MUZEUL BRĂILEI „CAROL I”

ISTROS
XXII

PROCEEDINGS
TH
OF THE 15 INTERNATIONAL COLLOQUIUM
OF FUNERARY ARCHAEOLOGY

Interdisciplinary Methods of Research for Prehistoric

and Protohistoric Funerary Monuments

BRĂILA
20 -22nd May 2016
th

Edited by Valeriu SÎRBU

MUZEUL BRĂILEI EDITURA ISTROS

„CAROL I”
BRĂILA, 2016
 COLEGIUL DE ONOARE / HONOUR BOARD:

Prof. Dr. VICTOR SPINEI – „Al. I. Cuza” University of Iaşi and

Institute of Archaeology Iaşi, member of Romanian Academy,
honour president.
Prof. Dr. JAN BEMMANN – Institut für Vor - und Frühgeschichtliche
Archäologie, Rheinische „Friedrich-Wilhelms” - Universität Bonn
(Germany), honour member.
Prof. Dr. JAN BOUZEK – „Charles” University Prague (Czech
Republic), honour member.
Prof. Dr. FALKO DAIM - Römisch-Germanisches Zentralmuseum
Mainz (Germany), honour member .
Prof. Dr. DIANA GERGOVA – The National Institute of Archaeology
and Museum Sofia (Bulgaria), honour member.
Prof. Dr. ION NICULIŢĂ - The State University, Chişinău (Rep. of
Moldova), honour member.
Dr. ANTON KERN - Prahistorische Abteilung des Naturhistorisches Museum,
Wien (Austria)
Prof. Dr. TIVADAR VIDA - Institute of Archaeology, Budapest (Ungaria)

COLEGIUL DE REDACȚIE / EXECUTIVE BOARD

Prof. Dr. IONEL CÂNDEA – Museum of Brăila „Carol I” (Romania),

corresponding member of Romanian Academy, editor in chief.
Dr. VALERIU SÎRBU, Museum of Brăila „Carol I” and Institute of
Archaeology „V. Pârvan” Bucharest (Romania), scientific secretary.
Dr. CRISTIAN LUCA – „Lower Danube” University of Galaţi (Romania),
member.
Dr. STĂNICĂ PANDREA - Museum of Brăila „Carol I” (Romania), member.
Dr. COSTIN CROITORU - Museum of Brăila „Carol I” (Romania), member.

Computer processing: EVDOCHIA SMAZNOV ISSN: 1453-6943

Orice corespondență referitoare la Any remark concerning ISTROS

revista ISTROS se va adresa:
Muzeul Brăilei „Carol I”,
Piața Traian, nr. 3, 810153,
BRĂILA,
e-mail: sediu@muzeulbrailei.ro
must be adressed to:
Muzeul Brăilei „Carol I”,
Piața Traian, no. 3, 810153,
BRĂILA,
e-mail: sediu@muzeulbrailei.ro
 BRĂILA COUNTY COUNCIL INTERNATIONAL UNION FOR PREHISTORIC AND
PROTOHISTORIC SCIENCES (UISPP) – 30TH
COMMISSION: PREHISTORIC AND PROTOHISTORIC
MORTUARY PRACTICES

BRĂILA MUSEUM ASSOCIATION FOR STUDIES OF FUNERARY

”CAROL I” ARCHAEOLOGY - ROMANIA (ASFA)

PROCEEDINGS
TH
OF THE 15 INTERNATIONAL COLLOQUIUM
OF FUNERARY ARCHAEOLOGY

Interdisciplinary Methods of Research for Prehistoric

and Protohistoric Funerary Monuments
BRĂILA
20 -22nd May 2016
th

Organizing Committee:
Prof. dr. Valeriu SÎRBU, president
President - 30th Commission of UISPPP and ASFA
Prof. univ. dr. Ionel CÂNDEA, vice-president
Manager, Brăila Museum ”Carol I”
Dr. Stănică PANDREA, secretary

Edited by Valeriu SÎRBU

MUZEUL BRĂILEI EDITURA ISTROS

„CAROL I”

BRĂILA, 2016
 SUMAR / CONTENTS

Preistorie. Protoistorie. Antichitate /

Prehistory. Protohistory. Antiquity

TOMASZ BOCHNAK, KATARZYNA SKOWRON, „Riturile

imperceptibile” în cultura Przeworsk – câteva piste de
interpretare ale unui rit funerar deosebit şi rǎdǎcinile lui celtice
/ « Les rites imperceptibles » dans la culture de Przeworsk –
quelques pistes d’interprétation d’un rite funéraire particulier et
ses racines celtiques......................................................................... 13
ALEXANDRA COMȘA, Copilăria în Cultura Monteoru (Epoca
Bronzului)/ Childhood in the Monteoru Culture (Bronze Age)....... 65
KATARINA DMITROVIĆ, MARIJA LJUŠTINA, Despre reconstituirea
ritualurilor funerare din Epoca Bronzului din Serbia de vest /
Towards Reconstruction of the Bronze Age Funerary Ritual in
Western Serbia................................................................................. 89
GELY FRAGOU, EVANGELOS KROUSTALIS, Săpăturile de pe
acropola așezării Paleokastro din insula Kythera, Grecia:
investigarea relațiilor dintre așezare și cimitir / Excavations on
the Acropolis of Paliocastro on the island of Kythera, Greece:
Investigating the Relationship between the Settlement and the
Cemetery.......................................................................................... 109
MARIJA LJUŠTINA, KATARINA DMITROVIĆ, Dreptul sau meritul de
a fi îngropat? Contribuții privind aspecte sociale ale practicilor
funerare din Serbia de vest în epoca bronzului / The Right or
Merit to be Buried? A Contribution to Social Aspects of the
Bronze Age Funerary Practice in Western Serbia........................... 129
DRAGOȘ MĂNDESCU, Necropola de la Valea Stânii (județul
Argeș): o abordare comparativă cu caracteristicile grupului
hallstattian târziu Ferigile / The Necropolis from Valea Stânii
(Argeș County) and a Comparative Approach to the Late Hallstatt
Ferigile Features.............................................................................. 153
ION NICULIŢĂ, AUREL ZANOCI, MIHAIL BĂŢ, Construcţiile şi
ritualul funerar din spaţiul de la est de Prut în sec. VI-III a. Chr.
– indicatori ai diferenţierii sociale sau ai funcţiei deţinute de
defunct? / Funeral Constructions and the Ritual in the Area East
of the Prut River in the 6th - 3rd Centuries BC – Indicators of
Social Differentiation or of the Function of the Deceased During
his Lifetime?..................................................................................... 181
LIANA OȚA, VALERIU SÎRBU, Aproape de limes – sarmații din
Muntenia, Moldova, Crișana și Banat / Close to the limes –
Sarmatians from Wallachia, Moldavia, Crișana and the
Banat................................................................................................... 205
DINA PAPATHANASIOU, ARIS TSARAVOPOULOS, Marcarea
mormintelor și obiceiuri funerare legate de fenomenul de
«tranziție» în cimitirul antic din «Finikia», Lagonisi, Atica de est,
Grecia / Marking of Tombs and Customs Related to the
Phenomenon of Transition in the Ancient Cemetery of
“Phoenikia”, Lagonisi, eastern Attica, Greece.............................. 257
CRISTIAN SCHUSTER, Din lumea aceasta pentru lumea de dincolo:
consideraţii cu privire la inventarul funerar al mormintelor din
Epoca Bronzului din sudul României (cultura Tei)/ From this
World to the after World: Considerations Regarding the Funerary
Inventory of the Bronze Age Burials from Southern Romania (Tei
Culture)............................................................................................ 273
VALERIU SÎRBU, DIANA DĂVÎNCĂ, Înmormântări de copii în
așezările tracilor nordici în Epoca Fierului / Children Burials in
Northern Thracian Settlements During the Iron Age....................... 299
 CONSTRUCŢIILE ŞI RITUALUL FUNERAR DIN
SPAŢIUL DE LA EST DE PRUT ÎN SEC. VI-III A. CHR. –
INDICATORI AI DIFERENŢIERII SOCIALE SAU AI
FUNCŢIEI DEŢINUTE DE DEFUNCT?

