Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

“Nicolae Testemițanu”
Catedra “Filosofie și Bioetică”

Referat
Tema: Comportament nociv pentru societate.
Fumatul și tabagismul

Elaborat de: Gușuilă Ion

Profesor: Banari Ion
Grupa S1808

Chișinău 2018
 Cuprins
 Generalități despre fumat și tabagism...................2

 Cum este motivat fumatul?...................................3

 Tutunul și organismul uman..............................4-5

 Paşi ce trebuie urmaţi în perioada de sevraj.......5-6

 Bibliografie............................................................7

1
 Generalități despre fumat și tabagism
Fumatul este acțiunea de a aspira și a trage fumul de tutun din țigară sau din
pipă, acțiune denumită regional și a bea tutun sau a duhăni.
Prin combustia tutunului sunt eliberate diverse substanțe active, în special
nicotina, care ajung astfel să fie absorbite de organismul uman prin intermediul
organelor interne. Deoarece fumatul creează dependență, încercarea de a întrerupe
fumatul este dificilă, ducând, de regulă, la sevraj tabagic. Necesitatea
conştientizării în rîndul unor tot mai largi categorii de populaţie, a consecinţelor
dezastruoase pe care le generează fumatul, face ca problema să devină o reală
prioritate de sănătate publică. Efectul sigur al fumatului este tabagismul
Tabagismul este o intoxicație cronică și acută cu substanțe toxice, existente
în frunzele de tutun, după un consum excesiv și de lungă durată prin fumat.
Actiunea nocivă a tutunului se exercită prin cele 4.000 de substanțe chimice
existente în frunze, dintre care 480 sunt toxice, iar peste 30 de compuși sunt
cancerigeni. Principalii compuși toxici din fumul de țigară sunt: nicotina, gudronul,
monoxidul de carbon, benzopirenul, diferiți alcaloizi, crezoli, piridine si elemente
radioactive (cadmiu, poloniu). Potrivit unui studiu publicat în revista American
Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, fumatul dublează riscul de
îmbolnăvire cu tuberculoză.
Tabagismul stă la originea unor boli foarte grave, îndeosebi cancere, boli
cardiovasculare și boli respiratorii cronice. Alte afecțiuni legate de consumul de
tutun sunt, în principal, ulcerul duodenal, ulcerul gastric, boala lui Crohn,
osteoporoza și herniile cauzate de tusea fumătorilor. Se apreciază că tabagismul
este cauza a 2 milioane de morți pe an în țările industrializate, dintre care
aproximativ jumătate din decese survin înaintea vârstei de 65 ani. Practic,
tabagismul este a doua cauză de deces la nivel mondial. Numărul estimat al
fumătorilor în lume se ridică la 1,22 miliarde de fumători, din care 800 milioane în
țările în curs de dezvoltare.
În raportul ministrului sănătății al S.U.A., se specifică, înca din 1984:
„Fumatul este principala și singura cauză a morții, care poate fi evitată în
societatea noastră, si cea mai importantă problemă de sanatate publică a timpului
nostru”.

2
 Cum este motivat fumatul?
Cu toții știm că fumatul are o mulțime de efecte nocive asupra sănătății
noastre. Daca întrebi un fumător de ce fumează, ți-ar spune că e o prostie de care
trebuie să te ții departe. Totuși, sunt câteva motive generale prin care fumătorii își
justifică această dependență:
– Mă relaxează, sunt foarte stresat la serviciu.
– Când mă plictisesc, o țigară mă ajută…
– Mă ajută să nu mă îngraș.
– În anturajul meu se fumează.
– Nu mă pot lăsa; sau, dimpotrivă: Mă pot lăsa oricând, nu sunt dependent.
– Îmi place. E un lucru grozav!
– Mă face sa arăt mai matur (în special în cazul celor tineri și adolescenților)/ mai
interesant/ mai atractiv.
– Mă face să mă simt mai independent.
– Da, bineeee…

