cumnat.
sano (sani, sane) – sub]ire (sub]ire,
sub]iri, sub]iri).
sar – cum, precum, ca.
sas – el (ea) a fost.
sasas – el (ea) era, el (ea) fusese
[uneori, dialectal, [i cu sensul de pl.
sinesas “ei (ele) erau, fuseser=”]
sastipen – s=n=tate.
sasto (sasti, saste) – \ntreg (\ntreag=,
~i, ~i); s=n=t/os (-oas=, -o[i, -oase).
savo (savi, save) – care (m.,f. sg. [i pl.)
[sin.:kaj].
savorro (savorri, savorre) – tot (toat=,
to]i, toate).
sborizel (urs.) – a vorbi.
sevl/i, -= – co[ (de alimente, fructe etc.).
si – este, exist=; (el, ea) este.
si lazïmi (spoit.) – este necesar, trebuie.
si te – trebuie s=…
sigo – repede.
sikavel - a ar=ta; a indica; a ghida;
(\nvechit) a \nv=]a pe cineva la [coal=.
sikl=rel – a preda, a \nv=]a pe cineva la
[coal=.
sikl=rn/i, -= – \nv=]=toare, profesoar=.
sikl=rn/o, -e – \nv=]=tor, profesor.
siklœl v. siklœvel.
siklœvel – a \nv=]a (pentru sine),
a studia.
siklœvn/i, -= – elev=.
siklœœvn/o, -e – elev.
sine – ei (ele) sunt. T
sinesas – ei (ele) au fost; ei (ele) erau;
ei (ele) fuseser=. tat=rel – a \nc=lzi, a face cald.
sini/a, -e – mas=; tav= de servit. tati/mos, -mata v. tatipen.
sir, ~a – usturoi. tato (tati, tate) – cald (~=, calzi, ~e).
sirìm/i, -= (urs.) – curea. taxtaj, ~a – pahar.
so? – ce?; (uneori) c=. taxtajorr/o, -e – p=h=rel.
soça? – cu ce? te – s=.
sosar? – din ce cauz= (motiv)?, din te – dac= (sin.: kana)
(de la, de (c=tre)) ce? tele – jos.
sose? - \n (la) ce? texarin, ~= – diminea]=.
sovel – a dormi. tikno (tikni, tikne) – mic (~=, ~i, ~i).
sovelas – (el, ea) dormea. tiknœl – a deveni mic, a se mic[ora.
sovnakutno (sovnakutni, sovnakutne) tirax, ~a – pantof.
– din aur. tover, ~a – topor.
stad/î, -= – [apc=; caschet=; p=l=rie; trail v. traisarel.
c=ciul=. traisarel – a tr=i.
stadik, ~a v. stadî. traÒ, ~a – team=, fric= (sin.: dar).
starel - a prinde, a apuca (var.: starel). traÒal – a-i fi team= / fric= (sin.: daral).
stràd/a, -e – strad=. trebal/ trebuj/ trebul – trebuie, este
sun/o, -e – vis. necesar.
svako – fiecare. trin – trei.
tu - tu
∑ tuça – cu tine.
tume – voi.
Òax, ~a – varz=. tumença – cu voi.
Òer/o, -e – cap. tumenqe – vou=, v= , vi.
Òil, ~a – frig, ger. tumenar – din (de la) voi, de (c=tre)
Òïl v. Òil. voi.
Òkòl/a, -e – [coal=. tumene – \n (la ) voi.
ÒoÒoj, ~a – iepure. tuqe – ]ie, \]i, ]i.
Òov – [ase. tuar – de la (din) tine, de (c=tre) tine.
Òtar – patru. tue – \n (la) tine.
Òukar – frum/os (-oas=, -o[i, -oase);
(adv.) frumos, bine. Th
Òuko (Òuki, Òuke) – uscat (~=, usca]i,
~e). tha’ – dar, iar, \ns=, ci.
Òunel – a auzi, a asculta (var.: aÒunel). thagar, ~a – \mp=rat.
Òuni/pen, -mata – ascultare, audi]ie. thagari/mos, -mata v. thagarimos.
ÒuÂo (ÒuÂi, ÒuÂe) – cur/at (-at=, -a]i, - thagari/pen, -mata – \mp=r=]ie, regat.
ate). thagarn/i, -= – \mp=r=teas=.
thaj – [i.
than, ~a – loc.
tharr, ~= – m=sea.