ION NICULIŢĂ (CHIŞINĂU, REPUBLICA MOLDOVA),

AUREL ZANOCI (CHIŞINĂU, REPUBLICA MOLDOVA),
MIHAIL BĂŢ (CHIŞINĂU, REPUBLICA MOLDOVA)

Cuvinte-cheie: spaţiul de la est de Prut, sec. VI-III a. Chr., construcţii

funerare, ritual funerar, diferenţiere socială.
Rezumat: În urma cercetărilor arheologice întreprinse la o serie de
necropole din spaţiul de la est de Prut, încadrate în sec. VI-III a. Chr., au fost
identificate mai multe construcţii funerare care se evidenţiază prin modul lor de
amenajare. Acestea au fost edificate atât în cadrul înmormântărilor tumulare, cât
şi în a celor plane. Iar camerele funerare fastuoase sunt utilizate deopotrivă
pentru înmormântările de inhumaţie şi pentru cele de incineraţie. Inventarul
funerar este divers şi diferă de la o înmormântare la alta, purtând un caracter mai
mult simbolic. Astfel, ca urmare a analizei înmormântărilor din spaţiul de la est
de Prut, din sec. VI-III a. Chr., se poate considera că modul de edificare al
gropilor sepulcrale, sistemul de amenajare al camerelor funerare, categoriile de
inventar funerar, indică mai degrabă nivelul, iar în unele cazuri şi caracterul,
funcţiei executate de defunct şi nu statutul lui social.

În urma studierii descoperirilor funerare, actualmente cunoscute în

spaţiul de la est de râul Prut (fig. 1), se constată o diversitate de tipuri ale
înmormântărilor: în tumuli sau fără movile, în construcţii sepulcrale de
proporţii, fastuos amenajate, sau în gropi simple, în urne sau fără urne,
prin incinerare sau înhumare, cu inventar funerar bogat sau modest etc.
Aceste şi alte particularităţi ale ritului şi ritualului funerar şi-au găsit largi
interpretări şi comentarii în literatura de specialitate (Niculiţă 1973, p. 24-
44; Lapušnjan 1979, p. 37-60; Arnăut 2003, p. 45-64; Iarmulschi 2014, p.
3-31; etc.).
Analiza materialelor arheologice disponibile, deşi relativ modeste,
dar destul de semnificative, indică practicarea unei variate game de tipuri

ISTROS, XXII, 2016, Brăila, p. 181-204

182 Ion Niculiţă, Aurel Zanoci, Mihail Băţ

de necropole, gropi sepulcrale, rituri şi ritualuri, precum şi o diversitate de

categorii de artefacte ale inventarului funerar.
Tumulii, de regulă, aveau mantalele ridicate din solul excavat din
şanţurile ce îi înconjurau, care, de regulă, erau largi de 2-3m, iar în unele
cazuri, chiar de 5m şi adânci de 1,0-2,5m (Čebotarenko 1973, p. 113-
123). Înălţimea movilelor, actualmente, variază între 1,40 şi 2,20m
(Manzura 1982, p. 123). Înmormântările în necropolele tumulare se
efectuau în catacombe, cum ar fi cele de la Butor (Meljukova 1974, p. 77-
95, ris. 2-9; Chetraru, Serova 1982, p. 117, ris. 3/2; Sinika, Razumov,
Tel’nov 2013, p. 35-39, ris. 15) şi Dubăsari (Chetraru, Serova 1990, p.
122-123, ris. 1-2; Chetraru et alii 2014, p. 93-97, ris. 78-79) sau în gropi
rectangulare – la Balabanu (Čebotarenko 1973, p. 115, ris. 2-3) şi Cosăuţi
(Manzura 1982, 124, ris. 2). După formă şi amenajarea înmormântărilor,
gropile sepulcrale rectangulare au multe similitudini, atât după dimensiuni
cât şi după modul de amenajare, cu cele din necropolele plane.
În baza analizei vestigiilor din necropolele cercetate s-a constat că
în a doua jumătate a mileniului I a. Chr. în ritul funerar se practica
biritualismul, cu predominarea incinerării. Gropile sepulcrale în care se
depuneau rămăşiţele calcinate ale defunctului, de regulă, erau cilindrice
cu diametrul de 0,3-0,5m, adâncite în stratul steril până la 0,2-0,5m.
Concomitent se practicau şi înmormântări în gropi rectangulare, ale căror
dimensiuni nu depăşeau 1,40-2,7m lungime şi 0,8-0,9m lăţime, fiind
adâncite în sol până la 0,5-1,40m. Acestea sunt cunoscute în necropolele
Hansca-Lutărie (Niculiţă 1977, p. 69), Dănceni (Lapušnjan 1976, p. 9-22;
Lapušnjan 1979, p. 53-56) etc.
În pofida faptului că înmormântările prin înhumare sunt cunoscute
într-un număr restrâns, după modul de edificare a construcţiilor funerare:
ridicarea tumulului, consolidarea lui cu bucăţi de piatră, lespezi de granit
şi ring/şanţ; dimensiunile de proporţii ale camerelor mortuare/gropilor
sepulcrale şi amenajarea interiorului lor cu lemn, pâslă sau rogojini,
precum şi prezenţa diverselor categorii de inventar în ele reflectă,
incontestabil, informaţii mult mai complexe, a căror analiză provoacă un
interes sporit în interpretarea socială şi ritualică a acestor descoperiri.
Din acest tip de înmormântări se evidenţiază cea de la Cosăuţi,
raionul Soroca (Manzura 1982, p. 122-129). Movila în formă de con,
ridicată din cernoziomul extras din şanţul ringului, avea înălţimea de 2,2m
iar diametrul de 30-35m (fig. 2), fiind consolidată la bază cu lespezi de
granit. Groapa sepulcrală (fig. 3/1), adâncită în sol până la 3m de la
 Construcţiile şi ritualul funerar din spaţiul de la est de Prut în sec. VI-III a.Chr. 183

