Anda di halaman 1dari 1

Mic I bibliot ecd, muzicald,

Cine este?

Bach, familia - A fost o familie vestitd de muzicieni, se numdrh qi cele mai uqoare, scrise pentru fiii qi elevii sdi
cunoscutd inc[ din secolul al XVI-lea qi ai cbrei membri (de pild[ Invenliunile la doud qi trei voci).
s-au afirmat in lumea mtzicald, pAnd la sfdrqitul secolului al
XV[I-lea. Ei au tr[it in Germania Centrald, mai cu seamd Bach, Wilhelm Friedemann (1710-1784)
in Turingia qi in Saxonia. Au activat ca muzicieni munici- A fost unul din rcprezentanfii clasicismului timpuriu, flul
pali, organiqti, cantori qi muzicieni de curte. cel mai mare al hi -+ Johann Sebastian Bach. $i-ainceput
Cel mai cunoscut membru al familie este, pdnd in ziua de studiile muzicale cu tat5l sdu, din dorinla cdruia a urmat qi
azi --+ Johann Sebastian Bach. Dintre fiii sdi, cei mai cu- cursurile de matematic5, de drept qi de filozofie la faculta-
nosculi au devenit ', Wilhelm Friedemann, ', Carl Phi- tea din Leipzig.in 1733 a devenit organist la Sophienkirche
lipp Emanuel, - Johann Christian qi + Johann Christoph dina Drezda, apoi, a ocupat acelagi post la Liebfrauenkirche
Friedrich. de la Halle. A fost considerat unul din cei mai buni organigti
ai epocii sale, totuqi, la 54 de ani a renunfat la aceastd func-
Bach, Johann Sebastian fie stabil6, flrd sd mai accepte nici un alt post. S-a mutat la
(168s-17s0) Braunschweig, apoi la Bedin, unde a susJinut numeroase
A fost un compozitor german din concerte, a predat mtzicd gi a compus.
epoca baroc[. A provenit dintr-o A scris mai cu piese pentru instrumente cu claviaturd, dar
vestitd familie de muzicieni (--+ qi muzic[ de camer[ sau pentm orchestrS., precum qi cantate
Bach, .familia). La vArsta de zece laice gi religioase.
ani qi-a pierdut ambii pdrinli. Asta
a fdcut s[ se mute la fratele sdu Bach, Carl Philipp Emanuel (1714-1788)
mai mare, Johann Christoph, at Compozitor german din epoca clasicismului, cel mai vestit
care a studiat clavecinul qi orga. fiu al lui + Johann Sebastian Bach. carc. aidoma fratelui
Dup[ aceea a devenit elev la Mi- s5u mai mare --+ Wilhelm Friedemann Bach, a primit edu-
chaelisschule din Liineburg. DupS terminarea studiilor a catiamuzicald de la tatdl sdu. $i-a flcut studiile universitare
fost organist in mai multe or[qele, in 1708 a primit postul IaLeipzig qi la Frankfurt pe Oder. A fost aproape treizeci
de compozitor la curtea de la Weimar, iar in I7I7 a devenit de ani clavecinist la curtea regelui prusac Frederik cel Mare,
dirijor la curtea princiard de la Kothen. apoi cantor gi director muzical municipal la Hamburg. A
A ajuns la apogeul carierei sale in 1723, cdnd municipalita- fost considerat cel mai apreciat qi mai cunoscut clavecinist
tea de la Leipzig l-a numit cantor laThomaskirche (Biserica qi profesor din Europa, care a scris qi un manual deosebit
Toma) qi profesor la Thomasschule care aparlinea de ace- de imporlant: Versuch iiber die wahre Art das Clavier zu
eaqi parohie. Pe ldngd acest post de mare tradilie muzicald., spielen - Eseu despre adevdrata art[ pianisticd, (1753), care
in sarcina lui a mai cdzut qi coordonarea viefii muzicale de sebazeazd pe experienlele sale pedagogice qi solistice.
laLeipzig. in anii petreculi la Kothen ca muzician de curte, Cea mai mare parte a operei sale o constituie lucr[rile pen-
Bach a compus in primul rdnd lucrhri de camer[, pentru or- tru instrumente cu claviatur6 (lucr[ri solistice qi concerlate).
chestrd qi pentru clavecin, iar ca slujbaq al bisericii, muzicd Dar a scris qi importante lucr[ri de camer[ qi orchestrale,
pentru org5, cantate qi oratorii. Bach a avut doubzeci de co- precum qi lucrlri corale.
pii (cAliva dintre ei au murit inci de timpuriu) pe care i-a in-
vifat cu tolii muzic6. Mul1i dintre fiii - la fel ca qi alli elevi Bach, Johann Christoph Friedrich (1732-1795)
ai sii, au devenit muzicieni vestitri. Bach a devenit celebru Compozitor german din epoca clasicd, fiul lui --+ Johann
incd din timpul viefii, mai ales in rAndurile melomanilor, in Sebastian Bach a cirei oper[ inc[ nu a fost descoperitd pe
primul rAnd ca organist. Dar publicul larg a fdcut cunoqtinld de-a-ntregul. DupI studii muzicale qi de drept la Leipzig,
cu opera lui abia ?n secolul al XIX-lea. De atunci el este in 1750 - anul morfii tat6lui sdu - a devenit muzician de
considerat unul din cei mai mari compozitori. camerd., in in I7 59 concertmaistru la curtea din Biickeburg.
Opera lui confine aproximativ 200 de cantate religioa- A tr[it pdnd la moarte in aceastd rezidenf[ iubitoare de mu-
se qi laice, pasiuni (Pasiunile dupd Matei, Pasiunile dupd zicd'
Ioan), mise (Misa tn si minor), motete, lucrdri orchestrale A compus o mullime de lucr[ri instrumentale, multe dintre
(6 Concerte branderburgice,4 suite pentru orchestrE, con- ele pentru instrumente cu claviaturd. A scris qi cAteva ora-
certe pentru clavecin qi pentru vioard), muzicd de camerd torii dup[ textele vestitului scriitor qi filosof, Johann Gott-
(in primul rAnd sonate), lucr[ri pentru orgd (preludii qi fugi, fried Herder, care,intre llTI si 1776, a trdit de asemenea
tocate, fantezii, prelucr[ri de corale) qi alte instrumente cu la Biickeburg.
claviaturi, mai ales piese pentru clavecin, iar printre acestea

88