Tutunul și organismul uman

În fiecare țigară exista 40 substanțe cancerigene diferite. Alte substante
prezente în țigară sunt nicotina și gudronul. Nicotina este o substanță lichidă
naturală, produsă de planta de tutun. Inhalată prin fumul de țigară, ea ajunge rapid
atât în creier, cât și în sânge, provocând, în timp, dependență. Gudronul este o
substanță lipicioasă, asemănătoare catranului de pe stradă. Acest gudron se lipește
de plămâni, îngălbenește dinții și degetele. Un om care fumează un pachet de țigări
pe zi timp de un an, va avea un litru de gudron depozitat în plămâni. Țigările cu
conținut scăzut de gudron și nicotină, ca și cele cu filtru, sunt totuși dăunătoare și
maresc oricum riscul de boală.
Riscul de a face cancer pulmonar este de 10 ori mai mare la un fumător
decât la un nefumător, iar riscul de a fi supuși infecțiilor respiratorii este de 2,5 ori
mai mare. Peste 80% din cazurile de cancer pulmonar apar la fumători.

3
 Bolile respiratorii apar de două ori mai des la copiii ai căror parinți fumează.
În cazul sugarilor, expunerea la fumul de țigară sporește riscul de moarte subită.
Riscul infecțiilor respiratorii în primul an de viață este de două ori mai mare dacă
unul sau ambii părinți fumează. Copiii cu părinți fumători suferă mai des de
infecții ale nasului, gâtului și urechilor. Iar dacă parintii fumează, cel mai adesea și
copiii se vor apuca mai târziu de fumat. În cazul femeilor însărcinate care fumează,
riscurile se referă la greutatea scăzută a copilului sau probleme de sănătate, avort
spontan, naștere prematură, decesul fătului sau deces perinatal.

Mituri legate de fumat

1. Fumatul îi ajută pe oameni atunci când sunt nervoși.
Ceea ce se întâmplă este faptul că nicotina din ultima țigară se risipește și
organismul o cere din ce în ce mai mult. Îndeplinirea acestei cerințe îi face pe
fumători să creadă că îi satisfac țigările. De fapt, aceasta înseamnă simplă
dependență, de care tocmai nicotina este responsabilă!
2. Exercițiul fizic înlătură efectele negative ale fumatului.
O dată fumul pătruns în plămâni, efectele sale nu mai pot fi contracarate prin
exercițiu fizic.
3. Este nevoie de un pachet de țigări pentru a accelera bătăile inimii și tensiunea
arterială și pentru a altera circulația sângelui și a aerului în plămâni.
De fapt, aceste efecte apar la câteva minute după primul fum inhalat.
4. Majoritatea celor cărora le place fumatul nu doresc să renunțe la el.
90% din oamenii care fumeaza spun că ar vrea să se lase de fumat.
5. Dacă un fumător renunță la fumat înainte ca acesta să devină o obișnuință,
poate să continue să fumeze.
Dependența de fumat nu e doar fizică, ci și psihică. Ea se instalează treptat,
deseori, fără a ne da seama de aceasta.
6. În momentul renunțării la fumat, sunt eliminate toate riscurile pentru
sănătate.
Rata mortalității la foștii fumători începe să scadă abia la un an după ce s-au lăsat
de fumat și poate ajunge la același nivel de risc ca pentru cei care nu fumează.

4
7. Fumatul te face atractiv.
Realitatea este că fumatul te face rău mirositor si iți îngălbenește dinții și mâinile.
Hainele, părul, respirația vor mirosi urât.
8. Fumatul te face să te simți bine.
În realitate, cei care fumează se simt obosiți și le este dificil să facă sport.
9. Fumatul nu este un drog, nu-ți face rău.
Fumatul determină dependentă de nicotină, așa cum poți fi dependent de alcool sau
alte droguri!
Nicotina este un drog, care influențează sistemul nervos într-un mod negativ și
produce probleme de sănătate grave, incluzând dependență.