nivelul antic, avea lungimea de 10m şi lăţimea de 8m. În jurul gropii, pe

orizontul antic, a fost trasat un strat de sol steril lat de 2-4m şi gros de
1,2m, care a fost consolidat cu bucăţi de pietre şi lespezi de granit, unele
din care aveau lungimea până la 1m. Pereţii camerei funerare au fost
căptuşiţi cu un strat din bucăţi de pietre cu liant din pământ steril, cu
grosimea de 0,25-0,30m. Podeaua a fost acoperită cu lemn, bârnele fiind
puse de-a lungul pereţilor. În interiorul camerei funerare se aflau două
construcţii din lemn.
Prima a fost edificată din bârne despicate în două, îngropate una
lângă alta, cu partea plană în interior, după sistemul palisadei. Parii au
fost adânciţi în solul steril până la 0,75-0,90m. Camera mortuară,
orientată NV-SE, avea lungimea de 7m şi lăţimea de 5,9m. Spaţiul liber
dintre cameră şi pereţii gropii prezintă un culoar, lat în partea de NE de
2m, iar pe celelalte laturi de 1,0-1,1m (Manzura 1982, p. 125).
Partea de NE a culoarului era ocupată de trei schelete de cai: două
orientate cu craniile spre vest, al treilea – spre est (fig. 3/1). Între acestea
s-a descoperit rămăşiţele unui schelet uman fără craniu. În extrema de
vest a culoarului a fost descoperit craniul unui câine de rasă şi câteva
plăci rectangulare de la zalele de fier. În preajma scheletelor de cai s-au
evidenţiat 30 de piese/tuburi din argint, probabil elemente de la piesele de
harnaşament. Lângă scheletul uman au fost găsite: un fragment de fibulă
din fier, o bară din fier şi o piesă rotundă perforată din argint (fig. 3/2-20).
În partea de est a culoarului a fost sesizată o zonă ovală de 0,2×1,3m, arsă
până la roşu. Printre obiectele descoperite în această zonă se evidenţiază
două vârfuri de săgeţi cu trei aripioare din bronz. În interiorul camerei,
construită după sistemul de palisadă, se afla un alt edificiu din bârne de
lemn rectangular în formă de „srub”, cu dimensiunile de 4,0×3,5m,
orientat NV-SE. Acest edificiu era consolidat cu opt piloni/stâlpi îngropaţi
în colţuri şi la mijlocul fiecărui perete. Diametrul pilonilor varia între 0,5
şi 0,7m, bătuţi în stratul steril până la 0,9m. În centrul construcţiei se afla
încă un pilon îngropat până la 1m. Podeaua edificiului a fost acoperită cu
rogojini din stuf, ale cărui amprente au fost clar sesizate pe toată suprafaţa
ei. Înmormântarea a fost completamente devastată, oasele scheletului
uman erau răvăşite în tot interiorul camerei funerare. Din inventar a fost
descoperit doar un singur vârf de săgeată turnată din bronz (Manzura
1982, 126-128).
Camere funerare similare au fost descoperite la necropolele
tumulare Balabanu (fig. 4) (Čebotarenko 1973, 114-121), Butor (fig. 5)
184 Ion Niculiţă, Aurel Zanoci, Mihail Băţ

(Meljukova 1974, 82-85; Chetraru, Serova 1982, 117, ris. 3/2; Sinika,
Razumov, Tel’nov 2013, 35-39, ris. 15), Dubăsari (fig. 6) (Chetraru,
Serova 1990, 120-130, ris. 1-3; Chetraru et alii 2014, 93-978, ris. 78-79)
etc. Acestea aveau forma rectangulară, cu dimensiuni ce variau între
2,50×1,10 şi 3,6-3,8×3,00m, fiind adâncite în stratul steril până la 1,5-
3,0m şi erau amenajate cu acoperiş din lemn. În aceste camere a fost
descoperit un bogat şi variat inventar, constituit din arme (vârfuri de
săgeţi din bronz, vârfuri de suliţe din fier), podoabe (cercei din aur,
oglinzi din bronz), vase de import (amfore greceşti, ceramică de lux cu
firnis negru) etc.
Înmormântări prin inhumaţie în camere funerare rectangulare cu
dimensiunile ce variază între 2,10×1,00m şi 3,00×1,80m şi adâncimea de
la 0,70 la 1,30m, acoperite cu construcţii de lemn unse cu lut sunt
cunoscute şi la necropolele plane, cum ar fi cea de la Dănceni (fig. 7)
(Lapušnjan 1979, 57-58, ris. 14/6). Pe bucăţile de lut ars, descoperite în
gropile sepulcrale, s-au păstrat amprentele scândurilor utilizate în
construcţie. În unele cazuri se evidenţiază gropile de la pilonii/stâlpii de
suport ai acoperişului. Camerele funerare, în majoritatea cazurilor, au fost
devastate şi numai rareori se întâlneşte inventar: vârfuri de săgeţi din
bronz, vârfuri de lance din fier şi ceramică.
Înmormântări în camere funerare au fost descoperite şi în
necropolele plane, în care defuncţii erau incineraţi. Se evidenţiază gropile
sepulcrale de proporţii de la necropola Selişte (mormintele 11, 31 şi 68)
(Lapušnjan 1972, 101, ris. 5; Lapušnjan 1979, 42-44) şi Pârjolteni
(Lapušnjan 1979, 55, ris. 15). La necropola Selişte s-a descoperit o
înmormântare (mormântul 11) a cărei cameră funerară, de formă
rectangulară, era orientată N-S şi avea dimensiunile de 1,70×1,70m şi
adâncimea de 1,20m (fig. 8). Pereţii camerei erau arşi, urmele arsurii fiind
sesizate pe o grosime de circa 15-25cm. Pe întreaga suprafaţă a camerei s-
au întâlnit fragmente de oase arse, la care se adaugă două urne cu oase
calcinate. Apoi, după o anumită vreme, groapa a fost redeschisă pentru a
introduce o nouă urnă cu oase calcinate, după ce groapa a fost din nou
purificată/arsă, despre care mărturisesc vasele cu urme de ardere
repetată/dublă din înmormântările anterioare (Lapušnjan 1972, 88-99).
Inventarul funerar e constituit din diverse tipuri de vase, vârfuri de lance,
zăbale etc. În unele înmormântări camera mortuară atingea mărimea de la
3,20×2,00m (mormântul 68 – fig. 9) până la 4,00×2,50m (mormântul 31 –
fig. 10) şi adâncimea de la 0,60m până la 1,20m. Camerele funerare erau
 Construcţiile şi ritualul funerar din spaţiul de la est de Prut în sec. VI-III a.Chr. 185

