INOVAŢIE ŞI CREATIVITATE ÎN ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE

Vârciu Manuela, Şcoala Gimnazială Nr. 2

oraş Zărneşti, jud. Braşov

Inovaţia şi creativitatea sunt două elemente constante, care planează asupra sistemului nostru de
învăţământ. Spiritul inovativ, atât de dinamic, de puternic acum, a marcat parcă o trecere de la un model
ancorat în tradiţionalism la unul de tip modern, mai deschis, liber, un model actualizat societăţii noastre,
mai „aerat”.
Cu atât mai mult, dacă ne gândim la activităţile extraşcolare, care se desfăşoară într-un spaţiu recreativ,
putem confirma faptul că acestea pot fi mult mai uşor preluate de către elevi. Odată schimbat spaţiul,
elevii devin maleabili, activi, interesaţi să cunoască lucruri dintre cele mai diverse. Şi imaginea dascălilor
se schimbă, aceştia devenind şi ei mai „umanizaţi”.
Integrarea activităţilor extraşcolare sporeşte disponibilitatea elevilor în ceea ce priveşte adaptarea la
anumite condiţii, respectiv situaţii de viaţă. Totodată, acest tip de activităţi se bazează pe o regulă foarte
importantă, şi anume „Să fii civilizat, indiferent de situaţie!”
De asemenea, aceste activităţi pot avea un impact educativ , elevul dobândind, prin intermediul
acestora, educaţia extracurriculară. În cadrul acestor activităţi, elevii îşi pot manifesta creativitatea.
Ne întrebam, desigur, cum am putea întrezări creativitatea elevilor, prin intermediul căror activităţi am
putea face asta? Posibilităţile, sunt, desigur, infinite.
În continuare, voi oferi câteva exemple din ceea ce am realizat, până acum, alături de elevii mei: în
apropierea şcolii noastre, se află o livadă. După ce am cerut permisiunea proprietarului, am strâns toate
crenguţele pomilor şi, împreună cu elevii, am făcut coşuleţe de nuieluşe pentru roadele toamnei.
Deşi eu le predau muzică şi desen, sunt foarte deschisă către orice tip de activitate.
În cadrul şcolii noastre, sărbătorile naţionale primează, astfel că, de Ziua României am organizat un
concurs folcloric, în care copiii s-au întrecut prin cântec.
Iubim cu toţii animalele, astfel că, dorind cu toată fiinţă o călătorie „în timp”, am decis să mergem să
vizităm Parcul Dinozaurilor de la Râşnov. A fost, cu siguranţă, o experienţă deosebită, de neuitat, mai
ales că cei aflaţi în ciclul primar studiau chiar dinozaurii la Ştiinţe.
Iar pentru că situaţia copiilor nu este una tocmai fericită şi există lipsuri în familie, cei care au avut
posibilitatea, şi-au donat un lucru drag, care a fost expus la Târgul Zâmbetelor. Astfel , am putut să le
oferim hăinuţe celor mai puţin norocoşi.
Prin intermediul activităţilor care vizează teatrul şi poezia am făcut fericiţi copiii care au dezvoltat o
sensibilitate aparte faţă de Limba şi literatura română, vizitele la Grădina Zoologică şi la Muzeul Antipa
i-au bucurat pe cei pasionaţi de Ştiinţe şi Biologie, ieşirile în natură au reprezentat motivul unor picturi
minunate, iar pădurea care ne împrejmuieşte parcă de pretutindeni, noi toţi am împânzit-o de puieţi care
par nerăbdători să crească, să ne bucure privirile.
Important este faptul că totalitatea activităţilor au reprezentat, în viziunea copiilor, apartenenţa la
colectivitate. Am trăit cu toţii şi am simţit că, într-adevăr, facem parte din acest oraş, că prezenţa şi
activităţile noastre vor căpăta, într-o bună zi, însemnătate.
Activităţile extraşcolare bine organizate sunt atractive la orice vârstă. Am observat faptul că taberele sunt
o şansă importantă de adaptare la situaţii inedite.
Pe parcursul acestor activităţi, profesorul poate cunoaşte elevii şi îi poate observa dintr-un unghi cu
totul diferit faţă de stituaţiile în care aceştia se află în spaţiul şcolar. Îi poate dirija şi poate participa la
dezvoltarea lor, pregătindu-i, de fapt, pentru ceea ce este mai important, şi anume pentru viaţă!