Paşi ce trebuie urmaţi în perioada de

sevraj
Fumatul nu este o necesitate pentru organism, ci o plăcere de moment, care,
treptat, devine o obişnuinţă greu de învins. De aceea, renunţarea definitivă la fumat
este un act de mare voinţă, pentru fiecare fumător existând o motivaţie individuală,
pro sau contra. Mulţi fumători motivează prin plăcerea de a inspira fumul aromat al
unei ţigări fine, iar alţii consideră ţigara ca un aliat în momentele de bucurie sau de
necaz, la eforturi sau la relaxare.
Pentru abandonarea definitivă a fumatului se propun următoarele acţiuni:
alegerea perioadei optime de renunţare la fumat, în zile lipsite de stres, fiind
preferate concediile petrecute la munte sau în momentul apariţiei unor afecţiuni
care impun interzicerea fumatului (gripe, guturai, bronşite, viroze respiratorii,
pneumonie, ulcere, infarct miocardic); evitarea locurilor cu mulţi fumători
(restaurante, cafenele, cluburi, discoteci); evitarea fumatului în spaţii închise
(birouri, dormitor, camera copiilor); renunţarea la fumatul din timpul nopţii şi mai
ales la ţigara foarte dăunătoare de dimineaţă, luată pe nemâncate; vor fi îndepărtate
toate obiectele ispititoare (ţigări, pipe, scrumiere, brichete, chibrituri) care nu vor
mai fi lăsate pe masa de lucru sau în buzunarele fumătorului; membrii familiei,
prietenii şi colegii de muncă, de preferat nefumători, vor susţine ideea renunţării
totale şi definitive la fumat, întrucât reducerea treptată a numărului de ţigări s-a
dovedit ineficace, pacientul căutând uşor noi pretexte de a relua fumatul intensiv;
în perioada de sevraj, când reapare pofta de fumat, se va mesteca un fruct, un
morcov, şi se va bea multă apă, pentru a elimina toxinele din sânge.
5
 Timpul liber va fi ocupat cu plimbări pe jos sau cu bicicleta, alergări zilnice,
exerciţii de inspirare a aerului curat, practicarea unor sporturi uşoare în compania
nefumătorilor, vizionarea de spectacole şi lectură în săli de nefumători.
În cazul copiilor şi tinerilor fumători este necesară o educaţie mai atentă, atât
în familie, cât şi în şcoli, fără pedepse şi interdicţii severe, dar cu exemplul
personal al educatorului, urmărind inocularea convingerii că prin renunţare la
fumat scade riscul unor îmbolnăviri grave, creşte speranţa de viaţă şi se pot
economisi sume importante din bugetul familiei.
Există opinia că renunţarea la tutun poate duce la creşterea în greutate a
corpului, în medie, cu 2-3 kg la bărbaţi şi peste 5 kg la femei. În acest caz se va
reduce o cantitate de 300-500 de calorii din alimentaţia zilnică, mai ales la carne,
mezeluri, sosuri, cartofi prăjiţi, pâine albă, alcool şi cafea.
După reuşita renunţării definitive la fumat, va fi înlăturat din organism
monoxidul de carbon în timp de 12 ore, iar nicotina va dispărea după două zile,
după două luni se va îmbunătăţi circulaţia sângelui în membrele inferioare, iar
riscul cancerului pulmonar şi al bolilor cardiovasculare se va reduce substanţial
după un an.

6
 Bibliografie
 http://www.stiucum.com/management/managementul-
carierei/423/Fumatul-si-tabagismul52272.php

 http://imspdrn.md/wp-
content/uploads/2017/01/tabagism.pdf

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Tabagism

 http://ziarullumina.ro/tabagismul-toxicomania-cea-mai-
raspandita-in-lume-53226.html