torului VIIT antihemofilic este mult mai eficient i cu rezultate mult mai rapide. S-ar parea ca metodele ingineriei genetice vor reugi s& fack acest produs mai accesibil, la ora actual costul find destul de ridicat. ‘Tratamentul nespecific utilizeazi diferite medi- camente cu proprictifi hemostatice. Mai utilizate sunt acidu] E-aminocaproic gi acidul tranexamic (cu propriet&fi antifibrinolitice), etamsilatul de sodiu (dycinona), unii derivati de carbazocrom (Adreno- stazin, Adrenoxyne), care crese rezistenta capilard, vitamina K, precum gi unele preparate care conjin hemocoagulante cu actiune de stimulare a pro- trombinei sau trombinei (Venostat, Reptilase etc.). Jn cazurile in care hemoragia este foarte se- ver se va solicita consultul unui hematolog, atat pentru diagnosticarea afectiunii cauzale, cat si pen- tru stabilirea unei conduite terapeutice generale cat mai judicioase. 3.10.2. ALVEOLITA POSTEXTRACTIONALA Procesul de vindecare a unei_pliigi po ionale_po tulbuia i Etiopatogenie. in mecanismul de alveolitei intervin reflex un spasm vascular, si, a adrenaline’ woduce 0 vasoconstric| anestezicd, care lungita, eu Ja nivelul cosului alveolar. Exist insi o serie de care fa vorizea: ia alycolitelor postextractionale: cu zdro- biri ‘gle mucoasei si ale fin vederca crelirii accesu- lui asupra rBdicinii, care inedilzegte osul gi it ne- erozeaza; jucind insimanfiri microbiene, atat ge- nerale — pe cale sanguina -, cat si locale — tn peretii osegi ai alveolei. De asemenea sunt inerim- are T anizarea unui cheag VigurOs, ‘ce poate fi astfel usor lizat de flora_microbian: local, al cirei echilibru ecologic” se modifict dup ‘extractic, devenind patogend. Unele cerectiri av arfitat ¢& pulberea de iodoform, pe care multi prac- ticieni © introduc dupa extractie in alveold, con- stituie mai degrabi un corp str4in neresorbabil, pe care organismul cautd si-l climine, decat un cle- ment care si ajute gi si gribeased procesul de vin- decare (Al. Epurescu). Chiar utilizarea conurilor poliantibiotice - care se introduc in alveolt in scopul grabirii procesului de vindecare ~ nu este indicat, intrucat gi acestea se resorb greu, intarzi- ind cicauri als yup cum am mai ardtat, in cazul in care se urmareste protcjarea alveolei, mega va fi aplicatd peste aceasta, iar cand se urméreste drenarea, va fi aplicati afanat, evitandu-se un contact prea strfigs cu perefii osogi; in pre- gitirea jucerea actului operator. Intr-o cavi- tate bucald in care extractia se face fir o pre~ gittire prealabili (detartraj, obturarea cariilor etc.), exist’ condifii, mult mai favorabile exacerbarii vi- rulentei florei mictobiene. Considerim de domeniul trecutului nesterilizarea corespunzitoare a instru- ‘care poate si prodvea naa walde_lizeazi cheagul.. Clititul "gurii il mobilizeazi, fapt ce favorizenzi infectaréa alveolei. Folosirea in masticatie, in pri mele zile dupi intervensie, a hemiarcadei pe care s-a Picut extractia poate traumatiza plaga sau chiar intarzia vindeearea, prin patrunderea unor frag- tmente de alimente in alveoli. De asemenea, nere- speetarea de citre boinavi 2 regulilor elementarc de igiend poate duce Ia infectarea alveolei post- ales in ultimi an care, in anumite conditii, poate fi activat duce liza cheagului alveolar. Este posibil ca acti= varea acestui ferment proteolitic si se fact in conditiile setiderii rezistenfei organismului sau apa- tifiel unor factori favorizamgi loco-regi crazeisanguine care Impiedicé formarea cheagu- rior toure endoalveolare, cu micgorarea ca- general ete. ch} Se descriu dous forme ‘alveolitei postextractionale, siant eS shcoi tu alveolita supuratl, men- até de autorii francezi; ‘ QS SRR sau cry socket, menyionatk de autorii anglo-saxoni. f-pin alveolita_umeda flarwatic ‘@lveolei in totalitate. Sunt THMBNTa, “wigescente- prezinta jonat care singe foarte user) printre mugurii inflamatori cvidentiindu-se © ie _purulenti Structura qesutului de eanetabe are 0 dispozitic celulari dezordonati, cu perctii capilarelor foarte fragili, Cind in alveoli se ieee aaieaeilat Itratul leucocit ‘mare. Uneos, fest tul de granulatie poate burjona in afara slveolei, depagind limitele acesteia si cépltind aspeetul de polip gingival (G. Maurel). Peretii osogi sunt si ei infiltragi. Vasele de neoformatie ale parodongiului marginal sunt dispuse anathic, prezentand pereti fragili. Corticala endoalveolari este infiltratd, eu vasodilatajic cesevextinde citre peretii externi gi