acoperite cu bârne şi nuiele unse cu lut. Acoperişul se sprijinea pe patru,

ori mai mulţi piloni, ale căror gropi au fost sesizate în colţuri, sau pe
perimetrul pereţilor (Lapušnjan 1979, 43). În unele camere funerare s-au
descoperit până la 3-5 înmormântări.
La Pârjolteni (fig. 11/1) camera funerară avea forma rectangulară
în plan, cu dimensiunile de 3,2×2,0m şi adâncimea de 1,9m, orientată de
la sud-vest spre nord-est. Pereţii ei, în partea superioară, erau uşor arcuiţi
spre interior şi arşi. Umplutura gropii consta din cernoziom ars, lut şi
fragmente de lipitură, unele dintre ele atingând grosimea de 20-30cm. Pe
bucăţile de lipitură s-au păstrat amprente de la nuiele şi de la grinzi de
lemn. Pe fundul gropii, în partea ei de sud-vest, a fost atestat un strat de
cărbuni de lemn cu grosimea de 3-4cm, suprapus de un strat de cenuşă cu
grosimea de 5-8cm. Tot aici au fost descoperite rămăşiţele unor grinzi de
lemn arse, cu grosimea de cca 3-4cm, depuse sub pereţii gropii. În partea
de est şi de vest pe fundul camerei funerare au fost depistate două gropi
de la pari cu diametrul de 20cm şi adâncimea de 10-20cm. Toate acestea
indică faptul că înmormântarea a fost efectuată într-o încăpere acoperită
cu o construcţie din lemn, împletită cu nuiele şi unsă cu lut, care se
sprijinea pe stâlpi, fixaţi vertical pe fundul gropii funerare. Inventarul
mormântului (fig. 11/2-22) era destul de bogat şi consta din ceramică,
arme, piese de harnaşament etc. (Lapušnjan 1979, 55, ris. 3, 4, 15).
Din întregul lot de înmormântări, actualmente cunoscute, cele
efectuate în camere funerare fastuos amenajate, constituie un număr
destul de modest, faţă de numărul relativ mare al înmormântărilor în gropi
simple cu inventar sărăcăcios. Această situaţie se observă şi la
comunităţile din regiunile aferente. De obicei, înmormântările în
construcţii funerare sunt considerate ca un argument convingător ce
indică existenţa diferenţierii de avere şi a constituirii stărilor sociale: a
conducătorilor de comunităţi, a sacerdoţilor, aristocraţiei tribale. O
asemenea tratare a materialului arheologic pare a fi nu numai logică, dar
şi destul de plauzibilă. Însă, în pofida acestor realităţi, care la prima
vedere par clare şi incontestabile, apar şi unele nedumeriri.
În primul rând, numărul minim al înmormântărilor în camere
funerare, pe un spaţiu relativ vast, în care înmormântările simple le
depăşesc cu mult, ajungând până la câteva sute (Niculiţă 1977, 69-73, tab.
4-5; Niculiţă 1987, 118-119), nicidecum nu justifică ideea existenţei unei
categorii sociale ce ar reflecta prezenţa aristocraţiei în sânul comunităţilor
tribale la vremea respectivă. La aceasta se mai adaugă şi faptul că
186 Ion Niculiţă, Aurel Zanoci, Mihail Băţ

înmormântările tumulare cu construcţii funerare ritualice sau catacombe,

în rare cazuri, se grupează în necropole, cele mai frecvent ele se întâlnesc
separat şi nu întotdeauna în arealul comunităţii în care defuncţii ar fi
prezentat elita aristocratică.
Înmormântările tumulare şi, în special cele cu inventar, în care se
întâlnesc vârfuri de lance sau de săgeţi cu trei aripioare din bronz ori
spade de tipul „akinakai” sunt, de regulă, atribuite aristocraţiei militare
războinice scitice (Meljukova 1974, 77-95; Chetraru, Serova 1990, 120-
132; Čebotarenko 1973, 113-129; Manzura 1982, 122-129). De fapt,
această afirmaţie ce se vehiculează de-a lungul anilor, se află în deplină
contrazicere cu rezultatele investigaţiilor arheologice. La necropola
tumulară de la Braničevo, din nord-estul Bulgariei, unde nici teoretic nu
poate fi admisă prezenţa sciţilor, au fost sesizate înmormântări în
catacombe similare celor din spaţiul pruto-nistrean (Dremsizova 1962,
165-185).
În al doilea rând, categoriile de inventar din înmormântări: vârfuri
de săgeţi şi de lance, goritos etc., caracteristice războinicilor, împreună cu
cercei din aur, pandantive din argint, fusaiole din plumb şi lut, oglinzi din
bronz – accesorii pur feminine, par să indice că obiectele depuse în
groapa sepulcrală poartă un caracter mai mult simbolic, decât practic.
În al treilea rând, înmormântările colective, de regulă, sunt
considerate cavouri familiale. Însă, în aşa caz, nu este clar de ce ele se
întâlnesc atât de rar, prezentând de fapt o exclusivitate. De regulă, în
familii şi, în special, în cele din epoca preistorică, nu exista o egalitate
strictă între membrii ei, fiind respectată o anumită ierarhie familială. Prin
urmare, mai multe înmormântări în aceeaşi cameră funerară, cum e cazul
mormintelor nr. 31 şi nr. 68 de la Selişte (Lapušnjan 1979, 43), unde a
fost practicate un şir de proceduri ritualice pentru fiecare înmormântare:
dezgroparea, depunerea rămăşiţilor pământeşti ale noilor defuncţi,
repararea şi apoi purificarea camerei funerare, în niciun caz nu permite
atribuirea lor la categoria de cavouri familiale. Probabil, că ele aveau un
statut de cavou social sau religios.
Aceasta ar însemna că înmormântările în construcţii funerare bine
amenajate, supuse purificării, se efectuau pentru defuncţii care au
îndeplinit anumite funcţii: administrative, militare, religioase de prim
rang. Ele, altfel spus, se edificau pentru funcţie, nu pentru aristocrat,
conducător de trib, sacerdot concret etc.
 Construcţiile şi ritualul funerar din spaţiul de la est de Prut în sec. VI-III a.Chr. 187

Din analiza gropilor sepulcrale şi a inventarului funerar din ele se

poate conchide că astfel de înmormântări ritualice se practicau la diferite
nivele sociale. În necropola Hansca-Lutărie, în care majoritatea
înmormântărilor s-au efectuat în gropi cilindrice sau în urne, în groapa nr.
31, printre oasele calcinate, a fost descoperit un cercel piramidal din aur.
Feţele triunghiulare ale cercelului erau ornamentate cu rânduri de struguri,
realizate prin sudare. Cercelul corespunde completamente celui din
urechea personajlui de pe cnemida nr. 1 din înmormântarea de la Agighiol
(Berciu 1969, 45, fig. 13). Această înmormântare indică, probabil, că ea
aparţine defunctului care putea să exercite funcţia de conducător
administrativ, sau militar, sau poate de sacerdot al comunităţii din această
zonă.
Astfel se poate considera că modul de edificare al gropilor
sepulcrale, sistemul de amenajare al camerelor funerare, categoriile de
inventar funerar, indică, mai degrabă, nivelul, iar în unele cazuri şi
caracterul funcţiei executate de defunct şi nu statutul lui social.

