Anda di halaman 1dari 1

Epocile muzicale

Muzica baroci mer[ a jucat de asemenea un rol im-


Muzica barocd este consideratd cea dintre anii 1600 qi 1750, porlant, genurile cele mai frecven-
anul morfii lui Johann Sebastian Bach. (Epocile arlistice nu te fiind muzica de cameri cu pian
sunt despdrlite intre ele prin linii de demarcalie precise, care (sonatele pentru vioard qi pian,
ar putea fl datate. Granigele, stabilite intotdeauna ulterior, pentru violoncel qi pian, etc.) dar
nu fin cont de intrepitrunderea stilurilor.) qi cvartetele de coarde. Aproape
Una din caracteristicile stilului baroc este aceea cd muzica toate instrumentele au devenit
este construit[ pe scheletul vocii de bas (,,basso continuo") instrumente solistice (pianul, vi-
qi toate vocile sint construite de confinutul armonic proiec- oara. violoncelul. instrumentele
tat de acest b as (,,bas ctfrat"). Unul din principiile structurii de suflat). Muzica liturgicb a fost
baroce il constituie polifonia. Genul caracteristic al polifo- reptezentatd. de asemenea de mise gi
niei, al vocilor care se miqcd de sine stbtltor, dar nu inde- de oratorii.
pendent unele de celelalte, este -) fuga (vezi volumul 3), Au existat qi compozitori din a doua jumdtate a secolului al
care ajucat un rol important atAt in muzica instrumental5, XIX-lea gi la inceputul secolului XX care au compus in stil
cdt qi in cea vocal5. Adeseori, in muzica pentru instrumen- clasic. Acesta se numeqte stilul neoclasic.
te cu claviaturS, fuga este a doua piesb dintr-o structurd in
doub pdrfi, prima parte flind tn --+ preludiu (vezi volumul Romantismul
2), o tocatd sau o fantezie. Muzica romanticl a inceput odatd cu compoziliile lui --
Gsnurile cele mai populare ale muzicii de curte Schubert, dar intdlnim trdsdturi romantice qi in muzica lui
- au fost ', concerto-ul (vezi volumul 2) qi Beethoven, cu toate ci el aparfine clasicismului. Ultimii
J lucrlrile concertante. Muzica de divertis- mari romantici au triit la sfdrqitul secolului al XIXlea, in-
ment a fost cel mai bine reprezentatd.de --+ ceputul secolului XX, cu toate ci qi mai tdrzit at fost com-
suitd.Tot atunci a cunoscut prima ei mare pozitori care au scris muzici romantich.
perioadd de glorie qi opera. Iar muzica litur- In muzica romanticd, rolul important il joacl forfa de ex-
gic[ baroc[ constituie una din cele mai impor- primare poetic6, dar in cadrul ei apar, pe lAng[ elementele
tante segmente ale istoriei muzicii. Genurile sale feerice, de poveste qi trbsbturile fantasticului sau chiar ale
stnl: cantata, oratoriul qi misa (vezi gi --+ coralul). grotescului. Compozitorii continul sd imbine in muzica lor
Cei mai importanli compozitori baroci care figureazd qi in melodiile populare qi, pentru mulli dintre ei, muzica este un
qcoala noastrd pianistic[ sunt: --+ J. S. Bach, -+ Telemann mod de exprimare a sentimentului 1or nafional. Reprezen-
(vezi volumul 3) -- Hrindel, Couperin, Lully, Purcell, tanfii aqa-numitului ,,romantism nalional" au fost maghiarul
D. Scarlatti, Vivaldi (to1i in volumul 4). Ferenc Erkel, finlandezul + Sibelius (vezi volumul 4) sau
Au fost compuse qi in secolul al XX-lea au fost compuse rusul --+ Ceaikovski (vezi volumul3).
piese in stil baroc, acesta se nume$te stilul neobaroc (in lim- Pianul continu[ sI joace rolul principal in viala muzical1 a
ba greacb ,,neo" - nou). epocii. Cei mai mulli compozitorraufost totodat[ qi pianiqti
desdvdrqili, atunci a inceput qi epoca marilor cdldtorii a ce-
Clasicismul, clasicismul vienez lebrilor virtuozi. '-+ Liszt (vezi volumul 3), -- Chopin (vezi
Perioada clasicistd a istoriei muzicii incepe in anul 1740 qi volumul 3) sau violonistul ,,demonic" + Niccolo Paganini
line pdnd la moartea lui Beethoven, in anul 1827. Cel mai au fost interpreli sdrbdtorili in intreaga Europ6.
important centru muzical al vremii a fost Viena, dat fiind Simfoniile in patru pdrli alterneazd cu poemele simfonice,
faptul c[ acolo sau in imprejurimile ei au trdit qi au compus uriaqe piese orchestrale intr-o singurb parte menite sI redea
cele trei genii ---r Haydn, --+ Mozart qi --+ Beethoven (vezi un program poetic. Ca o antitezi a acestora, s-a rdspAndit
volumul 2). Numele acestor trei compoz itori r eprezintd cul- genul muzicii intime, liedul. Opera continu[ sd cucereascl
rnjJe clas ic i smului v iene z. intreaga Europd. Alli mari compozitori romantici, care figu-
Elementul de bazd, al muzicii clasice il constituie perioa- rcazd. qi in qcoala noastrb pianistic[ sunt ---) Schumann (vezi
da. Perioada este un fragment bine definit, format din doud volumul 3), --+ Mendelsohn-Bartholdy (vezi volumul 2) qi
pa4i de mdrime egald,, care cu prind de obicei cAte patru m6- --+ Verdi (vezi volumul 3).
suri. Acest element muzical de tipul intrebare-rdspuns std la
baza tuturor formelor muzicale mai mari qi mai complexe. Ce urmeazd dupi romantism?
Caracteristicile muzicii clasicismului, fald de cea baroc6, Muzica secolului XX nu poate fi caracterizatd.printr-un sin-
este frecvenla mdritd a pulsafiilor dinamice gi schimbdrile gur stil. in acest secol au existat atdt de multe curente, incdt
de tonalitate mai dese. Pianul a devenit cel mai important aproape fiecare compozitor qi-a dezvoltat propriu s5u stil.
instrument al epocii, iar genurile cele mai frecvente sunt Cei mai importanfi compozitori ai secolului XX din qcoa-
'-+ sonata (vezi volumul 4), -- rondoul (vezi volumul 2), la noastr5 pianistic[ sunt: --+Bartdk qi --+ Lutoslawski (vezi
+ varialiunile (vezr volumul 4) qi fantezia. Mlzica de ca- volumul4).

92