Cursul 4 Strategia jocului de sah

1
2
3
Principiile deschiderii

4
5
6
7
8
9
Principiile jocului de mijloc

Sa presupunem ca am depasit cu bine prima faza a partidei, deschiderea,

avem o pozitie buna in centru , ne-am dezvoltat toate figurile, avem regele
la adapost. Ce trebuie facut in continuare?

In general trebuie sa urmarim repsectarea urmatoarelor PRINCIPII:

1 IMBUNATATIREA VALORII CALITATIVE A PIESELOR PROPRII ,

amplasandu-le pe pozitii cat mai bune , unde sa aiba o buna mobilitate si
sa indeplineasca de preferinta roluri ofensive

2. REDUCEREA VALORII CALITATIVE A PIESELOR ADVERSE,

restrangandu-le mobilitatea, indepartandu-le de pe pozitiile centrale si
obligandu-le sa indeplineasca roluri defensive

Primele 2 principii ne sunt deja cunoscute din lectia cu mobilitatea

figurilor. Sa ne reamintim doar ca , de regula, piesele cu actiune liniara
( dama, turnurile si nebunii) au o valoare calitativa superioara atunci cand
10
se afla pe linii deschise, in timp ce caii este bine sa fie amplasati pe
campuri centrale si stabile

3 SCHIMBAREA PIESELOR PROPRII CARE AU O VALOARE

CALITATIVA INFERIOARA PENTRU PIESE ADVERSE SIMILARE DAR
AVAND O VALOARE CALITATIVA SUPERIOARA.

4 PROVOCAREA LUPTEI IN ACEA PARTE A TABLEI UNDE AVEM O

SUPERIORITATE CANTITATIVA SI CALITATIVA deoarece in acest caz
sansele de reusita cresc.

Acest principiue ste si el extrem de important, fiind o consecinta fireasca a

primelor doua principii. Atunci cand avem posibilitatea sa provocam o lupta
directa cu adversarul, este bine ca lupta sa se desfasoare intr-o zona a
tablei in care fortele noastre sunt superioare din punct de vedere cantitativ
sau calitativ. Ca o consecinta a acestui principiu este necesitatea aducerii
de piese acolo unde dorim sa provocam lupta, pentru a crea o superioritate
zonala.

5 TRANSFORMAREA AVANTAJELOR CALITATIVA IN AVANTAJE

CANTITATIVE SAU ATAC ASUPRA REGELUI ADVERS. Acest lucru se
face, de obicei, prin aplicarea procedeelor tactice.

Urmarind permanent punerea in practica a acestor 5 principii veti avea un

succes garantat.

Exemplul 1 [C66]
1.e4 e5 2.¤f3 ¤c6 3.d4 d6 4.¤c3 ¤f6 5.¥b5 ¥d7 6.0–0 ¥e7
7.¦e1 exd4 8.¤xd4 Albul a obtinut deja un oarecare avantaj
calitativ datorita controlului mai bun al centrului si a dezvoltarii
superioare a figurilor sale, care au o valoare calitativa superioara.
In plus negrul a ramas cu un nebun mai lsab in e7, care va trebui
11
amplasat pe o pozitie mai buna. Prin schimburile urmatoare
negrul incearca sa reduca presiunea albului , dar nu reuseste sa
reduca avantajul calitativ al albului deoarece se schimba piese
avand o valoare calitativa apropiata 8...¤xd4 9.£xd4 ¥xb5
10.¤xb5 0–0 Ca urmare a schimburilor de figuri , negrul nu si-a
imbunatatit valoarea pozitia. In schimb albul si-a imbunatatit
valoarea calitativa a damei, care are acum o mai mare mobilitate
11.£c3! O mutare foarte puternica. Dama este amplasata pe linia
a 3-a ( o linie libera) unde are o mare mobilitate, putand ajunge
imediat pe oricare dintre flancuri. Suplimentar se elibereaza
campul d4 pentru ¤ , care va fi transferat prin acest camp spre
campul f5, toate acestea facandu-se cu castig de tempo prin
atacarea pionului c7 11...c6 12.¤d4 ¤d7 13.¤f5 ¥f6 Negrul a
reusit sa imbunatateasca amplasamentul ( valoarea calitativa)
nebunului sau , dar acum albul are posibilitatea de a crea o
superioritate pe flancul regelui. Sa notam ca datorita mobilitatii
sale reduse, dama neagra nu poate participa in cele mai bune
conditii la lupta de pe flancul regelui 14.£g3 ¤e5 15.¥f4 nebunul
intra si el in lupta eliberand si calea ¦a1 15...£c7 16.¦ad1 In
sfarsit ultima rezerva a sosit pe campul de batalie. este interesant
de comparat acum valoarea calitativa a figurilor celor doua
tabere. Cum vom vedea in continuare, acest avantaj calitativ al
albului se va transforma imediat intr-un avantaj cantitativ
16...¦ad8 17.¦xd6 Inceputul unei frumoase combinatii 17...¦xd6
18.¥xe5 ¦d1 19.¦xd1 [19.¥xc7?? ¦xe1#] 19...¥xe5 20.¤h6+
¢h8 21.£xe5!! £xe5 22.¤xf7+ ¦xf7 23.¦d8+