Ion Niculiţă, Universitatea de Stat din Moldova,

Chişinău, Republica Moldova

Aurel Zanoci, Universitatea de Stat din Moldova,

Chişinău, Republica Moldova,
E-mail: azanoci@gmail.com

Mihail Băţ, Universitatea de Stat din Moldova,

Chişinău, Republica Moldova,
E-mail: mb_usm@yahoo.com
FUNERAL CONSTRUCTIONS AND THE RITUAL IN THE AREA
EAST OF THE PRUT RIVER IN THE 6TH - 3RD CENTURIES BC –
INDICATORS OF SOCIAL DIFFERENTIATION OR OF THE
FUNCTION OF THE DECEASED DURING HIS LIFETIME?

ION NICULIŢĂ (CHIŞINĂU, REPUBLIC OF MOLDOVA),

AUREL ZANOCI (CHIŞINĂU, REPUBLIC OF MOLDOVA),
MIHAIL BĂŢ (CHIŞINĂU, REPUBLIC OF MOLDOVA)

Keywords: area east of the Prut River, the 6th - 3rd centuries BC, funeral
constructions, funeral ritual, social differentiation.
Abstract: As a result of archaeological research undertaken at several
cemeteries of the 6th - 3rd centuries BC in the area east of the Prut there were
found several funeral constructions, which are of interest because of their mode
of arrangement. They were built both within the burial mounds and within the
ground burials. And the sumptuous burial chambers were used both for
inhumations and cremations. The grave goods are diverse and vary from one
burial to another, being rather symbolic. Thus, following the analysis of burials
of the 6th - 3rd centuries BC in the area east of the Prut it can be considered that
the way of building of the sepulchral pits, the system of arrangement of the
burial chambers, and the categories of grave goods indicate the level and in
some cases the nature of the function performed by the deceased, but not his
social status.

After the studying the funerary finds currently known in the area
east of the Prut River (fig. 1), a variety of burials types have been
established: in tumuli or without mounds, in complex funeral
constructions or in simple pits, in urns or without urns, by incineration or
by inhumation, accompanied by rich or poor grave goods, etc. These and
other features of the funeral rite and ritual are broadly discussed,
interpreted and commented in scholarly publications (Niculiţă 1973, p.
24-44; Lapušnjan 1979, p. 37-60; Arnăut 2003, p. 45-64; Iarmulschi
2014, p. 3-31; etc.).
An analysis of available archaeological materials, although
relatively modest but quite significant, reveals the use of a wide variety of
190 Ion Niculiţă, Aurel Zanoci, Mihail Băţ

types of necropolises, funeral rites and rituals, as well as a variety of

categories of funeral artifacts.
Tumuli are often surrounded by ditches/rings created in a process
of excavating soil for a mound; they are usually of 2-3m wide and in
some cases even 5m wide, with 1.0m to 2.5m in depth; (Čebotarenko
1973, p. 113-123). Presently, the height of mounds varies between 1.40m
and 2.20m (Manzura 1982, p. 123). The tumuli covered burials made in
catacombs, like those at Butor (Meljukova 1974, p. 77-95, ris. 2-9;
Chetraru, Serovas 1982, p. 117, ris. 3/2; Sinika, Razumov, Tel’nov 2013,
p. 35-39, ris. 15) and Dubăsari (Chetraru, Serova 1990, p. 122-123, ris. 1-
2; Chetraru et alii 2014, p. 93-97, ris. 78-79), or rectangular pits, like
those at Balabanu (Čebotarenko 1973, p. 115, ris. 2-3) and Cosăuţi
(Manzura 1982, p. 124, ris. 2). As to the shape and construction of graves,
the rectangular burial pits have close similarities with graves from the flat
cemeteries, both by size and by the way of their building.
Based on the analysis of skeletal remains in necropolises, it was
found that in the second half of the first millennium BC inhabitants of the
region practiced bi-ritualism in funerary rite, with prevalence of
incineration. Burial pits containing ash of the deceased were usually
cylindrical, with a diameter of 0.3-0.5m, and deepened into the sterile
layer up to 0.2-0.5m. At the same time there were burials in rectangular
pits, the size of which was within the range of 1.40 to 2.7m long and 0.8-
0.9m wide, deepened into the ground up to 0.5-1.40m; they are known in
the cemeteries of Hansca-Lutărie (Niculiţă 1977, p. 69), Dănceni
(Lapušnjan 1976, p. 9-22; Lapušnjan 1979, p. 53-56), and others.
Despite the fact that inhumation burials are known in a limited
number, in terms of a way of making of burial constructions – building
tumuli, fortifying them with pieces of stone, granite slabs and a ring/ditch;
size of the burial chambers or burial pits and their furnishing with wood,
felt or mats, and the presence of various types of goods – they
undoubtedly reflect the complex information, the analysis of which causes
an increased interest in the social and ritual interpretation of this data.
This type of burials is represented by the grave from Cosăuţi,
Soroca District (Manzura 1982, p. 122-129). The cone-shaped mound
built of black earth taken from the circular ditch had 2.2m in height and a
diameter of 30-35m (fig. 2); at the base, it was fortified with granite slabs.
Burial pit deepened into the ground to 3m from the ancient surface had
10m in length and 8m in width. Around the pit, on the ancient surface,
 Funeral constructions and the ritual in east of the Prut River, 6th - 3rd c.BC 191

there was a layer of sterile soil of 2-4m wide and 1.2m thick, which was
reinforced with pieces of stone and granite slabs, some of which had up to
1m in length. The walls of the burial chamber were lined with a layer of
stone blend with the sterile ground, of 0.25-0.30m thick. The floor was
covered with wooden beams placed lengthwise. Inside the burial chamber
there were two wooden structures.
The first was built out of beams split in half and dug into the
ground side by side, with the flat surface inside, on the palisade principle.
Stakes were deepened into sterile soil up to 0.75-0.90m. The burial
chamber (fig. 3/1) oriented NW-SE had a length of 7m and width of 5.9m.
The clearance between the camera and the pit walls represent an aisle of
2m width on the NE side and 1.0-1.1m on other sides (Manzura 1982, p.
125).
In the NE aisle, there were three horse skeletons: two of them with
their skulls oriented westward and the third – eastward (fig. 3/1). Among
them, there were the remains of a human skeleton without a skull, a skull
of a dog, and several rectangular plates from iron armour. Around the
horse skeleton, there were deposited 30 silver tubes, probably, from horse
harness. Grave goods accompanied one human skeleton included a
fragment of an iron fibula, an iron bar, and a round perforated piece of
silver (fig. 3/2-20). In the eastern part of the aisle, there was an oval red
spot of 0.2×1.3m in size left from the burning; in this area, two bronze
three-bladed arrowheads were found among other objects. Inside the
chamber built on the palisade principle, there was another rectangular
structure of logs in a shape of a log cabin measured 4.0×3.5m and
oriented NW-SE. This structure was reinforced with eight pillars – four in
each corner and one at the middle of each wall. The diameter of the pillars
varied between 0.5 and 0.7m; they were set into the sterile layer up to
0.9m. At the center of the structure, there was one more pillar deepen into
the ground up to 1m. The floor was covered with reed mats, whose
imprints were clearly noticed all over it. The burial was completely
disturbed, with human bones scattered throughout the burial chamber; out
of grave goods preserved only one bronze arrowhead (Manzura 1982, p.
126-128).
Similar burial chambers were discovered in the tumuli cemeteries
of Balabanu (fig. 4) (Čebotarenko 1973, p. 114-121), Butor (fig. 5)
(Meljukova 1974, p. 82-85; Chetraru, Serova 1982, p. 117, ris. 3/2;
Sinika, Razumov, Tel’nov 2013, p. 35-39, ris. 15), Dubăsari (fig. 6)
192 Ion Niculiţă, Aurel Zanoci, Mihail Băţ