periostul de acoperire: 134 4,2 Je pare cB cele doul saci de alveoliti pre- Sagi" VaseOT WUTCERR“CREEEAT so 4 alveolar st murda scopeit-ou depoate pu A \ lente. In alveol& se glsegte Yeout de granu HC congestie =r hiperemle RAlvecolita uscata este lipsith de con- ‘pestie. Gingia este palida, atoné. Din’ alveol® hp- segte complet cheagul sau se gisegte un cheag mic, brun-cenusiv, care se detageazi foarte ugor: Peteyii ososi endoalveolari sunt albiciogi, cu se- / chestre mici lameliforme, care se detagcazé foarte | ugor. Capilarcle gingival si osoase prezinti } trombi cure oblitereazt complet lumenul, ceca c¢/ untreneaz’ necroza osoasi. { sunt ‘Sictarii_locali, care favorizeaz produ i STAR steiner? a. La 3-4 pile dup& extractie apare durevea, care are Ui A progresir-frrinnsitate, iradiind in_hemimaxilar sureties pind nascmacel eh nevralgiv de trigemen. Durerea persist, nu se calmeazimtr-anaigezicvele obignuite, impiedicind pe pactent sii exercite vreo_activitate. Desi este o infecte cu caracter localizatastarea sofert-o-werie Be MMOUIFIEME fbr’ mode- ai incriminati rath, curbaturi, de volum, i ay Sey murdar, Pi st veo a e giisesc tesut) de granvlafie care burjoneazi, sfingerand. foarte uugor lavatingere, 91 cventuule eschile osoase sau inglobate int-o masi purulent’. CRecesioscyialucolacDsunt inmuiagi, rugogis perios- a aaroes a de a la ae coasa id’, atond, Pir tendinys de cica- Scare Give ese goalk, fk cheag. sau acope- rithopartial cu un cheag brun-cenusiu care se de- tageaza foarte ugor, lisind si sc vad peretii osogi albiciosi. uscat Jorarea eu sonda, de pe(pe? Tetele, layse desprind sechestre mici, Tameliforme, sub forma unor aychii osoase, fair ox apart imediat Cow Netratati, alveolita "poate evolua timp de 2 e8ptimani cu fenomencle clinice des- bo Sy foproly. derer'secrise anterior, care incep si se amelioreze ciitre sfargitul intervalului_mentionat, tn aceast’ perioad’ s¢_produce © Pe masur& ce fesuturile necrotice sunt elimi- ‘ate, Tncepe procesul reparator, in-mai multe wuncte ale alveolei apirand fesut de granulatic nor I, care 5 t_mai la Th cazurile in care capacitatea de aplrare_a grzanismului este afectat, procesul de necrozi se poate extinde Ia segmente mari de os, clpitind un caracter osteomielitic. De usemenea, procesul infectios poate difuza in prjile moi perimaxilare si in lojile superficiale sau profunde ale fefei, apirandsupuratii’ care, une- gy ori, pot imbricg un aspect destul de grav. Ciratament) Preventiv, se vor lua toate misu- rile ‘care si Tedues la maximum pericolul aparigiei neciozel~st infecticii Osului. Se va alege cel mai potrivit moment pentru” extracfie, pentru ca apll- rarea generali si localé a organismului si poati face fai traumatismului operator, diminuand riscul Ok infectiei si favorizind procesul normal de cica- \ ttizare. [) . Bxttstesiilestraumatizante? vor fi ik obligatoriv, Ge tonic Topeak plage a pligii, inliturarea -zonelor“de™mGcoast sfacelatt, regularizarea osului_ cw mdeoask a Zonelor | ¥ nice periapicale va fi urmatt de chiuretajul riguros ¥ “In cazurile tn care s€"presupune el evolutia postextractionala ar putea fi nefavorabilé datoritt proceselor septice endoalveolare sau unei stiri gene- tale alterate, se va institui preventiv un tratament si se vor tua | [ \ Is | strdini endoalveolari sau un grad de liz difuz8, cu | chipetaj este Qn 3 formarea’ | alveola va fi protejatii cu un pansament aplicat ‘indepiirtarea cheagului fini este indicat si se fact ‘Rezultate’Ia fel de bune se obtis ficindusse fntr-u Jo ixigare dent — cu ajuterul unei seringi — @ alveolei cu o Sere okies: senatd, uninfcindi-s tat_si-a-fragmentelor-deragabil se-vor apica conuri_caré-congin-de-regulé all cesta clu ci infectia’ al oe Se ae eae ee endoalveolare - fic de cori suiini, fie de o ne- ¢fozi_avansatil_a_peretclui_osos. Examedil itadio= caracterosteiti¢,.2 peretilor ososi fn acest caz este gee ae tezie loco-regionali,_cu chiurete de mirimi powivi-rs, te, se indeparteazi(fnta) continutul alveolei (resturies "% de cheag alterate, qesut de granulajie, sechestre;."4re_ osoasc)- pad se chiureteaz& peretii alveolari. My, Chiuretajul peretilor alveolari se face cu migctri 4 inde, indepirtind fesutul necrotic superficial, Fird a insista prea mult, pentru a nu distruge“bariera iseptice, pentru. t Daca se considera necesar, sau Substaife ila 04 de ore dup chiuretaj au sa for- ‘mat un.cheag normal, se aplict intraalveolar_unil 135 alee Aw Schl