Matematica este ştiința cea mai operativă, care are cele mai multe şi mai
complexe legături cu viața. Ea se învață pentru a fi utilă.
Nu există vreun domeniu al vieții în care matematica să nu-şi găsească
aplicabilitatea.
Tocmai de aceea, modernizarea învățământului matematic apare ca o necesitate.
Adoptând cele mai eficiente strategii didactice, se poate insufla elevilor dragostea
pentru matematică, formând la aceştia deprinderi de rezolvare a problemelor de
aritmetică, dezvoltându-le gândirea, logica, imaginația. Lecțiile organizate cu
introducerea unui joc didactic matematic au asigurat participarea activă a elevilor la
dobândirea cunoştințelor, la formarea unui stil de muncă intelectual, lecția devenind o
modalitate de organizare a activității de învățare.
Matematica ilustrată prin desen în manualele sau culegerile de probleme este o
metodă atractivă în a rezolva calcule matematice din clasele primare sau prin a
descoperi matematica prin joc: colorarea unor forme geometrice cu un anumit număr
de laturi sau de aceeaşi formă. În clasele mai mari matematica poate fi înțeleasă mai
bine dacă o asociem cu celelalte domenii studiate pe parcursul anilor de studio. Un
astfel de domeniu, în care se aplică matematica, este biologia, altfel, fără calculele
matematice nu am putea face calcule de genetică, nu am reuşi să stabilim unele
fenomene sau mecanisme biologice cu aspecte legate de prelucrarea datelor.
Cea mai avansată formă a folosirii matematicii în biologie este biologia
matematică. Statistica dezvoltă proceduri de înregistrare, descriere, analiză şi
interpretare a datelor experimentale ale rezultatelor obținute din observarea unui
proces economic, biologic sau social. Biostatistica este aplicarea statisticii într-un
număr mare de domenii ale biologiei. Biostatistica are ca obiectiv fundamentarea
teoretică a proiectării şi controlului experimentelor biologice, în medicină şi
agricultură, deoarece aceasta analizează şi interpretează date concrete şi realizează
inferențe asupra acestora. Ecologia şi previziunile ecologice studiază influența unor
factori asupra dinamicii populațiilor. În concluzie matematica poate fi abordată în
predarea diverselor noțiuni sau cunoştințe la nivelul diferitelor discipline de studiu,
dar mai ales pe parcursul întregului proces educativ, începând din clasele primare
până la absolvirea ciclului superior al facultății.
Matematica intervine în domenii industriale, în servicii:
- Meteorologie – în previziuni meteorologice şi climatice;
- Telefonie mobilă – alocarea frecvențelor, gestionarea apelurilor;
- Internet – proiectarea protocoalelor de comunicație, prognoze pentru evoluția
rețelelor;
- Transporturi – calcule aerodinamice, planificarea călătoriilor, optimizarea
operațiilor de
întreținere, îmbunătățirea confortului;
- Construcțiile civile – proiectarea podurilor, pereții de zgomot;
- Sectorul energetic – optimizarea distribuției energiei electrice, prevederea
incidentelor nucleare;
- Electronica-codurile corectoare pentru citirea CD-urilor, posibilitatea 3G pe
telefon;
- Finanțe – evitarea riscului unui credit, stabilirea opțiunilor financiare;
- Imagistica medicală, etc.
Cercetarea matematică este nucleul unor provocări interesante precum găsirea unor
instrumente şi concepte noi care să conducă la rezolvarea problemelor lumii
contemporane, probleme legate de energie, dezvoltare durabilă, mediu sau climă.
Societatea cere din ce în ce mai insistent prevenirea şi gestionarea riscurilor, în
special în meteorologie. În aceste condiții, se impune dezvoltarea unor instrumente
pentru a obține previziuni fiabile pe termen scurt şi lung, în scopul de a anticipa cu o
mai mare precizie evenimente extreme (uragane, cutremure, tsunami etc).
Medicina solicită şi ea cercetarea matematică pentru optimizarea tratamentelor în
boli grave, pentru secvențierea genomului în genetică-ştiința transmiterii caracterelor
ereditare, ştiință născută din compararea unei ipoteze matematice cu rezultatele
experimentale. Întregul sistem sanitar a înglobat instrumente matematice pentru
prelucrarea datelor de orice tip şi furnizarea indicatorilor necesari activității din acest
domeniu.
Capacitatea de abstractizare permite matematicienilor propunerea unor scenarii
anticipative.
De exemplu, matematica a permis modelarea impactului pe care îl are efectul de
seră asupra încălzirii planetei. Simularea numerică este în acest moment capabilă să
realizeze, în timp real, fenomene complexe, permițând de asemenea crearea benzilor
animate la cinema sau a jocurilor video în rețea.
În acelaşi timp, ecuațiile matematice aplicate în muzică fac posibilă reproducerea
timbrului instrumentelor clasice.
Un alt domeniu important, interesant şi ancorat în realitate este domeniul
fractalilor. Cercetătorii în ştiința Pământului utilizează fractalii pentru a măsura şi a
prevede dezastrele naturale. A prezice mărimea, localizarea, precum şi momentul
declanşării calamităților naturale este practic imposibil, dar acum, cercetătorii pot
prevede uragane, vremea, inundații, cutremure, erupții vulcanice, incendii, alunecări
de teren cu ajutorul fractalilor.
Un fractal este formula matematică a unui model care se repetă. Aceste modele sunt
ascunse în cadrul unor sisteme mai complexe. Un exemplu practic de fractal este
ramificarea unui râu.