(Chetraru, Serova 1990, p. 120-130, ris. 1-3; Chetraru et alii 2014, p. 93-
97, ris. 78-79), and others. They had a rectangular shape with dimensions
ranged from 2.50×1.10m and 3.6-3.8 - l-3.0m, being deepened into the
sterile layer up to 1.5-3.0m, and were covered with wooden roof. These
chambers contained rich and various grave goods, including weapons
(bronze arrowheads, iron spearheads), personal adornments and
accessories (golden earrings, bronze mirrors), imported vessels (Greek
amphorae, fine black-glazed ware), etc.
Inhumation burials in rectangular burial chambers measured
2.10×1.00 and 3.00×1.80m, with depth of 0.70-1.30m, and covered with
wooden structures secured with clay are known in flat cemeteries, such
the Dănceni cemetery (fig. 7) (Lapušnjan 1979, p. 57-58, ris. 14/6). Pieces
of clay found in the burial pits bear imprints of the boards used in
construction. In some cases, there are pits from pillars supported the roof.
The burial chambers in most cases were robbed, and grave goods, such as
bronze arrowheads, iron spearheads, and pottery were found only in some
of them.
Complex burial structures were also discovered in the flat
cemeteries, where the deceased were cremated. It was a case in the
necropolises of Selişte – graves nos. 11, 31 and 68) (Lapušnjan 1972, p.
91-97, ris. 5; Lapušnjan 1979, p. 42-44) and Pârjolteni (Lapušnjan 1979,
p. 55, ris. 15). A rectangular burial chamber (grave no. 11) was excavated
at the necropolis of Selişte; it measured 1.70×1.70m, was 1.20m deep,
and oriented N-S (fig. 8). The chamber walls bore the traces of fire that
left a burnt layer of about 15-25cm thick. It seems that for a while, burnt
bone fragments were scattered on the entire surface of the chamber and
there were two urns with calcined bones. After some period of time, the
grave was reopened to deposit a new urn with calcined bones; then, the pit
again was purified with fire, as could be suggested on evidence by vessels
with traces of repeated burning from previous burials (Lapušnjan 1972, p.
98-99). In some cases the size of a burial chamber reached from
3.20×2.00m (grave no. 68 – fig. 9) to 4.00×2.50m (grave no. 31 – fig. 10)
with a depth from 0.60m to 1.20m. The chambers were covered with
planks and twigs mixed with clay. The roof was rested on four or more
pillars, the pits from which were found in the corners and on the perimeter
of walls (Lapušnjan 1979, p. 43). Some chambers held from 3 to 5
burials. Among others, the grave goods include various types of vessels,
spearheads, and horse bits.
 Funeral constructions and the ritual in east of the Prut River, 6th - 3rd c.BC 193

At Pârjolteni (fig. 11/1) the burial chamber was rectangular in plan

with dimensions of 3.2×2.0m and 1.9m wide; it was oriented from
southwest to northeast. Walls in their upper part were slightly concave
inward; they had traces of fire. The fill of the pit consisted of fired humus
and clay, as well as burnt pieces of coating, some of them of 20-30cm
thick, bearing the visible imprints of reeds and wooden blocks. At the
bottom of the pit, in its southwestern part, laid a layer of ash of 5-8cm
thick, and beneath it was a layer of charcoal of 3-4cm thick. There were
also unearthed the burned remnants of wooden blocks of 3-4cm thick
lying along the wall. Also at the bottom, two round pole holes with a
diameter of 20cm and a depth of 10-20cm were revealed in eastern and
western parts of the pit. All this indicates that the burial was made in the
chamber that had wood and adobe based covering rested on the pillars
dug into the bottom of the pit. The grave goods (fig. 11/2-22) of the burial
was quite rich and consisted of pottery, weapons, harness fittings, etc.
(Lapušnjan 1979, p. 55, ris. 3, 4, 15).
Of the whole number of burials known up to now, those made in
the richly furnished burial chambers are quite few compared to the
relatively large number of burials in simple pits with poor grave goods.
This situation is also observed for communities of surrounding regions.
Usually the burials in complex grave structures are considered as a sound
argument for differentiation of society through ownership and the
emergence of social classes: community leaders, priests, tribal
aristocracy. Such interpretation of archaeological material seems not only
logical, but also quite plausible. However, despite the fact that at first
glance this approach seems to be clear and convincing, there are some
inconsistencies.
Firstly, a very small number of burials in pits with complex
structure on a relatively large area, where the number of typical plain
burials reaches several hundred (Niculiţă 1977, p. 69-73, tab. 4-5; Niculiţă
1987, p. 118-119), in no way justifies the idea of the existence of social
stratification reflecting the presence of tribal aristocracy in the
communities at the time. In addition, the burial mounds with ritual
structures or catacombs are rarely grouped in necropolises, most
frequently they occur separately and not always in the area of the same
community where the dead could represent aristocratic elite.
Burial mounds, especially those with grave goods containing
bronze spearheads or three-bladed arrowheads or swords of the
194 Ion Niculiţă, Aurel Zanoci, Mihail Băţ

“akinakai” type, are usually assigned to Scythian military aristocracy

(Meljukova 1974, p. 77-95; Chetraru, Serova 1990, p. 120-132;
Čebotarenko 1973, p. 113-129; Manzura 1982, p. 122-129). In fact, this
statement repeated in scholarly publications for many years, is in
complete contradiction with the results of archaeological investigations.
In the tumular necropolis of Braničevo in northeastern Bulgaria, where,
even theoretically, we cannot assume the presence of the Scythians, there
are catacomb burials similar to the ones known in the area between the
Prut and Dniester Rivers (Dremsizova 1962, p. 165-185).
Secondly, the presence of typical male warrior categories of grave
goods, such, for example, arrowheads and spearheads, together with
female accessories, such as gold earrings, silver pendants, lead and clay
spindle whorls, and bronze mirrors may indicate that the objects from
burial pits are more symbolic than practical.
Thirdly, graves with several deseased are, as a rule, considered as
a family burial vaults. But in such case it is not clear why they are so rare
and appear as an exception. Usually, especially in the prehistoric era,
there was no equality between the members of family, and a certain
hierarchy was respected. Therefore, numerous burials in graves with
features similar to those discovered in Graves no. 31 and no. 68 from
Selişte (Lapušnjan 1979, p. 43), where a number of ritual procedures for
each burial it was practiced – secondary opening the grave for depositing
another deceased, repairing the broken features and purifying the burial
space – in no case do not allow their assignment to the category of family
vaults. Perhaps, they had a status of social or religious chamber.
This would mean that funerals in well-arranged burial structures
subjected to purification were made for the dead who during their life
performed certain first-rank administrative, military, and religious
functions. They, in other words, were edified for members of a particular
function, but not for a certain nobleman, leader of the tribe, priest, etc.
On the basis of the analysis of burial pits and the grave goods it
can be concluded that described ritual burials were practiced at various
social levels. In the necropolis of Hansca-Lutărie, where most burials
were performed in cylinder-shaped pits or urns, a pyramidal golden
earring was found in Pit no. 31 among calcined bones. Triangular facets
of the earring were decorated with rows of grape made by welding. This
earring’s motif analogues to the one seen in an ear of Medusa depicted on
the greave found in Grave no. 1 at Agighiol (Berciu 1969, p. 45, fig. 13).
 Funeral constructions and the ritual in east of the Prut River, 6th - 3rd c.BC 195

