Anda di halaman 1dari 1

Bach, Johann Christian (17 35-17 82) Burgmtiller, Johann Friedrich (1806-1874)

Compozitor german din epoca clasic5, flul cel mai mic al lui Pianist gi compozitor romantic german. in 1832 s-a mutat la
-+ Johann Sebastian Bach.Dupd,moartea tatdlui sdu (1750), Paris, unde s-a fdcut cunoscut mai ales ca autor de lieduri qi
s-a mutat la Berlin, la fratele s5u --+ CarI Philipp Emanuel de piese pentru pian moderne. Pe ldng[ acestea a mai com-
Bach, care l-a iniEiat in tainele compozigiei, ale clavecinului pus muzicd de balet qi piese orchestrale.
qi ale orgii. In 1754 - probabil ca urmare a unei pasiuni
sentimentale fa![ de o c6nt[reald - s-a mutat in Italia, unde Clementi, Muzio (17 52-1832)
a trecut la catolicism (cei din familia Bach au fost, f[ri nici Compozitor clasic, originar din Italia, dar care a tr[it qi a
o excepfie evangheliqti) qi a deveni organist al Domului din compus mai ales in Anglia. Pe ldngl activitatea de com-
Milano. In Italia a scris prima sa oper[, carc i-a adus recu- pozitor, el a mai fost qi pianist concertist, profesor de pian,
noaqterea unanim[. Ca urmare a fost invitat la Londra, cel editor muzical, chiar qi fabricant de piane. Clementi s-a nbs-
mai mare oraq din Europa, unde a primit inalta funcJie de cut in Italia, unde a fost considerat un copil minune. incd
maestru muzicant la curtea reginei Angliei. A tr6it in capi- de tAndr a compus un oratoriu qi s-a afirmat ca un interpret
tala Angliei pdnd la capdtul viefii ca artist concerlist gi com- remarcabil al instrumentelor cu claviaturd. in anul 1166 s-a
pozitor de oper[ vestit. Acolo l-a intAlnit pe copilul minune mutat in Anglia, unde a devenit un muzician cunoscut al
al muzicii europene + Mozart cu care a rdmas in strAnse vielii muzicale londoneze. A filout mai multe turnee de-a
relalii de prietenie p6n[ la moarte. lungul Europei, pe parcursul cdrora qi-a incercat puterile
A compus cu succes piese in toate genurile la modd in epo- concur6"nd, printre allii, cu --+ MoTart, a cdntat chiar qi in
ca sa (opere, cantate, serenade, simfonii qi uverturi, lucrdri fafa reginei Antoinette, a Franlei qi a fratelui acesteia, Jozef
concertante, de cameri gi instrumentale). al Il-lea, imp[ratul Austriei. Clementi a fost de asemenea un
profesor binecunoscut, mulli dintre elevii sdi devenind mai
Bart6k, B6la (1881-1945) tdr ziu muzici eni con s acrafi.
Compozitor maghiar, una din cele A compus in primul rAnd piese pentru pian, sonate qi pie-
mai importante personalitdfi mu- se cu caracter educativ. Dar opera sa mai confine simfonii,
zicale ale secolului XX. A urmat muzicd de camer[ qi piese vocale.
cursurile Academiei de Muzicd
din Budapesta, unde l-a avut ca Czerny, Carl (1791-1857)
profesor pe Istv6n Thom6n, unul Compozitor qi pedagog romantic timpuriu. Probabil cd
din discipolii lui --+ Franz Liszt Czerny a fost cel mai cunoscut profesor de pian al tuturor
(vezi volumul 3). Din 1905 a in- timpurilor qi cel mai prolific compozitor pianistic. La vbrsta
ceput s[ fie atras tot mai mult de de 10 ani l-a avut ca profesor de pian pe --+ Beethoven
folclor, care a devenit unul din (vezi volumul 2). Acest lucru qi faptul cI a fost un excelent
pilonii de bazd, ai crealiei sale. pianist i-au adus in scurt[ vreme recunoaqterea generald.
A f[cut numeroase cil[torii in care a cules folclor, mai cu Czerny a fost un profesor de pian foarte cdutat, preda chiar
seam[ pe intregul teritoriu al Ungariei de atunci (din lara zece, dou5sprezece ore pe zi. Printre elevii sdi s-a numdrat
Secuilor, pdnd in Ucraina Subcarpaticd. de azl), dar a ajuns qi tAndrul de unsprezece ani, + Franz Liszt (vezi volumul
qi pAnS in nordul Africii. Nu a cules doar folclor maghiar, 3), clruia i-a dat ore fdr[ sd accepte nici un onorariu.
ci qi slovac, romdnesc, slav, turcesc qi arab. in anul 1907 a Opera sa confine simfonii, uverturi, lucriri concertante,
ocupat postul fostului sdu profesor de pian la Academia de cvartete fi triouri de coarde, lucrdri religioase qi mai multe
Muzicd de la Budapesta, unde a activat timp de aproape 30 sute de studii qi exerciEii de degete. Azi, din cele mai mult
de ani ca profesor de pian, dar s-a fdcut binecunoscut gi ca de o mie de lucrdri nu mai sunt cunoscute decdt studiile
pianist concerlist qi compozitor. in anul 1934 arenunfat la pentru pian.
caierapedagogicd pentru ca sd se dedice, sub egida Acade-
miei Maghiare de $tiin1e, sistematizbrii materialului folclo- Ghedikeo Alexander (187 7 -1957)
ric adunat. in 1940 a emigrat in Statele Unite ale Americii, Compozitor qi organist rus. A urmat cursurile Conservato-
unde, dup5 scurt timp a murit. rului din Moscova. Din anul 1906 apredat la acelaqi conser-
Opera sa cuprinde: lucr[ri orchestrale (Muzicd pentru coar- vator pian, orgb qi muzicd de camerd. Pe lAngd piese pentru
de, perculie Si celestd, Concerto pentru orchestrd, Diver- pian, a mai compus opere, simfonii qi lucrdri corale.
timento),lucriri de scen[ (opera Castelul prinlului Barbit
Albastrd, baletul Prinlul cioplit din lemn - pantomima Gurlitt, Cornelius (1820-1901)
Mandarinul miraculos), Cantata profana (pe o colindd ro- Compozitor romantic german. Dupb terminarea studiilor, a
mAneasci), lucrlri de muzicb de camerd (de pildd cvarlete), devenit profesor de muzicd in Danemarca. Beneflciind de o
3 concerle pentru pian,2 concerte pentru vioar5, 1 concert burs[ acordatd de regele Danemarcei, a f[cut o lung[ c[ld-
pentru viol5 (neterminat), piese corale, lieduri qi piese pen- torie de studii in Italia. ln anul 1850, dupd termin areardzbo-
tru pian. Printre acestea se num[ri qi lucrbrile cu scop peda- iului germano-danez, s-a intors infara sa natald ca organist
gogic, cum sunt ciclurile Pentru copii qi Microcosmos sau gi ca profesor la conservatorul din Hamburg. A scris piese
piesele scrise pentru qcoala pianisticb alcituitd impreuni cu qi studii pentru pian dedicate copiilor sau inspirate din via-
--+ Sdndor Reschofskt, (vezi volumul 3).

89