Exemplul 2 [C66]
1.e4 e5 2.¤f3 ¤c6 3.¥b5 d6 4.d4 ¥d7 5.¤c3 ¤f6 6.0–0 ¥e7
7.¦e1 0–0 8.¥f1 Prin aceasta mutare albul pastreaza nebunul,
evitand manevra de schimb pe care am vazut-o in partida
anterioara, cu scopul de a folosi mai tarziu nebunul pentru un
atac asupra regelui negru. Pozitia din f1 a nebunului trebuie sa fie
privita deci ca una temporara. Deocamdata nebunul sta mai
retras pentru a nu incurca manevrarea pieselor albe in centru, dar
el este oricand pregatit sa ocupe o pozitie mai agresiva 8...exd4
9.¤xd4 ¤xd4 10.£xd4 ¦e8 Albul este aproape de incheierea
dezvoltarii , urmand sa dezvolte acum ¥c1 si ¦a1. Prin mutarea
12
urmatoare albul isi manifesta intentiile clare de a crea o
superioritate de forte pe flancul regelui 11.b3! Nebunul alb va fi
foarte activ pe diagonala a1–h8 11...¥c6 12.¥b2 ¥f8 13.¤d5
Deschide diagonala ¥b2, iar in cazul unui schimb pe d5 se va
deschide si diagonala b1–h7 pentru ¥ alb de campuri albe
13...¤g4?! Era de preferat 13..¤d5 sau 13...¥d5 fara a mai pierde
timpul, deoarece este clar ca negrul nu poate permite calului alb
sa ramana multa vreme in d5, acesta avand acolo o valoare
calitativa foarte mare 14.h3 ¥xd5 15.exd5 ¤f6 [15...¤e5 Albul
si-ar fi marit avantajul calitativ prin ¦e3,¦ae1,f4 si ¥d3] 16.¥b5!
Pentru a forta schimbul urmator care il lasa pe alb cu un ¦ in plus
pe flancul regelui, ceea ce mareste superioritatea albului in acea
parte a tablei, creand conditii optime de atac 16...¦xe1+ 17.¦xe1
a6 18.¥d3! Inca o piesa alba priveste amenintator spre regele
negru. deja albul are o superioritate clara pe flancul regelui, dar
cum vom vedea nu se grabeste sa o valorifice ci isi mareste cat
mai mult posibil aceasta superioritate pentru a avea garantia
succesului 18...£d7 19.£h4 h6 20.¦e3 Castiga si 20 ¥xf6-gxf6
21 £f6 dar albul are toate motivele sa doreasca mai mult de la
pozitie, avand o imensa superioritate cantitativa si calitativa pe
flancul regelui 20...¢h8 [20...¤xd5 21.£e4 ¤f6 22.¥xf6; 20...g5
21.¦g3 ¥g7 22.¥xf6 gxh4 23.¦xg7+ ¢f8 (23...¢h8 24.¦g5#) 24.¦h7]
21.¦f3 ¤g8 22.£h5 ¤f6 [22...f6 23.£g6] 23.¦xf6 gxf6 24.¥xf6+
¢g8 [24...¥g7 25.£xh6+] 25.¥f5 £e8 26.£g4+

TEME

XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7zppwqn+pvlp'
6-+p+-zp-+&
5+-zP-zp-+-%
4-zP-+-+-+$
3zP-tR-sN-+-#
2-+-+LzPPzP"
1+-+Q+RmK-!
xabcdefghy
1 Cf5 urmat de Th3,Nd3 si Dh5

13
XABCDEFGHY
8r+-+-+k+(
7+-+ltrpzpp'
6p+p+-zpn+&
5tR-+p+-+-%
4-zP-zP-+-+$
3+-zPNzP-zP-#
2-+-+-zPLzP"
1+-+-+RmK-!
xabcdefghy

Tfa1 urmat de Cc5,Nf1 si castigul pionului negru din a6

XABCDEFGHY
8-+-+-trk+(
7zpp+q+p+-'
6-+n+pwQ-+&
5+-+p+-+-%
4P+-zP-+-+$
3+-+-+-+-#
2-zPP+-zPPzP"
1tR-+-+-mK-!
xabcdefghy
Ta3 cu transferul turnului la h3 si apoi h8

XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7zppwq-+pzpp'
6n+l+p+-+&
5+-zp-+-+-%
4-+-+N+-+$
3+P+L+-+P#
2PvLP+-zPP+"
1+-+Q+RmK-!
14
xabcdefghy
1.¤f6+ ¢h8 [1...gxf6 2.£g4+ ¢h8 3.¥xf6#] 2.£h5 h6 3.¤e8

XABCDEFGHY
8rsn-wqr+k+(
7+l+-+pzpp'
6pvl-zp-+-+&
5+p+-zp-+-%
4-+-+P+-+$
3+LzP-+N+-#
2PzP-+-zPPzP"
1tR-vLQ+RmK-!
xabcdefghy
Cg5 si apoi Dh5

XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7+-+-+pvlp'
6-+p+pzpl+&
5+-+p+-+-%
4pzP-zP-+-+$
3zP-+-zPN+-#
2-+-+LzPPzP"
1tR-+-+RmK-!
xabcdefghy

Tfc1 apoi Tc3 si Tac1

15
Principiile finalului

16
17
18
Marius Ceteras- Lectii de sah pentru incepatori, 2007

19