Anda di halaman 1dari 27

Anatomia si structura pielii

 Pielea este un organ conjunctivo-epitelial ce imbraca in intregime


corpul cu exceptia orificiilor naturale unde exista mucoase.
 Morfologia pielii
 - suprafata : 1.5 metrii patrati (adult, talie medie)
 cel mai mai mare organ al corpului
 greutate): 6% din greutatea corpului
 grosime: 0.5-4 mm
 Culoarea rezulta din amestecul mai multor culori

 a) galbena datorata stratului cornos


 b) alba datorata keratohialinei
Anatomia si structura pielii

 c) brun inchis , datorata melaninei


 d) rosie data de vasele de sange
 - reflieful pielii: proeminente si cute
 - orificiile pielii
 - elasticitatea 2 cm de piele suporta o greutate de 2 kg fara a se rupe
 - ph-uk pielii : 5,5
Anatomia si structura pielii
Anatomia si structura pielii

Epidermul

 este stratul periferic al pielii, epiteliu pluristratificat. Este


alcatuit din cinci zone suprapuse:
 a. stratul bazal (germinativ)
 b. stratul filamentos
 c. stratul granulos
 d. stratul lucid
 e. stratul cornos
Anatomia si structura pielii

 Dermul

 Este alcatuit din tesut conjunctiv, format din celule, o substanta


fundamentala si fibrile (de colagen, elastina si reticulina).

 Reticulina – substanta proteica se gaseste in tesutul conjunctiv

 Hipodermul

Este stratul profund al pielii, format din tesut conjunctiv lax.


Anatomia si structura pielii

 Glandele pielii

 Glandele sebacee
 Secreta sebum bogat in fosfolipide, colesterol, trigliceride si acizi grasi
nesaturati. Secretia aceasta este influentata de mai multi factori:
 activitatea sistemului nervos central
 hormonii androgeni si estrogeni
 temperatura mediului ambient
 razele ultraviolete
 Dispunerea glandelor sebacee pe suprafata corpului este diferita de la o
zona la alta.
Anatomia si structura pielii

 Glandele sudoripare
 Se gasesc pe toata suprafata pielii, au forma de tuburi cu o zona
secretorie si o zona excretoare.
 glandele apocrine
 glandele ecrine
 Secretia sudorii depinde de numerosi factori:
 temperatura mediului ambiant
 sistemul nervos
 efortul muscular
 adrenalina
 atropina
Examenul cosmetic

 Examenul cosmetic se face in doua etape:


 Examenul superficial
 Examenul de profunzime (examenul cosmetic propriu-zis)

 Examenul superficial

 Acest examen incepe din clipa in care clienta intra in cabinet, se


observa machiajul, coafura, eventualele greseli in pensare, culoarea
sprancenelor. Tot in cadrul acestui examen sunt necesare informatii
referitoare la varsta, sanatate, mediu de lucru.
Examenul cosmetic

 Examenul de profunzime:
 este format din:
 Examen vizual
 Examenul prin palpare
 Examenul cu ajutorul lupei
 Examenul cu lampa Wood
Clasificarea tipurilor de ten

 Exista trei categorii de tenuri diferentiate intre ele in


functie de tulburarile care exista in organismul persoanei
respective:

 1. Dupa continutul in lipide;

 2. Dupa continutul in apa;

 3. Dupa unele tulburari fiziologice.


Clasificarea tenurilor in functie de tulburarile metabolismului
lipidelor

 Tenurile se pot clasifica astfel:


 Tenul normal
 Ten uscat
 Ten gras

 Tenul normal se caracterizeaza printr-un echilibru la nivelul intregului


organism, glandele sebacee secreta atat cat este nevoie, existand un
echilibru intre asimilatie si dezasimilatie. Acest tip de ten se intalneste
la copii inainte de pubertate si uneori dupa 20 de ani la persoanele cu
un organism perfect sanatos.
Clasificarea tenurilor in functie de tulburarile metabolismului
lipidelor

 Tenul uscat

 Este caracterizat prin hipofunctia glandelor sebacee. Insuficienta de


apa determina si pierderea de apa din straturile superioare ale pielii,
ceea ce face sa apara o deshidratare superficiala. Acest tip de ten se
datoreaza unei predispozitii congenitale sau este dobandit (un ten
normal se poate transforma cu timpul intr-un ten uscat fie prin ingrijiri
necorespunzatoare, fie inaintarii in varsta, fie unor cauze interne.