This, probably, indicates that it belongs to the deceased who could

perform the function of administrative or military leader, or the priest of
the community in the area.
Thus, it can be considered that the way of construction the burial
pits, system of arrangement of burial chambers, and categories of grave
goods indicate rather the level and, in some cases, the nature of the
function performed by the deceased, but not his social status.

Bibliografie / Bibliography

Arnăut, T. 2003, Vestigii ale sec. VII-III a. Chr. în spaţiul de la răsărit de

Carpaţi, Chişinău.
Berciu, D. 1969, Arta traco-getică, Bucureşti.
Čebotarenko, G.F. 1973, Skifskie kurgany u s. Balabany, p. 113-29. In:
Arheologičeskie issledovanija v Moldavii v 1970-1971 gg., Kišinev.
Chetraru, N.A., Serova, N.L. 1982, Novye raskopki kurganov u s. Butor
(Grigoriopol’skij r-n), p. 111-122. In: Arheologičeskie issledovanija v
Moldavii v 1977-1978 gg., Kišinev.
Chetraru, N.A., Serova, N.L. 1990, Issledovanie skifskogo kurgana 21 u g.
Dubossary, p. 120-132. In: Arheologičeskie issledovanija v Moldavii v
1985 g., Kišinev.
Chetraru, N.A., Sinika, V.S., Razumov, S.N., Tel’nov, N.P. 2014,
Dubossarskie kurgany, Tiraspol’.
Dremsizova Cv. 1962, Mogilen nekropol pri s. Braničevo (Kolarovgradsko), p.
165-185. In: Izvestija na Archeologičeskij institut, 25, Sofia.
Iarmulschi, V. 2014, Migraţia bastarnilor în spaţiul carpato-nistrean (în baza
necropolei de la Boroseşti). Autoreferatul tezei de doctor în istorie,
Chişinău.
Lapušnjan, L.L. 1972, Raskopki pamjatnikov kul’tury frakijskogo gal’štata v
Moldavii, p. 88-104. In: Arheologičeskie issledovanija v Moldavii v
1968-1969 gg., Kišinev.
Lapušnjan, L.L. 1973, Issledovanie mogil’nika u s. Selište, p. 100-113. In:
Arheologičeskie issledovanija v Moldavii v 1970-1971 gg., Kišinev.
Lapušnjan, L.L. 1976, Otčet o polevych issledovanijach frakijskogo mogil’nika
V - načala IV vv. do n.e. u s. Dančeny v 1975 g., Kišinev. In: Arhiva
MNIM, inv. nr. 103.
Lapušnjan, L.L. 1979, Ranie frakijcy X - načala IV v. do n.e. v lesostepnoj
Moldavii, Kišinev.
196 Ion Niculiţă, Aurel Zanoci, Mihail Băţ

Manzura, I.V. 1982, Raskopki kurganov u s. Kosoucy (Sorokskij r-n), p. 122-

129. In: Arheologičeskie issledovanija v Moldavii v 1977-1978 gg.,
Kišinev.
Meljukova, A.I. 1974, Raskopki kurganov u s. Butory Grigoriopol’skogo
rajona, p. 77-95. In: Arheologičeskie issledovanija v Moldavii (1972g.),
Kišinev.
Niculiţă, I.T. 1972, Issledovanija getskogo mogil’nika Hansca-Lutaria, p. 105-
121. In: Arheologičeskie issledovanija v Moldavii v 1968-1969 gg.,
Kišinev.
Niculiţă, I.T. 1973, Pogrebal’nyj obrjad getov v IV-III vv do n.e., Sovetskaja
archeologia, 2, p. 27-44.
Niculiţă, I.T. 1977, Gety IV-III vv do n.e. v Dnestrovsko-Karpatskich zemljach,
Kišinev.
Niculiţă, I.T. 1987, Severnye frakijcy VI-I vv do n.e. Kišinev.
Sinika, V.S., Razumov, S.N., Tel’nov, N.P. 2013, Kurgany u sela Butory,
Tiraspol’.

Ion Niculiţă, Moldova State University,

Chişinău, Republic of Moldova

Aurel Zanoci, Moldova State University,

Chişinău, Republic of Moldova,
E-mail: azanoci@gmail.com

Mihail Băţ, Moldova State University,

Chişinău, Republic of Moldova,
E-mail: mb_usm@yahoo.com
 Funeral constructions and the ritual in east of the Prut River, 6th - 3rd c.BC 197

Fig. 1. Harta răspândirii siturilor menţionate în text: 1 - Balabanu; 2 - Butor; 3 - Cosăuţi;

4 - Dănceni; 5 - Dubăsari; 6 - Hansca-Lutăria; 7 - Pârjolteni; 8 - Selişte / Map of sites
mentioned in the text: 1 - Balabanu; 2 - Butor; 3 - Cosăuţi; 4 - Dănceni; 5 - Dubăsari; 6 -
Hansca-Lutăria; 7 - Pârjolteni; 8 - Selişte.

Fig. 2. Planul şi profilul tumulului de la Cosăuţi (legenda: 1 - limita părţii distruse a

tumulului; 2 - partea necercetată a tumulului; 3 - sol provenit din stratul steril; 4 - urme
ale prădării; 5 - piatră; 6 - nivel antic de călcare; 7 - strat steril) (după Manzura 1982, ris.
1) / Plan and profile of the tumulus from Cosăuţi (legend: 1 - limit of the destroyed area
of the mound; 2 - unexplored part of the mound; 3 - cast of natural ground; 4 - robber’s
entrance; 5 - stones; 6 - level of ancient surface; 7 - natural ground) (after Manzura 1982,
ris. 1).
198 Ion Niculiţă, Aurel Zanoci, Mihail Băţ