63
thav, ~a – a]=; fir.
thavdel – a curge, a decurge, a se
desf=[ura; a se prelinge.
them, ~a – ]ar=; stat.
thol v. thovel.
thovel – a pune; a sp=la.
thulo (thuli, thule) – gros (groas=,
gro[i, groase); gras (~=, gra[i, ~e).
U Å
u©i/mos, -mata v. u©ipen.
u©i/pen, -mata – \n=l]ime, statur=.
u©o (u©i, u©e) – \nalt (~=, \nal]i, ~e).
u©okher, ~a – bloc.
udar, ~a – u[=.
V ¸
vaj – sau, ori.
vak, ~a – glas, voce.
vak=rel – a gl=sui, a rosti, a pronun]a,
a vorbi, a discuta.
vak=ri/mos, -mata v. vak=ripen.
vak=ri/pen, -mata – rostire, pronun]ie;
vorbire, discu]ie.
var – dat=, oar=.
varekana – cândva; câteodat=.
varesavo (varesavi, varesave) - unul
(una, unii, unele).
vareso – ceva, oarece.
vast, ~a – mân=.
vastdel – a ajuta.
vaxt, ~a – timp; vreme.
veÒ, ~a – p=dure.
veÒesqo (veÒesqi, veÒesqe) - de
p=dure.
vi – [i (de asemenea) [sin. urs.: li].
voj – ea.
von – ei, ele.
vov – el.
vrjàm/a, -e – vreme, timp.
vurdon, ~a – c=ru]=; ma[in=.
vurdoneça – cu c=ru]=
vurdonença – cu c=ru]e.
64
Z
zèleno, zèlena – verde (verzi).
zen, ~= – [a.
zor, ~a – putere; for]=; efort.
zorales – puternic; tare.
zoralo (zorali, zorale) – puternic (~=,
~i,~e); tare (tari).
Âàmb/a, -e – broasc= (sin.: maroka,
xut=vni).
Âiràf/a, -e – giraf=.
‡al – a merge, a se duce.
‡amutr/o, -e – ginere.
‡an – ei (ele) merg, se duc.
‡anel – a [ti, a cunoa[te.
‡en/i, -= – ins=, individ=, persoan= de
sex feminin, tip=.
‡en/o, -e – ins, individ, persoan= de sex
masculin, tip.
‡i – pân=.
‡ivel - a tr=i.
‡ivutr/o, -e – animal, vietate, fiin]=.
‡ukel, ~a – câine.
‡ukl/i, -= – c=]ea.
‡ut/o, -e – pereche.
‡uvl=nar – de (c=tre), din (de la) femei.
‡uvl=ne – \n (la) femei.
‡uvl=ar – de (c=tre), din (de la) femeie.
‡uvl=e – \n (la) femeie.
‡uvl„nar v. ‡uvl=nar.
‡uvl„ne v. ‡uvl=ne.
‡uvl/i, -= – femeie.
 Postfa]=
Manualul de alfabetizare \n limba rromani pentru copii, tineri [i adul]i a fost elaborat,
\n principal, dup= modelul lucr=rilor destinate alfabetiz=rii adul]ilor, dar [i dup= rigorile
ce stau la baza alc=tuirii abecedarelor obi[nuite utilizate \n [coli.
O experien]= similar=, am avut-o, \n urm= cu cinci ani, cu ocazia structur=rii unui
abecedar pentru alfabetizarea adul]ilor rromi pe tematic= biblic=, sub \ndrumarea
metodologic= a dr. Robert F. Rice, din Tulsa – SUA, la SBIR Bucure[ti.
Prin urmare, lucrarea respect= regulile generale de concepere a unui instrument de
lucru destinat alfabetiz=rii adul]ilor: s-a respectat cu parcimonie num=rul de max. 7-10
cuvinte noi / lec]ie - \n prima jum=tate a manualului -, introducerea literelor s-a f=cut
dup= ce \n prealabil s-a stabilit, pe baza textelor scrise \n alfabetul limbii rromani,
ordinea specific= de frecven]= a literelor rrome, nu s-a urm=rit o ilustrare abundent=,
s-au reluat \n texte unit=]ile lexicale deja \nv=]ate \n lec]iile anterioare pentru
\ncurajarea cursantului adult [.a.
Dorindu-se \ns= l=rgirea destina]iei acestui manual, am g=sit util= o ilustrare
sumar=, \n condi]iile \n care acesta se va adresa [i elevilor sau tinerilor rromi care, din
diferite motive, nu au urmat [coala. Dar, cum vârstele grupului – ]int= sunt diferite
(copii, tineri, adul]i rromi), am considerat necesar= includerea [i a componentei de
scriere - \ntr-o form= general= - l=sând, astfel, la latitudinea \nv=]=torului, ca, \n func]ie
de vârsta cursan]ilor, s= aleag= tipul de caiet pentru scriere (tipizat sau netipizat).
Indiferent de scop, alfabetizarea se realizeaz=, dup= acest Manual, \ntr-un timp
record, luând \n calcul metoda abordat=.
Manualul este deschis [i altor perspective, el putând fi utilizat [i ca abecedar
propriu-zis de limba rromani (la clasele a II-a la care, \n mod normal, se studiaz=
scrierea \n limba matern=, \n cazul copiilor rromi care au optat pentru studiul celor
patru ore s=pt=mânale de limb= rromani), cât [i ca manual de \nv=]are a acestei limbi,
la nivel elementar de c=tre elevii rromi care nu vorbesc aceast= limb= sau de al]i elevi
[i persoane (de pild=, \nv=]=toarea românc= sau maghiar=, care pred= la o clas= cu
elevi rromi, \n român= sau maghiar=, poate utiliza manualul, consultând vocabularul [i
indexul pe lec]ii de la sfâr[itul acestuia).
Pe de alt= parte, este de remarcat [i faptul c= literele comune \n alfabetul limbii
rromani [i \n cele care au la baz= alfabetul limbii latine sunt predate pe primele trei p=r]i
ale manualului, ultima parte fiind, \n fapt, rezervat= literelor specifice limbii rromani.
Nu \n ultimul rând, se impune s= ar=t=m faptul c= lexicul utilizat (aproape cinci sute
de cuvinte [i forme) se reg=se[te \n fondul comun al celor patru mari dialecte rrome
vorbite \n România (c=ld=r=resc, urs=resc, spoitoresc, carpatic) [i, evident, la nivelul
oric=rei variante a limbii rromani de pretutindeni, conferind, cu elegan]=, o abordare
echilibrat= a acestuia.

20 octombrie 2002 Autorii

65
Cuprins

Manual de alfabetizare \n limba rromani

pentru copii, tineri [i adul]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Indexul pe lec]ii al cuvintelor [i sintagmelor utilizate

(pentru uzul \nv=]=torilor) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

Vocabular rrom - român, destinat \nv=]=torilor, cu formele

[i cuvintele \ntâlnite \n Manualul de alfabetizare . . . . . . . . . . . 56

Postfa]= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

66
Editura VANEMONDE