Afluenții mici se alătură şi formează noi ramuri în acest sistem, dar fiecare zonă a
sistemului se aseamănă cu modelul întregului. În cadrul unei reuniuni a American
Geophysical Union, Benoit Mandelbrot, profesor de ştiințe matematice de la
Universitatea Yale, care este considerat a fi părintele fractalilor, a descris modul în
care el a folosit fractalii pentru a găsi ordinea în cadrul sistemelor complexe în natură,
cum ar fi forma naturală a unui litoral. Ca rezultat al cercetărilor sale, cercetătorii în
ştiința pământului-geologia au prelucrat abordarea lui Mandelbrot şi au reuşit să
măsoare evenimentele trecute şi să facă prognoze probabilistice cu privire la
mărimea, localizarea, precum şi calendarul dezastrelor naturale viitoare.
Revenind în cadrul instituțional, elevii ştiu că între fizică şi matematică există o
relație remarcabilă, fizica furnizând concepte şi relații, iar matematica oferind un
limbaj optim de exprimare a acestora. Deşi există deosebiri de metode şi obiecte ale
cunoaşterii, fizica nu se poate lipsi de limbajul şi aparatul matematic. Fizicianul are
sarcina de a obține relații între mărimile observabile, folosind calculele matematice.
Între matematică şi fizică există însă o deosebire categorică: în matematică rolul cel
mai importanat îl joacă rigurozitatea logică a deducțiilor asociată cu studierea
relațiilor logice posibile, care decurg din axiomele adoptate. Fizica are rolul de a
schița un tablou al lumii folosind toate faptele teoretice şi experimentale, deducțiile
bazate pe intuiție care trebuie apoi confirmate experimental. Interdisciplinaritatea
între fizică şi matematică, chimie şi fizică, chimie şi matematică, chimie şi biologie,
se realizează în special în planul conținuturilor, având matematica drept instrument
de lucru, fiecare demers (observare, experimentare, formulare de legi, teoretizare)
fiind realizat în spirit matematic. Chimia, fizica şi biologia au devenit mari
consumatoare de instrumente matematice. O ecuație matematică poate fi o lege în
chimie sau fizică. Proporțiile, funcțiile trigonometrice, ca şi alte abstractizări ale
matematicii se întâlnesc în fizică şi chimie la orice pas pentru descifrarea tainelor
naturii. Acestea sunt doar câteva exemple care dovedesc faptul că viața este
impregnată cu matematică.
Matematica este veșnic tânără, veșnic în înnoire, fără limită, ca ܈și Universul.
Matematica nu are nici o contingență cu minciuna, vulgaritatea ܈și egoismul. Ea dă
celor ce o urmăresc, prin precizia expresiilor, disciplina intelectuală, discreție,
modestie, dezinteresare, sensibilitate artistică la frumusețile acestei lumi.
Matematicianul, în plenitudinea puterii sale creatoare, este ܈și puțin artist. Dar ܈și
pictura, gravura, sculptura, arhitectura, muzica, dansul, oratoria, literatura sunt arte
care au contingențe cu matematica. Vom exemplifica doar legătura dintre poezie și
matematică.Popoarele primelor civilizații au făcut matematică în versuri.
Matematicianul indian Bhaskara este cel dintâi, după o mie de ani de versificație a
problemelor de matematici la indieni, care a dat enunțurile ܈și soluțiile în versuri,
explicațiile ܈și mersul raționamentului dându-le în proză.
Ansamblu de aplicații gratuite pentru crearea de teste interactive. Şase aplicații pentru
teste cu răspuns multiplu, cu răspuns scurt, cuvinte încrucişate, formare de perechi,
ordonare şi completare de fraze. Necesită download şi instalare.
ProProfs – http://www.proprofs.com/quiz-school/
Este un instrument gratuit pentru generare de teste online cu opțiuni variate de
siguranță, notare, limitare în timp, afişare a statisticilor etc. Conține şase tipuri de
teste şi chestionare, în care pot fi incluse imagini sau videoclipuri.Testele pot fi
tipărite, trimise prin email sau înglobate în bloguri sau pagini web. Posibile utilizări
în procesul didactic pentru matematică şi discipline tehnice: realizarea de către
cadrele didactice de instrumente de evaluare a activității formale şi informale a
elevilor; realizarea de teste obiective şi semiobiective pentru disciplinele STEM.
Bibliografie:
1. A. Barna, Autoeducația. Probleme teoretice şi metodologice, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1995.
2.C. Bîrzea, Reforma învățământului din România: condiții şi perspective, Institutul
de Ştiințe ale Educației, Bucureşti, 1993. .
3. R.H. Dave, Fundamentele educației permanente, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1991.
4. O. Nica, Metode moderne de învățare în predarea matematicii, Revista
Învățământului Preuniversitar, ISSN 2069 – 7961, martie 2011. .
5. O. Nica, Poate fi matematica distractivă? Să rezolvăm câteva probleme!, Revista
Focus ISSN 2067 – 5208.
6. O. Nica, Educația ܈și provocările lumii contemporane, volumul Proceedings
Responsabilitate publică în educație – Simpozion Internațional, Ediția a III-a,
Constanța 2011.
7. A. Nicolae, Matematică distractivă. Editura Aramis. Bucureşti, 2000.
8. http:/matematica-si-biologia.html
9. http://documents.tips/documents/abordarea-cross-curriculara-lucian-
ciolandoc.html 10. smb2.ro/prescolar/ACTIVITATEA%20INTEGRATA.doc
10. http://www.artacunoasterii.ro/curiozitati/fractali
11. http://atschool.eduweb.co.uk/sirrobhitch.suffolk/patterns_nature/plants.htm
12. Mihaela Singer, Cristian Voica: De la matematica la mate practica, clasele a VII-a
si a VIII-a