 Pielea este mata cu porii mici, uneori cu riduri superficiale, datorita


deshidratarii. Culoarea este stearsa, uneori se vede o descuamare
furfuracee.
Clasificarea tenurilor in functie de tulburarile metabolismului
lipidelor

 Tenul gras
 Activitatea glandelor sebacee este strans legata de cea a glandelor
sexuale. Pielea grasa este caracterizata printr-o hipersecretie de sebum
si o cantitate marita de grasimi in tesutul adipos subcutanat.
 Hiperactivitatea glandelor sebacee este influentata de: tulburari
nervoase, surmenaj, tulburari hepatice, endocrine, alimentatie bogata
in proteine si grasimi.
 Tenul gras se prezinta sub doua aspecte: gras uleios si gras asfixic.

 Tenul gras uleios se caracterizeaza printr-o scurgere libera a sebumului


la nivelul pielii, pori deschisi, aspect lucios al pielii, de culoare galbuie.
Pielea este ingrosata cu granulatie neregulata.
Clasificarea tenurilor in functie de tulburarile metabolismului
lipidelor

 Tenul gras asfixic se datoreaza neingrijirii sau ingrijirii


necorespunzatoare a tenului gras uleios. Se observa comedoane,
culoarea pielii este cenusie, pielea fiind aspra si groasa.

 Tenul mixt sau combinat prezinta zona T cu un aspect lucios ca urmare


a activitatii glandelor sebacee.
 Restul zonei faciale are un aspect uscat si o diminuare a activitatii
glandelor sebacee.
Clasificarea tenurilor in functie de tulburarile metabolismului
apei

 Din punct de vedere cosmetic este foarte importanta starea de


hidratare a pileii, tulburarile ducand la modificarea aspectului tenului.
Astfel, in functie de cantitatea de apa din piele, se contureaza aspectele
a doua tipuri de ten:hiperhidratat si deshidratat, starea normala
oglindind un echilibru intre apa ce se evapora la suprafata pielii si cea
care provine din straturile profunde.

 Ten normal hidratat


 Se caracterizeaza prin finete, elasticitate, este ferma fara riduri. Pielea
copiilor este cea mai hidratata in comparatie cu cea a adultilor.
Clasificarea tenurilor in fucntie de tulburarile metabolismului
apei

 Tenul Hiperhidratat

 Apare cu continut de apa ridicat si se manifesta cu unele umflaturi in


zona oculara.

 Tenul hipohidratat
 Apare cu un continut redus de apa, prezentand o piele subtire, fragila si
iritabila.
Clasificarea tenurilor dupa unele tulburari fiziologice

 Tenul pletoric

 Este determinat de un metabolism defectuos al proteinelor si


glucidelor. Prezinta o piele groasa cu aspect cornos.

 Tenul casectic
 Este un ten cauzat de afectiuni de ordin intern, pielea devenind flasca
din lipsa de elasticitate, palida si insuficient irigata.

 Tenul cuperozic
 Se poate observa la nivelul pielii, uneori, imperfectiuni de ordin
vascular, care fac parte din leziunile incipiente ale unei dermatoze de
tipul rozaceei.
Clasificarea tenurilor dupa unele tulburari fiziologice

 Apare la inceput o roseata difuza, trecatoare dar recidivanta (eritroza)


 Apoi permanenta (rozacee), care cu timpul se complica cu cuperoza. Pe
acest fond pot aparea papule, pustule, seboree dar niciodata
comedoane. Atinge in special, femeile catre menopauza (40-50 ani) dar
exista si cazuri timpurii. Afectiunea este localizata pe pometi, frunte,
regiunea intersprancenoasa, nas, barbie.
Tenul cuperozic
Tenul acneic
Tenul acneic

Apare pe suport de piele grasa in mediu alcalin, cu igiena


necorespunzatoare, folosirea produselor cosmetice neadecvate, factori
interni si externi.

 Exista mai multe forma de acnee:

 Acnee juvenila
 Acneea comedoniana
 Acnee pustuloasa
 Acnee papulo-pustuloasa
 Acnee medicamentoasa
 Acnee rozacee
Acnee papulo pustuloasa
Tenul acneic

 Acneea juvenila este prezenta la aproximativ 80% dintre adolescenti. In


majoritatea cazurilor se vindeca spre varsta de 20 de ani, fara a lasa
urme. In principal apare datorita unor dereglari ale sistemului endocrin
– hormonii androgeni si estrogeni determina cresterea secretiei de
sebum . Combinata cu o igiena deficitara si expunerea mai intensa la
factorii favorizanti (praf, taste de calculator necuratate periodic,
transpiratie) poate duce la aparitia si persistenta zonelor cu acnee.
Acnee comedoniana
Acneea rozacee
Clasificarea tenurilor dupa unele tulburari fiziologice
Ten senil