Fig. 3. Tumulul de la Cosăuţi. 1 - Camera funerară (legenda: a - grinzi din lemn; b -

rogojini; c - vârfuri de săgeţi; d - plăci de fier; e - plăci din argint; f - sol ars; g - strat
steril; h - adâncimea de la nivelul zero); 2 - plăci din argint; 3-6 - vârfuri de săgeţi; 7-12
- plăci din fier; 13-18 - tuburi din argint; 19, 20 - fragmente de obiecte din fier (după
Manzura 1982, ris. 2, 3) / Tumulus from Cosăuţi. 1 - Burial chamber (legend: a - beams
and blocks; b - mat; c - arrowheads; d - iron plates; e - silver plaque, silver tubes; f -
burnt ground; g - natural ground; h - depth from reference point); 2 - silver plaque; 3-6 -
arrowheads; 7-12 - iron plates; 13-18 - silver tubes; 19, 20 - fragments of iron objects
(after Manzura 1982, ris. 2, 3).
 Funeral constructions and the ritual in east of the Prut River, 6th - 3rd c.BC 199

Fig. 4. Tumulul nr. 6 de la Balabanu. 1 - Planul şi profilul tumulului (legenda:

a - cernoziom; b - nivel antic de călcare; c - lut; d - strat steril); 2 - camera funerară;
3, 4 - vârfuri de lance din fier; 5 - cercei din aur; 6 - oglindă din bronz; 7 - amforă (după
Čebotarenko 1973, ris. 2-4) / Tumulus no. 6 from Balabanu. 1 - Plan and profile of the
tumulus (legend: a - chernozem; b - buried ground surface; c - loam; d - natural ground);
2 - burial chambers; 3, 4 - iron spearheads; 5 - golden earrings; 6 - bronze mirror;
7 - amphora (after Čebotarenko 1973, ris. 2-4).
200 Ion Niculiţă, Aurel Zanoci, Mihail Băţ

Fig. 5. Tumulul nr. 2 de la Butor I. 1 - Planul şi profilul tumulului; 2 - mormântul;

3 - inel din argint; 4 - oglindă din bronz cu mânerul din fier; 5 - cercel din aur; 6 - mâner
de cuţit din os; 7 - fusaiolă; 8, 9 - lekythoi; 10 - urcior lucrat la roata olarului (după
Sinika, Razumov, Tel’nov 2013, ris. 13, 15) / Tumulus no. 2 from Butor I. 1 - Plan and
profile of the tumulus; 2 - burial; 3 - silver ring; 4 - bronze mirror with iron handle; 5 -
golden earring; 6 - bone knife handle; 7 - clay spindle whorl; 8, 9 - ceramic ariballic
lekythoi; 10 - ceramic jar (after Sinika, Razumov, Tel’nov 2013, ris. 13, 15).
 Funeral constructions and the ritual in east of the Prut River, 6th - 3rd c.BC 201

Fig. 6. Tumulul nr. 21 de la Dubăsari. 1 - Planul şi profilul tumulului (legenda: a -

cernoziom; b - cernoziom antic; c - sol provenit din stratul steril; d - strat steril; e - oase
de animale); 2 - mormântul; 3 - cercei din argint; 4, 5 - ace din fier; 6 - cuţit din fier; 7 -
fragmente de piese din argint; 8 - oglindă din bronz; 9 - brăţară din bronz; 10 -
kantharos; 11 - pietricele arse; 12 - placă din piatră (după Chetraru, Serova 1990, ris. 1;
Chetraru et alii 2014, ris. 79) / Tumulus no. 21 from Dubăsari. 1 - Plan and profile of the
tumulus (legend: a - chernozem; b - ancient chernozem; c - cast of natural ground; d -
natural ground; e - animal bones); 2 - burial; 3 - silver earrings; 4, 5 - iron needles; 6 -
iron knife; 7 - fragments of silver artifact; 8 - bronze mirror; 9 - bronze bracelet; 10 -
black-glaze kantharos; 11 - burnt pebble; 12 - sandstone plate (after Chetraru, Serova
1990, ris. 1; Chetraru et alii 2014, ris. 79).
202 Ion Niculiţă, Aurel Zanoci, Mihail Băţ

Fig. 7. Mormântul nr. 129 de la Dănceni (după Lapušnjan 1979, ris. 14/6) / Burial no.
129 from Dănceni (after Lapušnjan 1979, ris. 14/6).

Fig. 8. Mormântul nr. 11 de la Selişte. 1 - Planul şi profilul camerei funerare (legenda: a

- cernoziom; b - sol ars; c - lut ars; d - lut; e - strat steril; f - oase calcinate; g - ceramică);
2-6 - ceramică din groapa funerară (după Lapušnjan 1972, ris. 2/3; 3/10; 4/2, 8; 5) /
Burial no. 11 from Selişte. 1 - Plan and profile of the burial chamber (legend: a -
chernozem; b - burnt ground; c - burnt clay; d - clay; e - natural ground; f - calcined
bones; g - pottery); 2-6 - pottery from the grave (after Lapušnjan 1972, ris. 2/3; 3/10;
4/2, 8; 5).
 Funeral constructions and the ritual in east of the Prut River, 6th - 3rd c.BC 203

Fig. 9. Mormântul nr. 68 de la Selişte (după Lapušnjan 1979, ris. 12) / Burial no. 68
from Selişte (after Lapušnjan 1979, ris. 12).

Fig. 10. Mormântul nr. 31 de la Selişte. 1 - Planul şi profilul camerei funerare (legenda:
a - nivel actual de călcare; b - cernoziom; c - sol ars; d - strat steril; e - lut; f - piatră; g -
oase calcinate; h - strat ars; i - ceramică); 2 - vârf de lance din fier; 3 - zăbală din fier; 4,
5 - ceramică (după Lapušnjan 1973, ris. 5-6) / Burial no. 31 from Selişte. 1 - Plan and
profile of the burial chamber (legend: a - ground surface; b - chernozem; c - burnt
ground; d - natural ground layer; e - loam; f - stones; g - calcined bones; h - burnt
coating; i - pottery); 2 - iron spearhead; 3 - iron bit; 4, 5 - pottery (after Lapušnjan 1973,
ris. 5-6).
204 Ion Niculiţă, Aurel Zanoci, Mihail Băţ

Fig. 11. Mormântul de la Pârjolteni. 1 - Planul şi profilul camerei funerare (legenda: a -

lut ars; b - inventar; c - strat steril); 2-11 - vârfuri de săgeţi din bronz; 12 - fragment de
cuţit din bronz; 13-16 - podoabe din os; 17 - vârf de lance din fier; 18 - cute; 19 - zăbală
din fier; 20 - psalii din fier; 21 cuţit din fier; 22 - akinakes din fier; 23 - amuletă din
bronz; 24 - inel din fier; 25, 26 - vase; 27 - cupă; 28 - strachină (după Lapušnjan 1979,
ris. 3; 4; 15) / Burial from Pârjolteni. 1 - Plan and profile of the burial chamber (legend:
a - baked clay: b - goods; c - sterile layer); 2-11 - bronze arrowheads; 12 - fragment of
bronze knife; 13-16 - bone adornments; 17 - iron spearhead; 18 - sharpening stone; 19 -
iron bits; 20 - iron cheek pieces of a bridle set; 21 - iron knife; 22 - iron sword akinakes;
23 - bronze lunnitsa; 24 - iron ring; 25, 26 - pots; 27 - cup; 28 - ceramic bowl (after
Lapušnjan 1979, ris. 3; 4; 15).