De asemenea, activităţile extraşcolare reprezintă o altă formă prin care elevii pot accede la dobândirea
informaţiei. Ele pot fi desfăşurate independent, când fiecare elev este provocat să găsească el însuşi o
soluţie, sau colectiv, în grupuri, fiecare având propriile responsabilităţi de îndeplinit.
Elevii sunt astfel, încurajaţi să-şi formeze o gândire proprie, independentă şi neinfluenţabilă de grup, să
ia propriile decizii, să-şi asume consecinţele deciziilor luate, dar pot exercita şi critici constructive cu
privire la partenerii lor, ajutându-i şi arătându-le ceea ce au greşit.
Elevii ar trebui să dobândească cunoştinţe cu privire la posibile dezastre, poluare, spaţiul public, spaţiul
rutier, valorile societăţii, drepturile copilului, drepturile omului. Astfel, putem modela, în aceştia, bazele
unei educaţii multilaterale, aceştia ştiind să reacţioneze imediat în diverse situaţii. Încrederea şi noţiunile
dobândite îi vor ajuta să nu ocolească o situaţie limită în care altcineva este implicat, ci să reacţioneze,
să-i sară imediat în ajutor, deci, să nu stea pe gânduri prea mult şi să acţioneze!
Acest tip de activităţi este esenţial în dezvoltarea unei personalităţi „sănătoase” a elevilor. Buna
organizare a activităţilor extraşcolare , spaţiul recreativ, atmosfera lejeră, detensionată dintre profesori şi
elevi constituie un adevărat stimultent în iniţiativa pe care o vor avea copiii. Aceştia se vor simţi mai
încrezători în propriile forţe, se vor deschide faţă de ceilalţi şi vor asimila cu mai multă uşurinţă toate
informaţiile care se cer a fi dobândite.
Concursurile reprezintă o adevărată şansă de „afirmare”, elevii având posibilitatea de a demonstra tot
ceea ce au asimilat până în acel moment. Participând la concursuri, elevii îşi vor dezvolta dimensiunea
competitivă, îşi vor dori să fie din ce în ce mai buni, îşi vor contura, la nivel mental, o imagine a
viitorului de care vor încerca, din răsputeri, să se apropie.
După părerea mea, implicarea elevilor în voluntariate are un rol deosebit în „coagularea” valorilor care,
ulterior, se vor situa la baza personalităţii acestora. Vizitele la centrele de plasament, la azile sau la spitale
i-au marcat pozitiv. Au învăţat să mulţumească pentru puţinul pe care îl au, să fie umili, recunoscători
pentru faptul că sunt sănătoşi, au învăţat să empatizeze cu ceilalţi, să împartă, chiar să ofere celor aflaţi la
nevoie.
Voluntariatele îi ajută să înţeleagă faptul că nu mereu trebuie sau este necesar să ceară sau să aştepte
ceva în schimb după ce au făcut ceva pentru altcineva, că nu mereu există acolo o răsplată prin
intermediul căreia să le fie preţuită o activitate.
Astfel, atât iniţiativa, cât şi experienţa pe care deja au dobândit-o îi vor determina să se integreze cu
uşurinţă în grupuri noi, să fie buni coordonatori în cazul în care se va ivi ocazia, vor şti să-şi
îndeplinească responsabilităţile şi vor deveni un bun exemplu pentru toţi cei din jurul lor.
În concluzie, aş sublinia faptul că încurajez acest tip de activităţi, deoarece elevii au foarte multe de
învăţat şi asimilează totul extrem de rapid, într-o manieră recreativă, mai puţin exigentă faţă de cea
existentă în spaţiul şcolar. Totodată, cred că, pe întreg parcursul acestui an, elevii au învăţat când şi cum
să reacţioneze, au învăţat să se tempereze şi, mai ales, cred că au învăţat să-şi stăpânească emoţiile sau
măcar să le transforme în emoţii constructive, care îi aduc în proximitatea reuşitei.
Pentru noi, activităţile extraşcolare reprezintă sinonimul succesului personal!
Bibliografie

Ion Ştefan, Cogniţie şi creativitate, Editura Dealul Melcilor, Braşov, 1999

Laniado, Nessia, În loc de televizor, activităţile extrescolare potrivite, Editura House of Guides, 2007